cvj nr 1070, vineri 25 martie 2015

Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

www.cronicavj.ro E-mail: [email protected] Telefon: 0374.906.687 8 pagini 1 LEU

Cronica Vãii JiuluiFondat 2011 Anul V Nr. 1070

Vineri, 25 Martie 2016

R edeschidereaTransalpinei a fost

amânatã pentru încã olunã de drumari, dincauza vremii. Pe cea maiînaltã ºosea din România,stratul de zãpadãmãsoarã chiar ºi cincimetri, iar omãtul îngheþatîngreuneazã deszãpezirea.

DN 67C ar fi trebuitredeschis peste câteva zile,mai exact pe 31 martie, însãvremea capricioasã ºi ninso-rile abundente de la peste2.000 de metri altitudine aufãcut ca decizia sã fie amâ-natã.

”A nins mult ºi ninge încontinuare. Noi acþionãm cuutilajele în zona staþiuniiRânca. Ieri a fost o echipade revizie în teren, au ajunspânã aproape de VârfulPãpuºa, zãpada este foartemare de la 1 metru pânã la3-4 metri, ceea ce înseamnãcã acolo unde vâtul a viscolitzãpada este ºi mai mare. Ce

este foarte important, e cãzãpada este îngheþatã, iarautoºenilata cu care noi ne-am deplasat pe Transalpina,mergea pe zãpada îngheþatã.Asta înseamnã cã va fi îngre-unatã mult mult activitateade deszãpezire pentru cãacest proces nu este unulsimplu. Vom merge dupãdupã 1 aprilie în acestãzonã, dar su siguranþã vompropune prelungireaperioadei de restricþie celpuþin pânã la sfãrºitul luniiaprilie” a spus Ion Tudor, ªefCNADNR Gorj.

In zona de munte a ninsabundent, iar stratul dezãpadã creºte în fiecare zi.Mai mult, vântul troieneºtezãpada.

Pe anumite porþiuni, strat-ul de zãpadã ajunge ºi la 5metri. Ninsorile din aceastãperioadã bucurã atât turiºtii,cât ºi cabanierii din StaþiuneaRânca, pentru cã vor maiavea cel puþin un weekendcu schiori pe pârtii.

Adina Adina PPÃDURARUÃDURARU

I mportul de cãrbune de la Complexul Energetic Hunedoara a ajunspe masa a patru instituþii de cercetare penalã. Import de cantitãþi

nejustificate de cãrbune în timp ce sute de mii de tone de huilã erau pestoc,zeci de milioane de euro prejudicii ºi firme internaþionale cuacþionari români au pus cruce pe mineritul din Valea Jiului ºi uneicompanii de stat care avea ca strategie “exploatarea zãcãmintelor dehuilã sau asigurarea profitabilitãþii societãþii”. >>>>>> PPAGINAAGINA AA 3-A3-A

ReprezentanþiiGerom Internaþionalsusþin cã societateaenergeticã a formulatcererea de intrare în insolvenþã cu rea-credinþã.

„Între SC GeromInternational SA, încalitate de furnizor, ºiSC ComplexulEnergetic Hunedoara,în calitate de beneficiar,s-au stabilit raporturi

contractuale comer-ciale, în considerareacãrora SC GeromInternational SA afurnizat CEH produseºi a prestat servicii. (…)Cererea (n.r. de insol-

venþã) formulatã deSocietatea ComplexulEnergetic Hunedoaraeste introdusã cu reacredinþã, cu scopulblocãrii tuturora acþiu-nilor creditorilor, preju-

diciind interesele SCGerom International.Acþiunea CEH SA nueste decât un mijloc dea suspenda acþiunileîntreprinse împotrivasa pentru recuperarea

creanþelor înregistrate,de o valoare mare,precum ºi a altor acþiuni judiciaredeclanºate împotrivaCEH SA”, se aratã înplângerea înaintatãprocurorilor dereperezentanþii GeromInternational.

Astfel, solicitareacelor de la GeromInternaþional se vajudeca în aceeaºi zi încare se va judeca ºi desemnarea administratorului judiciar al ComplexuluiEnergetic Hunedoara.

Monika BACIUMonika BACIU

SRI, pe urmele importului de cãrbune

Transalpina rãmâne închisã

Opoziþia Gerom Internaþionala primit termen în dosarul CEHO poziþia la deschiderea insolvenþei Complexului Energetic

Hunedoara a primit termen. Dosarul în care GeromInternaþional contestã deschiderea procedurii insolvenþeiComplexului Energetic Hunedoara, înregistrat pe rolul Curþiide Apel Alba Iulia a primit termen de judecatã. Acest dosar se va judeca în aceeaºi zi cu cererea de schimbare a administratorului judiciar, adicã în data de 5 aprilie 2016.

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 25 Martie 20162 Actualitate

Cronica Vãii Jiului

www.cronicavj.roTelefon: 0374.906.687

E-mail:[email protected]

Director:Marius MITRACHEMarius MITRACHE([email protected])

0744.268.352

Colectivul de redactie: Ileana FIRÞULESCUIleana FIRÞ[email protected]

Diana MITRACHEDiana MITRACHE([email protected])

Adina PAdina PÃDURARUÃDURARUMaximilian GMaximilian GÂNJUÂNJU

([email protected])Monika BACIUMonika BACIUGenu TUÞUGenu TUÞU

Desktop publishing:Geza SZEDLACSEKGeza SZEDLACSEK

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIUMirabela MOISIU

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRALPRIVAT - ISSN 1583-5138

Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor

0735.183175

vã oferã zilnic, prin magazinulalimentar Nr 16, Piaþa Centralã

CELE MAI IEFTINESORTIMENTE

DE CARNE DE PORC- Pulpã porc cu os - 8.50 lei- Pulpã porc fãrã os - 12.00 lei- Fleicã porc - 10.00 lei- Carne tocatã - 10.90 lei- Cotlet porc cu os - 12..00 lei- Cotlet porc fãrã os -15.50 lei- Ceafã porc cu os - 12.00 lei- Ceafã porc fãrã os - 15.50 lei- Costiþã porc cu os - 8.50 lei- Ciolan porc - 5,00 lei- Grãsime pentru topit - 3,00 lei

NOI SUNTEM MEREU ÎNSLUJBA DUMNEAVOASTRÃ!

Telefon util: 0733.960311

SERVIRE PROMPTÃ - IREPROªABILÃ!

Materialele marcate “Promovare”reprezintã PUBLICITATE

Fotografiile marcate cu (T) reprezintã trucaje ºi trebuiesc tratate

ca atare.

