cvj nr. 1106 joi 19 mai 2016

8
Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã) www.cronicavj.ro E-mail: [email protected] Telefon: 0374.906.687 8 pagini 1 LEU Cronica Vãii Jiului Fondat 2011 Anul V Nr. 1106 Joi, 19 Mai 2016 Ducem gunoiul la Târgu Jiu, cea mai pesimistã variantã M unicipalitatea de la Petroºani a reuºit în decursul ultimi- lor ani sã atragã fonduri din surse externe. Astfel, în urma unui calcul realizat de edili, investiþiile din fonduri europene sau guvernamentale sunt de trei ori mai mari decât tot bugetul local. Mai exact, proiectele depuse pentru finanþare de autoritãþile locale de la Petroºani, pe pro- gramele care au fost disponibile pe axele de finanþare europene, au adus Petroºaniului nu mai puþin de 670 de miliarde de lei vechi. Mai mult, Primãria Petroºani a reuºit sã atragã ºi de la bugetul de stat, în decursul ultimilor ani, nu mai puþin de 1231 de miliarde de lei vechi. ”Cifrele demonstreazã cât se poate de evident cã am adus în Petroºani bani pentru investiþii în dezvoltare care se cifreazã la de peste 3 ori valoarea bugetului local. Am investit în mod eficient aceºti bani ºi orice om de bunã credinþã vede acest lucru”, a declarat primarul Tiberiu Iacob Ridzi. Municipalitatea de la Petroºani a apelat ºi la creditele bancare pentru realizarea unor investiþii. Chiar ºi aºa gradul de îndatorare este cu mult mai mic faþã de plafonul maxim admis. “În 2016, gradul de îndatorare al primãriei este de 8,33%. Primãria Petroºani se poate îndatora pânã la un grad de 30%, nu existã niciun fel de pericol, niciun fel de risc în ceea ce priveºte gradul de îndatorare ºi faptul cã s-a spus cã am luat bani împrumut ca sã facem drumurile din Colonie ºi introducerea gazului metan. Toate au fost aprobate de Consiliul Local ºi cred cã banii sunt foarte bine folosiþi”, a mai subliniat primarul municipiului Petroºani. Prioritatea autoritãþilor locale rãmâne atragerea de fonduri pentru continuarea lucrãrilor de dezvoltare. ”Atragerea de fonduri judeþene, naþionale ºi europene rãmâne ºi în anii urmãtori principala sursã prin intermediul cãreia administraþia localã de la Petroºani intenþioneazã sã reali- zeze încã multe alte obiective de investiþii solicitate de cetãþeni”, a concluzionat Tiberiu Iacob Ridzi. Monika BACIU Monika BACIU A supra angajaþilor Complexului Energetic Hunedoara planeazã, de câteva sãptãmâni, o stare de incertitudine. Ieºirea din insolvenþã a arun- cat în aer societatea. Nici reprezentanþii societãþii nu ºtiu exact care e situaþia în momen- tul de faþã în ceea ce priveºte anumite drep- turi. Cel mai disputat act este cel care face referire la contractul colectiv de muncã. Angajaþii vor ca acesta sã producã, din nou, efecte, având în vedere faptul cã socie- tatea a ieºit din insol- venþã. oficialii companiei sunt însã de altã pãrere. “Este un proces pe rol, a fost amânatã pronunþarea pentru cã instanþa aºteaptã moti- varea Curþii de Apel. Prin urmare, dacã lor nu le este clar din punct de vedere juridic, nu aº putea sã spun ceva cu caracter de certitudine. Dacã o instanþã aºteaptã o motivare de la o altã instanþã ca sã se pro- nunþe înseamnã cã sunt niºte dubii”, a declarat Dan Agriºan, preºedin- tele Consiliului de Administraþie al Complexului Energetic Hunedoara. Mai sunt ºi alte mãsuri luate în perioada insolvenþei, care acum, angajaþilor li se par nedrepte. Mai exact este vorba de acel concediu de aºteptare. Potrivit lui Agriºan, aceste mãsuri vor produce în continua- re efecte, motivatã fiind nevoia de reducere a cheltuielilor societãþii. “Sunt mãsuri care au fost luate indiferent de starea de insolvenþã, juridicã ºi judiciarã declaratã de instanþã, sunt mãsuricare þin de situaþie economicã a societãþii, de reducerea costurilor, indiferent cã era societatea sau nu în insolvenþã. Aceste mãsuri puteau fi luate de orice fel de administrator. Nu sunt mãsuri care sã fie anulate pe motiv cã s-a anulat procedura insolvenþei”, a mai subliniat sursa citatã. Astfel, deocamdatã salariaþii Complexului Energetic Hunedoara îºi vor desfãºura activitatea dupã acelaºi program precum în timpul insolvenþei. Monika BACIU Monika BACIU D ata de 17 iulie este ultima zi în care mai putem duce gunoiul menajer din Valea Jiului, la Vulcan. Groapa se va închide ºi sunt douã variante sigure, plus o a treia pesimistã. Preºedintele Consiliului Judeþean Hunedoara a declarat la Petroºani cã toate, însã, vor presupune o conºtientizare a populaþiei, care va trebui sã reducã mult cantitatea de gunoi pe care o produce acum ºi sã o selecteze. >>> >>> PAGINA AGINA A 3-A 3-A CEH, funie în casa spânzuratului Investiþiile din Petroºani, de 3 ori valoarea bugetului local

Upload: geza-szedlacsek

Post on 30-Jul-2016

221 views

Category:

Documents


2 download

DESCRIPTION

CVJ NR. 1106 JOI 19 MAI 2016

TRANSCRIPT

Page 1: CVJ NR. 1106 JOI 19 MAI 2016

Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

www.cronicavj.ro E-mail: [email protected] Telefon: 0374.906.687 8 pagini 1 LEU

Cronica Vãii JiuluiFondat 2011 Anul V Nr. 1106

Joi, 19 Mai 2016

Ducem gunoiul laTârgu Jiu, cea

mai pesimistã variantã

M unicipalitateade la

Petroºani a reuºitîn decursul ultimi-lor ani sã atragãfonduri din surseexterne. Astfel, înurma unui calculrealizat de edili,investiþiile din fonduri europenesau guvernamentalesunt de trei ori maimari decât tot bugetul local.

Mai exact,proiectele depuse pentru finanþare de

autoritãþile locale de laPetroºani, pe pro-gramele care au fostdisponibile pe axele definanþare europene, auadus Petroºaniului numai puþin de 670 demiliarde de lei vechi.

Mai mult, PrimãriaPetroºani a reuºit sãatragã ºi de la bugetulde stat, în decursulultimilor ani, nu maipuþin de 1231 de miliarde de lei vechi.”Cifrele demonstreazãcât se poate de evidentcã am adus în

Petroºani bani pentruinvestiþii în dezvoltarecare se cifreazã la depeste 3 ori valoareabugetului local. Aminvestit în mod eficient

aceºti bani ºi orice om de bunã credinþãvede acest lucru”, adeclarat primarulTiberiu Iacob Ridzi.

Municipalitatea dela Petroºani a apelat ºila creditele bancarepentru realizarea unorinvestiþii. Chiar ºi aºagradul de îndatorareeste cu mult mai micfaþã de plafonul maximadmis. “În 2016,gradul de îndatorare al primãriei este de8,33%. PrimãriaPetroºani se poate

îndatora pânã la ungrad de 30%, nu existãniciun fel de pericol,niciun fel de risc înceea ce priveºte gradulde îndatorare ºi faptulcã s-a spus cã am luatbani împrumut ca sãfacem drumurile dinColonie ºi introducereagazului metan. Toateau fost aprobate deConsiliul Local ºi credcã banii sunt foartebine folosiþi”, a maisubliniat primarulmunicipiului Petroºani.

Prioritatea

autoritãþilor localerãmâne atragerea de fonduri pentru continuarea lucrãrilorde dezvoltare.

”Atragerea de fonduri judeþene,naþionale ºi europenerãmâne ºi în anii urmãtori principalasursã prin intermediulcãreia administraþialocalã de la Petroºaniintenþioneazã sã reali-zeze încã multe alteobiective de investiþiisolicitate de cetãþeni”,a concluzionat TiberiuIacob Ridzi.

Monika BACIUMonika BACIU

A supra angajaþilorComplexului

Energetic Hunedoaraplaneazã, de câtevasãptãmâni, o stare deincertitudine. Ieºireadin insolvenþã a arun-cat în aer societatea.

Nici reprezentanþiisocietãþii nu ºtiu exactcare e situaþia în momen-tul de faþã în ceea cepriveºte anumite drep-turi. Cel mai disputat acteste cel care face referirela contractul colectiv demuncã. Angajaþii vor caacesta sã producã, dinnou, efecte, având învedere faptul cã socie-tatea a ieºit din insol-venþã. oficialii companieisunt însã de altã pãrere.

“Este un proces perol, a fost amânatã pronunþarea pentru cãinstanþa aºteaptã moti-varea Curþii de Apel.Prin urmare, dacã lor nule este clar din punct devedere juridic, nu aºputea sã spun ceva cucaracter de certitudine.Dacã o instanþã aºteaptão motivare de la o altãinstanþã ca sã se pro-nunþe înseamnã cã suntniºte dubii”, a declaratDan Agriºan, preºedin-

tele Consiliului deAdministraþie alComplexului EnergeticHunedoara. Mai sunt ºialte mãsuri luate înperioada insolvenþei, careacum, angajaþilor li separ nedrepte.

Mai exact este vorbade acel concediu deaºteptare. Potrivit luiAgriºan, aceste mãsurivor produce în continua-re efecte, motivatã fiindnevoia de reducere acheltuielilor societãþii.

“Sunt mãsuri care aufost luate indiferent destarea de insolvenþã,juridicã ºi judiciarãdeclaratã de instanþã,sunt mãsuricare þin desituaþie economicã asocietãþii, de reducereacosturilor, indiferent cãera societatea sau nu îninsolvenþã. Aceste mãsuriputeau fi luate de orice felde administrator. Nu suntmãsuri care sã fie anulatepe motiv cã s-a anulatprocedura insolvenþei”, amai subliniat sursa citatã.

Astfel, deocamdatãsalariaþii ComplexuluiEnergetic Hunedoara îºivor desfãºura activitateadupã acelaºi programprecum în timpul insolvenþei.

