cvj, nr 145, joi 14 iunie 2012

Cotidian regional �� Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului �� Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

www.cronicavj.ro � E-mail: [email protected] � Telefon: 0374.906.687 � 12 pagini � 1 LEU

Cronica Vãii JiuluiFondat 2011 � Anul I � Nr. 145

Joi, 14 iunie 2012

Fostul primarMircia

Muntean nu a fãcut

nimic pentruturism

P rimarul ales al Devei,Petru Mãrginean, va

avea mult de lucru dacãvrea sã transformemunicipiul reºedinþã dejudeþ într-un punct deatracþie pentru turiºti.

>>> P>>> PAGINAAGINA AA 3-A3-A

Sindicateleminiere au

reînceput lupta pentru

reprezentativi-tate.

Sau pentrubanii minerilor!S indicatele miniere din

Valea Jiului au reîn-ceput lupta în instanþã pen-tru reprezentativitate. Lamijloc este influenþa pe careo au pe lângã CompaniaNaþionalã a Huilei Petroºaniºi, nu în ultimul rând, baniidin cotizaþiile minerilor.

>>> P>>> PAGINAAGINA AA 5-A5-A

Poliþia ºiCorpul

de Control alCNH,

pe capul liderului de laMina Petrila

M inerii de la Petrilavor sã ºtie ce se

întâmplã cu banii din cotizaþiile plãtite de ei.Mai mult, aceºtia au cerutexplicaþii ºi în legãturã cupontarea în subteran a liderului Ioan Temneanu,în timp ce acesta nu s-arafla la lucru.

>>> P>>> PAGINAAGINA AA 5-A5-APAGINILE 8-9

Dupã 22 de ani

Lãmpaºele minerilorîncã mai licãresc

în Piaþa Universitãþii

Tinerii care doresc sãurmeze o carierã înPoliþie se pot îºi potdepune, de astãzi,dosarele de concurs învederea ocupãrii unui locîn cadrul instituþiilor deînvãþãmânt aleMinisteruluiAdministraþiei ºiInternelor, precum ºi îninstituþiile de învãþãmântale Ministerului ApãrãriiNaþionale ºi ServiciuluiRomân de Informaþiicare pregãtesc specialiºtipentru nevoileMinisteruluiAdministraþiei ºiInternelor

Numãrul total delocuri aprobat pentrusesiunea de admitere2012, pentru care struc-turile teritoriale alePoliþiei Române, inclusivIPJ HUNEDOARA,efectueazã recrutareaeste de 184, repartizateastfel:

- la Academia dePoliþie “A.I. Cuza”Bucureºti - Facultatea dePoliþie – specializarea„Ordine ºi siguranþãpublicã”, curs de zi - 50locuri (42 barbaþi, 5femei, 3 locuri pentruminoritãþi (1 rrom, 1pentru minoritateamaghiarã ºi 1 loc pentrualte minoritãþi);

- la Academia dePoliþie “A.I. Cuza”Bucureºti - Facultatea dePoliþie – specializarea„Drept” – 19 locuri ( 14bãrbaþi, 5 femei);

- la ªcoala de Agenþide Poliþie „VasileLascãr” – Câmpina - 50locuri (43 bãrbaþi, 5femei, 1 loc pentruetnicii rromi ºi 1 locpentru alte minoritãþi).

- la ªcoala de Agenþide Poliþie „SeptimiuMureºan”– Cluj - 50locuri (43 bãrbaþi, 5femei, 1 loc pentruetnicii rromi ºi 1 locpentru alte minoritãþi)

- la AcademiaTehnicã Militarã:Facultatea de SistemeElectronice ºi

Informatice Militare -Inginerie electronicã ºitelecomunicaþii –“Transmisiuni” – 4locuri; - Calculatoare ºitehnologia informaþiei –“Calculatoare ºi sistemeinformatice pentruapãrare ºi securitatenaþionalã”: 6 locuri;

- Academia Naþionalãde Informaþii „MihaiViteazul” Bucureºti -specializarea: ªtiinþe mil-itare, informaþii ºi ordinepublicã – „Psihologie -informaþii” – 5 locuri.

Pentru a participa laconcursurile de admitereîn Academia de Poliþie„Alexandru Ioan Cuza”Bucureºti – Facultatea dePoliþie – beneficiarPoliþie, în ªcolile deAgenþi de Poliþie „VasileLascãr” Câmpina ºi„Septimiu Mureºan”Cluj-Napoca ºi pelocurile MinisteruluiAdministraþiei ºiInternelor la AcademiaTehnicã Militarã ºiInstitutul Medico –Militar, persoanele careintenþioneazã sã can-dideze trebuie sãîndeplineascã urmã-toarele condiþii legale:a) sã aibã cetãþeniaromânã ºi domiciliul înRomânia;

b) sã cunoascã limbaromânã scris ºi vorbit;

c) sã aibã capacitatedeplinã de exerciþiu;

d) sã fie declaraþi

“apt” din punct devedere medical, fizic ºipsihic; verificãrile privindstarea de sãnãtate medicalã, fizicã ºi psihicãsunt efectuate de structurile de specialitateale M.A.I.;

e) sã aibã vârsta deminimum 18 ani împlin-iþi în cursul anului în careparticipã la concurs;

f) sã fie absolvenþi deliceu cu diplomã debacalaureat; dovadaabsolvirii se face cudiploma sau cu adeve-rinþã din care sã rezultefaptul cã au susþinut ºipromovat examenul debacalaureat;

g) sã aibã un compor-tament corespunzãtorcerinþelor de conduitãadmise ºi practicate însocietate;

h) sã nu aibãantecedente penale sausã nu fie în curs deurmãrire penalã ori dejudecatã pentrusãvârºirea de infracþiuni,cu excepþia situaþiei încare a intervenit reabil-itarea;

i) sã nu fi fost destitu-iþi dintr-o funcþie publicãîn ultimii 7 ani;

j) nu au desfãºuratactivitãþi de poliþiepoliticã, astfel cum suntdefinite prin lege;k) îndeplinesc condiþiileprevãzute la art. 10 alin.(3) din Legea nr.360/2002 privind

Statutul poliþistului, cumodificãrile ºi com-pletãrile ulterioare.

Criterii specifice pentru recrutarea candi-daþilor la concursurile deadmitere în Academia dePoliþie „Alexandru IoanCuza” Bucureºti –Facultatea de Poliþie –beneficiar Poliþie, înªcolile de Agenþi dePoliþie „Vasile Lascãr”Câmpina ºi „SeptimiuMureºan” Cluj-Napoca ºipe locurile MinisteruluiAdministraþiei ºiInternelor la AcademiaTehnicã Militarã ºiInstitutul Medico –Militar:a) sã aibã vârsta de pânãla 27 de ani, împliniþi înanul participãrii la con-cursul de admitere

b) sã fi obþinut lapurtare, în perioadastudiilor liceale, mediageneralã de minimum8,00;

c) sã nu fi fost exma-triculaþi pentru abateridisciplinare dintr-o insti-tuþie de învãþãmânt; d) sã aibã înãlþimea deminimum 1,70 m bãr-baþii ºi 1,65 m femeile.

P erioada deconcurs:

Admiterea înAcademia de Poliþie„Alexandru Ioan Cuza”Bucureºti se desfãºoarãîn perioada 21.07 –

04.08.2012.Perioadele de

desfãºurare, tematica ºibibliografia pentru con-cursul de admitere îninstituþiile de învãþãmântale Ministerului ApãrãriiNaþionale ºi ServiciuluiRomân de Informaþii potfi obþinute de pe site-ulacestor instituþii. Concursul de admitere

la ºcolile de agenþi depoliþie din subordineaInspectoratului Generalale Poliþiei Române seorganizeazã ºi sedesfãºoarã în perioada08-18.09.2012, con-form graficului stabilit decãtre instituþiile deînvãþãmânt.La înscrierea la instituþi-ile de învãþãmânt pentruconcursul de admitere,participã candidaþii careau promovat evaluareapsihologicã/ psi-hotehnicã ºi au fostdeclaraþi „apt medical”.

Cererile de înscrierese primesc la sediulInspectoratului de PoliþieJudeþean Hunedoara –Serviciul resurse umane,situat în municipiulDeva, str. MihaiEminescu nr.130, judeþulHunedoara pânã la datade 22.06.2012 – pentruconcursurile de admitereîn instituþiile deînvãþãmânt superior, înzilele lucrãtoare, în inter-valul orar 09:00 –14:00, iar pentru ªcolilepostliceale, pânã la datade 10.08.2012, în zilelede marþi, miercuri ºi joi,în intervalul orar 09:00– 14:00.