“Conceptul acþiuniide la Petrila se bazeazãpe educþia de la copilla pãrinte. Copiii par-ticipanþi la evenimentvor deveni promotoriai colectãrii corecte adeºeurilor. Preºedinteleorganizaþiei SalvaþiCopiii, FilialaHunedoara considerãcã educaþia de la copilla pãrinte a dat rezul-tate bune în cei 16 ani

de activitate.Organizaþia deruleazãprograme pentru spri-jinirea copiilor aflaþi însituaþii de dificultate dinanul 1999. În aceºtiani, peste 1300 decopii, aparþinând unuinumãr de 600 defamilii, au primit sprijinul OrganizaþieiSalvaþi Copiii – Centrulde zi, prin activitãþieducative, psiho-

sociale, activitãþi deîntrajutorare materialãºi activitãþi de conºtien-tizare ºi informare cuprivire la drepturilecopilului în societate”,spun oficialii ConsiliuluiJudeþean Hunedoara.

Alãturi de copii vorparticipa la acþiune ºireprezentanþiiConsiliului JudeþeanHunedoara. Preºedin-tele CJH, AdrianDavid, vicepreºedinteleCJH, Vetuþa Stãnescu,administratorul publical judeþului Hunedoara,Dan Stoian, se vorîntâlni cu copiii de laSalvaþi Copiii, filialaPetrila. Copiii vorînvãþa sã colecteze sep-arat deºeurile, utilizând

pubele colorate. Cuacest prilej, eforturilelor vor fi rãsplãtite cumateriale de informareºi promovare realizateîn cadrul proiectului“Sistem de manage-ment integrat aldeºeurilor în judeþulHunedoara”.Colectarea selectivã sereferã la separareadeºeurilor în patrufracþii (hârtie/carton,sticlã, plastic/metal ºideºeuri biodegradabile).

Sistemul integrat demanagement aldeºeurilor va permitereciclarea deºeurilor, cu sprijinul activ allocuitorilor judeþuluiHunedoara, care suntchemaþi sã realizeze,

începând cu 2016,colectarea selectivã adeºeurilor. Valoarea eligibilã a proiectuluieste de 233.400.127lei (fãrã TVA), din care99% reprezintafinanþare neram-bursabilã ºi din bugetulde stat, iar 1% con-

tribuþiajudeþuluiHune-doara.Proiectul

“Sistem deManagement Integratal Deºeurilor în judeþulHunedoara” are cascop principalîmbunãtãþirea niveluluide trai al cetãþenilordin judeþul Hunedoaraºi îºi propune sã asigu-re servicii care permitcolectarea selectivã,contribuind larespectarea cerinþeloreuropene din domeniu.


E levii cerConsiliului

Judeþean Hunedoarareduceri de 50% labiletele de cãlãtorie.Zeci de elevi din localitãþile Vãii Jiuluifac naveta pentru aajunge la unitãþile deînvãþãmânt.

O parte dintre aceºtiaau solicitat ConsiliuluiJudeþean reducerea cu 50de procente a biletului decãlãtorie. Dupã studiereadocumentelor în vigoare s-a ajuns la concluzia, cãpentru moment, acestlucru nu este posibil.

“Am avut o întâlnire lainiþiativa unui grup de elevidin Valea Jiului care nesolicitau mãsuri supli-mentare pentru a aplicareduceri pentru transportulîn comun al acestora cãtreinstituþile de învãþãmânt ºiam avut o întâlnire cu toþiprimarii din Valea Jiuluipentru a gãsi o soluþie înacest sens. Ni se solicitã oreducere de 50% a costuluipe transport, din pãcatestudiind legislaþia învigoare, acest lucru este

imposibil de realizat dinmai multe raþiuni. E ocomponentã legislativã,legislaþia prevede ca minis-terul deconteazã parte dintransport în condiþiile încare nu se poate realiza untip de învãþãmânt în locali-tate de domiciliu. Pe dealtã parte asemenea obli-gativitãþi nu au fost incluseîn caietele de sarcini aloperatorului din anul2013, însã pentru viitor nepropunem ca asemeneadeficienþe sã nu mai fieregãsite în documenteleîntocmite de administraþiilepublice locale ºi ne mani-festãm interesul pentru aobþine o finanþare pentruacel proiect greenline carene va da posibilitatea sãgenerãm un transport

public de calitate”, a declarat Adrian David,preºedintele ConsiliuluiJudeþean Hunedoara.

Primarul municipiuluiPetroºani, Tiberiu IacobRidzi, a precizat cã eleviinavetiºti beneficiazã dedecontarea transportuluidoar cã banii ajung de laministerul de resort la unitatea de învãþãmânt.

“Solicitarea venitã dinpartea elevilor este unaîndreptãþitã. Legislaþia înmomentul acesta prevedecã decontarea acestor contravalori cu transportulelevilor dintr-o localitate înalta la liceele sau ºcolileunde învaþã se face deMinisterul Educaþiei. Baniisunt veniþi pe filieraMinisterului Învãþãmântului

ºi decontaþi de cãtre ºcoli,dar contravaloarea abona-mentelor, nu a biletelor.Operatorul nu are acesteabonamente în portofoliuºi aici apare problema cudecontarea tarnsportului”,a declarat Tiberiu IacobRidzi, primarul municipiuluiPetroºani.

În tot acest timp, oficialiiConsiliului JudeþeanHunedoara încearcã sãimplementeze proiectulgreenline pentru ValeaJiului, proiect care prevedeintroducerea de autobuzeelectrice. Existã însã oproblemã ºi anume cea abanilor.

“Deocamdatã, studiindultima variantã a ghidurilorde finanþare am constatatcã se finanþeazã pânã lamaximum 5 milioane deeuro, iar proiectul pentruValea Jiului este undeva la40 milioane de euro,aºadar trebuie gãsitã metoda de reducere a costurilor pânã la aceastãsumã, încât proiectul sã fieunul finanþabil ºi fezabil.Un asemenea tip deproiect încercãm sã îlobþinem pentru obiectivecultural istorice în judeþulHunedoara”, a mai spusAdrian David.


Copiii, învãþaþi sã colecteze selectivE ducaþia trebuie sã se facã de la vârste

fragede. Tocmai pe acest aspectmizeazã ºi cei de la Consliului JudeþeanHunedoara care promoveazã colectareaselectivã a deºeurilor în rândul copiilor. Ceide la instituþia judeþeanã sunt sprijiniþi deorganizaþia Salvaþi Copiii, Filiala Hunedoaraprintr-o acþiune socio-educativã.

