cuvÂntul episcopului siluan ce facemepiscopia-italiei.it/apostoliaitalia/70-71.pdfcuvÂntul...

1A P O S T O L I A bull N R 7 0 - 7 1 bull I A N U A R I E - F E B R U A R I E 2 0 1 4

C U V Acirc N T U L E P I S C O P U L U I S I L U A N

Dacă la icircnceput de an icircn lume se fac planuri și planifi cări se elaborează

proiecte și se programează calendarul diferi-telor etape de realizare a acestora pe princi-piul bdquoTime is moneyrdquo (timpul icircnseamnă bani) pentru noi creștinii timpul icircn orice perioa-dă a anului am fi icircnseamnă macircntuirehellip Sau cel puţin așa ar trebuihellip Așa este oare

Privind lucrurile cu realism ajungem la constatarea că macircntuirea chiar și pentru cei care se defi nesc a fi credincioși nu constituie totdeauna o prioritate și un ţel absolut al vie-ţii uneori nici chiar pentru slujitorii altarului Și aceasta se datorează faptului că din oameni ai lui Dumnezeu care au ca principală preocu-pare a vieţii acesteia dobacircndirea vieţii veșni-ce adică macircntuirea creștinii riscă să devină oameni ai lumii acesteia care uită și propria lor obacircrșie și propriul sens și rost al vieţii conta-minacircndu-se de veacul acesta (de la latinescul saeculum de unde vine termenul de seculari-zare) și de limitatele și efemerele lui icircndulciri și perspectivehellip

Așa se icircntacircmplă zice Evanghelia cacircnd sa-rea icircși pierde gustul și nu mai sărează Dacă sarea lumii ar trebui să fi e creștinii sarea su-fl etului omului lui Dumnezeu este Harul care se primește prin Botez la care se adaugă har peste har prin hrănirea cu Cuvacircntul lui Dumnezeu din Scriptură și din scrierile de

pentru MAcircNTUIREA NOASTRĂ

CE FACEM

A P O S T O L I A bull N R 7 0 - 7 1 bull I A N U A R I E - F E B R U A R I E 2 0 1 42


Dumnezeu inspirate al Sfinţilor Părinţi ai Bisericii prin Sfacircnta Taină a Cununiei pen-tru cei ce se căsătoresc prin Sfacircnta Taină a Preoţiei pentru cei ce se hirotonesc prin icircm-părtășirea cu Sfacircntul Trup și Sacircnge al lui Hristos prin chemarea Numelui Domnului

La aceste mijloace de primire a Harului pe care le-am putea numi pozitive icircn sensul că i se dau omului de-a gata se adaugă alte mijloace pe care le-am putea numi negative icircn sensul că ele necesită un efort și o oste-neală sau o nevoinţă din partea omului Dintre acestea amintim pocăinţa (incluzacircnd aici Sfacircnta Taină a Spovedaniei pe de o parte și Tunderea icircn cinul monahal ca opţiune de viaţă de pocăinţă pe de altă parte) smerita cugetare cererea de iertare la cei cărora le greșim și acordarea iertării celor care ne-au greșit icircnfracircnarea de la a gacircndi a grăi sau a face cele rele și vătămătoare nouă și celor ce ne icircnconjoară și a face binele Omul fi ind pă-cătos va recurge la ambele mijloace icircn for-ma cea mai potrivită lui pentru redobacircndi-rea și icircnmulţirea Harului

Harul fi ind reţeaua de comunicare și co-muniune a lui Dumnezeu cu noi dar fiind totodată o realitate vie icircși face simţită icircn inimă pentru cei care iau aminte la el aprobarea sau dezaprobarea alegerilor noastre de gacircnd de grai sau de făptuire El icircși manifestă aprobarea prin bucurie pace curaj nădejde icircncredere siguranţă etc iar dezaprobarea prin retrage-rea sa din bătaia simţirilor noastre lăuntrice aducacircnd icircn inimă icircntristare tulburare des-curajare răceală impresie de gol nesiguran-ţă neicircncredere etc