Cronica Vãii Jiului | Joi, 14 iunie 201222 Diverse

EDITAT DE S.C. MBD REPORTER MEDIASRL PETROªANI

Tipãrit la SC Garamond SA

Materialele marcate “Promovare”reprezintã PUBLICITATE

Cronica Vãii JiuluiWebsite:

www.cronicavj.ro

E-mail:[email protected]

Director:Marius MITRACHEMarius MITRACHE([email protected])

Redactor sef: Ileana FIRÞULESCUIleana FIRÞULESCU([email protected])

Editor coordonator:CarCarmenmen COSMANCOSMAN([email protected])

Colectivul de redactie: MirMircea cea NISTORNISTOR([email protected])

Diana MITRACHEDiana MITRACHE([email protected])

MirMircea BUJORESCU cea BUJORESCU Luiza Luiza ANDRONACHEANDRONACHE([email protected])

Maximilian GMaximilian GÂNJUÂNJU([email protected])

Raul IRINOVICIRaul IRINOVICIOvidiu POvidiu PÃRÃIANU, PetruÃRÃIANU, PetruBOLOG CIMPBOLOG CIMPA, Denis RUSA, Denis RUSIoan DAN BÃLAN,Ioan DAN BÃLAN,Gabriela RIZEA,Gabriela RIZEA,

Desktop publishing:Geza SZEDLACSEKGeza SZEDLACSEKRomwald CHEZURomwald CHEZUMarketing & Publicitate: Mirabela MOISIUMirabela MOISIUCOTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL

PRIVAT - ISSN 1583-5138

Antena 1 National TV PRO TV Prima TV TVR 1

9:00 Triunghiul iubirii 2 (r) 10:00 Suflete pereche (r) 11:00 Culoarea fericirii 12:00 Grupul Vouã (r) 12:15 Crime Inc. 12:45 Grupul Vouã (r) 13:00 Catalina Inn (r) 15:00 Rãzboinicul (r) 16:30 Aventurile lui Tarzan (s) 17:00 Aventurile lui Tarzan (s)17:30 Dragoste dulce-amarã 18:30 ªtiri Naþional TV 19:15 Triunghiul iubirii 2 20:15 Suflete pereche 21:15 Rãzboinicul 22:45 Copii contra pãrinþi

8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºi Dani

10:00 În gura presei 10:50 Teleshopping 11:10 Mireasã pentru fiul meu 12:00 Vânãtoarea de comori 14:00 Mireasã pentru fiul meu 16:00 Observator 17:00 Acces Direct 19:00 Observator 20:20 Jocurile minþii

22:15 Observator 23:00 Un Show Pãcãtos 1:00 Lege ºi ordine:

Brigada specialã

7:00 ªtirile Pro TV 10:00 Tânãr ºi neliniºtit (s) (r) 11:00 Viaþa în Africa (s) (r) 12:00 Viaþa în Africa (s) (r) 13:00 ªtirile Pro TV13:45 Crimele din Midsomer 16:00 Tânãr ºi neliniºtit (s) 17:00 ªtirile Pro TV17:45 Happy Hour 19:00 ªtirile Pro TV20:30 Un prieten deosebit

22:30 ªtirile Pro TV23:00 Mesaje de dincolo (s) 0:00 Vis de femeie 0:30 Un prieten deosebit (r)

9:30 Ispitele adolescenþei (r) 11:30 Teleshopping 12:00 Nimeni nu-i perfect 13:00 Teleshopping 13:30 Camera de râs Popcorn 13:45 Teleshopping 14:15 Focus Monden (r)15:00 Jurãmântul unui pistolar 17:00 Iubiri secrete 18:00 Focus 1819:00 Focus Sport19:30 Cireaºa de pe tort 20:30 Curat, murdar? 21:30 Îmblânzirea scorpiei 22:15 Trãsniþii 23:15 Focus Monden 23:45 Mondenii

9:10 Legendele palatului:prinþul Jumong 10:20 Zoom 10:25 Ne vedem la TVR! (r)11:45 Dincolo de celebritate 12:00 Bebe magia 12:30 Lumea modei 12:45 Legendele palatului:doi bãrbaþi pentru o soartã (r) 13:25 Legendele palatului:doi bãrbaþi pentru o soartã (r) 14:00 Jurnalul TVR 14:30 EURO ªtiri 15:00 Fotbal: CampionatulEuropean 2012 (r)16:50 Lozul cel mare 17:40 Legendele palatului:doi bãrbaþi pentru o soartã 18:20 Legendele palatului:doi bãrbaþi pentru o soartã 18:53 Jurnalul TVR 20:00 Jurnal plus 21:00 EURO Studio 21:35 Fotbal: CampionatulEuropean 2012 23:45 EURO Studio 0:45 Mad Men - Nebunii depe Madison Avenue (s)

� Vând spaþiu comercial înzonã centralã str. 1 Decembrie1818 la parterul blocului 124,suprafaþa 25mp. Relaþii latelefon 0722 448 428� Vând casã + teren, 5000

mp, în Vulcan (ValeaUngurului). Relaþii la telefon0722 448 428

VÂNZÃRI

Înscrieri pentru Academia de Poliþie

T iberiu Iacob Ridzi, prima-rul reales la Petroºani s-a

declarat mulþumit de votulcelor din oraº, cãrora a þinut sã le mulþumeascã. Ridzi aobþinut 65,33% din totalulvoturilor exprimate laPetroºani, iar din acest motivle-a mulþumit celor care l-au votat.

„Este deja cunoscut cã am rãmasprimar în execuþie. Componenþa

consiliului locale este de 9 consilieriUSP, 8 USL ºi 2 PPDD. Vreau sãmulþumesc pe aceastã cale, încã odatã, tuturor locuitorilor municipiuluiPetroºani, pentru faptul cã mi-auacordat încã o datã încrederea ºi îiasigur cã tot ceea ce am fãcut pânãacum, voi face ºi pe viitor”, a pre-cizat în cadrul unei conferinþe depresã la Petroºani, Tiberiu IacobRidzi, primarul municipiuluiPetroºani.

Mai mult primarul spune cã vacontinua toate investiþiile, chiar dacã

nu are majoritate înConsiliul Local ºi chiardacã Guvernul ar puteasã aibã altã culoare peviitor. „Continuãm, aºacum am promis, toate

lucrãrile începute, fie cã vorbim dedomeniul schiabil, fie centrul civic, deasfaltarea drumurilor, de canalizareacare urmeazã sã fie introdusã atât înColonie, cât ºi în zonele care nu auaceastã facilitate încã, dar nu voi uitanici de proiectele noi. Nu o sã vãascund faptul cã,în perioada 2014 –2020, pe noul buget al UniuniiEuropene, cu siguranþã, ne vom dorisã atragem fonduri europene, celpuþin la valoarea pe care am fãcut-oºi pânã acum”, a declarat TiberiuIacob Ridzi.

Tiberiu Iacob Ridzi a obþinut lascrutinul de duminicã cel mai bunscor din cariera sa ºi asta, spune el, îlobligã sã þinã cont de ceea ce voroamenii care l-au votat.

Diana Diana MITRACHEMITRACHE

Cronica Vãii Jiului | Joi, 14 iunie 2012 Actualitate 3

CCaazzaarree îînn rreeggiimm ddee ccããmmiinn:: 5500 ddee lleeii ccaammeerraa

P rimarul ales alDevei, Petru

Mãrginean, va aveamult de lucru dacãvrea sã transformemunicipiul reºedinþãde judeþ într-unpunct de atracþiepentru turiºti.

Asta pentru cã, în timpce cifrele oficiale relevãfaptul cã numãrulturiºtilor care viziteazãDeva a scãzut dramatic,ex-primarul MirciaMuntean a uitat ºi ce sin-gur ºi-a propus.Obiectivele cuprinse înPlanul de dezvoltare almunicipiului Deva pentruperioada 2007 – 2013sunt încã simple dezide-rate.

Amenajarea drumurilorde acces, a parcãrilor ºi asistemelor de marcaj înzonele turistice, creareaºi reabilitarea obiectivelor

turistice, diversificareaofertei turistice regionaleºi dezvoltarea mediului deafaceri în turism, califi-carea personalului în tu-rism, ori implementareaunui sistem de dezvoltareºi promovare turisticãpentru municipiul Devasunt doar câteva dintrepubctele cuprinse înPlanul de dezvoltare almunicipiului Deva pentruperioada 2007 – 2013,la capitolul Turism, pro-gram aflat pe site-ulmunicipalitãþii. Un pro-gram care a rãmas la sta-diul de vorbe în vânt, dinmoment ce nici mãcaredilul – ºef al urbei,Mircia Muntean nu paresã-ºi mai aducã aminte deel, dacã þinem cont defaptul cã proiectele sunt

încã nerealizate. Cum totla capitolul „deziderate”rãmâne ºi proiectul dedezvoltare a „turismuluide niºã”, respectiv al turismului din zonele peri-urbane ale municipiuluiDeva. De fapt, cumputem sã vorbim desprecrearea altor obiectiveturistice, când nici celeexistente nu sunt puse învaloare aºa cum ar trebui,deºi unele sunt de maximinteres istoric ori natural,iar turismul în Deva seface mai mult pe bâjbâite,iar informaþia se trans-mite, ca ºi BaladaMioriþa, din gurã în gurã.

Iar rezultatele se vãd cuochiul liber. Numãrulturiºtilor a scãzut drama-tic ºi asta nu doar pe fon-dul crizei, aºa cum se tot

invocã la nivel oficial. Iarcifrele spun totul.Conform datelor oficialeîngrijorãtor este faptul cã,de la an la an, în “EraMuntean” municipiulDeva este tot mai puþinatrãgãtor din punct devedere turistic.

Dacã în 2007 Devagãzduia 38.059 de per-soane, în 2009, cifra ascãzut la puþin peste la23.000, iar trendul afost tot descendent. Ceînseamnã 23.000 deturiºti pe an? Nici 500 pesãptãmânã.