Monika BACIUMonika BACIU

D ata de 17 iulie este ultima zi în care mai putem duce gunoiul menajer din Valea Jiului, la Vulcan. Groapa se va închide ºi sunt douã

variante sigure, plus o a treia pesimistã. Preºedintele Consiliului JudeþeanHunedoara a declarat la Petroºani cã toate, însã, vor presupune o conºtientizare a populaþiei, care va trebui sã reducã mult cantitatea de gunoipe care o produce acum ºi sã o selecteze. >>>>>> PPAGINAAGINA AA 3-A3-A

CEH, funie în casa spânzuratului

Investiþiile din Petroºani, de 3 ori valoarea bugetului local

Page 2: CVJ NR. 1106 JOI 19 MAI 2016

R eparaþiile labarajul de la

Valea de Peºti au fostaproape finalizate. Mai sunt lucrãri deefectuat, dar, de lafinele acestei sãptã-mâni, începe umplereaacumulãrii de apã.Specialiºtii spun cã încâteva sãptãmâni populaþia va puteachiar sã primeascã apãdin acest baraj.

Au fost schimbate maimulte vane ºi s-au fãcut,dupã 4 decenii, reparaþii

la cea mai mare acumula-re de apã din Valea Jiului.Barajul de la Valea dePeºti a fost golit încã deanul trecut, dar, la fineleacestei sãptãmâni, începe

umplerea lui, treptat.„În urmãtoarele

3, 4 zile, prognozez cãîncepem umplerea, pentru cã acum suntemîntr-o etapã nouã. Facem

mãsurãtori topo pentrustabilitatea barajului, cuputerea staticã a acestuia,cu o firmã de specialitate,practic, urmãrim barajulîn perioada umplerii. Dece? Aºa este regulamentulºi se pot produce diferenþe de tasãri ºi dedrenuri. Începând devineri, putem umple câteun metru pe zi. În 10 zile,10 metri, dupã care tre-buie sã luãm o pauzã de10 zile. În toatã aceastã perioadã se facmãsurãtori. Apoi iarumplem 10 metri”, adeclarat Sorin Corici, ºefal Sistemului Hidrotehnicdin Valea Jiului.

Umplerea, dupã acestalgoritm, a barajului ar fi

prognozatã peste douãluni de zile. Asta dacãdebitele vor fi suficiente,însã, având în vedereploile din ultima vreme,se poate ca lucrurile sãevolueze normal. Apoi,populaþia va putea sãprimeascã apã din barajulrecondiþionat. „Nu va trebui sã fie chiar plin, casã dãm la populaþie apãdin baraj. La 10 m, pestedouã sãptãmâni, chiaram putea sã furnizãmapã populaþiei din baraj”,a mai spus specialistul.

Acum existã o aducþiune separatã dincare este alimentatãpartea de Vest a VãiiJiului, dar, chiar ºi dupãumplerea barajului, vormai fi procedee de execu-tat, pentru reparaþiile ºireviziile stabilite anterior.

„Prin pereþii de betonu ai barajului au locinfiltraþii. Barajul având45 de ani, betonul s-a rosºi atunci vor urma injecþiide beton în pereþii turnu-lui de prizã ºi se lucreazãîn paralel. Pânã în iunie,aceaste operaþiuni se vorfinaliza”, a conchis Sorin Corici.

Din 1973, de când s-adat în folosinþã, barajul dela Valea de Peºti nu a fostniciodatã reparat, nicio-datã golit ºi nici curãþat,aceasta fiind prima pro-cedurã de o asemeneaanvergurã. Lucãrãrile auo valoare de 350.000 deeuro ºi erau absolut nece-sare, în condiþiile în carede schimbarea vanelorrespective depindea sigu-ranþa acumulãrii de apã.

Diana Diana MITRACHEMITRACHEFaceþi rabat de la

faptul cã sunt politician ºi,în aceastã perioadã,politicienii sunt subiecteTABU!

Þineþi cont însã cãsunt senator al judeþuluiHunedoara ºi sunt directconectat la realitãþilejudeþului.

Poate am eu o imaginaþie restrictivã,deformatã, spuneþi-i cumvreþi, dar nu reuºesc sãînþeleg în niciun modcum reuºiþi sã gãsiþi soluþiide normalizare a activitãþii miniere - platã

salarii, acordare drepturicuprinse în CCM, organi-zare activitate în subteran,aprovizionare cu materi-ale, numai dupã ce câþivaortaci se leagã de porþi,alþii intrã în greva foamei,unii nu intrã în subteransau, mai grav, alþii nu maiies de acolo sau, mai nou- vezi ziua de luni - numaidupã ce inspectorii demuncã pun lacãt pe loculde muncã.

Domnilor din aparatulCEH sau SNÎMVJ, dumneavoastrã alãturi deconducerea ministerului ºi

de conducerile tuturorsocietãþilor de reglemen-tare a activitãþii miniero-energetice, vã rog evitaþi -prin maturitate manageri-alã ºi decizionalã - astfelde tensiuni sociale a cãrorescaladare este iminentã.Dacã nu existã soluþii, nuexistã, pentru cã nuexistã… Ele nu pot sãaparã pe un fond denemulþumire socialã.Fiindcã dacã e aºa, oricedecizie ulterioarã estesemn de rea-voinþãiniþialã, nepricepere sauîncãlcare a legii, în diferiteforme ale ei.

Pentru cã trãim în secolul transparenþei ºi alcomunicãrii complete, vãrog public, folosiþi acestdeziderat pe care vi l-aþiasumat, pentru cã aveþisoarta a aproape 8.000de mineri ºi energeticieniîn mâini, iar – prin imaturitate - puteþi distruge cetãþenii judeþuluiHunedoara - angajaþi laagenþii economici care aucontracte cu societãþiledumneavoastrã.

Resursele naturale, darºi resursele umane, suntbogãþii ale statului românpe care trebuie sã lerespectaþi, pãstraþi ºi cultivaþi.

Cu respect ºi asumarea declaraþiei,

Haralambie VochiþoiuSenator

de Hunedoara

Raportul pe huiladin Valea Jiului afost finalizatM embrii celor douã grupuri de

lucru ale Comitetului decoordonare pentru activitateaminierã, cel de huilã ºi cel de lignit,au prezentat miercuri, 18 mai,analiza finalã a sectoarelor minierepe care le reprezintã.

Grupul de lucru huilã a analizat activ-itãþile miniere din Valea Jiului,cuprinzând atât Complexul EnergeticHunedoara, cât ºi Societatea Naþionalãpentru Închideri Mine Valea Jiului. „Amreuºit într-o lunã, de când au începutlucrãrile Comitetului de coordonare pen-tru activitatea minierã, sã realizãm oradiografie clarã a mineritului dinRomânia, astfel încât sã ºtim exact undene aflãm ºi, pe baza acestui document,sã putem lua deciziile corecte, care sãsprijine sectoarele miniere. Avem acumo imagine obiectivã ºi realã, mai rãmânedoar ca mãsurile propuse de cele douãcompanii, Complexul EnergeticHunedoara ºi Complexul EnergeticOltenia, sã reuºeascã sã revitalizezemineritul din Valea Jiului ºi din bazinul

Oltenia”, a declarat Secretarul de Statdin Ministerul Energiei, Corina Popescu.În judeþul Hunedoara vor rãmâne douãunitãþi miniere viabile, grupul energeticde la Termocentrala Paroºeni ºi un grupenergetic de la Mintia, acestea fiind pre-vãzute în raportul final al Comitetului.

Maximilian Maximilian GÂNJU GÂNJU

Cronica Vãii Jiului | Joi 19 Mai 20162 Actualitate

Cronica Vãii Jiului

www.cronicavj.roTelefon: 0374.906.687

E-mail:[email protected]

Director:Marius MITRACHEMarius MITRACHE([email protected])

0744.268.352

Colectivul de redactie: Ileana FIRÞULESCUIleana FIRÞ[email protected]

Diana MITRACHEDiana MITRACHE([email protected])

Adina PAdina PÃDURARUÃDURARUMaximilian GMaximilian GÂNJUÂNJU

([email protected])Monika BACIUMonika BACIUGenu TUÞUGenu TUÞU

Desktop publishing:Geza SZEDLACSEKGeza SZEDLACSEK

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIUMirabela MOISIU

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRALPRIVAT - ISSN 1583-5138

Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor

0735.183175

vã oferã zilnic, prin magazinulalimentar Nr 16, Piaþa Centralã

CELE MAI IEFTINESORTIMENTE

DE CARNE DE PORC- Pulpã porc cu os - 8.50 lei- Pulpã porc fãrã os - 12.00 lei- Fleicã porc - 10.00 lei- Carne tocatã - 10.90 lei- Cotlet porc cu os - 12..00 lei- Cotlet porc fãrã os -15.50 lei- Ceafã porc cu os - 12.00 lei- Ceafã porc fãrã os - 15.50 lei- Costiþã porc cu os - 8.50 lei- Ciolan porc - 5,00 lei- Grãsime pentru topit - 3,00 lei

NOI SUNTEM MEREU ÎNSLUJBA DUMNEAVOASTRÃ!

Telefon util: 0733.960311

SERVIRE PROMPTÃ - IREPROªABILÃ!

Materialele marcate “Promovare”reprezintã PUBLICITATE

Fotografiile marcate cu (T) reprezintã trucaje ºi trebuiesc tratate

ca atare.

APEL LA NORMALITATE cãtre toþi cei care decid soarta minerilor ºi

energeticienilor din judeþul Hunedoara

Când vom avea apã din barajul Valea de Peºti?

Page 3: CVJ NR. 1106 JOI 19 MAI 2016

Cronica Vãii Jiului | Joi 19 Mai 2016 Actualitate 3

VÂNZÃRIVând casã Petroºani, zonã

centralã, 3 camere, curte cugradinã, mobilatã ºi utilatã. Preþnegociabil. Relaþii la telefon0722448428

- ÎNCHIRIERI -Casa de Culturã a

Sindicatelor “Ion Dulãmiþã”Petroºani închiriazã spaþiipentru diferite activitãþi.

Doritorii se pot informa lanumãrul de telefon

0731.254.100

- ANUNÞ - Donez pui de pisicã

deosebit de frumoºi, crescuþiîn casã. Sunt jucãuºi, curaþi ºiînvãþaþi la tãviþa cu nisip.