Toate cele aducătoare și icircnmulţitoare de Har presupun din partea noastră dorirea după

Dumnezeu și după părtășia prin Har a Vieţii Sale Și problema cea mai serioasă cu care se confruntă creștinul de azi este aceea de a nu mai dori cele dumnezeiești și de a nu mai sim-ţi necesitatea vitală de a se face părtaș la Harul Lui amăgindu-se de dulceaţa sărăcăcioaselor bucurii și a fericirii imediate pe care i le pro-pune lumea aceasta

Experienţa de veacuri a nevoitorilor icircntru macircntuire arată că simţămacircntul necesităţii de a se hrăni cu cele dumnezeiești slăbește pe mă-sură ce se pierde conștiinţa că această viaţă icircn trup nu este fără de sfacircrșit și că ne icircndreptăm spre moarte ndash memento mori Iar această con-știinţă se pierde concomitent cu pierderea conștiinţei prezenţei lui Dumnezeu icircmpreună cu noi icircn toate zilele pacircnă la sfacircrșitul veacuri-lor și a venirii Sale icircntru slavă să judece viii și morţii Aceasta duce la racircndu-i la pierderea fr icii lui Dumnezeu ndash icircn latină timor Dei ndash care de fapt nu e frica de Dumnezeu și de pedeap-sa Lui icircn caz că facem prostii ci frica de a nu răni iubirea Dumnezeului Celui milostiv Care pentru a ne-o dovedi S-a icircntrupat și a asumat toate ale noastre pentru a ne putea face păr-tași la toate ale Lui

Odată cu pierderea fricii lui Dumnezeu s-a pierdut și evlavia adică atitudinea de lua-re aminte și de cinstire din partea celui ce stă icircn prezenţa lui Dumnezeu Aceasta a produs efectul invers al transfi gurării icircntregii vieţi pe care o aduce cu sine credinţa a pustiit atacirct su-fl etele cacirct și tot mediul icircn care omul petrece invadacircnd cu răceala absenţei lui Dumnezeu locuinţele și icircntregul ambient marcacircnd toate domeniile existenţei

Icircn aceste condiţii toate merg din rău spre mai rău amplifi cacircndu-se agresivitatea violenţa



brutalitatea și di-minuacircndu-se pa-cea frăţietatea și buna icircnţelegere

Tabloul descris mai sus nu poate fi schimbat decacirct prin regăsirea și personalizarea pro-priei noastre legă-turi de credinţă cu Dumnezeu cel Viu ce-și va arăta icircn mod automat roa-dele cele dătătoare de pace de bucu-rie de dorire după Viaţa cea adevăra-tă și fericită care ne vine de la și prin Dumnezeu și din care suntem invi-taţi să gustăm de pe acum ca arvu-nă pentru veșnicie Și cunoscacircnd mij-loacele aducătoare de Har nu ne ră-macircne decacirct să ne folosim de ele

Dar pentru a nu mai risca să rătăcim avem nevoie de o călăuză pricepută și doritoare după cele dumnezeiești prin al cărei cuvacircnt să primim gacircndul lui Dumnezeu pentru noi spre creșterea și icircmplinirea noastră zi după zi icircntru Icircmpărăţia cea veșnică Să ne rugăm așa-dar ca Domnul să ne descopere călăuza cea icircndrumătoare spre macircntuire care să ne dea

dreapta măsură atacirct icircn hrănirea cu darurile cele cerești cacirct și icircn icircmplinirea nevoinţei ce-lei curăţitoare de sufl et spre mereu icircnnoită creștere icircn Har și icircn dorirea după cele macircntu-itoare