Singurul care nu pareîngrijorat de aceste cifreeste chiar ex-primarulMircia Muntean, care încampania electoralã apãrut mult mai interesantde nedeile ºi bâlciurileelectorale din Valea Jiuluichiar decât de Cetatea –monument carestrãjuieºte urbea.

CarCarmen men COSMANCOSMAN

Fostul primar Mircia Muntean nu a fãcut nimic pentru turism

Nu se grãbesc sã-ºivalideze mandatele

de primari

P rimarii aleºi s-au grãbit, dejasã depunã în instanþã cererile

de validare a funcþiilor, aºa cumcere procedura. Singurii care nu aufãcut pânã acum acest lucru suntcei arondaþi al JudecãtoriaPetroºani.

Ca sã îºi poatã prelua funcþiile, înainte dedepunerea oficialã a jurãmântului, primariitrebuie validaþi de cãtre instanþele de judecatã.Câteva zeci de edili aleºi în urma scrutinuluide duminicã au ºi fãcut acest demers, iarcauzele se aflã pe rolul judecãtoriilor hune-dorene, în funcþie de instanþa la care locali-tatea este arondatã.

Iar procesele au început deja încã de marþi,în funcþie de ziua în care s-a depus acþiunea îninstanþã. Singurii care nu par sã se grãbeascãsunt edilii din zona Vãii Jiului. Pânã acum laJudecãtoria Petroºani nu a fost înregistratãnicio cauzã cu obiect „validare primar” ºi,probabil, edilii aleºi la scrutinul de duminicãau aºteptat sã se finalizeze numãrarea tuturorvoturilor, nu numai a celor pentru primari.

Dupã validarea mandatelor de primari,aceºtia vor depune jurãmântului ºi vor puteasã-ºi preia atribuþiile.


Primarul Ridzi este mulþumit de scor

F ântâna din Parcul cen-tral Carol Schreter de

la Petroºani este încãnefuncþionalã. Astachiar dacã oamenii care vin în parc sã serelaxeze ºi-ar dori ca easã îi rãcoreascã.

Pãrerile oamenilorcare vin în parc

sunt împãrþite,însã, majori-tatea susþinecã peisajul estricat de fân-tâna artezianãplinã de

deºeuri ºinefuncþionalã.Asta în condiþiile

în care a funcþionattot anul trecut,pânãtârziu spre iarnã ºiacum, când e nevoiede rãcoare, nu a pornit.

„Chiar mã întrebam de ce nu mergefântâna. E pãcat, ne dorim sãfuncþioneze, pe cãldura asta”, spune ofemeie. „Ar fi bine, dacã ar funcþiona,cã ne mai rãcorim ºi noi. Pãcat cã încãnu sunt gata reparaþiile. Vin aici înfiecare zi cu nepoþeii ºi le-ar place ºilor”, a mai adãugat un domn.

În replicã, primarul din Petroºanispune cã instalaþia va fi reparatã ºi cãfântâna va redeveni funcþionalã. „Înmaxim o sãptãmânã, o sãptãmânã ºijumãtate va fi gata. Acum se facreparaþii, urmeazã o reabilitare aîntregii structuri ºi apoi va funcþiona”, areplicat primarul Tiberiu Iacob Ridzi.

An de an instalaþia este mereureparatã ºi îmbunãtãþitã ºi, dupã fiecareiarnã sunt necesare noi lucrãri, pentruca fântâna sã fie funcþionalã.


Cronica Vãii Jiului | Joi, 14 iunie 201244 Actualitate

E levii sunt foarteinventivi în ceea

ce priveºte metodelede copiat. De la fiþuiciºi xerocopii înminiaturã s-a ajuns lapixuri care au încorpo-rate camere video ºicãºti fãrã fir absolutnedetectabile.

Absolvenþii claselor terminale au intrat deja înfebra examenelor. Cum nutoþi au un bagaj de cunoºtinþedezvoltat apeleazã la diferitemetode nu tocmai ortodoxepentru a rezolva subiectele deminim nota cinci. Astfel, peinternet existã tot felul desite-uri care comercializeazã

diferite obiecte care îi ajutãpe elevi la copiat. Potrivitunui astfel de comerciant sepoate cumpãra orice.

“Avem pixuri, ochelari,orice metode noi cu ajutorulcãrora se poate copia”,spune unul dintre comer-cianþii online.

ªi cum metodele decopiere au evoluat, s-a inven-tat ºi pixul care are incoropo-rata o camerã video. Pentru ane convinge, comerciantul nespune exact cum se foloseºteacest instrument.

“Distanþa la care se poatecopia cu un astfel de pix estede 100 de metri. Cel dinexterior îi transmite celui dinsalã ce trebuie sã scrie pefoaia de examen”, mai spunecomerciantul.

Elevii care vor fi prinºi

copiind riscã sã fie eliminaþidin examen. Mai mult, profe-sorii supraveghetori vor fi cuochii pe ei în timpul evaluãrilor.

Chiar ºi în condiþiile aces-tea stricte de supraveghereexistã o micã breºã. Elevii nu

sunt percheziþionaþi laintrarea în sãlile de examen.Lor li se sugereazã sã îºi lasetelefoanele mobile ºi alteobiecte care pot fi conside-ratã sursa de inspiraþie înlocuri special amenajate.

Raul IRINOVICIRaul IRINOVICI

C andidatul PP-DD lapreºedinþia

Consiliului JudeþeanHunedoara, HaralambieVochiþoiu, a obþinut 27.555de voturi la alegerile deduminicã, fiindul unul dintre cele mai bune rezultate ale PartiduluiPoporului – Dan Diaconescula nivel naþional.

Liderul PP-DD a þinut sãmulþumeascã hunedorenilor carel-au votat, asigurându-i totodatãcã va continua sã lupte pentruapãrarea intereselor poporului.„Mulþumesc hunedorenilor pen-tru voturile lor, îndeosebi celordin Valea Jiului care mi-au acor-dat încrederea lor. Sunt aproape30.000 de oameni care aucrezut în schimbare, oameni debunã credinþã care au înþeles cãpolitica trebuie orientatã cãtre ceimulþi, nu cãtre clientela de par-tid. Îi asigur pe aceºti oameni detot respectul meu, la mine voravea mereu uºa deschisã. Luptanoastrã nu se opreºte aici ºi nevom bate în continuare pentrudrepturile hunedorenilor. Nu-i

vom dezamãgi, iar toþi consilieriinoºtri judeþeni ºi locali vor facetot ce depinde de ei pentru cadeciziile administraþiilor locale sãschimbe în bine viaþa oamenilordin judeþul nostru ”, a declaratVochiþoiu.

Referindu-se la scorul obþinutde cãtre PP-DD în judeþulHunedoara, HaralambieVochiþoiu a subliniat: „Mulþidãdeau partidul nostru victimãsigurã la aceste alegeri. Amdemonstrat cã nu e aºa. În reali-tate, dacã analizãm la rece, este

un câºtig pentru un partid care înjudeþul nostru a fost pus pepicioare cu numai câteva sãp-tãmâni înainte de alegeri. Înjudeþul Hunedoara, PP-DD aobþinut un rezultat peste mediape þarã la preºedinþia ConsiliuluiJudeþean. Scorul nostru ar fi fostcu totul altul dacã am fi avut ºitimpul necesar pentru a ne orga-niza mai bine. A fost un eforturiaº într-o perioadã scurtã detimp. Cert este cã avem o fun-daþie de unde putem construimai departe acest partid.”

Haralambie Vochiþoiu a lãsatsã se înþeleagã cã PartiduluiPoporului – Dan Diaconescu vaavea un cuvânt greu de spus ºi înurmãtoarele alegeri. „Vã asigurcã, deºi nu am câºtigat noi, vommilita ºi vom lupta ca promisiu-nile din campanie ale candidaþilorPP-DD sã fie respectate ºi apli-cate de cãtre celelalte partide.Vom analiza rezultatele acestoralegeri. Vom vedea unde puteamface mai mult, unde s-a greºit,unde nu am fost pregãtiþi, iar laalegerile din toamnã vom fi oforþã politicã de temut pentruadversarii politici”, a încheiatVochiþoiu.

Haralambie Vochiþoiu (PP-DD): Le mulþumeschunedorenilor pentru voturi, lupta nu se încheie aici

Finanþiºtii hunedoreniîmbogãþesc bugetulstatului cu amenzi

ºi respingeri de rambursãri de TVA

I nspectorii fiscali dinHunedoara au reuºit sã

atragã, de la începutul anului,numai de la firmele careactiveazã în judeþ, la bugetul destat 1.192 mii lei, din amenzi,diferenþe de impozite ºi taxe, saudupã ce au confiscat bunuri.

În acelaºi timp din cele 199 de solici-tãri de rambursare/restituire a taxei pevaloare adãugatã în valoare de 14.693mii lei, finanþiºtii au admis la rambur-sare/restituire suma de 11.104 mii lei ºiau respins suma de 3.589 mii lei.