Oficialii CJH ºi ai primãriilor dinValea Jiului, întâlnire pentru elevi

C ele patru minedin cadrul

Complexului Ener-getic Hunedoara vorfi închise. Aceastaeste soluþia Minis-terului Energieipentru continuareaactivitãþii minieredin Valea Jiului.

“Ministerul Energieiva promova, împreunãcu autoritatea compe-tentã Agenþia Naþionalãde Resurse Minerale,proiectul hotãtârii deGuvern privindînchiderea minelor, înconformitate cu preve-derile Legii Minelornr.85/2003 (...) în bazaplanurilor de încetare aactivitãþii întocmite de

cãtre titularul licenþei de exploatare, în cazulde faþã ComplexulEnergetic Hunedoara”,se aratã într-un rãspunsoferit de MinisterulEnergiei lui AdrianJurca, preºedinteleSindicatului Noroc Bun.

În urmã cu câtevaluni ministrul spunea cãminele din Valea Jiuluinu se vor închide.

”Vreau sã neîntoarcem la principiilesãnãtoase ale guver-nanþei corporative îndomeniul întreprinderilorpublice. E nevoie detransparenþã ºi profesio-nalism în domeniulenergiei în general ºi aºaccentua aceastã nevoieîn sectorul cãrbunelui.Am auzit ºi am cititmulte opinii care fac

referire la dispariþiaexploatãrilor de cãrbuneºi îmi dau seama cãoricâte declaraþii amface pentru a susþinecontrariul, urmele deîndoialã tot vor persista.E nevoie de implicare,de fapte ºi de rãspun-dere directã. Uneori demãsuri curajoase, însituaþii excepþionale.Situaþia are firescul eideoarece nu ne-amobiºnuit încã sã facemrecrutãri ºi promovãricare sã fie fundamen-tate, de fiecare data,exclusiv pe criterii profesionalism. Suntconºtient cã nu se potface schimbãri pestenoapte ºi cã rezultatelenu apar imediat. Darvom începe o campaniede recrutãri pentru com-paniile de stat la caresuntem acþionari pentrua ne asigura cã îi gãsimpe cei potriviþi pentru

posturile de conducere,oameni care sãîntãreascã prin pri-ceperea lor societatilepe care le vor conduce,care sã aibã grijã delocurile de muncã ºi prinactele lor sã se asigurecã tradiþia sectoruluienergetic romanesc,inclusiv a cãrbunelui, sãse pãstreze. Cred înechilibru atunci cândprivim cãtre strategiaenergeticã naþionalã ºiacest echilibru nu poatefi asigurat fãrã

exploatãrile de cãr-bune”, spunea ministrulîn luna decembrie pepagina sa de Facebook.

În perioada urmã-toaare, ministerul deresort va promova unproiect de hotãrâre deGuvern pentru apro-barea sumei din bugetulasigurãrilor e ºomaj cese va aloca pentru platavenitului lunar de com-pletare ºi a indemnizaþieide ºomaj pentru per-soanele disponibilizate.


Cronica Vãii Jiului | Vineri, 25 Martie 2016 Actualitate 3

În doi ani de zile,Termocentrala Mintia a fãcutimporturi de sute de mii detone de cãrbune, încãlcândFLAGRANT legislaþia ºiprevederile consiliului deadministraþie. Altã datã, con-ducãtorii termocentralei s-aufolosit de legislaþie pentru aface jocurile murdare, dar nude praful cãrbunelui, ci deinteresul propriului buzunar. Îndoi ani importurile de cãrbunecu firme din strãinãtate care,culmea, au acþionari români,au prejudiciat bugetul societãþii cu ZECI DE MILIOANE DE EURO.

Corpul de control al primului-ministru a trimistoate actele cãtre organelelede cercetare penalã, în cauzãfiind suspiciuni de comiterea adouã fapte de astfel denaturã.

“Urmare a controlului efec-tuat la Societatea ComplexulEnergetic Hunedoara S.A.(inclusiv cu privire la operaþiu-

nile desfãºurate de entitãþileprin a cãror fuziune a fost înfiinþatã societatea, respectivSocietatea ElectrocentraleDeva - S.A. ºi SocietateaElectrocentrale Paroºeni -S.A.), a fost întocmit Raportulde control privind verificãrileefectuate la SocietateaComplexul EnergeticHunedoara S.A. în legãturãcu achiziþiile nejustificate decãrbune energetic din strãinã-tate ºi gestionarea ineficientãa stocurilor, înregistrat cu nr.1076/I.L./04.12.2015, constatându-se 2 (douã) posi-bile fapte de naturã penalã,raportul fiind înaintat DirecþieiNaþionale Anticorupþie –Serviciul Teritorial Alba Iulia.Raportul de control a fosttransmis ºi la MinisterulEnergiei, Serviciul Român deInformaþii, Departamentul deInformaþii ºi Protecþie Internãºi Curtea de Conturi aRomâniei”, se aratã în rapor-tul corpului de Control al

primului ministru. Primul import dateazã din

anul 2011, înainte de a seînfiinþa Complexul EnergeticHunedoara. La acel moment,directorul general alTermocentralei Mintia s-afolosit de anumite prevederilegislative pentru a importacãrbune în valoare de 10 mili-oane de euro de la societãþidin Ungaria ºi Germania.

Corpul de control al primului-ministru a identificato suitã de nereguli care s-au derulat în ogradaTermocentralei Mintia. Primulimport a avut loc în anul2011 la o valoare de aproape10 MILIOANE DE EURO

Dispoziþiile legale dindomeniul achiziþiilor publicenu sunt incidente contractelorcare au ca obiect cumpãrareade combustibili destinaþi pro-

ducþiei de energie. La nivelulsocietãþilor ElectrocentraleDeva ºi Complexul EnergeticHunedoara aceastã activitatea fost reglementatã prinhotãrâri emise de consiliile deadministraþie. Începând cudata de 23.04.2008, compe-tenþa de aprobare a achiziþiilorde cãrbune energetic a foststabilitã în atriobuþiile consiliu-lui de administraþie, iar de ladata de 05.05.2011 a fostdelegatã directorului generalcompetenþa de aprobare acontractelor cu o valoare maimicã de 2.000.000 EUR,respectiv 3.000.000 EURîncepând cu data de15.11.2012

A doua achiziþie de cãr-bune dateazã din anul 2011ºi este în cantitate de 220 demii de tone. ªi de aceastãdatã, stocurile termocentralei

Mintia asigurã trecerea iernii,dar de ce sã nu se scurgãbanii… în buzunarele unorgrupuri care au pus pe butucieconomia tacticos.