Relaþii la telefon0737064384

D ata de 17 iulie este ultimazi în care mai putem

duce gunoiul menajer din Valea Jiului, la Vulcan. Groapase va închide ºi sunt douã variante sigure, plus o a treiapesimistã. PreºedinteleConsiliului Judeþean Hunedoaraa declarat la Petroºani cã toate,însã, vor presupune o conºtienti-zare a populaþiei, care va trebuisã reducã mult cantitatea degunoi pe care o produce acum ºisã o selecteze.

Alegem operatori noi, le pre-lungim contractele celor existenþi, sauducem gunoiul direct la Târgu Jiu,pânã se finalizeazã procedeele standard de atribuire a contractelorpentru salubritatea judeþului? Acesteasunt întrebãrile de care populaþiajudeþului Hunedoara este interesatã,mai ales cã, în Valea jiului se închideclar goapa de gunoi de la Vulcan.Adrian David, preºedintele ConsiliuluiJudeþean Hunedoara a venit cu variantele existente.

„Fie atunci (n.r 17 iulie) va fifuncþional Sistemul de managementintegrat al deºeurilor. Asta înseamnãcã vom avea un operator pedeponeul de la Bârcea Mare, ceea ceeste posibil. Totodatã, e nevoie de unoperator zonal, dar asta depinde devoinþa consiliilor locale de a treceprin ºedinþã de consiliu local, caietelede sarcini pentru zona Vãii Jiului.Varinata 2: Avem un operator pecentrul de la Bârcea Mare, dar nuavem unul zonal, iar atunci vomîncheia contracte între operatoriiactuali din oraºele Vãii Jiului, ca sã fieduse deºeurile la Bârcea ºi prelucrateacolo, sau sã fie folositã staþia de

sortare ºi transfer de la Petroºani. Iarvarianta cea mai complicatã esteaceea în care nu avem finalizatã niciprocedura pentru Bârcea ºi nici ceapentru operatorul zonal. Am luatlegãtura cu operatorul de la TârguJiu, unde este un depozit privat, peun teren al primãriei ºi vom transporta acolo deºeurile”, a precizat Adrian David, preºedinteleConsiliului Judeþean Hunedoara.

Ultima variantã este valabilã doarpentru o perioadã scurtã de maxim douã luni de zile, spune preºedinteleConsiliului Judeþean Hunedoara, carenu exclude nici posibilitatea de a construi un deponeu temporar lângãcel neconform de la Vulcan.

Populaþia, însã, va trebui sã fieinformatã ºi sã se ºi conformeze.

În România, în acest moment,doar în Bistriþa se face colectareselectivã a deºeurilor, iar restul þãriieste în procedurã de implementare anoului sistem de colectare aldeºeurilor menajere. Asta se vaîntâmpla ºi în Valea Jiului pânã lafinele acestui an.

Diana Diana MITRACHE MITRACHE

“Am reuºit sã semnãmcontractul de proiectare ºiexecuþie pentru lucrãrile deasfaltare a centurii dinPetroºani din zona benzinãriilor ºi pânã la sensul giratoriu de la avion.Termenul de execuþie estede maxim patru luni de lamomentul în care dãmordinul de începere. O lunãde zile este termenul maximpentru proiectare. Aceastanu este foarte complexãpentru cã la faza de studiuºi de aviz nu sunt foartemulte date. Valoarea totalãla care a fost atribuit con-tractul este de trei milioanede lei fãrã TVA. Lucrãrilevor cuprinde înlocuirea deborduri pe porþiunile pe

unde aceasta bordurã estedeterioratã. Lungimeatotalã a tronsonului este de1900 de metri. Vor fi douãstraturi de asfalt ºi va fifrezat 10 centimetri dininfrastructura actualã.Contractul a fost câºtigatîntre o asociere de douãfirme Zona D ºi ArchiStudio”, a declarat Tiberiu Iacob Ridzi, primarulmunicipiului Petroºani.

Adrian David, preºedin-tele Consiliului JudeþeanHunedoara, apreciazãaceastã investiþie ca fiinduna majorã pentru toþilocuitorii Vãii Jiului, avândîn vedere faptul cã drumuleste tranzitat, zilnic, de miide autoturisme. “Aceastã

asociere pe care o avem vacontinua din punctul meude vedere. Este necesar sãfie reabilitat întreg tronsonulde drum. Din cauza lipseifondurilor am decis sã neasociem doar pentruaceastã zonã dintre benzi-nãrii ºi zona avion pentrucã este o zonã care nupoate fi ocolitã de cei caretranziteazã Petroºaniul. Înurmãtoarea ºedinþã voipropune sã suportãm jumã-tate din aceastã sumã careeste pentru reabilitarea aDN66. De fapt nu este undrum al municipiuluiPetroºani deºi în acte aºareiese, este un drum aljudeþului Hunedoara,respectiv al Vãii Jiului, pen-tru cã este tranzitat cel puþinodatã pe sãptãmânã defiecare locuitor al zonei.Este singura legãturã a Vãii Jiului cu restul þãrii.Este în interesul judeþuluiHunedoara de a suporta oparte din cheltuielile dereabilitare a acestui drum”,a subliniat Adrian David,preºedintele ConsiliuluiJudeþean Hunedoara.

În ceea ce priveºtecealaltã porþiune, lucrãrilevor avea loc anul viitor.Modernizarea ºoselei decenturã implicã costurifoarte ridicate, astfel cãmunicipalitatea de laPetroºani s-a asociat cuinstituþia judeþeanã pentruimplementarea acestuiproiect.

Ministerul Transporturilora pasat responsabilitateadrumului în grija autoritãþilorpublice.

Monika BACIUMonika BACIU

Ducem gunoiul la Târgu Jiu, cea mai pesimistã variantã

Centura din Petroºaniintrã în reabilitareL ucrãrile de modernizare a ºoselei de centurã

din Petroºani vor începe în cel mult trei sãptãmâni. Autoritãþile locale ºi cele judeþene ausemnat contractul de proiectare ºi execuþie pentrulucrãrile de modernizare a celui mai importantdrum care tranziteazã municipiul Petroºani.Contractul are o valoare de 3 milioane de lei fãrãTVA, iar termenul de execuþie este de 4 luni.

Page 4: CVJ NR. 1106 JOI 19 MAI 2016

Individul este dinmunicipiul Vulcan

ºi a fost condamnatpentru nu mai puþinde 17 infracþiuni de furtsau tentativã de furt.

Recent a ieºit pe poar-ta închisorii, judecãtorii

fiind de acord cu cererealui de liberare condiþio-natã. Pentru a fi prinspoliþiºtii din Petroºani aufãcut uz de armã.

Iosif Szollosi esterecidvist ºi a avut de executat o condamnarede 2 ani, 3 luni ºi 234

de zile închisoare, dar ºide achitat despãgubiricelor 17 victime ale sale.

Individul ºi-a cãpãtateticheta de cel mai nepri-ceput hoþ din þarã dupãce a spart parbrizul uneiDacii, care avea ambeleportiere deschise, ºi ºi-adat seama cã e prea dificil sã intre în ea. Aºacã i-a spart ºi geamul lateral, a scotocit în tor-pedoul maºinii dupã bani

ºi nu s-a mai uitat încotiera de lângã schimbã-tor unde proprietarulavea ceva mãrunþiº ºi aplecat cu mâna goalã.

Poliþiºtii i-au luat urmaºi au tras mai multefocuri de armã pentru a-lopri, dar hoþul tot n-avrut sã se predea. Aîncercat sã scape cu ajutorul unei biciclete dars-a dezechilibrat în urmacãzãturii ºi-a spart capul,iar poliþiºtii au fostnevoiþi sã-l ducã la spitalîn loc de arest.

Într-o singurã noapte,în vara lui 2014, Szollosia încercat sã fure din optautoturisme la care le-aspart geamurile ºi aplecat cu mâna goalã defiecare datã. În toateerau bunuri ce puteau fivalorificate imediat.

Maximilian Maximilian GÂNJUGÂNJU

Camera Deputaþilora adoptat, tacit,

proiectul prin care se propune realizareaunei creºe la 15.000de locuitori. Astfel,Consiliul local vaasigura condiþiile pentru înfiinþarea acel puþin o creºã la15.000 de locuitori dinzona de competenþã.

Conform iniþiativei,cheltuielile privind înfiinþarea creºelor dinsistemul public se vorasigura din fonduri proprii, fonduri struc-turale europene, precumºi din alte surse definanþare legal constituite.

“Cererile în munici-piul Petroºani pentrurealizarea unei creºe nusunt foarte multe, darasta nu înseamnã cã nuva fi o necesitate la unmoment dat. Avemspaþii în învãþãmânt, carepot fi transformate ºi în

creºe”, a declarat înurmã cu câteva luni,Tiberiu Iacod Ridzi, primarul municipiuluiPetroºani.

Iniþiatorii proiectuluivor ca prin aceastãmãsurã sã le încurajezepe mame sã se întoarcãmai repede la serviciu.

"Dincolo de remune-rare, concediu maternalsau ajutoare financiarepentru creºterea copilului, statul trebuiesã îºi dezvolte politicileîn ceea ce priveºte înfi-inþarea, organizarea ºifuncþionarea creºelor,pentru cã una dintreproblemele cu care seconfruntã tinerele familiieste aceea privind îngrijirea ºi educaþia timpurie a copilului", searatã în expunerea demotive a proiectului.

Votul final în cazulacestui proiect îl au senatorii, Senatul fiindforul decizional.

Monika BACIUMonika BACIU

4 Actualitate Cronica Vãii Jiului | Joi 19 Mai 2016 Actualitate 5

Au gãsit muncitori înºanþuri neasigurate cu

parapeþi, ori pe schelenesigure, sau pe acoperiºfãrã centuri de siguranþãºi atunci patronii firmelorau fost amendaþi.Amenzile le-au datinspectorii de la ITM, încadrul campaniei care seaflã în plinã desfãºurare.

„Din pãcate, am constatat foarte multedeficienþe. Au fost numai puþin de 8 firmesancþionate contra-venþional cu amenzi învaloare de 57.000 de lei

ºi, în special, amenzile le-am dat pengtru abateri, care, de regulã,duc la accidente mortale”, a declaratIleana Bodea, ºefa SSMdin ITM Valea Jiului.