Responsabilii de la Fisc spun cã anulacesta comparativ cu anul trecut, valoarea sumelor atrase suplimentar labugetul general consolidat în perioadaianuarie – mai 2012 a înregistrat unindice de evoluþie de 50 %. Asta înseam-nã cã dacã anul trecut, sumele atrase labuget ajungeau la 81.499 mii lei, anulacesta au ajuns la 163.520 mii lei.

“La nivelul judeþului, rezultatele înre-gistrate urmare verificãrilor efectuate lapersoane juridice se concretizeazã înatragerea la bugetul de stat a unor veni-turi suplimentare în sumã totalã de81.499 mii lei”, declarã Vasile Rusan,director executiv DGFP Hunedoara.

Pe de altã parte la contribuabili per-soane fizice inspectorii fiscali au efectuatun numãr de 189 acþiuni de control,rezultatele acestor acþiuni fiind con-cretizate în stabilirea unor venituri supli-mentare în sumã totalã de 1.192 mii leireprezentând diferenþe de impozite ºitaxe, accesorii ºi amenzi.

Marius MITRACHEMarius MITRACHE

Fântâna, încã nefuncþionalã

Metode inventive de copiat la BAC

M inerii de laPetrila vor sã

ºtie ce se întâmplã cubanii din cotizaþiileplãtite de ei. Maimult, aceºtia aucerut explicaþii ºi înlegãturã cu pontareaîn subteran a lideru-lui Ioan Temneanu,în timp ce acesta nus-ar afla la lucru.

Liderul minerilor de laPetrila, Ioan Temneanu,este cercetat de poliþiºtiidin localitate, precum ºide reprezentanþiiCorpului de Control aflat

la dispoziþia directoruluigeneral al CompanieiNaþionale a HuileiPetroºani.

Asta dupã ce împotri-va lui Temneanu a fostdepusã câte o sesizarecare face referire la baniidin cotizaþiile plãtite lunãde lunã de angajaþiiExploatãrii MinierePetrila.

În plus, potrivit celorreclamate, o paret aangajaþilor susþine cã lide-rul de sindicat ar fi fostpontat ca fiind la serviciu,în timp ce acesta s-ar fiaflat cu totul în altã partedecât în incinta unitãþii

extractive. MembriiCorpului de Control alCNH s-au aflat ieri laMina Petrila, unde audemarat verificãrile înacest caz.

De asemenea, poliþiºtiidin Petrila vor declanºa oanchetã pentru a stabilidacã cele semnalate seconfirmã. Oamenii legiiau primit sesizarea deceva vreme dar spun cãnu au fãcut nimic pânãacum pentru cã …auaºteptat finalizarea cam-paniei electorale, ca sãnu se interpreteze cumvacercetarea lor. „Într-adevãr, existã o

sesizare anonimã, cãreiaurmeazã sã-i dãm curs.Am lãsat sã se finalizezealegerile, ca sã nu seinterpreteze. În funcþie dece vom constata, vomface propunerile legale”,a declarat OvidiuZaharie, comandantulPoliþiei Oraºului Petrila.

Nu este prima datãcând ortacii din ValeaJiului reclamã faptul cãliderii lor încaseazã salariienorme, nemeritate,dupã ce se ponteazã cafiind în subteran când einici mãcar nu dau pe launitãþile miniere.


S indicateleminiere din Valea

Jiului au reînceputlupta în instanþã pen-tru reprezentativitate.La mijloc este influ-enþa pe care o au pelângã CompaniaNaþionalã a HuileiPetroºani ºi, nu înultimul rând, banii dincotizaþiile minerilor.

Cine câºtigã reprezen-tativitatea la nivelulCompaniei Naþionale aHuilei Petroºani aca-pareazã ºi cotizaþiileplãtite de minerii dinValea Jiului.

Asta pe lângã influenþape care o dobândeºte formaþiunea sindicalã lanivelul CNH, ceea ce aadus ani de zile ºi fondurifrumoase ãn buzunareleliderilor de sindicat. Aºas-a întâmplat pe vremeaîn care Liga SindicatelorMinere Valea Jiuluireprezenta intereseleminerilor în negocierilecu oficialii, dar ºi cândacest lucru a fost transfe-rat, prin sentinþã judecã-

toreascã, cãtre SindicatulMuntele, desprins cuscandal din Ligã.

În urmã cu o lunã,LSMVJ a reuºit sã lasefãrã reprezentativitateSindicatul Muntele, dupãce a contestat, laTribunalul Hunedoara,sentinþa pronunþatã deJudectãroria Petroºani.Magistraþii TribunaluluiHunedoara au admisrecursul formulat deUniunea Naþionalã aMuncii Valea Jiului, LigaSindicatelor MiniereValea Jiului ºi Radu Voina– preºedintele Sindicatului

de Pazã „Vulturul”, afiliatla LSMVJ, care contestaudecizia JudecãtorieiPetroºani privind acor-darea de reperezentativi-tate pentru Sindicatul„Muntele”, condus dePetre Nica. Iar cei de laMuntele au introdus, ime-diat o nouã acþiune laJudecãtoria Petroºani,îndreptatã împotrivaCompaniei Naþionale aHuilei Petroºani. La ter-menul de miercuri, magis-traþii au admis cererile deintervenþie formulate de 4persoane, direct intere-sate în aceastã cauzã, ºi a

pronunþat un nou termende judecatã, pentru datade 4 iulie.

L upta se dãpentru banii

minerilorAºa cum spuneam,

lupta pentru reprezenta-tivitate este extrem demare din cauza influenþeiºi a banilor, aºa cãfiecare a decis sã sealieze cu importanteorganisme sindicale, caresã le dea greutate.Aproape defunctaLSMVJ a fugit în braþeleConfederaþiei Meridian,

care are reprezentativitatela nivel naþional, acor-datã, însã, de un alt tribunal decât cel dinBucureºti, aºa cum ar fifost normal. În schimb,cei de la „Muntele” auformulat cerere cãtre uni-unea sindicalã a gorjeanu-lui Marin Condescu, lacare unii dintre ei au mai

fost, dar au fost daþi afarãpe motiv cã nu ºi-au plãtitcotizaþiile aferente.

Sumele aflate în joc nusunt deloc mici, iar cinecâºtigã îºi atrage ºi mine-rii de partea sa. Deexemplu, la ora actualã,Sindicatului Munteleadunã, lunã de lunã,5.560 de cotizaþii dinValea Jiului. În cifre, pentru o singurã unitateminierã ar fiu vorbadespre peste 10.000 delei lunar, iar de la Lupenispun persoane bine infor-mate vorbim despre coti-zaþii de peste 20.000 delei lunar. Pe ce se ducbanii? Doar liderii minerilor ar putearãspunde, cu exactitate,la aceastã întrebare, într-un acces de sinceri-tate. Ceea ce pânã acumnu s-a întâmplat!



Poliþia ºi Corpul de Control al CNH,

ppee ccaappuull lliiddeerruulluuii ddee llaaMMiinnaa PPeettrriillaa

Sindicatele miniere au reînceput lupta pentru reprezentativitate. Sau pentru banii minerilor!

A început platacelor care s-au

ocupat de alegeriP reºedinþii, locþiitorii ºi membrii secþi-

ilor de vot au început sã încasezesumele de bani oferite pentru participareala alegeri. Banii au fost repartizaþi de labugetele locale.

„De astãzi (NRmiercuri, 13 iunie)am început platacelor care au asigurat bunadesfãºurare a operaþiunii devotare. În timp cepreºedintele ºi locþiitorul acestuiaprimesc câte 85 de lei /zi (pe timp de 5 zile) plus 10lei (pentru hrana din ziua votãrii), ceilalþi 9 membri aisecþiei de votare sunt recompensaþi cu câte 85 de lei/zi (pe termen de 3 zile) la care se adaugã ºi cei 10 leipentru mâncarea din ziua de 10 iunie”, a precizatAdrian Negoe, secretar Primãria Petroºani.

Numai în municipiul Petroºani, la alegerile din datade 10 iunie, au asigurat buna desfãºurare a votãrii 286de persoane. Acestea au fãcut parte din cele 26 desecþii de vot care au funcþionat pe raza localitãþii.

MirMircea cea NISTORNISTOR

D eºi, în presã,valul de isterie

creat de cãpuºe amai trecut, totuºi, laspitalele din Vale,zilnic, ajung celpuþin câteva per-soane care au avutparte de înþepãturidin partea acestoracarieni paraziþicare se hrãnesc cusânge.

În timp cecãpuºele încã îºi maifac simþitã prezenþa,cazuri de muºcãturi

de vipere, deocam-datã, nu au fost înregis-

trate în Valea Jiului. Pe de altã parte, au

apãrut ºi primele cazuri deintoxicaþii cu ciuperci.

“În acest an am avut,deja, trei cazuri de per-soane care au ajuns laurgenþã dupã ce au con-sumat ciuperci culese depe dealurile din zonã. În

ceea ce priveºtemuºcãturile de cãpuºe, zilnic, avem mãcar douãcazuri de acest gen. Înschimb, de cazuri deoameni muºcaþi de ºerpinu am avut parte în acestan. În 2011 am înregistratdouã astfel de cazuri, unulla Bãniþa ºi celãlalt pedefileul Jiului. Oricum,suntem pregãtiþi sã facemfaþã ºi unor astfel de situ-aþii, stocul de vaccin anti –viperin fiind complet”, aprecizat Liliana Dumitru,medic medicinã generalãîn cadrul Spitalului deUrgenþe din Petroºani.