“La data de 02.11.2011,Societatea ElectrocentraleDeva, în caliatte de cumpãrã-tor a încheiat un contract defurnizare cu o societate dinElveþia, având ca obiectlivrarea, pânã la data de14.12.2011, a unei cantitãþide 63.000 de tone de cãrbune energetic. Ulterior, la acest contract au fostîncheiate 5 acte adiþionaleprin care a fost suplimentatãcantitatea contractatã pânã la201,000 de tone (+/-10%) ºideclaratã perioada de livrarepânã la data de 20.04.2012.cheltuilelile totalã efectuate deSocietatea ElectrocentraleDeva pentru importul uneicantitãþi de 220.847,84 detone de cãrbune energetic,reprezentând 1.354.901,47Gcal, în baza contractuluimenþionat anterior, inclusivcosturile de transport ºidepozitare, au fost în sumã de119.243.843,62 RON,rezultând un cost final de88,01 RON/Gcal”, aratã oficialii Corpului de Control.

Din nou, CompaniaNaþionalã a Huilei a fost sabo-tatã. Cãrbunele achiziþionatdin import a fost mai scumpdecât cel produs în Valea Jiului cu aproape 25 de MILIOANE DE LEI.


SRI, pe urmele importului de cãrbuneI mportul de cãrbune de la Complexul Energetic

Hunedoara a ajuns pe masa a patru instituþiide cercetare penalã. Import de cantitãþi nejustificatede cãrbune în timp ce sute de mii de tone de huilãerau pe stoc,zeci de milioane de euro prejudicii ºifirme internaþionale cu acþionari români au pus cruce pe mineritul din Valea Jiului ºi uneicompanii de stat care avea ca strategie“exploatarea zãcãmintelor de huilã sau asigurareaprofitabilitãþii societãþii”.

Lacãtul pe minerit, strategia ministerului pentru Valea Jiului

Un proiect de mareimportanþã pentrulocuitorii municipiuluiLupeni prinde contur.Un proiect de suflet al deputatului CristianResmeriþã, despre care s-a vorbit mult în decursul anilor ºi înmod deosebit anul trecut, când a fost apro-

batã începerea lucrãrilorla zidul de sprijin ºi lãrgirea drumului careduce în cel mai vechicartier al Lupeniului,Cartierul ªtefan a fostdemarat la începutulacestui an.

“Nu pot decât sã mãbucur din suflet pentrucã au început lucrãrile la

zidul de sprijin ºi lãrgirea drumului careduce în Cartierul ªtefan.Nu vã ascund faptul cãpentru mine era unproiect de suflet ºimama mea a locuit cumulþi ani în urmã înacest cartier ºi cunoscîndeaproape toate pro-blemele cu care se con-fruntã cetãþenii de aici.Datoritã complexitãþiilucrãrilor care trebuierealizate aici, pentrulocuitorii din zonã pãreaun proiect aproape ire-alizabil, dar cu ajutorullui Dumnezeu ºi alechipei din PrimãriaLupeni ºi vorbim aici detoþi cei care au con-tribuit la realizarea aces-tui proiect, am reuºit sãobþinem finanþare ºi sãîl punem în practicã”,

spune CristianResmeriþã, deputat PSDLupeni.

De ani de zile sevorbeºte de realizareaacestui proiect, iaracum a venit momentulpentru ca acesta sã fiepus în practicã.

“Despre demarareaacestui proiect am vor-bit încã de anul trecut,atunci când a fost apro-batã finanþarea pentruînceperea lui, darîntrucât este o lucrarecu un mare grad de difi-cultate, începerea aces-teia a durat o perioadãmai mare de timp.Dupã cum puteþi obser-va drumul are o singurãbandã, ceea ce îngreunafoarte mult accesul înaceastã zonã, iar pentrua realiza lãrgirea acestu-

ia la douã benzi, a fostnecesar construirea unui zid de sprijin foarteputernic care sã nu dea posibilitatea dealuluidin apropiere sã seprãvãleascã”, maisusþine deputatul.

Cu aceastã ocazievor avea loc ºi lucrãri deintroducere a sistemuluide apã ºi canal.

“Doresc sã asigurcetãþenii din aceastãzonã, cã au fost fãcutetoate demersurile nece-sare ºi în cea de-a douaparte a anului, dupã cese va încheia proiectulde introducere a canali-zãrii de cãtre SC ApaServ SA, un proiect deasemenea foarte impor-tant pentru locuitorii deaici, pentru care împre-unã cu domnul primarCornel Resmeriþã, amluptat foarte mult sã nefie aprobat, se va realizaºi asfaltarea drumului întotalitate, deoarece nuputem sã facem acumasfaltarea ºi prin intro-ducerea canalizãrii sã fiespart asfaltul ºi lucrãrilede asfaltare sã fie astfelcompromise”, mai spune deputatulCristian Resmeriþã.


“Am mai discutat cuprimarii din Valea Jiuluioportunitatea uneifinanþãri pe programede importanþã naþionalã,derulate pe finanþareguvernamentalã, evorba de construireaunui centru de recupe-rare pentru copiii cudizabilitãþi în ValeaJiului. Am ales ca

variantã de lucru unuldintre oraºele saumunicipiile din ValeaJiului pentru cã dinpunct de vedere alatenþiei pe care oacordãm copiilor cu dizabilitãþi în judeþulHunedoara e nevoie deo echilibrarea acesteiatenþii cãtre Valea Jiuluiºi astfel am solicitat pri-

marilor sã facã propu-neri cu privire la even-tualele locaþii unde sã sepoatã desfãºura aceastãactivitate. E vorba de ocomponentã medicalãde îngrijire a copiilor cudizabilitãþi, o consilierepsihologicã a acestora,o parte de formare pro-fesionalã a celor care seocupã de copii cu

dizabilitãþi. E o activitateintensã ºi pe mai multeplanuri. Componentacare ne intereseazã ºidin punct de vedereadministrativ este cãvom crea aproximativ100 de locuri demuncã. Proiectulprevede ºi o parte deregenerare urbanã, decinu vom construi de lazero, ci vom încerca sãfolosim ºi clãdiri dez-afectate. La Simeria ºiHunedoara sunt astfelde centre speciale, caresunt ºcoli, dar ºi centrede formare profesionalã

ºi vom face unul ºi înValea Jiului”, a declaratAdrian David, preºedin-tele Consiliului JudeþeanHunedoara.

Proiectul ar urma sãfie finanþat cu fonduri dela bugetul de stat, astfelprimãriile nu ar finevoite sã aloce banipentru aceastã investiþie.

“Nu e nevoie dealocãri bugetare, proiec-tul este finanþat guver-namental, dar dacã enevoie de o cofinanþareaceasta va fi asiguratã,în totalitate, de cãtreConsiliul Judeþean.