Campania inspecto-rilor de muncã se axeazãpe cei care muncesc laînãlþime, sau pe cei caresapã ºanþuri în construc-þii. Din pãcate, chiardacã ºtiu care suntriscurile, munictorii parsã le ignore constant, iarasta se observã la unsimplu control de rutinã.

„Majoritatea firmelorcare au astfel de lucrãriau fost gãsite cu defi-cienþe, cu schelenecorespunzãtoare, culucru pe acoperiº, fãrãcentura de siguranþã, înºanþuri, la sãpãturi, fãrã

susþinere de maluri. Ceeace este important sã înþeleagã angajatorii,care s-au supãrat foartetare, este cã aceºtia nutrebuie sã considere cã,dacã le-au dat echipa-ment de protecþie ºi dacãau undeva depozitate sistemele de susþinere amalurilor, nu mai au nicioresponsabilitate.Angajatorii trebuie sãînþeleagã cã responsabili-tatea lor este sã coor-doneze activitatea deºantier ºi sã se asigure cãlucrãtorii ºi respectãaceste mîãsuri, folosescechipamentele de pro-tecþie”, a mai spus ºefaServiciului de Sãnãtate ºiSecuritate în Muncã dinPetroºani.

Inspectorii de muncãspun cã inconºtienþa

lucrãtorilor din ºantiereeste fãrã margini, uneori,iar asta se întâmplã încondiþiile în care cons-trucþiile sunt pe primulloc în ceea ce priveºteaccidentele mortale de

muncã.Campania ITM este

în plinã desfãºurare ºiangajatorii sunt avertizaþisã îºi ia mãsurile de siguranþã.

Diana Diana MITRACHEMITRACHE

P atru femei dinValea Jiului îºi

disputã fotoliul de pri-mar în douã localitãþi.Din totalul celor 38 decandidaþi care s-auînscris în cursa elec-toralã pentru fotoliulde primar, doar 4 suntfemei. Statisticilearatã cã în procesulelectoral femeile suntdiscriminate.

Alegerile locale seapropie, iar în ValeaJiului, pe lista de candi-daþi pentru fotoliul deprimar se aflã patru persoane de sex feminincare îºi doresc un mandat în fruntea comu-nitãþilor. În acest mandat,din cele 69 de unitãþi

administrativ teritorialedin judeþ, doar una a fostcondusã de o femeie, ºianume comuna Cârjiþi.Nici la consiliile judeþenedin þarã nu au fostfemeile la putere. “Înceea ce priveºte numãrulde mandate obþinute defemei în urma alegerilor

locale din anul 2012 (…)situaþia se prezintã astfel:niciunul dintre cei 41 depreºedinþi ai Consiliilorjudeþene aleºi în anul2012 nu este femeie.116 mandate de primar au fost atribuitecandidaþilor femei, înurma alegerilor”, aratã

reprezentanþii AutoritãþiiElectorale Permanente.

În Valea Jiului, datãfiind structura socio-economicã, mereu s-aspus cã femeile nu auºanse reale în a conduceo administraþie publicãdin postura de primar.Industria minierã esteuna durã, iar alegãtorii îºi îndreaptã votul, îngeneral, spre bãrbaþi.

Din totalul celor 304candidaþi înscriºi în cursaelectoralã pentru funcþiade primar al celor 69 de unitãþi administrativ-teritoriale din judeþulHunedoara doar 18 sunt femei. În afarãde femeile candidat dinValea Jiului, toate celelalte 14 candideazãpentru un fotoliu de pri-mar în comune, niciunala oraºe sau municipii.

Monika BACIU Monika BACIU

Vor confort,dar pe baniiprimãrieiCetãþenii din Vulcan,

sceptici în privinþaanvelopãrii termice.Municipalitatea de laVulcan vrea sã extindãprogramul de anvelo-pare termicã ºi lablocurile de locuinþe,dar se lovesc de o problemã. Cetãþenii nuvor sã participe la acestprogram din punct devedere financiar.

“Avem muncã delãmurire cu locatarii în ceea ce priveºte reabilitarea termicã ablocurilor de locuinþe.Unii sunt sceptici, alþiispun cã ºi-au izolat dejablocul, dar acea reabili-tare termicã fãcutã lanivel individual este unpas foarte mãrunt. Dacãnu este anvelopatãîntreaga clãdire, eficienþaenergeticã nu îºi are rostul. Costurile suntaproape aceleaºi.Materialele cu careoamenii îºi izoleazã clãdirea individual suntde slabã calitate. Inclusivadezivul este foarteimportant”, adeclarat CristianPopa, reprezentantServiciul deDezvoltare ºiInvestiþii din cadrul Primãrieimunicipiului Vulcan.

Reprezentanþiiprimãriei estimeazãcã în scurt timp arurma sã înceapãlucrãrile de reabili-tare termicã lablocurile de locuinþe.

“Prin UNDPavem câteva proiecte

tip pe anumite blocuricare prevãd anumiþi coeficienþi în ceea cepriveºte reabilitarea termicã, avem ºapte sauopt asociaþii de proprie-tari ºi oamenii vin sã seconsulte ºi avem cereri.În cel mai scurt timpvom demara lucrãrilepentru proiectarea aacestor tipuri de blocuri”,a mai spus sursa citatã.

Cetãþenii vor suportadoar o cotã parte din valoarea totalã alucrãrilor. Mai exact, contribuþia beneficiarilorva fi de doar 25%.

“50% contribuieGuvernul României,25% este parte adminis-traþiei locale ºi 25% estecontribuþia locatarului.Existã un articol în legecare prevede cã per-soanele care nu au venitul minim garantat ar putea beneficia încondiþiile legii, în bazaunei hotãrâri de consiliu,de subvenþionarea uneipãrþi din contribuþia lui.Oamenii nici cu aceastãcontribuþie de 75% nu searuncã în a-ºi reabilitatermic blocul, invocândcã aceasta este treabaprimãriei”, a conchisreprezentantul.

Monika BACIUMonika BACIU

CSVSA Petroºaniverificã unitãþilede alimentaþie Peºtele infestat cu paraziþi,

importat din Spania, vizatºi în unitãþile alimentare dinValea Jiului de cãtre inspectori.

Inspectorii în alimentaþie dincadrul DSV Hunedoara verificãdacã unitãþile au retras de pe piaþãcantitatea de peºte în care s-adescoperit parazitul Anisakis.

Verificãrile au vizat ºi cele ºaselocalitãþi ale Vãii Jiului. Peºtele infe-stat a fost importat din Spania, iarîn alerta alimentarã se specifica fap-

tul cã este vorba de 6 loturi, încantitate totalã de 23.060 de kg.Acþiunea de retragere de la comer-cializare a produsului neconformeste în derulare.

Programul de supraveghere ºicontrol în domeniul siguranþei ali-mentelor aratã cã peºtele întreg lacare au fost evidenþiate formaþiuniparazitare la nivelul musculaturii saula nivelul musculaturii ºi a viscerelorse declarã impropriu pentru con-sum uman ºi nu se acceptã valorifi-carea acestuia pentru consumuluman.

Maximilian Maximilian GÂNJUGÂNJU

Ogreºealã ajudecãtorului

care a judecat dosarulde fond al insolvenþeila TribunalulHunedoara a aruncat ComplexulEnergetic Hunedoara în ghearele falimentului.

Decizia judecãtorilor dela Curtea de Apel AlbaIulia care a stat la bazaanulãrii insolvenþei a fostpublicatã în BuletinulProcedurilor de

Insolvenþã, iar cauza esteuna gravã. O greºealã ajudecãtorului Ioan Drãgana aruncat în aer toatãsituaþia de la ComplexulEnergetic Hunedoara.

“A fost publicat înBuletinul ProcedurilorInsolvenþei decizia Curþiide Apel Alba Iulia referi-toare la cererea de intrareîn insolvenþã a CEH.Esenþial este cã judecã-torul de la TribunalulDeva le-a creat în modgreºit o calitate procesu-alã celor de la SindicatulNoroc Bun ºi dupã ce le-acreat aceastã calitate pro-cesualã le-a respins cere-rea ca neîntemeiatã fãrãsã judece. Adicã trebuiasã le spunã cã nu au cali-tate, dar dacã le-a spus cãau calitate, dar nu e întemeiatã. Trebuiau sãjudece ºi ce au scris eiacolo, prin urmare egreºeala lui”, a declaratpentru CRONICA VÃII

JIULUI, Dan Agriºan,preºedintele Consiliului deAdministraþie alComplexului EnergeticHunedoara.

Dosarul privind insolvenþa ComplexuluiEnergetic Hunedoara afost trimis, de cãtreCurtea de Apel Alba Iulia,spre rejudecare laTribunalul Hunedoara.

“Cauza oricum se varejudeca. În condiþiile încare ai un judecãtor carecreazã o calitate procesu-alã unei pãrþi care nu trebuia sã o aibã ºi dupãaceea nu judecã, nu ºtiu la

ce sã mã aºtept”, a maispus sursa citatã.

Dupã ieºirea din insolvenþã, ComplexulEnergetic Hunedoara afost “atacat” din nou decreditori care au obþinutexecutarea silitã a con-turilor societãþii. Bulgãreles-a rostogolit ºi în rândulangajaþilor care ºi-auprimit salariile cuîntîrziere, dar nu au maiprimit nici materiale cucare sã lucreze. Pe timpulinsolvenþei, societatea afost protejatã în faþa creditorilor.

Monika BACIUMonika BACIU

Constructorii, amendaþi pentru inconºtienþãAproape toate firmele care au activitãþi

în construcþii, de la Haþeg la Uricani au fostamendate de inspectorii de muncã. De vinã suntangajatorii care nu îºi verificã muncitorii în ceeace priveºte siguranþa la locul de muncã. Nici ceide pe schele, nici cei care sapã ºanþuri nu þincont de protecþia muncii.

Hoþul nepricepuþ ºi-a ispãºit pedeapsa

Exclusiv! Greºeala judecãtorului de laTribunalul Hunedoara a anulat insolvenþa CEH

O creºã la 15.000 de locuitori

304 candidaþi, doar 18 femei

Femeile discriminate la alegeri?

Page 5: CVJ NR. 1106 JOI 19 MAI 2016

Individul este dinmunicipiul Vulcan

ºi a fost condamnatpentru nu mai puþinde 17 infracþiuni de furtsau tentativã de furt.