Din fericire, pânã înprezent, niciuna dintrepersoanele care au avutprobleme de pe urmacãpuºelor sau ciupercilornu au avut parte de sufe-rinþe sau urmãri preagrave. Oamenii s-au puspe picioare la scurt timpdupã ce au ajuns la medic.


Cãpuºele încã îºi mai aratã

“colþii”. Nu ºi ºerpii…

Z ile aglome-rate pentru

medicii de laurgenþe. Numaila Petroºani, înultimele 24 deore, pragulsecþiei de urgenþea spitalului a fosttrecut de 162 depersoane.

Problemele cu cares-au prezentat aces-tea la medici au fostextreme de diverse,pornind de la intoxi-caþii alimentare ºi ter-minând cu accidentede circulaþie.

“În general, înfiecare zi, intervenim

în rezolvarea anumeroase cazuri.Totuºi, în ultimelezile, ne-am confruntatcu mult mai multecazuri decât de obi-cei. Am avut de rezol-vat fracturi, accidentede muncã, intoxicaþii,accidente rutiere,crize renale, proble-me cardiace dar ºimulte alte genuri deurgenþe medicale”, aspus Liliana Dumitru,medic medicinã generalã Spitalul deUrgenþe Petroºani.

Cel mai grav caz,înregistrat în cursuldimineþii zilei demarþi, 12 iunie, a fostun accident de circu-laþie rutierã. Un bãr-

bat a ajuns la spital înstare gravã dupã ce s-a ciocnit de un capde pod.

“Bãrbatul, care erasingur în maºinã, asuferit o serie de poli-traumatisme. Cel maigrav este cel de lacap, este vorbadespre un traumatismcranio – cerebral acutdeschis dar, mai areºi un traumatismtoraco – abdominal.A fost internat lasecþia de neuro -chirurgie, în prezentfiind supus investigaþi-ilor medicale”, a maideclarat LilianaDumitru.

Þinând cont detemperaturile exte-rioare, aflate în

creºtere, medicii seaºteaptã, în zileleurmãtoare, sã facãfaþã ºi unui val deinsolaþii dar ºi inerentelor accidentede la ºtrandurile maimult sau mai puþinamenajate din Valea Jiului.


Dupã scandalul legiisãnãtãþii ºi momentulretragerii ei pentru a fifãcutã în aºa fel încât sãrãspundã cerinþelorreale din sistem, doctoriiºi specialiºtii în domeniuau fost consultaþi.Aceºtia considerã cã sis-temul de sãnãtate estebun, dar nu este aplicatcorect. Subfinanþarea afost cea mai mare problemã.

”Tratezi omul cutoatã ºtiinþa ºi impli-carea, dar are ºi elresponsabilitãþi. Cazulalcoolicului de exemplu,când iau de la altul pen-tru a-l trata pe el ºi astacostã. Asta chiar nu-miplace. Noi avem un sis-tem bun, dar sunt deprincipiul: cât contribui,

atât beneficiezi. Existãpacienþi cu venituribune, dar nu sunt asigu-raþi, iar ca un sistem sãfuncþioneze trebuie sã fiiintegrat” – declaramedic Primire-Urgenþe

de la SpitalulPetroºani, IoanIenea.

Existãneasiguraþi care nu seîntreabã de unde banipentru servicii de

urgenþã dacã eu nu con-tribui. Contribuþia laasigurãrile de sãnãtate

trebuie sã acopere unpachet de servicii, iarasistenþa medicalã deurgenþe sã aibã altstatut.

Ca urmare, cheltu-ielile privind asistenþamedicalã de urgenþã arputea fi finanþate dinbugetul de stat, conformpropunerilor la proiectulnoii legi a sãnãtãþii, aanunþat MinisterulSãnãtãþii.

“Sumele colectateprin asigurãrile de sãnãtate nu acoperã înprezent pachetul debazã de servicii medicale. În condiþiileactuale, nu avem învedere creºterea con-

tribuþiei la asigurãrile desãnãtate. Pentrudefinirea pachetuluicãutãm alte soluþii, iaruna dintre acestea esteaceea de a prelua asis-tenþa medicalã deurgenþã în totalitate labugetul de stat.

Preluarea se va realiza odatã cu trasfe-rarea unei serii de ser-vicii medicale cãtre asigurãrile de sãnãtate,deoarece acordareaacestora nu estecondiþionatã de calitateade asigurat. În prezent,sunt acoperite de buge-tul de stat doar cheltu-ielile unitãþilor de primiriurgenþe ºi cele cu rezi-

denþii, dar vrem sãextindem aria”, adeclarat Vasile Cepoi,ministrul Sãnãtãþii.

ªi în cazul celor ceajung la Urgenþã dincauza beþiei, ceea ce-lsupãra pe dr. IoanIenea, lucrurile s-au mailimpezit. În cazul în carebeþivul a ajuns laUrgenþe, va plãti omare parte din serviculmedical de care a bene-ficiat, chiar dacã esteasigurat, iar dacã nu vaface plata necumpãtãriisale, va fi obligat la orede muncã în folosulcomunitãþii.

IleanaIleanaFIRÞULESCUFIRÞULESCU

Cronica Vãii Jiului | Joi, 14 iunie 2012 Actualitate 76 Actualitate

COLÞUL LUI DENIS

Sãnãtateaînainte de toate„I gienã ºi Sãnãtate, înainte de

toate” este tema unei cam-panii naþionale care a ajuns ºi laPetroºani. Aici, oamenii îºi pot luagratuit tensiunea arterialã ºi potvedea cum stau cu sãnãtatea chiarîn centrul oraºului, unde a fostinstalat un cort.

Zeci de oameni s-au adunat la cortul insta-lat la Petroºani. Au profitat de faptul cã auieºit afarã ºi cã temperaturile sunt ridicate,dar au vrut sã-ºi investigheze ºi starea desãnãtate. Oricine a dorit a putut sã afle gra-tuit care este tensiunea arterialã ºi cantitateade grãsime în sânge.

„Am vãzut multã lume aici ºi mi se pareextraordinar un astfel de gest. Altfel, pentruo astfel de analizã plãteam bani ºi trebuia sãmerg la doctor. E bine cã se fac ºi lucruribune pentru noi pensionarii”, spune unbãtrân care s-a aºezat la rând.

„E bine cã avem posibilitatea sã aflãmcum stãm cu sãnãtatea pe cãldura asta. Deasta m-am ºi oprit aici, sã fac verificãrilenecesare, cã noi suntem bãtrâni”, a adãugato altã femeie.

Pentru asta a ajuns aici un educator desãnãtate, care le ºi recomandã oamenilor ceregim trebuie sã urmeze. „Sunt de laAsociaþia pentru Sãnãtate Educaþie ºiFamilie din Bucureºti ºi vrem ca sã trans-mitem oamenilor un mesaj de sãnãtate. Înîntreaga þarã se desfãºoarã o campanie deîmbunãtãþire a stãrii de sãnãtate a popu-laþiei. Noi le mãsurãm oamenilor tensiuneaºi procentul de grãsime în sânge ºi le dãmrecomandãri. Vrem ca, în cazul în care

depistãm nereguli,sã îi avertizãm pe oameniºi sã tragem astfel un semnal de alarmã casã afle care e riscul de a face un accidentvascular cerebral din cauza caniculei, sau afactorilor de stres. Practic, încercãm sã pre-venim unele boli”, a declarat IoneliaMeseºan, educator de sãnãtate.

Cei mai mulþi oameni s-au adunat la cortdin curiozitate, însã, mulþi au plecat de acolomult mai informaþi ºi mai optimiºti.


Asistenþa de Urgenþã,preluatã de minister,

la bugetul de statÎ n prezent, de la bugetul de stat sunt acoperite doar

cheltuielile de Primire Urgenþe ºi nu întreaga asistenþãmedicalã de urgenþã. Ministerul va prelua în totalitateurgenþa, dar trebuie sã defineascã ºi pachetul de bazã al serviciilor pentru cetãþeni fãrã a creºte contribuþia la asigurãrile de sãnãtate. Deocamdatã.

Urgenþele medicale, tot mai numeroase

Cronica Vãii Jiului | Joi, 14 iunie 2012 Actualitate 98 Actualitate

S e împlinesc 22 deani de la mineriada

care a avut loc în perioada 13 – 15 iunie1990. Miron Cozma, fos-tul Luceafãr al huilei letransmite minerilor sãfie mândri de ceea ce aufãcut.

În perioada 13 – 15 iunie1990, în Bucuresti, forþele deordine, susþinute de mineri, auintervenit împotriva protestata-rilor din Piaþa Universitãþii ºi apopulaþiei civile.

Aceastã mineriadã a fost con-sideratã cea mai brutalã dintretoate acþiunile minerilor. Acum,la 22 de ani, fostul sindicalist,Miron Cozma, le transmiteminerilor sã fie mândri de ceeace au fãcut ºi de ceea ceînseamnã mineriadele în istoriaVãii Jiului.

“Astãzi mã încearcã un sen-timent de mândrie ºi ar trebuiºi minerii sã fie mândrii. Se vadovedi de-a lungul timpului cãei, minerii, au avut demnitateîn aceastã þarã, în 29, în 77,în 1991 ºi au avut demnitate

ºi în 1999”, ne-a declarat fostullider al minerilor, Miron Cozma.