Cu doriri de sufl et macircntuitoare

dagger Episcopul SILUAN al Episcopiei Ortodoxe Romacircne a Italiei


T Acirc L C U L E V A N G H E L I E I

SĂ VĂ IUBIŢI

UNUL PE ALTULSacircmbătă icircn săptămacircna a III-a după Paști

(IOAN 15 17-27 16 1-2)

bdquoAceasta vă poruncesc Să vă iubiţi unul pe altul Dacă vă urăște pe voi lumea să știţi că pe Mine mai icircnainte decacirct pe voi M-a uracirct Dacă aţi fi din lume lumea ar iubi ce este al său dar pentru că nu sunteţi din lume ci Eu v-am ales pe voi din lume de aceea lumea vă urăște Aduceţi-vă aminte de cuvacircntul pe care vi l-am spus Nu este sluga mai mare decacirct stăpacircnul său Dacă M-au prigonit pe Mine și pe voi vă vor prigoni dacă au păzit cuvacircntul Meu și pe al vostru icircl vor păzi Iar toate acestea le vor face vouă din cauza numelui Meu fi indcă ei nu cunosc pe Cel ce M-a trimis De n-aș fi venit și nu le-aș fi vorbit păcat nu ar avea dar acum n-au cuvacircnt de dezvinovăţire pentru păcatul lor Cel ce Mă urăște pe Mine urăște și pe Tatăl Meu De nu aș fi făcut icircntre ei lucruri pe care nimeni altul nu le-a făcut păcat nu ar avea dar acum M-au și văzut și M-au uracirct și pe Mine și pe Tatăl Meu Dar aceasta ca să se icircmplinească cuvacircntul cel scris icircn Legea lor laquoM-au uracirct pe nedreptraquo Iar cacircnd va veni Macircngacircietorul pe Care Eu Icircl voi trimite vouă de la Tatăl Duhul Adevărului Care de la Tatăl purcede Acela va mărturisi despre Mine Și voi mărturisiţi pentru că de la icircnceput sunteţi cu Mine Acestea vi le-am spus ca să nu vă smintiţi Vă vor scoate pe voi din sinagogi dar vine ceasul cacircnd tot cel ce vă va ucide să creadă

că aduce icircnchinare lui Dumnezeu rdquo



Dumnezeu Cel Care cu puterea iubirii Sale a adus din nefi inţă la fi inţă icircntreaga cre-aţie inclusiv omul icirci dă acestuia prin icircntru-parea Fiului lui Dumnezeu bdquoporuncă nouărdquo și unică și anume de a iubi pe Dumnezeu pe aproapele și chiar de a iubi pe vrăjmași Icircntr-un cuvacircnt bdquonoua poruncărdquo pe care Hristos o dă omului este porunca iubirii Dar oare Dumnezeu Cel Care a dat Legea și Care Se icircntrupează pentru a plini Legea este schim-babil icircn lucrări icircn hotăracircri sau icircn modul de a Se comunica omului pentru a aduce ceva nou Icircn mod sigur nu

Dumnezeu icircncă de la facerea omului icircn primele două porunci pe care le dă acestuia include și porunca iubirii ca refl ectare a iubi-rii dumnezeiești revărsate asupra icircntregii cre-aţii și asupra capodoperei creaţiei care este omulhellip Cacircnd Dumnezeu poruncește omu-lui bdquocreșteţi și vă icircnmulţiţi umpleţi pămacircntul și-l supuneţirdquo (Fac 1 28) icirci dă omului pute-re creatoare prin icircmpreună-lucrarea cu iubi-rea dumnezeiască iar pe de altă parte icirci dă acestuia putere de icircmpreună-stăpacircnire cu Dumnezeu asupra lumii create icircn același duh al iubirii dumnezeiești



Iubirea nesfacircrșită a lui Dumnezeu faţă de om se arată și icircn porunca a doua pe care o dă omului bdquoDin pomul cunoștinţei binelui și ră-ului să nu mănacircnci căci icircn ziua icircn care vei macircn-ca din el vei muri negreșitrdquo (Fac 2 17) Prin această poruncă Dumnezeu pune icircn valoare libertatea omului fără de care acesta nu poa-te avea părtășia iubirii Creatorului său Prin ascultarea acestei porunci omul și-ar fi mani-festat pe de o parte dragostea faţă de Creatorul său iar pe de altă parte buna chivernisire a li-bertăţii sale ca dar de mare preţ primit de la Acesta