Recent a ieºit pe poar-ta închisorii, judecãtorii

fiind de acord cu cererealui de liberare condiþio-natã. Pentru a fi prinspoliþiºtii din Petroºani aufãcut uz de armã.

Iosif Szollosi esterecidvist ºi a avut de executat o condamnarede 2 ani, 3 luni ºi 234

de zile închisoare, dar ºide achitat despãgubiricelor 17 victime ale sale.

Individul ºi-a cãpãtateticheta de cel mai nepri-ceput hoþ din þarã dupãce a spart parbrizul uneiDacii, care avea ambeleportiere deschise, ºi ºi-adat seama cã e prea dificil sã intre în ea. Aºacã i-a spart ºi geamul lateral, a scotocit în tor-pedoul maºinii dupã bani

ºi nu s-a mai uitat încotiera de lângã schimbã-tor unde proprietarulavea ceva mãrunþiº ºi aplecat cu mâna goalã.

Poliþiºtii i-au luat urmaºi au tras mai multefocuri de armã pentru a-lopri, dar hoþul tot n-avrut sã se predea. Aîncercat sã scape cu ajutorul unei biciclete dars-a dezechilibrat în urmacãzãturii ºi-a spart capul,iar poliþiºtii au fostnevoiþi sã-l ducã la spitalîn loc de arest.

Într-o singurã noapte,în vara lui 2014, Szollosia încercat sã fure din optautoturisme la care le-aspart geamurile ºi aplecat cu mâna goalã defiecare datã. În toateerau bunuri ce puteau fivalorificate imediat.

Maximilian Maximilian GÂNJUGÂNJU

Camera Deputaþilora adoptat, tacit,

proiectul prin care se propune realizareaunei creºe la 15.000de locuitori. Astfel,Consiliul local vaasigura condiþiile pentru înfiinþarea acel puþin o creºã la15.000 de locuitori dinzona de competenþã.

Conform iniþiativei,cheltuielile privind înfiinþarea creºelor dinsistemul public se vorasigura din fonduri proprii, fonduri struc-turale europene, precumºi din alte surse definanþare legal constituite.

“Cererile în munici-piul Petroºani pentrurealizarea unei creºe nusunt foarte multe, darasta nu înseamnã cã nuva fi o necesitate la unmoment dat. Avemspaþii în învãþãmânt, carepot fi transformate ºi în

creºe”, a declarat înurmã cu câteva luni,Tiberiu Iacod Ridzi, primarul municipiuluiPetroºani.

Iniþiatorii proiectuluivor ca prin aceastãmãsurã sã le încurajezepe mame sã se întoarcãmai repede la serviciu.

"Dincolo de remune-rare, concediu maternalsau ajutoare financiarepentru creºterea copilului, statul trebuiesã îºi dezvolte politicileîn ceea ce priveºte înfi-inþarea, organizarea ºifuncþionarea creºelor,pentru cã una dintreproblemele cu care seconfruntã tinerele familiieste aceea privind îngrijirea ºi educaþia timpurie a copilului", searatã în expunerea demotive a proiectului.

Votul final în cazulacestui proiect îl au senatorii, Senatul fiindforul decizional.

Monika BACIUMonika BACIU

4 Actualitate Cronica Vãii Jiului | Joi 19 Mai 2016 Actualitate 5

Au gãsit muncitori înºanþuri neasigurate cu

parapeþi, ori pe schelenesigure, sau pe acoperiºfãrã centuri de siguranþãºi atunci patronii firmelorau fost amendaþi.Amenzile le-au datinspectorii de la ITM, încadrul campaniei care seaflã în plinã desfãºurare.

„Din pãcate, am constatat foarte multedeficienþe. Au fost numai puþin de 8 firmesancþionate contra-venþional cu amenzi învaloare de 57.000 de lei

ºi, în special, amenzile le-am dat pengtru abateri, care, de regulã,duc la accidente mortale”, a declaratIleana Bodea, ºefa SSMdin ITM Valea Jiului.

Campania inspecto-rilor de muncã se axeazãpe cei care muncesc laînãlþime, sau pe cei caresapã ºanþuri în construc-þii. Din pãcate, chiardacã ºtiu care suntriscurile, munictorii parsã le ignore constant, iarasta se observã la unsimplu control de rutinã.

„Majoritatea firmelorcare au astfel de lucrãriau fost gãsite cu defi-cienþe, cu schelenecorespunzãtoare, culucru pe acoperiº, fãrãcentura de siguranþã, înºanþuri, la sãpãturi, fãrã

susþinere de maluri. Ceeace este important sã înþeleagã angajatorii,care s-au supãrat foartetare, este cã aceºtia nutrebuie sã considere cã,dacã le-au dat echipa-ment de protecþie ºi dacãau undeva depozitate sistemele de susþinere amalurilor, nu mai au nicioresponsabilitate.Angajatorii trebuie sãînþeleagã cã responsabili-tatea lor este sã coor-doneze activitatea deºantier ºi sã se asigure cãlucrãtorii ºi respectãaceste mîãsuri, folosescechipamentele de pro-tecþie”, a mai spus ºefaServiciului de Sãnãtate ºiSecuritate în Muncã dinPetroºani.

Inspectorii de muncãspun cã inconºtienþa

lucrãtorilor din ºantiereeste fãrã margini, uneori,iar asta se întâmplã încondiþiile în care cons-trucþiile sunt pe primulloc în ceea ce priveºteaccidentele mortale de

muncã.Campania ITM este

în plinã desfãºurare ºiangajatorii sunt avertizaþisã îºi ia mãsurile de siguranþã.

Diana Diana MITRACHEMITRACHE

P atru femei dinValea Jiului îºi

disputã fotoliul de pri-mar în douã localitãþi.Din totalul celor 38 decandidaþi care s-auînscris în cursa elec-toralã pentru fotoliulde primar, doar 4 suntfemei. Statisticilearatã cã în procesulelectoral femeile suntdiscriminate.

Alegerile locale seapropie, iar în ValeaJiului, pe lista de candi-daþi pentru fotoliul deprimar se aflã patru persoane de sex feminincare îºi doresc un mandat în fruntea comu-nitãþilor. În acest mandat,din cele 69 de unitãþi

administrativ teritorialedin judeþ, doar una a fostcondusã de o femeie, ºianume comuna Cârjiþi.Nici la consiliile judeþenedin þarã nu au fostfemeile la putere. “Înceea ce priveºte numãrulde mandate obþinute defemei în urma alegerilor

locale din anul 2012 (…)situaþia se prezintã astfel:niciunul dintre cei 41 depreºedinþi ai Consiliilorjudeþene aleºi în anul2012 nu este femeie.116 mandate de primar au fost atribuitecandidaþilor femei, înurma alegerilor”, aratã

reprezentanþii AutoritãþiiElectorale Permanente.

În Valea Jiului, datãfiind structura socio-economicã, mereu s-aspus cã femeile nu auºanse reale în a conduceo administraþie publicãdin postura de primar.Industria minierã esteuna durã, iar alegãtorii îºi îndreaptã votul, îngeneral, spre bãrbaþi.

Din totalul celor 304candidaþi înscriºi în cursaelectoralã pentru funcþiade primar al celor 69 de unitãþi administrativ-teritoriale din judeþulHunedoara doar 18 sunt femei. În afarãde femeile candidat dinValea Jiului, toate celelalte 14 candideazãpentru un fotoliu de pri-mar în comune, niciunala oraºe sau municipii.

Monika BACIU Monika BACIU

Vor confort,dar pe baniiprimãrieiCetãþenii din Vulcan,

sceptici în privinþaanvelopãrii termice.Municipalitatea de laVulcan vrea sã extindãprogramul de anvelo-pare termicã ºi lablocurile de locuinþe,dar se lovesc de o problemã. Cetãþenii nuvor sã participe la acestprogram din punct devedere financiar.

“Avem muncã delãmurire cu locatarii în ceea ce priveºte reabilitarea termicã ablocurilor de locuinþe.Unii sunt sceptici, alþiispun cã ºi-au izolat dejablocul, dar acea reabili-tare termicã fãcutã lanivel individual este unpas foarte mãrunt. Dacãnu este anvelopatãîntreaga clãdire, eficienþaenergeticã nu îºi are rostul. Costurile suntaproape aceleaºi.Materialele cu careoamenii îºi izoleazã clãdirea individual suntde slabã calitate. Inclusivadezivul este foarteimportant”, adeclarat CristianPopa, reprezentantServiciul deDezvoltare ºiInvestiþii din cadrul Primãrieimunicipiului Vulcan.

Reprezentanþiiprimãriei estimeazãcã în scurt timp arurma sã înceapãlucrãrile de reabili-tare termicã lablocurile de locuinþe.

“Prin UNDPavem câteva proiecte

tip pe anumite blocuricare prevãd anumiþi coeficienþi în ceea cepriveºte reabilitarea termicã, avem ºapte sauopt asociaþii de proprie-tari ºi oamenii vin sã seconsulte ºi avem cereri.În cel mai scurt timpvom demara lucrãrilepentru proiectarea aacestor tipuri de blocuri”,a mai spus sursa citatã.

Cetãþenii vor suportadoar o cotã parte din valoarea totalã alucrãrilor. Mai exact, contribuþia beneficiarilorva fi de doar 25%.

“50% contribuieGuvernul României,25% este parte adminis-traþiei locale ºi 25% estecontribuþia locatarului.Existã un articol în legecare prevede cã per-soanele care nu au venitul minim garantat ar putea beneficia încondiþiile legii, în bazaunei hotãrâri de consiliu,de subvenþionarea uneipãrþi din contribuþia lui.Oamenii nici cu aceastãcontribuþie de 75% nu searuncã în a-ºi reabilitatermic blocul, invocândcã aceasta este treabaprimãriei”, a conchisreprezentantul.

Monika BACIUMonika BACIU

CSVSA Petroºaniverificã unitãþilede alimentaþie Peºtele infestat cu paraziþi,

importat din Spania, vizatºi în unitãþile alimentare dinValea Jiului de cãtre inspectori.

Inspectorii în alimentaþie dincadrul DSV Hunedoara verificãdacã unitãþile au retras de pe piaþãcantitatea de peºte în care s-adescoperit parazitul Anisakis.