Totodatã activitatea vafi finanþatã de cãtreDirecþia Generalã deAsistenþã Socialã ºiProtecþia Copilului dinjudeþul Hunedoara, deci nu va împovãraadministraþiile publicelocale”, a mai subliniatsursa citatã.

La ora actualã lanivelul judeþului existãdoar douã astfel de centre, ambele fiind la o distanþã de 100 dekilometri de ValeaJiului. Acestea sunt laSimeria ºi Hunedoara.


Tiberiu Iacob Ridziîncepe alocuþiunea saadresându-se celor dinPetroºani, care l-au alesºi care se pregãtesc deun nou tur de scrutin,cu „Stimaþi cetãþeni” ºi,trecând peste repetiþiadin prima frazã, în carespune de douã ori „înfaþa”, le aratã care au

fost investiþiile la care s-a lucrat.

Printre acesteaputem enumera:asfaltãri de strãzi,realizarea de parcãripentru maºini, anvelo-parea mai multorblocuri, realizareaCentrului de Informareturisticã, sau chiar

achiziþionarea energieielectrice la un preþfoarte bun, pentru iluminatul strãzilor. ªi, nu în ultimul rând, primarul vorbeºtedespre investiþiile dinParâng.

Pagina a doua esteilustratã cu fotografiiale obiectivelor în care s-a investit, iar înpagina a III-a a scrisoriienumerã investiþiile, daravând ca ºi criteriunatura fondurilor.

Astfel, existã 3 tipuride fonduri din care s-ainvestit în Petroºani:fonduri europene ºiguvernamentale, fonduri în domeniulsocial ºi fonduri dedicate modernizãriiînvãþãmântului, sau fonduri pentru culturã,culte ºi sport.

În final, TiberiuIacob Ridzi le reaminteºte tuturor cã a pus mereu interesulcomunitãþii pe primulloc ºi acum are cu ce semândri, încheind cu unapel la divinitate: „Aºa sã ne ajuteDumnezeu!”.

DianaDianaMITRACHEMITRACHE

4 Actualitate Cronica Vãii Jiului | Vineri 25 Martie 2016 Actualitate 5

Vom plãti în conti-nuare pe facturi ºi apa de ploaie. Asta,dupã ce s-a aºteptat un rãspuns pe acestsubiect, iar acumpreºedintele ConsiliuluiJudeþean Hunedoara afãcut anunþul ºi public.

„Am primit un

rãpuns din parteaAutoritãþii Naþionale deReglementare a acestortipuri de componentede preþ din România.Ni s-a spus foarte clarcã legislaþia în vigoareobligã la plata apeimeteorice”, a declaratAdrian David, preºedin-

tele C.J. Hunedoara. Pentru cã în

România sunt adminis-traþii, precum cea de laCraiova, care a preluatde la bugetul local plataacestei componente din preþul apei pentrupopulaþie ºi primarii dinzona Vãii Jiului vor ficonsultaþi pe acestsubiect. Urmeazã sã sestabileascã ºi dacãbugetele de aici potsubvenþiona acest cost.

„Sã vedem dacãexistã o altã posibilitatede a prelua acest costde cãtre autoritãþilelocale”, mai spunepreºedintele C.J.Hunedoara. Totuºi,

David subliniazã cã fac-turile ar trebui calculatemai corect. „Cred cã,cel mai important pas,în derularea acestordemersuri, ar trebui sãfie, nu cine plãteºte, ci,mai degrabã, un calculcorect al apei meteo-rice. Modul acestapauºal de platã nu credcã mai poate fi unulreprezentativ pentruValea Jiului sau pentruRomânia în anul2016”, a conchisDavid.

Apa meteoricã a fosteliminatã prin hotãrâride consiliu local înoraºe precum Craiova,Constanþa, Ploieºti ºi

alte localitãþi importanteale þãrii. Mii le lei ajungla operatorul Apa Servdin Valea Jiului, anual,doar pentru cã plouã ºipe facturã apare lunartaxa pe apa meteoricã,sau pe apa de ploaiecum o numesc genericconsumatorii. Aºa seface cã, dacã în decem-brie anul trecut a plouatcam 9,4 l/mp, în ianuarie 2015, apa deploaie a fost în cantitatede 112,3 l/mp. ªi toatã

s-a regãsit în facurileremise populaþiei.

Taxa este stabilitã lanivel local, cu o formulãîn care este luatã în calcul cantitatea de apãcare cade pe acoperiº ºieste preluatã de reþelelede canalizare, înmulþitãcu un anumit coeficientraportat la suprafaþaterenului sau a locuinþeiºi cu tariful pentrucanalizare.


Mã alãtur credincioºilor catolici ºi protestanþi din comunitateanoastrã localã care încheie în aceste zile Sãptãmâna Luminatã,pregãtindu-se pentru praznicul Învierii Domnului Isus Cristos,dorindu-le sã aibã parte de un Paºte fericit ºi binecuvântat,

împreunã cu familia ºi cu toþi cei dragi.Tuturor celor care sãrbãtoresc, la finalul acestei

sãptãmâni, Sfintele Paºte, le aduc din toatã inima,creºtineasca urare:

“CRISTOS A ÎNVIAT!”Tiberiu Iacob Ridzi

Primarul municipiului Petroºani

Complexul EnergeticHunedoara achitã, cãtre

SNÎMVJ, lunar facturile emisepentru cãrbunele furnizat. Dela deschiderea procedurii insol-venþei, Societatea Naþionalã deÎnchideri Mine Valea Jiului îºirecupereazã lunar banii de lasocietatea energeticã.

Existã însã restanþele, acesteafiind de ordinul zecilor de milioanede lei. Mai exact, 44 de milioane delei are de recuperat SocietateaNaþionalã de Închideri Mine ValeaJiului de la Complexul EnergeticHunedoara.

“Ne-am înscris la masa credalã aComplexului Energetic Hunedoara.Au sã ne dea 44 de milioane de leipentru cãrbunele pe care noi l-amlivrat în cursul anului trecut. Banii

trebuie sã ni-i dea de undeva. Din data de 7 ianuarie mergem pefacturile curente, iar astfel ne achitãbanii de salarii”, a declarat AurelAnghel, directorul general alSNÎMVJ.

Potrivit raportului administrato-rului judiciar al CEH, la data de 31 decembrie 2015 soldul faþã deSNÎMVJ se cifra la 40.772.979 lei,din care soldul principal era de31.689.855 lei.