Prin neascultarea poruncii icircntreaga crea-ţie se alterează și devine ostilă omului bdquoBlestemat va fi pămacircntul pentru tinerdquo (Fac 3 17) bdquoicircn dureri vei naște pruncirdquo (Fac 3 16) Lumea materială se bdquoicircngroașărdquo iar omul se reduce la dependenţa de materie și la o in-capacitate de a vedea energiile care susţin di-namica acesteia ca lucrări ale iubirii dumne-

zeiești Este ceea ce Sfinţii Părinţi nu-mesc bdquoicircncovoierea direcţiei puterilor sufl etuluirdquo care sunt mintea iubirea și voinţa create pen-tru a-și afl a odihna icircn Dumnezeu și re-direcţionarea aces-tora icircn mod nena-tural spre materie de care omul căzut icircn icircnșelăciune devi-n e d e p e n d e n t Astfel mintea lui gacircndește numai

cele ale materiei inima lui iubește lumea și pă-catul iar voinţa se icircnclină numai spre plăceri-le simţurilor

De fapt Fiul lui Dumnezeu icircntrupat prin porunca iubirii nu aduce nimic nou ci doar icirci aduce aminte fi rii omenești de menirea sa icircn creaţia lui Dumnezeu Nu porunca iubirii este nouă ci omul cel căzut icircn icircnșelăciunea minciunii este icircnvechit De aceea Macircntuitorul poruncește Apostolilor Săi bdquoSă vă iubiţi unul pe altulrdquo (In 15 17) Icircn această poruncă repetată de-a lungul Evangheliei se cuprinde fundamentul iubirii dumnezeiești pe care se icircntemeiază Biserica Apostolii sunt prototipul tuturor ucenicilor Domnului care sunt creștinii Contrastul creat icircntre ucenicii care se iubesc icircntre ei (In 15 17) și lumea care icirci urăște pe aceștia și care icircnainte să-i urască pe ei a uracirct pe Domnul (In 15 18) este de fapt contrastul dintre Biserică și cei din afara ei Deși discursul Domnului din această pericopă



evanghelică este aparent unul ostil lumii de fapt Macircntuitorul icirci avertizează pe Apostoli și implicit pe toţi ucenicii Săi care sunt creștinii că bdquolumeardquo adică cei care refuză iubirea divină și icircndreptarea puterilor sufletelor lor spre Dumnezeu va fi ostilă Bisericii Domnul nu desconsideră lumea ci vrea să o sfi nţească bdquoN-am venit ca să judec lumea ci ca să macircntuiesc lumeardquo (In 12 47) iar icircn altă parte zice bdquoDumnezeu așa a iubit lumea icircncacirct pe Fiul Său Cel Unul-Născut L-a dat ca oricine crede icircn El să nu piară ci să aibă viaţă veșnicărdquo (In 3 16)

Sensul cuvacircntului bdquolumerdquo icircn Ortodoxie nu este unul negativ ci pozitiv pentru că lumea icircși găsește adevăratul rol doar icircn legătură cu omul și acesta nu icircn stare de cădere ci de re-staurare De aceea Hristos abia la a doua Sa venire bdquova vădi lumea de păcat și de dreptate și de judecată De păcat pentru că ei nu cred icircn Mine de dreptate pentru că Mă duc la Tatăl Meu și nu Mă veţi mai vedea și de judecată pentru că stăpacircnitorul acestei lumi a fost ju-decatrdquo (In 16 8-11) Deci Domnul nu ne icircn-deamnă la ură faţă de lume ci la a ne pregăti să primim ura lumii care are alt bdquostăpacircnitorrdquo decacirct Cel pe Care Dumnezeu L-a racircnduit să-i fi e stăpacircnitor Stăpacircnitorul lumii decăzute prin căderea omului icircn păcat este bdquotatăl minciuniirdquo (In 8 44) pe care Hristos icircl biruiește prin pa-timă moarte și Icircnviere pentru ca din nou să ridice fi rea omenească pătrunsă de puterea iubirii prin lucrarea harului și să o așeze de-a dreapta Tatălui pentru a stăpacircni lumea Icircnsă pentru a dobacircndi această stare cei care vor stăpacircni lumea icircn numele iubirii dumnezeiești și al Adevărului vor trăi viaţa icircn Hristos Icircn acest sens Sfacircntul Apostol Pavel icircl avertizea-