Verificãrile au vizat ºi cele ºaselocalitãþi ale Vãii Jiului. Peºtele infe-stat a fost importat din Spania, iarîn alerta alimentarã se specifica fap-

tul cã este vorba de 6 loturi, încantitate totalã de 23.060 de kg.Acþiunea de retragere de la comer-cializare a produsului neconformeste în derulare.

Programul de supraveghere ºicontrol în domeniul siguranþei ali-mentelor aratã cã peºtele întreg lacare au fost evidenþiate formaþiuniparazitare la nivelul musculaturii saula nivelul musculaturii ºi a viscerelorse declarã impropriu pentru con-sum uman ºi nu se acceptã valorifi-carea acestuia pentru consumuluman.

Maximilian Maximilian GÂNJUGÂNJU

Ogreºealã ajudecãtorului

care a judecat dosarulde fond al insolvenþeila TribunalulHunedoara a aruncat ComplexulEnergetic Hunedoara în ghearele falimentului.

Decizia judecãtorilor dela Curtea de Apel AlbaIulia care a stat la bazaanulãrii insolvenþei a fostpublicatã în BuletinulProcedurilor de

Insolvenþã, iar cauza esteuna gravã. O greºealã ajudecãtorului Ioan Drãgana aruncat în aer toatãsituaþia de la ComplexulEnergetic Hunedoara.

“A fost publicat înBuletinul ProcedurilorInsolvenþei decizia Curþiide Apel Alba Iulia referi-toare la cererea de intrareîn insolvenþã a CEH.Esenþial este cã judecã-torul de la TribunalulDeva le-a creat în modgreºit o calitate procesu-alã celor de la SindicatulNoroc Bun ºi dupã ce le-acreat aceastã calitate pro-cesualã le-a respins cere-rea ca neîntemeiatã fãrãsã judece. Adicã trebuiasã le spunã cã nu au cali-tate, dar dacã le-a spus cãau calitate, dar nu e întemeiatã. Trebuiau sãjudece ºi ce au scris eiacolo, prin urmare egreºeala lui”, a declaratpentru CRONICA VÃII

JIULUI, Dan Agriºan,preºedintele Consiliului deAdministraþie alComplexului EnergeticHunedoara.

Dosarul privind insolvenþa ComplexuluiEnergetic Hunedoara afost trimis, de cãtreCurtea de Apel Alba Iulia,spre rejudecare laTribunalul Hunedoara.

“Cauza oricum se varejudeca. În condiþiile încare ai un judecãtor carecreazã o calitate procesu-alã unei pãrþi care nu trebuia sã o aibã ºi dupãaceea nu judecã, nu ºtiu la

ce sã mã aºtept”, a maispus sursa citatã.

Dupã ieºirea din insolvenþã, ComplexulEnergetic Hunedoara afost “atacat” din nou decreditori care au obþinutexecutarea silitã a con-turilor societãþii. Bulgãreles-a rostogolit ºi în rândulangajaþilor care ºi-auprimit salariile cuîntîrziere, dar nu au maiprimit nici materiale cucare sã lucreze. Pe timpulinsolvenþei, societatea afost protejatã în faþa creditorilor.

Monika BACIUMonika BACIU

Constructorii, amendaþi pentru inconºtienþãAproape toate firmele care au activitãþi

în construcþii, de la Haþeg la Uricani au fostamendate de inspectorii de muncã. De vinã suntangajatorii care nu îºi verificã muncitorii în ceeace priveºte siguranþa la locul de muncã. Nici ceide pe schele, nici cei care sapã ºanþuri nu þincont de protecþia muncii.

Hoþul nepricepuþ ºi-a ispãºit pedeapsa

Exclusiv! Greºeala judecãtorului de laTribunalul Hunedoara a anulat insolvenþa CEH

O creºã la 15.000 de locuitori

304 candidaþi, doar 18 femei

Femeile discriminate la alegeri?

Page 6: CVJ NR. 1106 JOI 19 MAI 2016

Cronica Vãii Jiului | Joi 19 Mai 20166 Administratie

hotãrârea a fost aprobatã prin votliber exprimat cu

unanimitate de voturi

Consiliul Local alMunicipiului Lupeni;

Având în vedereExpunerea de motivenr. 4.816/ 2804.2016 a domnuluiCornel Resmeriþã,Primar al MunicipiuluiLupeni, prin carepropune aprobareaparticipãriiMunicipiului Lupeni în

calitate de coorganiza-tor al unor manifestãriartistice împreunã cuTeatrul Dramatic „IonD. Sîrbu” Petroºani;

Vãzând Raportul nr.4826/ 28.04.2016 aDirecþiei Economice;

Þinînd cont deavizul Comisiei nr. 1pentru ActivitãþiEconomico – financia-re, Agriculturã, alComisiei nr. 2 pentruAmenajareaTeritoriului ºiUrbanism, ProtecþiaMediului ºi Turism, al

Comisiei nr. 3 pentruÎnvãþãmânt, sãnãtate,familie, activitãþisocial-culturale, culte ºial Comisiei nr. 4Comisia juridicã ºi dedisciplinã, muncã ºiprotecþie socialã, protecþie copii;

În baza prevederilorart. 20 alin. (1) lit.„h”, „i” ºi „k” aleLegii nr. 273/ 2006privind finanþele publice locale, cumodificãrile ºi com-pletãrile ulterioare;

În temeiul prevede-

rilor art. 36 alin. (1),alin.(2) lit. “b” ºi “d”alin. (4) lit. “a”, alin.(6) lit. “a” pct. 4 pre-cum ºi ale art. 45 dinLegea administraþieipublice locale nr.215/ 2001, republi-catã, cu modificãrile ºicompletãrile ulterioare

HOTÃRêTE:

Art. 1 – (1) Seaprobã participarea încalitate de coorganiza-tor în cadrul proiectu-lui „Primãriile VãiiJiului alãturi de teatru”împreunã cu TeatrulDramatic „Ion D.Sîrbu” Petroºani.

(2) În cadrul proiec-tului, în MunicipiulLupeni, la PalatulCultural Minerul se vorderula 4 (patru) piesede teatru pentru copiipreºcolari (grãdiniþã ºiclasa zero) susþinute

de actori din cadrulTeatrului Dramatic„Ion D. Sîrbu”Petroºani.

(3) Pentrususþinerea financiarã aproiectului se alocãdin bugetul local, capi-tolul 67.02 - „Culturã,recreere ºi religie”,subcap. 67.02.50 –Alte servicii în dome-niul culturii, recreerii ºi religiei, artcolul20.30, alin. 20.30.30– Alte cheltuieli cubunuri ºi servicii, sumade 4.000 lei.

Art. 2 – PrimarulMunicipiului Lupeni vastabili piesa/ pieselede teatru precum ºiperioada de derulare aproiectului înMunicipiul Lupeni.

Art. 3 – Hotãrâreapoate fi atacatã con-form prevederilorLegii nr. 554/ 2004 a

contenciosului administrativ.

Art. 4 – Hotãrârease va comunicaInstituþiei PrefectuluiJudeþului Hunedoaraîn vederea exercitãriicontrolului cu privirela legalitate fiind adusãla îndeplinire de cãtreTeatrul Dramatic „IonD. Sîrbu” Petroºani ºiDirecþia Economicãdin cadrul PrimãrieiMunicipiului Lupenifiind adusã lacunoºtinþã publicã pringrija Secretaruluimunicipiului Lupeni.

Lupeni, 28 aprilie2016

Preºedinte deºedinþã,

Ing. MIHAI BASARABContrasemneazã –

Secretar, Jr. MARIUS

CLAUDIU BÃLOI

hotãrârea a fost aprobatãprin vot liber exprimat cu

unanimitate de voturi

Consiliul local alMunicipiului Lupeni;

Având în vedereExpunerea de motive nr.4600/ 22.04.2016 a dom-nului Primar CornelResmeriþã prin care solicitãmodificarea HotãrâriiConsiliului local alMunicipiului Lupeni nr. 28/2016 pentru aprobareamodificãrii art. 1 al HotãrâriiConsiliului Local alMunicipiului Lupeni nr. 16/24 februarie 2011 privindaprobarea prelungirii ter-menului de valabilitate alPlanului Urbanistic Generalal Municipiului Lupeni ºi aart. 1 al Hotãrârii ConsiliuluiLocal al Municipiului Lupeni nr. 4/ 2013 pentrumodificarea ºi completareaHotãrârii Consiliului Local al

Municipiului Lupeni nr. 16/24 februarie 2011 în sensulmodificãrii formei deredactare a acesteia;

În baza avizului nr. 1/2016 emis de cãtreMinisterul DezvoltãriiRegionale ºi AdministraþieiPublice prin care se avizeazãfavorabil prelungirea termenului de valabilitate aPlanului General deUrbanism al MunicipiuluiLupeni, pânã la intrarea învigoare a noului PlanGeneral de Urbanism, dar numai târziu de 30 decembrie2018.

Vãzând Raportul nr.4601/ 22.04.2016 aCompartimentului Juridic din cadrul Aparatului de specialitate al PrimaruluiMunicipiului Lupeni;

Þinînd cont de avizulComisiei nr. 1 pentruActivitãþi Economico – finan-ciare, Agriculturã, al Comisiei

nr. 2 pentru AmenajareaTeritoriului ºi Urbanism,Protecþia Mediului ºi Turism,al Comisiei nr. 3 pentruÎnvãþãmânt, sãnãtate, familie,activitãþi social-culturale, culteºi al Comisiei nr. 4 Comisiajuridicã ºi de disciplinã,muncã ºi protecþie socialã,protecþie copii;

Þinând cont de prevederile:

- articolului unic al Legiinr. 324/ 2015 pentru modi-ficarea ºi completarea Legiinr. 350/ 2001 privind ame-najarea teritoriului ºi urbanis-mul prin care au fost intro-duse prevederile art. 46 alin.(16) - (18) în Legea nr. 350/2001;

- art. 18 ºi art. 46 alin. (13)privind amenajarea teritoriuluiºi urbanismul cu modificãrileaduse de Legea nr. 303/2015 pentru modificarea art.46 din Legea nr. 350/ 2001privind amenajarea teritoriuluiºi urbanismul ºi a art. II dinOrdonanþa de Urgenþã aGuvernului nr.85/ 2012pentru modificarea alin. (13) al art. 46 din Legea nr.350/2001 privind amena-jarea teritoriului ºi urbanismul;

În temeiul prevederilor art.