Însã, de cealaltã parte,Cozma ar avea ºi reproºuri ºiafirmã cã poate minerii deastãzi nu-l meritã. Pe de-oparte vorbeºte cu mândrie ºibucurie, iar pe de cealaltã cutristeþe. “O spun eu cu toatãresponsabilitatea ºi acum, dis-cutând între mine ºi mineri -minerii nu-l meritã pe MironCozma. Stiþi de ce?! Pentru cãl-au lãsat 11 ani în puºcãrie,pe când alþii îºi dãdeau viaþa.Miron Cozma este un erou înmulte þãri din lumea asta,numai la noi nu este aºa”, maispune Cozma.

Cu o simplã referire la ceeace au însemnat minerii ca forþãîn trecut, fostul Luceafãr al

Huilei îºi aminteºte... Îºiaminteºte de sentimentul pecare aceºtia îl trezeau în cele-lalte clase de oameni, dar maide ales sentimentul pe care ei îltrãiau fiind priviþi astfel.

„Discutând ca de la minerla miner, pot sã spun cã unlider ca mine n-a mai avutmineritul ºi nici sindicalismuldin România. Minerii aumotive sã fie mândri, iar dacãsunt în situaþia în care suntacuma, e numai vina lor. Pevremea mea erau vitejii vite-jilor. ªtiþi câþi miliþieni ambãtut la Costeºti?! 19.946.Pardon, 20.000 de miliþieniam bãtut doar cu 10.000 demineri. Aºa erau minerii!Acuma ce mai sunt?!S-au lãsat cãlcaþi în picioare”,conchide Miron Cozma, celcare a condus mineriadele dinValea Jiului.

Dupã mai bine de douãdecenii de la acele evenimente,mineritul ºi sindicalismul de astãzidin Valea Jiului nu mai seamãnãcu nimic din ceea ce a fost.Liderii de sindicat sunt infinit maimulþi, în tabere diferite ºi cupãreri contradictorii.

F ilmul evenimentelor din

iunie 1990

Zi neagrã pentru istoriamineritului din Valea Jiului,când se împlinesc exact 22 deani de la mineriada din iunie1990, care este consideratã, ºiastãzi, cea mai brutalã ºi ceamai sângeroasã dintre toate.Dupã mai bine de douã deceniide la acele evenimente, aminti-rile sunt încã vii ºi nimeni numai vrea ca astfel de incidentesngeroase sã se mai întâmple.

În 13 – 15 iunieorþele deordine, susþinute de mineri, au

intervenit în forþã împotrivaprotestatarilor din PiaþaUniversitãþii ºi a populaþieicivile. Datele vremii indicã fap-tul cã rãdãcinile acestor mineri-ade se gãsesc în evenimentemai vechi ale istoriei românilor,iar etimologii au precizat cãlimba românã este singura dinlume în care a fost creat acestcuvânt, care mai apoi a fosttradus în toate limbile planetei.Se pare cã dupã revolta mine-rilor din 1977, Valea Jiului afost permanent supravegheatãºi pãzitã de Securitate, inclusivprin înlocuirea adevãraþilormineri cu securiºti. NicolaeCeauºescu însuºi avea un planprin care trupele de ApãrareaPatriei sã contribuie laînãbuºirea Revoluþiei ºi le dotasecu bâte ºi alte obiecte conton-dente, idee care a prins foartebine în Valea Jiului. Rezultateleaveau sã aparã peste ani.

În dimineaþa zilei de 13 iunie1990, dupã orele dimineaþa,forþele de ordine au distrus cor-turile celor aflaþi în Piaþã ºi aufãcut primele arestãri.

Cordoanele de trupe antitero aufost rupte de manifestanþi.„Oamenii muncii” sau „oameniide bine” au venit iemdiat sã deao mnã de ajutor celor carepuneau în „pericol democraþia”.În jurul orei 9, mai multe

grupuri de muncitori de laIMGB au sosit în PiaþaUniversitãþii scandând lozincile:“IMGB face ordine!” ºi “Moarteintelectualilor!”, “Noi muncim,nu gândim!”. Pe strada paralelãcu Institutul de Arhitecturã douãcordoane de trupe USLA auîncercat sã protejeze un obiectivformat prin încercuirea Pieþei cuautobuzele din dotarea Poliþiei.

La îndemnul unor tineri fãrãocupaþie atmosfera s-a încinspânã în momentul când a izbuc-nit un conflict direct, iar trupeleUSLA au ºarjat mulþimea.Aceasta a reacþionat rãsturnândo autoutilitarã marca TV deculoare albastrã, din rezervorulmaºinii a fost furatã benzina, cucare s-au confecþionat cocteiluriMolotov. Aceleaºi persoane aurupt pietre din caldarâm pe carele-au folosit drept proiectile. Petot parcursul zilei au avut locconfruntãri violente între mani-festanþi ºi forþele de poliþie; aufost incendiate autobuzelepoliþiei, sediile Poliþiei Capitalei,Ministerului de Interne ºi SRI.Atunci este momentul în careintervine preºedintele IonIliescu, care a lansat un comuni-cat în care se afirma: „Chemãmtoate forþele conºtiente ºiresponsabile sã se adune în jurulclãdirii guvernului ºi televiziuniipentru a curma încercãrile de

forþã ale acestor grupuri extre-miste, pentru a apãra democra-þia atât de greu cuceritã”.

În seara zilei de 13 iunie, treigarnituri de tren pline cu mineriau plecat din Petroºani spreBucureºti. Ajunºi în Gara deNord la ora 4 dimineata, mineriiconduºi de fostul lider, MirconCozma, au fost prelua-i – con-form datelor vremii- direct de

angajaþi ai SRI ºi ai altor serviciisecrete ºi au fost orientaþi sprepunctele nevralgice aleCapitalei. Un grup foarte marea ocupat Piaþa Universitãþii,unde au pretins cã refac ron-durile de flori distruse de cor-turile manifestanþilor, pe platouldin faþa Teatrului Naþional.Imediat au pãtruns în incintaFacultãþii de Geologie, unde auocupat balconul, simbolul lib-ertãþii de opinie ºi au devastat ocolecþie unicã în Europa de floride minã ºi zãcãminte geologiceca ºi sediul Ligii Studenþilor. Osoartã asemãnãtoare au avut ºiFacultatea de Litere ºi cea deMatematicã, dar ºi Institutul deArhitecturã Ion Mincu ºi s-aurãzbunat crunt pe toþi pe care îiconsiderau „intelectuali” ºi vino-vaþi de fenomenul PiaþaUniversitãþii. Minerii au maidevastat sediile PNÞCD ºi alePNL, unde au pretins cã audescoperit valutã falsã ºi arme ºi

de unde au furat tot ce se puteafura, inclusiv o staþie radio ºiaparate de biroticã. Liderul stu-denþilor, Marian Munteanu, afost bãtut ºi aruncat apoi în fân-tâna de la Universitate, dar ascãpat ca prin miracol. Alþi lideri au avut o soartã asemãnã-toare. Un alt grup a ocupatTeleviziunea Românã, iar pestrãzile Capitalei s-a instautrathaosul. Toþi intelectualii, per-soanele cu barbã, cei îmbrãcaþicu haine fistichii au fost bãtuti,arestaþi, urcaþi în dubele Poliþieiºi interogaþi la o unitate militarãdin Mãgurele. O zi mai târziu, îndata de 15 iunie, la oreleprânzului minerii au fost urcaþiîn autobuze ºi transportaþi lacomplexul expoziþionalRomexpo, unde Ion Iliescu le-amulþumit pentru „acþiunea lorvitejeascã prin care au salvatdemocraþia din România”, iardiscursul sãu a fost întâmpinatcu urale. Imediat dupã aceastaau fost conduºi la trenurile careîi aºteptau în Gara de Nord, ºitransportaþi înapoi în ValeaJiului.

Numãrul victimelor este con-troversat. Oficial, conform evi-denþei de la comisiile parla-mentare de anchetã, numãrulrãniþilor este de 746, iarnumãrul morþilor este de ºase:patru morþi prin împuºcare, undecedat în urma unui infarct ºio persoanã înjunghiatã. ViorelEne, preºedintele „AsociaþieiVictimelor Mineriadelor”,susþinea, însã, cã existã docu-mente, mãrturii ale medicilor,ale oamenilor de la cimitireleDomneºti ºi Strãuleºti, iar cifrarealã a morþilor este de peste100.

Violenþa acelor evenimente afãcut înconjurul lumii, iar o per-soanã a fost pedepsitã pentruevenimentele din iunie 1990.Este vorba despre DenesDomokos, fost ºef de schimb laExploatarea Minierã Livezeni.Acesta a fost condamnat defini-tiv la zece ani de detenþie, pen-tru cã a încercat sã-i taie capullui Marian Munteanu.Carmen Cosman

Luiza Luiza ANDRONACHEANDRONACHE

Dupã 22 de ani

Lãmpaºele minerilor încã mailicãresc în Piaþa Universitãþii

P rinsã pentru reabilitare defostul guvern, la Staþia CFR

Petroºani ar fi trebuit sã înceapãlucrãrile, dar acest lucru încã nus-a întâmplat. În plus nu se ºtiedacã pentru noua conducere aMinisterului Transporturilor maireprezintã o prioritate în condiþiileîn care municipalitatea Petroºanin-a mai primit nici o informare.