Valea Jiului ar putea avea un centru pentru copiii cu dizabilitãþiCentru pentru copiii cu dizabilitãþi, în Valea Jiului. Autoritãþile

locale au fost informate de preºedintele Consiliului Judeþean,Adrian David, sã identifice clãdirile care se preteazã pentrudesfãºurarea de activitãþi destinate copiilor cu dizabilitãþi. Este vorbade clãdiri vechi care pot fi transformate într-un asemenea centru.

Scrisoare cãtre locuitorii din Petroºani

De câteva zile, în cutiile de poºtã din Petroºani a ajunsscrisoarea primarului Tiberiu Iacob Ridzi, cãtre locuitorii

urbei. Într-o graficã bunã ºi pe o hârtie ceratã, în 4 pagini, sunt câteva articole cu fotografii, articole din care primarulPetroºaniului ne aratã realizãrile sale, acum cã tot e final demandat ºi precampanie electoralã. CEH achitã facturile curente

emise de SNÎMVJ

S-a rezolvat! NU SE POATENu reuºim sã nu plãtim apa de ploaie, sau, cum i se mai spune generic, apa meteoricã.

Asta spune acum preºedintele Consiliului Judeþean Hunedoara, Adrian David, careîºi pune nãdejdea în finanþarea costului acestei pãrþi din facturã de cãtre primãrii. Legal, însã, apa meteoricã trebuie achitatã, spun cei care au cãutat soluþia salvatoare.

Cartierul ªtefan din Lupeni îºi schimbã înfãþiºareaCel mai vechi cartier muncitoresc din

municipiul Lupeni a intrat în reabilitare.Promisiunile deputatului CristianResmeriþã se concretizeazã cu fiecare zi cetrece. Cele câteva zile în care temperaturileau crescut, cartierul ªtefan din municipiulLupeni a devenit ºantier, astfel cã nivelul detrai al celor care trãiesc în zonã va creºteconsiderabil dupã realizarea investiþiei.

Apa Serv investeºtezeci de mii de euro înproiecte de dezvoltare,iar o parte dintre aces-tea sunt deja finalizate.Este, de altfel, primuloperator de apã dinRomânia care a ajunsla performanþa de afinaliza prima etapã ºicare începe etapa adoua de investiþii dinfonduri europene.Acesta este ºi motivulpentru care operatoriide apã din AsociaþiaRomânã a Apelor ausosit la Petroºani, casã discute despreviitor. Sunt problemepunctuale ce trebuiescrezolvate, dar ºiaspecte care pot fi

implementate, dupãmodelul din Vale.

„Aþi avut o priori-tate, creatã mai demultºi datoritã unor condiþiispecifice zonei, dar ºifinalizatã cu succes ºiprima parte ºi aveþi ºio pregãtire corespun-zãtoare pentru parteaa II-a. ªi noi la Sibiu ºiFãgãraº, suntem înpartea de pregãtire, iarîntâlnirea de astãzi arescopul de a clarifica,împreunã cuautoritãþile centrale,mã refer la MinisterulFondurilor Europene,etapele urmãtoareprivind partea de

finanþare, de cofinanþare, dar caretrebuie sã le facemîntr-un ritm mai alert”,a spus MirceaNiculescu, A.R.A Sibiu.

Apa Serv ValeaJiului a demonstratperformanþã, a imple-mentat proiecte cumeste telecitirea, oriplata on-line, înainteatuturor operatorilor dinregiune, iar astfel deîntîlniri au ca scopdefinitivarea altor idei,ce pot uºura muncaoperatorilor ºi facilitaaccesul abonaþilor.

”Faptul cãdesfãºurãm acesteveniment importantla Petroºani este încã

o confirmare a expe-rienþei acumulate deechipa de specialiºti aoperatorului serviciilorde apã ºi canalizaredin Valea Jiului în ceeace priveºte atragerea ºiutilizarea fonduriloreuropene de mediu,dar ºi o dovadã aîncrederii de care nebucurãm în rândulcolegilor de la societãþisimilare din mari oraºeale þãrii. Cred cã discuþiile pe care le-amavut, împreunã cuexperþii JASPERSacreditaþi de ComisiaEuropeanã, cu spe-cialiºtii din Ministerul

Fondurilor Europene ºicu reprezentanþii la celmai înat nivel ai opera-torilor, vom reuºi sãfacem importanþi paºiînainte în accesareabanilor europeni pen-tru investiþii în moder-nizarea ºi extindereareþelelor de apã ºicanalizare. Nu vãascund faptul cã ApaServ Valea Jiului dejase aflã în stadiuavansat în aceastãdirecþie ºi sperãm ca,în acest an, sãobþinem dejafinanþarea pentruetapa a doua a proiec-tului nostru major deinvestiþii în acestdomeniu. Vreau sã le

mulþumesc colegilor dela ARA, împreunã cucare am organizatacest important eveniment, dar ºi spe-cialiºtilor din MinisterulFondurilor Europene ºi ai experþilor ºi consultanþilor care au rãspuns invitaþieinoastre”, a declaratCostel Avram,Directorul General alApa Serv Valea Jiului.

Apa Serv a imple-mentat în Valea Jiuluiproiecte, în primaparte de 40 de mili-oane de euro, iaracum vor fi investiþi, înetapa a II-a, aproxima-

tiv 89 de milioane deeuro, iar ConsiliulJudeþean este ºi elimplicat în acestdemers.

„Este, pe de oparte un moment debilanþ pozitiv pentruoperatorul nostruregional, care s-aremarcat prinatragerea de fondurieurope, la cel mai înaltnivel pe POSMediul ºi iatã cã s-a reuºitcompletarea acesteiperformanþe, cu ofoarte bune pregãtirepentru ProgramulOperaþional peInfrastructurã Mare,din partea a doua cese va desfãºura peperioada 2016 –2020, plus 3. Cred cãfaptul cã suntem astãziaici, la Apa Serv esteun exemplu de bunepractici”, a spus ºiAdrian David,preºedintele C JHunedoara.

Apa Serv ValeaJiului este în top pen-tru cã a fãcut lucrãride anvergurã, a intro-dus apa ºi a fãcutcanalizãri în mai multeroaºe, iar acum sepregãteºte de o nouãetapã. Pânã sâmbãtã,toþi operatorii vor discuta despre proble-mele ce pot apãrea,pentru cã toþi sunt pio-nieri în acest proiect,iar mai apoi potîncepe lucrãrile efectivîn teren. Sunt vizatelucrãri în municipiulLupeni, sau la Uricaniºi multe alte investiþiichiar în zonele turisticeale Vãii Jiului.