36 alin. (1), alin. (2) litera“c”, alin. (5) lit. “c”, alin. (6)pct. 11, alin. (9) litera dinLegea administraþiei publicelocale nr. 215/ 2001, republicatã, cu modificãrile ºicompletãrile ulterioare

HOTHOTÃRêTE:ÃRêTE:Art. 1 Se aprobã prelun-

girea termenului de valabili-tate al Planului UrbanisticGeneral al MunicipiuluiLupeni, pânã la intrarea învigoare a noului PlanUrbanistic General, dar fãrãa se depãºi data de 30decembrie 2018.

Art. 2 Începând cu dataprezentei hotãrâri se revocã:

- Hotãrârea ConsiliuluiLocal al Municipiului Lupeninr. 121/ 22 decembrie2015 pentru aprobareamodificãrii art. 1 al HotãrâriiConsiliului Local alMunicipiului Lupeni nr. 16/24 februarie 2011 privindaprobarea prelungirii termenului de valabilitate alPlanului Urbanistic Generalal Municipiului Lupeni ºi aart. 1 al Hotãrârii ConsiliuluiLocal al Municipiului Lupeninr. 4/ 2013 pentru modificarea ºi completareaHotãrârii Consiliului Local alMunicipiului Lupeni nr. 16/24 februarie 2011;

- Hotãrârea ConsiliuluiLocal al Municipiului Lupeninr. 28/ 2016 pentru apro-barea modificãrii art. 1 al

Hotãrârii Consiliului Local alMunicipiului Lupeni nr. 16/24 februarie 2011 privindaprobarea prelungirii termenului de valabilitate alPlanului Urbanistic Generalal Municipiului Lupeni ºi aart. 1 al Hotãrârii ConsiliuluiLocal al Municipiului Lupeni nr. 4/ 2013 pentrumodificarea ºi completareaHotãrârii Consiliului Local alMunicipiului Lupeni nr. 16/24 februarie 2011;

Art. 3 Hotãrârea poate fiatacatã conform prevederilorLegii nr. 554/ 2004 a contenciosului administrativ,cu modificãrile ºi completãrile ulterioare.

Art. 4 Hotãrârea se va comunica InstituþieiPrefectului JudeþuluiHunedoara în vedereaexercitãrii controlului cuprivire la legalitate, fiindadusã la îndeplinire de cãtrePrimarul Municipiului Lupeniºi Biroul Urbanism ºi Mediudin cadrul Aparatului de specialitate al PrimaruluiMunicipiului Lupeni iar lacunoºtinþã publicã prin grijaSecretarului MunicipiuluiLupeni.

Lupeni, 28 aprilie 2016Preºedinte de ºedinþã,

Ing. MIHAI BASARAB

Contrasemneazã –Secretar,

Jr. MARIUS CLAUDIU BÃLOI

HOTÃRÂREA nr. 44/ 2016privind aprobarea participãrii în calitate de coorganizator în cadrul

proiectului „Primãriile Vãii Jiului alãturi de teatru” împreunã cuTeatrul Dramatic „Ion D. Sîrbu” Petroºani ºi a finanþãrii acestuia

HOTÃRÂREA Nr.41/2016pentru aprobarea prelungirii termenului de

valabilitate al Planului Urbanistic General alMunicipiului Lupeni, pânã la intrarea în vigoare a

noului Plan Urbanistic General, dar fãrã a se depãºidata de 30 decembrie 2018

Page 7: CVJ NR. 1106 JOI 19 MAI 2016

Cronica Vãii Jiului | Joi 19 Mai 2016 Actualitate 7

TRADUCÃTOR AUTORIZAT

Limbile ENGLEZÃ/ ITALIANÃPetroºani, Telefon 0728890014

ASOCIAÞIA PENTRU EDUCAÞIEªI PREGÃTIRE PROFESIONALÃ

PETROªANI- ORGANIZEAZÃ -

CURSUL “NOÞIUNI FUNDAMENTALEDE IGIENÔ LA CASA DE CULTURà A

SINDICATELOR PETROªANI

Relaþii la telefon 0724.157.808

HOTÃRÂREANR. 56/2016

privind aprobarea participãriiConsiliului Local Vulcan în calitate

de partener al Colegiului Tehnic„Mihai Viteazu Vulcan”, în cadrul

proiectului cultural-artistic -Festivalul Concurs Interjudeþean de

Muzicã Popularã pentru copii„FLORI DE MUNTE” - ediþia a VI-a

Consiliul Local al municipiu-lui Vulcan,

Analizând expunerea de motive aPrimarului municipiului Vulcan înregis-tratã sub nr. 48/8612/ 14.04.2016prin care se propune aprobarea participãrii Consiliului Local Vulcan încalitate de partener al ColegiuluiTehnic „Mihai Viteazu” Vulcan, încadrul proiectului cultural-artistic -Festivalul Concurs Interjudeþean deMuzicã Popularã pentru copii „FLORIDE MUNTE” - ediþia a VI-a;

Vãzând Proiectul de hotãrâre nr.48/8613/2016, raportulCompartimentului Juridic din cadrulaparatului de specialitate al PrimaruluiMunicipiului Vulcan înregistrat sub nr.53/8614/2016, avizul comisiei despecialitate „Economico-financiare ºide disciplinã ”, înregistrat sub nr.78/8615/2016 precum ºi avizulcomisiei de specialitate „Juridicã ºi de Disciplinã ”, înregistrat sub nr.79/8615/2016, de pe lângã Consiliul local;

Vãzând propunerea ColegiuluiTehnic „Mihai Viteazu” Vulcan, înregistratã la Primãria MunicipiuluiVulcan sub nr. 19179/31.03.2016;

Þinând cont de HotãrâreaConsiliului Local nr 13/2016 privindaprobarea programului acþiunilor cul-turale, ºtiinþifice, artistice, sportive ºi

de agrement pentru anul 2016;În temeiul art. 36 alin. (6), lit. a) ,

punctele 1, 4, 5 ºi al art. 45 alin. (2)lit. a) din Legea administraþiei publicelocale nr. 215/2001, republicatã, cumodificãrile ºi completãrile ulterioare;

HOTÃRêTE:ART.1 Se aprobã participarea

Consiliului Local Vulcan în calitate departener al Colegiului Tehnic „MihaiViteazu” Vulcan, în cadrul proiectuluicultural-artistic - Festivalul ConcursInterjudeþean de Muzicã Popularã pentru copii „FLORI DE MUNTE”ediþia a VI-a -, acþiune prevãzutã lapoziþia nr. 10 în Anexa la HotãrâreaConsiliului Local nr 13/2016 privindaprobarea programului acþiunilor culturale, ºtiinþifice, artistice, sportiveºi de agrement pentru anul 2016.

ART.2 Se aprobã Acordul departeneriat, în forma prezentatã înanexa care face parte integrantã dinprezenta hotãrâre.

ART.3 Se împuterniceºte Primarul Municipiului Vulcan, ing.Gheorghe Ile, sã semneze Acordul departeneriat, în conformitate cuprevederile legale .

ART.4 Împotriva prevederilorprezentei hotãrâri se poate face contestaþie în conformitate cu prevederile Legii nr. 554/2004privind contenciosul administrativ, cumodificãrile ºi completãrile ulterioare.

ART.5 Prezenta hotãrâre se comunicã Instituþiei Prefectului -Judeþul Hunedoara, PrimaruluiMunicipiului Vulcan, CompartimentuluiJuridic, Colegiului Tehnic „MihaiViteazu” Vulcan , ºi se aduce lacunoºtinþã publicã.

Vulcan, 28.04.2016Preºedinte de ºedinþã,Consilier Meriºanu Cristian Ion

Contrasemneazã, SecretarJr. Peter Rodica

U na din problemele

stringente cu care seconfruntã locuitoriijudeþului Hunedoara,ºi nu numai, este ceaa felului în care estecalculatã factura laapã ºi canalizare pen-tru utilizatorii casnici.

În judeþul Hunedoarasunt doi mari operatoriregionali pentru apã ºicanalizare, respectiv,APA PROD S.A.DEVA ºi APA SERVVALEA JIULUI S.A..Clienþii acestor opera-tori, care beneficiazã deservicii de apã ºicanalizare, trebuie sãplãteascã ºi apa mete-oricã. În prezent, taxaeste plãtitã de cãtreconsumatorii casnici,aceºtia fiind taxaþi cu1mc/lunã/abonat dinanul 2000, indiferentdacã plouã, ninge saueste secetã.

Apa de ploaie (meteoricã) se scurgepe stradã în reþelele descurgere a apelor careaparþin localitãþilor.Responsabilitatea caaceste reþele de scurg-ere a apei pluviale sãnu se intersecteze cureþeaua de canalizare aoperatorului regionalaparþine autoritãþiilor

locale. Toate acestereglementãri legaledemonstreazã cã serviciul de canalizare ºiepurare a apelor meteorice este un servi-ciu distinct care trebuieplãtit doar de cãtreprimãrii ºi eventual depersoane juridice(agenþi economici). Apameteoricã (pluvialã) nueste cuantificatã, laacest moment, în niciun fel, adicã nimeninu ºtie exact câtã apãde ploaie se scurge depe un bloc sau de pe ocasã, aºadar, baza deimpunere este ilegalã,iar aceastã taxã nu trebuie plãtitã de consumatorii casnicidin România!