Ani la rând edilii din Petroºani au cerutproprietarului Staþiei CFR Petroºani sã-ºireabiliteze clãdirea veche de mai bine de100 de ani, dat fiind faptul cã reprezintãun pericol public.

În plus compromite ºi o investiþie de

zeci de milioane de euro. Fosta condu-cere a Ministerului Transporturilor a prinsclãdirea veche de aproape 100 de ani pe un proiect de reabilitare, însã odatã cuschimbarea de guvern lucrurile nu maisunt clare.

Deputatul PDL, Monica Iacob Ridzi, areuºit sã convingã ministerul cã GaraPetroºani este un obiectiv extrem deimportant ºi trebuie reabilitat, în condiþiileîn care, în Parâng, este derulat un proiectde dezvoltare turisticã a zonei. Staþia dinPetroºani a fost pe lista de reabilitare aclãdirilor aparþinând Sucursalei RegionaleC.F. Timiºoara, la poziþia “Reparaþii capi-tale clãdire cãlãtori staþia C.F. Petroºani”.

Teoretic încã din luna martie ar fi tre-buit începute procedurile pentru reabili-tare cu termenul de finalizare a lucrãrilor,

undeva la începutul lunii august, a.c. „Gara Petroºani a fost cuprinsã de

fostul guvern pe un proiect european ºipe fonduri guvernamentale pentru reabilitare. Acum nu mai ºtim nimic, nuam mai primit nici o informaþie despre cese va întâmpla”, a declarat ieri, TiberiuIacob Ridzi, primarul municipiuluiPetroºani. Cert este cã poarta de intrareîn municipiul Petroºani este într-o staredeplorabilã, iar clãdirile sunt adevãratpericol pentru cãlãtori. O „intenþie” dereabilitare a existat pe vremea fostuldirector general al CFR, „celebrul” MihaiNecolaiciuc. Clãdirea a fost dotatã cugeamuri ºi uºi termopan chiar dacãpereþii cãdeau la propriu ºi atunci ca ºiacum.

Maximilian Maximilian GÂNJUGÂNJU

Lucrãrile la reparaþia Gãrii Petroºani sunt abandonate

Cronica Vãii Jiului | Joi, 14 iunie 20121100 Diverse

Lupeni: B-dul Pãcii, Bl. 3AB, parter

Tel: 0254-560 987Email: [email protected]

�� VVrreeii ccaa aaffaacceerreeaa ttaa ssããffiiee ccuunnoossccuuttãã??�� VVrreeii ssãã ttee ddeezzvvoollþþii??�� VVrreeii ssãã-- þþii ggããsseeººttii ccoollaa--bboorraattoorrii sseerriiooººii ddee aaffaacceerrii??�� VVrreeii ssãã ffaaccii bbaannii??

Noi suntempartenerii pe care

îi cauþi!ADRESA NOASTRÃ

Casa de Culturã, Str. 1Decembrie 1918, nr. 100

tel. 0374 906 687e-mail:

[email protected]

Cronica Vãii Jiului

H O R O S C O P 1 4 i u n i e 2 0 1 2

Te vei bucura de o relaþie bunã cuºefii, aºa cã, dacã ai nevoie de spri-jinul lor, conjunctura astralã te vaavantaja. Este posibil sã þi se repar-tizeze sarcini noi, semn cã te faciremarcat datoritã calitãþilor de caredispui. Analizeazã cu atenþie oportu-nitãþile ce se ivesc!

Vei beneficia de un bun echilibruenergetic pe tot parcursul zilei. Veisimþi nevoia sã iei decizii în chestiunidintre cele mai variate ºi vei reuºi sãte concentrezi la ceea ce ai de fãcut.Va trebui sã acorzi ceva mai multãatenþie eventualelor suferinþe cronice.S-ar putea sã pleci la un drum.

Te agiþi mai mult decât în modobiºnuit, ceea ce te oboseºte ºi îþi dãsenzaþia cã exagerezi. Ai putea sãdemarezi o nouã acþiune, dar ar fibine sã o iei mai încetiºor, cel puþindeocamdatã. Lucrurile nu vor mergechiar aºa cum îþi doreºti ºi ai tendinþade a da vina pe ceilalþi.

Energia ta va fi la limita superioarã,dar vei avea dificultãþi în a þi-o canal-iza spre un scop concret. Starea deiritare ce te caracterizeazã în ultimultimp te-ar putea determina sã te cerþicu cineva. Vei munci mult în aceastãperioadã, dar nu vei reuºi sã final-izezi tot ce þi-ai propus.

Faci eforturi financiare mari pentrua-þi petrece în mod plãcut timpulliber. Eºti ceva mai romantic, aºa cãvei reuºi sã te bucuri de fiecaremoment petrecut în compania fiinþeiiubite. Calitãþile tale vor ieºi în evi-denþã, la fel ºi popularitatea ta înrândul persoanelor de sex opus.

Partenerul de viaþã ar putea aveaunele neplãceri, iar rezolvarea vaîntârzia sã aparã. Chiar ºi aºaîncearcã sã fii alãturi de el ºi sã-l spri-jini pe cât posibil. La serviciu atmos-fera va fi destul de stresantã dincauza faptului cã vor fi multe defãcut.

Gustul pentru aventurã te-ar puteadetermina sã îþi asumi unele riscuricare þi-ar putea crea neplãceri. Înplan profesional va fi multã agitaþie.Te vei confrunta cu o mulþime de obsta-cole ºi va fi nevoie de un efort deosebitpentru a te putea descurca. Ar fi indi-cat sã eviþi discuþiile în contradictoriu.

Interesul pentru chestiunile financiareva fi foarte mare ºi în acest intervalºi te vor þine cu sufeletul la gurã.Colaborarile cu cei din jur îþi vor ridi-ca unele probleme, aºa cã fii pre-vãzãtor. Relaþia cu partenerul deviaþã se va ameliora. Este foarteposibil ca acesta sã aibã o reuºitã.

Nu vei fi într-o formãnemaipomenitã ºi ar fi bine sã nu teimplici în activitãþi care sã te supra-solicite. Vei avea nevoie de un pro-gram mai lejer, de activitãþi relax-ante. Ai dori sã te implici într-o activ-itate nouã, dar ar fi bine ca mai întâisã le finalizezi pe cele începute deja.

Ai putea sã iniþiezi activitãþi noi, darfii atent ºi nu-þi asuma riscuri preamari, cãci o surprizã neplãcutã esteposibilã oricând. Ideile îþi sunt exce-lente, dar condiþia pentru a avearezultate bune este de a nu te lãsapradã primului impuls. Activitãþileintelectuale te vor avantaja.

Ai un program foarte încãrcat ºi aitendinþa sã exagerezi cu activitãþile.Gãseºte-þi ceva timp dacã nu pentruodihnã, mãcar pentru o activitatecare sã-þi permitã sã te relaxezi. Esteposibil sã fie nevoie sã participi la unproiect mai deosebit, care îþi va daocazia sã îþi pui în valoare calitãþile.

Este posibil sã te implici într-o activi-tate nouã în plan profesional. Înacest caz pregãteºte-te pentru unefort susþinut, cãci succesul va veni,dar cu oarecare întârziere. Este posi-bil ca cineva din anturajul apropiat sãaibã nevoie de sprijinul tãu pentru arezolva problemele.


M agistraþiiTribunalului

Hunedoara au fostneiertãtori cu crimi-nalul Cosmin PaulCârcel, supranumit„mãcelarul din Blãjeni”,pe care l-au condamnatla 26 de ani deînchisoare.

Potrivit purtãtorului decuvânt al TribunluluiHunedoara, Ildiko Glãman,magistraþii au dispus con-damnarea inculpatului la opedeapsã rezultantã de 26 deani ºi 6 luni de închisoare cuexecutare. De asemenea,instanþa „ a interzis inculpatuluiexerciþiul drepturilor prevãzutede art. 64 alin. 1 lit. a teza aII-a ºi lit. b,d Cod penal (drep-tul de a fi ales în autoritãþilepublice sau în funcþii electivepublice, dreptul de a ocupa ofuncþie ce implicã exerciþiulautoritãþii de stat, drepturilepãrinteºti) pe o duratã de 10an; a obligat inculpatul sã

plãteascã suma de 6000 lei cutitlu de cheltuieli judiciare cãtrestat; a obligat inculpatul laplata unor daune materiale ºimorale cãtre pãrþile civile”,potrivit sentinþei pronunþatemiercuri.

Hotãrea TribunaluluiHunedoara poate fi atacatã cuapel în termen de 10 zile. Înluna martie a acestui an, înurma unor certuri pe care le-aavut cu concubina lui ºi cumama acesteia,tânãrul a decissã le omoare. ªi-a pus planulîn aplicare cu snge rece. A luattoporul ºi a lovit-o mai întâi pefosta sa iubita, apoi ºi-a lovit ºisoacra. Medicii legiºti au con-cluzionat cã leziunile suferitede victime au fost multiple,extrem de violente ºi nu le-audat nicio ºansã de supravieþuireacestora. Femeia în vârstã de49 ºi fiica sa de 19 ani au fostgãsite moarte de cãtre frateletinerei care a sunat la 112, aanunþat crima ºi l-a chemat petatãl sãu în ajutor.