La acest seminar

participã un numãrmare de experþieuropeni ºi guverna-menali, specialiºti îngestionarea fonduriloreuropene de mediu,dar ºi reprezentanþi aiautoritãþilor judeþene ºilocale ºi managerii maimultor operatori deservicii de apã ºicanalizare din jumã-tatea de vest a þãrii.Din rândul invitaþilor,amintim aici prezenþaunor oaspeþi importanþi precum:

- Cãtãlin Gheran,directorul POIM dinMinisterul FondurilorEuropene (MFE);

- Cãtãlin Bãlan,manager public POIM-MFE;

- Bogdan Oprea –expert superior POIM-MFE;

- Mircea Leschian –director OI Timiºoara;

- Augustin Boer –senior consultantBDO;

- Doina Frantz –expert JASPERS;

- Radu Rãuþiu –expert JASPER;

- Lubomiva Popova– expert JASPERS;

- Mircia Niculescu –preºedinte ARA –

Comitetul Bazinal Olt-Jiu;

- Corina Iliescu –Consilier AM POSMediu;

- Adrian David –preºedintele Consiliuluijudeþean Hunedoara;

- Sorin Vasilescu –prefectul judeþuluiHunedoara;

- Marin Tãlãu –director AdministraþiaBazinalã Jiu Craiova(Apele Române)

De asemenea, la seminarul de laPetroºani au participat primariicelor 6 localitãþi dinValea Jiului, ºefulSistemului HidrotehnicJiu Petroºani, SorinCorici, directorii generali ºi specialiºti în implementarea programelor definanþare europeanãde la societãþile de apãºi canalizare din Deva,Drobeta Tr. Severin,Craiova, Rm. Vâlcea,Sibiu, Tg. Jiu, Slatinaºi Petroºani, precum ºireprezentanþi ai firmeide consultanþãHalcrow


Cronica Vãii Jiului | Vineri, 25 Martie 20166 Actualitate

NOU ÎN PETROªANI!

VIDEO-ENDOSCOPIENAS, GÂT, URECHI

Consultaþii ORL Audiometrie tonalã &vocalã Protezãri auditive

- Dr. PREDA MIHAI - Cabinet ORL: Petroºani, Str. Aviatorilor 19E

Programãri consultaþii: 0723-814806;0254-540574

Apa Serv, gazdã ºi exemplu pentru A.R.AS ocietatea de distribuþie a Apei din Valea Jiului

este, timp de 3 zile, gazda unei întâlniri la care suntinvitaþi operatori de apã din zona centralã ºi sud-vesticãa României, ai Ministerului Mediului, dar ºi a finanþatorilor pe proiecte de dezvoltare. Totul, cu scopulde a rezolva cât mai multe probleme în acest sector, daroperatorul din Vale poate fi dat ca exemplu.

F iecare oraº al VãiiJiului are câte un

Centru de InformareTuristicã ºi, dacã laPetroºani a fost inauguratanul trecut, în ultimelezile a fost deschis publicu-lui ºi cel de la Lupeni,care deserveºte Straja.

De aici, turiºtii aflãnoutãþi, se pot informa ºiprimarul Cornel Resmeriþãspune cã a þinut neapãratsã îi dea drumul încã dinacest sezon, tocmai pentrua atrage cât mai mulþioameni spre aceastã staþiu-ne. „Mi-aº dori ca Straja sãfie promovatã cât mai bineprin acest Centru deInformare Turisticã. De aicivor afla turiºtii din toatã

þara despre locurile decazare libere, ce clasare arefiecare pensiune din staþiu-ne ºi de aici vor afla dacãpârtiile sunt funcþionabilesau orice altã informaþievor, înainte de a ajunge lanoi, sau chiar aici, în zonade îmbarcare a telegondo-lei, unde este ºi amplasatcentrul”, a declarat Cornel Resmeriþã, primaruldin Lupeni.

Turismul devine o alter-nativã, atâta timp cât turiºtiipot afla despre oportu-nitãþile pe care le au. Înaceste centre pot fi gãsiteinformaþii despre traseeledin zonã, despre turismulecumenic de la Straja, oridespre competiþiile de aici.Mai mult, aici au fost anga-jaþi oameni din Lupeni ºi

încet-încet, în acestdomeniu s-a maimiºcat câte ceva.

„Peste 2.000 deangajaþi am avut înacest sezon deiarnã la Straja, iarstaþiunea este unade nivel naþional.Fiecare pensiune are 5, sau6 angajaþi ºi acesta este unsemnal cã turismul poaterevigora zona”, a adãugatCornel Resmeriþã, primaruldin Lupeni.

În Straja se ajunge cu o

telegondolã modernã, iarCentrul de InformareTuristicã se aflã chiar lapoarta de îmbarcare aturiºtilor.

Centrul de informare dela Straja a costat

606.384,73 de lei, con-form proiectului, din care547.429,59 de lei suntbani europeni, iar GuvernulRomâniei a alocat suma de46.219,85 de lei.

Diana Diana MITRACHE MITRACHE

Astfel, în loc de plajã în acestweek-end, cei carevor urca în Strajavor putea schia la felca în vârf de sezon,pe pârtii impecabile.

”Nu avem progra-matã nici o cupã, nune mai aºteptam sãningã aºa de abun-dent. Am amenajat

pârtiile de schi, ampregãtit alte suprizeºi estimãm cã vorurca destul de mulþituriºti la Straja, înacest sfârºit de sãp-tãmânã”, a declaratEmil Pãrãu, princi-palul investitor dinstaþiunea turisticã dinVestul Vãii Jiului.Temperaturile

scãzute din ultimelezile au generat unval de ninsoari atâtîn masivul Vâlcan câtºi în munþii Parâng.Stratul de zãpadãdepus la cota 2000de metri este consis-tent ºi suficient lacote mai joase pen-tru ca pârtiile sã fie

bãtute. În plus, înambele staþiunipeisajul este de vis,iar salvamontiºtiispun cã n-au maiavut ninsori aºa deabundente, lamijlocul lunii martie,de ceva ani.

MaximilianMaximilianGÂNJUGÂNJU

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 25 Martie 2016 Actualitate 7

SOCOM UNIREASOCIETATE COOPERATIVÃ

anunþã scoaterea la licitaþie publicãcu strigare a unui spaþiu situat în

str. 1 Decembrie 1918 bl. 92 parter însuprafaþã de 93 mp.

Preþul de pornire este de 950 euro/mp.Licitaþia va avea loc în data de

29.03.2016 orele 12:00.Caietul de sarcini se va achiziþiona de la

sediul Socom Unirea SC.