Din acest punct devedere, Alianþa pentruHunedoara considerãca fiind absolut nece-sarã schimbarea acesteistãri de fapt, care esteilegalã ºi îi afecteazã petoþi locuitorii judeþuluiHunedoara. Cerem deîndatã reprezentanþilorConsiliului JudeþeanHunedoara, care nu auluat nicio mãsurã pânãîn acest moment, sãsolicite modificareaprocedurii de tarifare,astfel încât consuma-torii casnici sã nu maifie taxaþi cu apa mete-

oricã, pe raza judeþuluiHunedoara. În acelaºitimp, vã informãm cãpreºedintele Alianþeipentru Hunedoara,domnul HaralambieVochiþoiu a avut înluna martie a acestuian o întrevedere cupreºedinteleA.N.R.S.C., dr. ing.Doru Ciocan, în cadrulcãreia a insistat ca,instituþia mai susamintitã, sã se impliceîn mod activ, înrezolvarea acestei pro-bleme. Alianþa pentruHunedoara solicitãsprijinul tuturor hune-dorenilor pentru a milita activ în continuare,pe lângã factorii dedecizie, în vederearezolvãrii acestei probleme. Una dinprincipalele prioritãþiale Alianþei pentruHunedoara, în perioadaurmatoare, va fiscoaterea apei mete-orice din facturile consumatorilor casnicihunedoreni! Petiþianoastrã poate fi sem-natã online la adresa:

http://www.peti-tieonline.com/scoatei_apa_meteoric_din_fac-turile_noastre

Alianþa pentruHunedoara

Biroul de presã

- Primãria municipiului Vulcan -Consiliul Local al Municipiului Vulcan

Senatorul Haralambie Vochiþoiu ºiAlianþa pentru Hunedoara iniþiazã o petiþie în vederea eliminãrii apei

meteorice de pe facturile hunedorenilor

Page 8: CVJ NR. 1106 JOI 19 MAI 2016

Ce onoare, cuSteaua în Cupa

României!Prezenþa ªtiinþei la nivelul

Diviziei „C” a creat ambiþii înplus pentru echipa din„Dealul Institutului”. Astfel,echipa lui Gheorghe Irimie iaîn serios jocurile în CupaRomâniei ºi nu va regreta.

ªtiinþa Petroºani va reuºiîn douã ediþii la rând sãajungã în fazele avansate aleCupei României, unde vaîntâlni o serie de echipe dinprima divizie.

Prima oarã se va întâmplaîn campionatul 1972-1973,când ªtiinþa Petroºani, aflatãîn Seria a 7-a a Diviziei „C”,va da piept cu douãdivizionare „A”, A.S.A. Tg.Mureº ºi Steaua Bucureºti!

Prima confruntare, pe 2decembrie 1972, victorie îndeplasare, 1-0 la MetalulTopleþ (victorie în prelungiri)din campionatul judeþean,apoi 4-2 cu conjudeþeanaMinerul Ghelar ºi calificareaîn „16”-imile de finalã! Aici,un prim contact cu o

divizionarã „A”, echipaA.S.A. Tg. Mureº, echipã cu care va juca pe vechiulstadion „Jiul” ºi pe care o vaînvinge – deºi la pauzãmureºenii conduceau cu 1-0– cu 2-1, ambele goluriªtefan ºi ªtiinþa se calificãmai departe.

----------------------------------ªtiinþa Petroºani –

A.S.A. Tg. Mureº 2-1ªtiinþa Petroºani:

Berindei – Rîºniþã, Zãvãlaº,S. Burnete, Rusu – M.Grizea, David – Tr. ªtefan(min. 76 Gruia), Bîtea (min.82 Bulbucan), Faur,Alexandroni.

A.S.A. Tg. Mureº:Nagel – Kiss, Unchiaº, Ispir,Czako – Szölöszi, Orza –Sultãnoiu (min. 71 I.Hajnal), Mureºan, N. Nagy,Varodi.

----------------------------------Urmãtorul adversar în „8”-

imile de finalã, SteauaBucureºti, într-un meci dispu-tat la Sibiu, pe 30 mai 1973.

ªtiinþa Petroºani – SteauaBucureºti 1-4 (0-3)

ªtiinþa Petroºani:Bogheanu – Nãdãºan,Zãvãlaº, Burnete, Grizea –Rusu, David (min. 65 Hortea)– Gruia (min. 54 ªtefan),Faur, Bîtea, Alexandroni.

Steaua Bucureºti:Haidu – Negrea,Smarandache, Hãlmãgeanu,Cristache (min. 65 Iovãnescu)– Dumitru (min. 46 ªtefãnescu), Vigu – Pantea,Tãtaru, Nãstase, Vlad.

----------------------------------

Evident, o partidã cedepãºea potenþialul uneiechipe de Divizia „C” precumªtiinþa Petroºani, în faþa unuicolos precum Steaua, în carejucau Hãlmãgeanu, LiþãDumitru, Costicã ªtefãnescu,Vigu, Pantea sau Gigi Tãtaru!O echipã Steaua care însã,totuºi, va fi eliminatã în semifinale o lunã mai târziude o altã divizionarã „C”,Constructorul Galaþi... În acelmeci cu ªtiinþa, bucureºteniiau condus cu 4-0, pânã laurmã scorul final de 4-1 pentru Steaua, golul deonoare al ªtiinþei fiind marcatîn minutul 88 din penalty decãtre Alexandroni.

Oricum, un meci depovestit nepoþilor generaþieilui Bogheanu, Nãdãºan,Grizea, Puiu Rusu sau Bîtea.

În sezonul urmãtor, 1973-1974 (când Jiul va câºtigaCupa României), ªtiinþaPetroºani va trece de DaciaDeva din „judeþ”, apoi ajungeîn „16”-imile de finalã, jucândla Sighiºoara (21 nov. 1973)cu o altã divizionarã „C”,Oltul Sf. Gheorghe, carecâºtigã cu 1-0.

Al treilea sezon consecutivîn „16”-imile CupeiRomâniei, în ediþia 1974-

1975.Dupã fazele inferioare,

ªtiinþa Petroºani ajunge în„16”-imi, unde va juca pe 13nov. 1974 cu divizionara „A”F.C. Galaþi, pe vechiul stadioncu 1-0 prin golurile lui Davidîn min. 31, antrenorulGheorghe Irimie folosindurmãtoarea echipã: Berindei(Bogheanu) – V. Sandu, S.Rusu, Borcan (Pandelaº),Burnete – Nãdãºan, Krafft,Hanganu – Panici, Gulea,David.

Apoi au urmat „8”-imile definalã (27 nov. 1974) la Sibiu,unde divizionara „A”Universitatea Cluj a dispus cu1-0 (0-0) de ªtiinþa Petroºanicare a folosit umãtoareaechipã: Bogheanu (Berindei) –Hanganu, S. Rusu, Borcan,Burnete – Nãdãºan, Pandelaº(Bulbucan) – Panici, Gulea,Gruia, M. David.

Fãrã îndoialã, perioada1972-1974 a fost una de vârfîn activitatea fotbalisticã aªtiinþei Petroºani, care înafara celor enumeraþi mai susîn confruntãrile din CupaRomâniei cu patru divizionare„A”, i-a mai avut în lot peBãdici, Simionescu, Tecu,Cojocaru, Vlãduþ, Reisz,Dobricã, P. Marincãu ºi alþii.

Decât desfiinþare, maibine fuzionare...

Dupã evoluþiile bune din deceniul 7, cu trei calificãri în fazele superioareale Cupei României (1972-1974), perioadã începutãodatã cu participarea la barajul de calificare (ratat dinpãcate) de la Cluj (1969), aurmat ºi reculul.

Ediþia 1979-1980 esteuna extrem de slabã, ultimulloc în Seria a 7-a a Diviziei„C”, echipa aflându-se în realpericol de a fi desfiinþatã.Practic, fondurile mici acordate miºcãrii sportive audus la imposibilitatea spri-jinirii fotbalului din „DealulInstitutului” (care deja îºi construia ºi propriul stadionîn 1976). Dar inimosul profesor Gheorghe Irimiegãseºte soluþia salvatoare,propunând organelor politicelocale de atunci o fuziune cuechipa Minerul Vulcan,chestiune acceptatã de con-ducãtorii ambelor localitãþi.Astfel, noul nume este„Minerul ªtiinþa” Vulcan,antrenori fiind prof.Gheorghe Irimie ºi NicolaeBulbucan, fostul jucãtor alªtiinþei Petroºani.

Se alcãtuieºte un lot lãrgitcu jucãtori de la ambeleechipe, printre care C.Ghiþan, Tismãnaru, Topor,Chiþac, Lixandru,Dumitreasa, Vulpescu,Dorobanþu (ªtiinþa), Cãtuþi,Haiduc, Iacov, Polgar, P.Zlate, Chiriþoiu, Frãþilã,Postelnicu, Vãduva, Buduºan,Puþura (Minerul Vulcan).

Practic, din acest moment ªtiinþa Petroºaniînceteazã a mai fi o echipãcu identitate proprie, interesul pentru sport în„Dealul Institutului” fiind totmai evident pentru rugby.

Cronica Vãii Jiului | Joi 19 Mai 20168 Sport

Mãrturisesc cã pevremea mandatului luiIlie Botgros laPrimãria Aninoasei,era „la zi ºi la curent”cu tot ceea ce seîntâmpla la tir cuarcul. Mai era la

Aninoasa ºi fotbalul,se mai „agãþase”acolo ºi navomodelis-mul, ce mai, trainenicã! Acum, singu-rul sport care maipâlpâie este tirul cuarcul, cedat ºi el în

parte la S.C.M. Deva.Dar totuºi din acele

timpuri rãzbateRãzvan Marcu, încãfoarte tânãrul arcaºaninosean, care þinesteagul ºi speranþa câtmai sus, cum cã încãse mai poate. El continuã cu prestaþiileexcelente, iatã, recent,la Naþionalele de laBucureºti, luptând cuvreo 100 de sportivi

de la zece cluburi dinRomânia, RãzvanMarcu s-a impus cudezinvolturã, cucerinddouã titluri naþionale,unul la individual,celãlalt pe echipemixte (alãturi deLuminiþa Boroº).Dincolo de alte reuºite– locul 2, locul 3 etc.–, Rãzvan Marcusperã de-acum lamarele vis, partici-

parea la Olimpiadade la Rio de Janeiro,pentru care vasusþine jocuride calificare laCampionatulEuropean dinAnglia, competiþiece va avea loc sãptãmâna viitoare.

Rãzvan Marcurãmâne speranþa ºicertitudinea însportul Vãii Jiului.

Henþ cu mâna MARCU, ULTIMULROMANTIC?

EPISODUL 2

Paginã realizatã de Genu TUÞU

Echipele de fotbal Inter Petrila, Hercules Lupeni ºi ªtiinþa (Universitatea) Petroºani au în 2016anul jubiliar de la înfiinþare. Vom prezenta periodic aspecte din activitatea acestora.

65 de ani de sport în „Dealul Institutului”

ªtiinþa Petroºani în 1977, cu Florea Dumitrache (în medalion) în echipã