Rezultatele autopsiilor fãcuteîn cazul crimelor din Blãjeniaratã cã tânãra de 19 ani a

murit dupã prima loviturã detopor pe care a primit-o înzona gâtului, iar mama ei, învârstã de 49 de ani, a încercatsã se apere, însã ºi ea a murit

în urma unei lovituri cu toporulîn zona capului.

Lângã cadavrele celor douãfemei au fost gãsiþi cei doicopii ai tinerei, în vârstã de trei

ani ºi un an ºi opt luni, careprobabil au asistat la omor.Criminalul ºi-a recunoscutfapta în timpul anchetei.


C hiar dacãnu mai este

primar alHaþegului,Nicolae Timiºtrebuie sãrãspundã, în con-tinuare, în faþainstanþei, în pro-cesul penal încare este judecatpentru abuz înserviciu.

La primul termende judecatã, progra-mat pentru data de 12iunie, magistraþiiJudecãtoriei Haþeg auamânat cauza în carefostul primar NicolaeTimiº, este judecatpentru abuz în servi-ciu. Procesul se varelua dupã vacanþajudecãtoreascã,respectiv pe data de11 septembrie. Iniþial,dosarul s-a aflat perolul Tribunalului

Hunedoara, dar la ter-menul din data de 3mai magistraþii de aiciºi-au declinat compe-tenþa în favoareaJudecãtoriei Haþeg. Pedata de 15 mai,dosarul a fost pus perolul instanþei. NicolaeTimiº a fost trimis înjudecatã la începutullunii martie de cãtreprocurorii de laParchetul de pe lângãTribunalul Hunedoara.Organele de cercetare

spun cã Timiº ar fiangajat la primãrie opersoanã care în reali-tate presta servicii decurãþenie pentru firmapatronatã de nevastaprimarului, dar luasalariu din bugetullocal.

Acest lucru s-ar fiîntâmplat timp de doiani, iar prejudiciuladus bugetului local arfi de peste 12.000 lei.

CarCarmenmenCOSMANCOSMAN

A legerile au trecut,campania e

amintire, s-au fãcut pro-tocoale ºi s-au stabilitcomponenþele echipelorcare vor conduceoraºele, dar urmelelãsate de ceea ce s-aîntâmplat în ultimalunã sunt încã vizibile.

Aproape pe fiecare stradãsunt afiºe, bannere, mashuri ºiindicii cã pe acolo au trecut lipitorii de afiºe. Asta chiardacã campania s-a finalizat ºicandidaþii ºi-au ocupat fotoliilemult râvnite în campanie.

Marea curãþenie de dupã aînceput, dar timid, iar cei carenu-ºi vor lua însemnele elec-torale, vor fi chiar puºi la platã.„O parte deja au fost desfãcuteºi dezlipite. Ce a þinut deadministraþia localã s-a fãcut, în

sensul cã au fost luate de pestradã panourile de afiºaj, iarcei care nu fac curãþenie, voravea de suportat. Practic, noile vom lua bannerele ºi ei vorsuporta contravaloarea operaþi-unilor”, a spus Nicu Taºcã,purtãtor de cuvânt la PrimãriaPetroºani.

Situaþia este similarã în toateoraºele ºi puþini sunt cei care s-au mai sinchisit, dupã alegeri,sã dea jos sloganele din cam-panie. Unii pentru ca aucâºtigat ºi încã nu au avut timp,iar alþii pentru cã au pierdut ºinu au mai ajuns sã facã ºi asta.


Mãcelarul din Blãjeni a primit 26 de ani de închisoare

CCee rrããmmâânnee dduuppãã aalleeggeerrii

A pierdut primãria, dar procesul continuã

Cronica Vãii Jiului | Joi, 14 iunie 201212 Divertisment

Î nconjuratã demunþi înalþi,

Valea Jiului areadevãrate comori carear putea atrage mii deturiºti chiar ºi perioa-da de extrasezon, s-aumai bine spus vara.Un exemplu este zonacare cuprinde patru„defilee în miniaturã”de o frumuseþe ºi sãlbãticie aparte, darneexploatate turistic.Astfel, CheileCrivadiei, Bãniþei,Tãii, Roºiei sauJieþului, toate grupatepe o razã de doar câþi-va kilometri, sunt vizitate anual doar deo mânã de oameni.

Munþii ªureanu oferãturiºtilor care aleg sãlbãti-cia ºansa de a vizita unuldintre locurile în carenatura a „regizat” unspectacol grandios.Sculptate în partea sud-vesticã a dealului Runcu(n.r. 788 m altitudine),Cheile Crivadiei au fostfolosite ca o barierã nat-

uralã în calea invadato-rilor. Îngustimea dintrepereþii cheilor ºi vertica-litatea lor nu au permisnici mãcar formareaunor poteci prin care sãte poþi strecura. Singuraposibilitate de a le strã-bate este pe cursul râuluicare desparte versanþii,

însã nici aceasta nu estelipsitã de efort.Marmitele (n.r. scobiturãformatã prin eroziune înalbia unui râu) adânci ºide 2 metri, te silesc sãrecunoºti cã te înclini înfaþa naturii. „Dacã ar trebui sã descriu într-uncuvânt acest loc, aºspune doar: sãlbatic! Aisenzaþia cã cineva teurmãreºte de deasupra,la fiecare pas, prin apacristalinã, iar cum pereþiistâncilor se boltesc deasupra ta, senzaþia destraniu este ºi mai mare.Nu te poþi abate nici înstânga ºi nici în dreapta.Natura te obligã sã-iurmezi regulile ºi te punela încercare, iar premiuldupã atâta efort este pemãsurã. Eu vin din zonaGorjului ºi avem chei ºiacolo, dar nu la fel despectaculoase. De CheileCrivadiei am auzit de lacâþiva prieteni”, spuneDragoº Spahiu, unul dintre turiºtii care ºi-aufãcut curaj sã treacã prin„defileul” de la Crivadia.

Cheile au o distanþã deaproximativ un kilo-metru, iar mai bine dejumãtate din traseu, pânãla îngustare ºi apariþiamarmitelor, poate fistrãbãtut ºi prin albiapârâului, mai ales înlunile secetoase de varãcând apa nu depãºeºtecu mult debitul unuipârãiaº.

C heile Bãniþei

Aproape în continuareCheilor Crivadiei se gãs-esc ºi Cheile Bãniþeisculptate în calcare depârâul Jupâneasa. Maipuþin sãlbatice decât celeale Crivadiei, sunt la felde scurte ºi spectacu-loase. Turiºtii care alegsã le viziteze, o pot faceaproape fãrã efort, prinele croindu-ºi loc ºi ocale feratã, încã de laînceputul seco-lului. CheileBãniþei repre-zintã o atracþiepentru turiºtidatoritã PeºteriiBolii care le

sfârºesc. Peºtera s-a for-mat prin strãpungereasubteranã a unei „bare”calcaroase de cãtrepârãul Jupâneasa, fiindapreciatã de vizitatoripentru „camerele” dedimensiuni extrem demari din interior. PeºteraBolii mai este cunoscutãºi ca „Sala de bal ºi cân-tãri” deoarece în perioa-da interbelicã gãzduiaspectacole muzicale, obi-cei reluat de curând la oscarã mult mai redusãpentru a afecta ecosis-temul.

P aradisul alpiniºtilor

Un lanþ muntos a datnaºtere unor pereþi apre-ciaþi în primul rând deturiºtii iubitori de alpin-ism. Cheile Roºiei suntsculptate într-o ramã calcaroasã ºi, deºi suntscurte, sunt spectacu-loase, iar în pereþii lor sedeschid o multitudine de

peºteri foarte puþincunoscute turiºtilor.Versantul stâng al cheilorare o verticalitate depeste 100 de metri,devenind în timp unpoligon al alpiniºtilor. O

creastã calcaroasãporneºte din dreptulCheilor Roºia, întinzân-du-se spre est pânã îndreptul Cheilor Taia.Zona „porþilor” deintrare în Valea Jiuluicum sunt numite acestechei, poate fi strãbãtutãde un turist într-o singurãzi, iar dacã vrea sãzãboveascã mai mult laspectacolul oferit denaturã, are la îndemânãmai multe pensiuni înzona montanã aPetroºaniului. Accesul laCheile Crivadiei, Bãniþei,Roºiei sau Tãii se poateface cu autoturismulurmând DN 66,Petroºani-Simeria. Foarteimportant de ºtiut pentruturiºtii care decid sãviziteze aceste regiunisãlbatice este cã nu aparpe pliantele de informareturisticã pe care îl potcumpãra din localitãþileVãii Jiului, CheileCrivadiei, Bãniþei, Roºiei

sau Tãii nu apar ca zonede interes turistic, iar singurii care le pot explica potecile prin care sã ajungã la acesteasunt localnicii sau salvamontiºtii.

Maximilian Maximilian GÂNJUGÂNJU

Miracolele naturii ddiinn VVaalleeaa JJiiuulluuii

cvj, nr 145, joi 14 iunie 2012

Documents