Telefon: 0354115612

Tribunalul Hunedoara aduce la cunoºtinþã publicã faptul cã:În vederea participãrii la tragerea la

sorþi pentru desemnarea ca preºedintesau locþiitor al birourilor electorale de circumscripþie constituite pentrualegerilelocale din 2016, persoanele, licenþiate înºtiinþe juridice, sunt invitate sã depunã ocerere la Tribunalul Hunedoara –Secretariat, camera 101, etaj 1, înperioada 24.03.2016 - 05.04.2016.

Modelul cererii este postat pe pagina de inter-net a Tribunalului Hunedoara(portal.just.ro/Tribunalul Hunedoara) ºi va fi

însoþit de urmãtoarele acte:- Copie act licenþã ºtiinþe juridice- Copie act de identitate (BI sau CI)Depunerea cererilor la Tribunalul Hunedoara

se poate face:- personal, în zilele lucrãtoare, în intervalul

orar 09.00 – 13.00;- la numãrul de fax – 0254.216.333- la adresa de e-mail -

[email protected] consideraþie,

BIROUL DE INFORMARE ªI RELAÞII PUBLICE

Judecãtor TIMIªAN CARMENMIHAELA – preºedinte Tribunalul Hunedoara

Centrul de informare turisticã a fost inaugurat ºi la Lupeni

C ând sezonul de schi pãreaîncheiat, cabanierii au fost

luaþi prin surprindere de ninsorileabundente din ultimele zile ºi ºi-auscos utilajele din garaje pentru a amenaja pârtiile de schi.

Straja aºteaptã turiºtii

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 25 Martie 20168 Sport

Week-end-ul trecut aînsemnat încheiereaoficialã a sezonului deschi în Masivul Straja.O zonã care atrage dela an la an tot mai

mulþi participanþi,finalul de sezon însem-nând una din cele mailongevive competiþii dinþarã, Cupa Veteranilor.Se desfãºoarã din

1971 încoace, eaajungând acum la a 45-a aniversare. Unmoment aºteptat cumult interes, o com-petiþie tratatã cu multãseriozitate. Oamenicare uitã cã au 70-80de ani, oameni ce faccu multã bucurie ceeace înseamnã pentru ei

jocurile tinereþii. Un jocfrumos, ce îi transferãîntr-un alt timp.Remarcabil la toþi ceicare au participat laCupa Veteranilor a fostmodul de abordare,rigoarea ºi disciplina.Deopotrivã, organiza-tori ºi competitori, cutoþii s-au întrecut în a

realiza un concurs lacel mai înalt nivel. EdiIosa, Emil Pãrãu, NeluVlaic, Petru Ambruºsau Titi Moisescu, suntcei care au pus suflet,aºa cum o fac an dean, ca veteranii sã nufie mai prejos decâttimpul actual. ªi aureuºit.

Henþ cu mâna

Exemplul veteranilor

Paginã realizatã de Genu TUÞU

Etapa a 3-a a returuluiLigii a IV-a Hunedoaraaduce pe tabloul întreceriicâteva partide interesante.

Fãrã îndoialã, meciul dela Vulcan este unul foarteimportant pentru... Hercules

Lupeni, care, cu siguranþã,ºi-ar dori victoria gazdelor,care ar stopa cursul ascen-dent al echipei din Bãiþa,principala candidatã la locul1.

„Un meci foarte greu,dar mie îmi plac provocãrile!Tot lotul este valid ºi amconvingerea cã vom smulge„penele” ªoimului, în oricecaz, nu vom pierde acestmeci” a declarat plin de opti-mism Toni Sedecaru,antrenorul echipei C.S.Vulcan.

Un alt joc interesantpare a fi cel de la Lupeni, underby local, între Hercules ºiUniversitatea Petroºani:„Vom juca numai la victorie.

Îl avem accidentat pe DanielSavu, dar a revenit la lotportarul Adi Farcaº. Eu spercã ºi Vulcanul va reuºi unrezultat bun” a spus DanVoicu, antrenorul Lupeniului.

Cele douã echipecare se vor întâlni laLupeni, Hercules ºiUniversitateaPetroºani, împlinescanul acesta un numãr

rotund de ani, studenþii 55 de ani dela înfiinþare, iar lupenenii, cinci ani.

Cele douã echipeau fost înfiinþate în

1961 respectiv 2011,echipa din Petroºaniactivând pânã în anul1980 sub numele de„ªtiinþa”, apoi prinfuziune, s-a numit

Minerul ºtiinþa Vulcanpânã în 1991. Timpde opt ani echipa nu a mai existat, reîn-finþându-se la iniþiativalui Ionuþ Stelescu în1999. De atunciactiveazã în campio-natul judeþean al Ligiia IV-a Hunedoara. În

sezonul 2012-2013 a ocupat locul 1, dar a pierdut la Reºiþa meciul de barajpentru promovare înDivizia „C” cuªtiinþa Turceni.

Hercules Lupeni ajucat în primul eisezon competiþional în

Liga a V-a (2011-2012), apoi în ultimii patru aninumai în Liga a IV-aHunedoara, în ultimiitrei ani fiind mereu înlupta pentru titlu.

Hercules Lupeni- 10 goluri – I. Filip;

4 goluri – Gârda; 3 goluri –Konicika, M. Dumitrescu,Andr. Harangozo II; 2 goluri– R. Moldovan, Brânduºa;1 gol – Al. Harangozo I,Ciocârlan, D. Savu, D.

UrsachiUniversitatea

Petroºani- 10 goluri – Ov. Popesc;

8 goluri – I. Gavriluþi; 1 gol– Bulimej, Raboj, V.Negrea, D. Barbu, Doroftei,Chiruþã, Arcuºi, Tãmãºiloni

Vã prezentãm douã fotografii de la începuturile celor douã echipe, Hercules Lupeni ºi Universitatea Petroºani. În foto alb-negru, ªtiinþa Petroºani

cu prima sa echipã din 1961, în centru cu antrenorul Gheorghe Irimie, iar în fotografii color, Hercules Lupeni în anul de debut, 2011.

GOLGETERI PENTRU UN DERBY

Week-end sportiv de Valea Jiului

DERBY-URI ÎN VEST

I. Gavriluþi „prins la mijloc”de cãtre lupenenii

Ciocârlan ºi Cioraia, într-ofazã din meciul din tur,

Univ. Petroºani - HerculesLupeni 0-3

Antrenorul Toni Sedecaru(CS Vulcan) este optimist înaºteptarea meciului echipei

sale cu ªoimul Baita Golgeterii Ov.Popesc - Univ.

Petroºani ºi Filip -Hercules Lupeni

Echipe în an jubiliar

cvj nr 1070, vineri 25 martie 2015

Documents