ză pe Timotei bdquoToţi care voiesc să trăiască cu-cernic icircn Hristos Iisus vor fi prigoniţirdquo (2 Tim 3 12) De altfel făgăduinţele făcute de Domnul către ucenicii Săi sunt bdquonebunierdquo pentru lu-mea aceasta bdquoVă vor prigoni din cauza nume-lui Meurdquo (In 15 19-20) bdquoicircn lume necazuri veţi aveardquo (In 16 33) bdquolumea vă urăște pen-tru că nu sunteţi din lumerdquo (In 15 19) bdquovine ceasul cacircnd tot cel ce vă va ucide să creadă că aduce icircnchinare lui Dumnezeurdquo (In 16 2) dar dacă aceasta pentru lume este nebunie pen-tru Apostoli este bdquoicircnţelepciunea lui Dumnezeurdquo (1 Cor 25 3 19)

Avacircnd așadar icircn faţă cuvintele Evangheliei cuvacircntul bdquolumerdquo are două sensuri

1) Icircntreaga creaţie și icircntreaga omenire pe care Dumnezeu o vrea icircmplinită și sfi nţită

2) Termenul general prin care numim toa-te patimile și pe cei care sunt stăpacircniţi de ele refuzacircnd cuvacircntul lui Dumnezeu și harul sfi n-ţitor al Duhului Sfacircnt Aceasta este bdquolumeardquo pentru care nu Se roagă Hristos (In 17 9) nu pentru că El nu ar vrea să se macircntuiască lu-mea ci pentru că icircn marea Sa iubire nu obligă pe nimeni la nimic nici măcar la macircntuire Singurii care se macircntuiesc sunt cei care lumi-naţi de mărturisirea Duhului Sfacircnt bdquoMacircngacirc-ietorul Care de la Tatăl purcederdquo (In 15 26-27) vor crede și vor deveni jertfă continuă a bdquotrupului tainic al lui Hristosrdquo (1 Cor 6 15) prin asumarea Crucii care bdquopentru cei ce pier (lumea) este nebunie iar pentru noi cei ce ne macircntuim (Biserica icircn care mărturisim pe Fiul lui Dumnezeu de o fi inţă cu Tatăl și cu Duhul Sfacircnt) este puterea lui Dumnezeurdquo (1 Cor 1 18)

Pr Liviu Baciu


D E C E

DE CE TREBUIE SĂ NE IUBIM APROAPELE

DE CE SĂ CITIM SFAcircNTA SCRIPTURĂ

asemenea mie deci o altă ipostază a propriei mele existenţe Iubind pe aproapele nu facem altceva decacirct să ne iubim pe noi icircnșine icircn ce-lălalt iar noi icircnșine suntem chipul lui Dum-nezeu Prin urmare iubind pe aproapele Icircl iu-bim pe Dumnezeu din celălalt și din noi pentru că viaţa noastră a tuturor este izvoracirc-tă din sufl area lui Dumnezeu chip al Lui icircn-făptuit spre asemănarea cu El Iubind pe aproa-pele devenim asemenea lui Dumnezeu Care este iubire și Care iubește fără a se uita la faţa omului (păcătoasă ori nu) Iubind pe aproa-pele ne spun Sfi nţii Părinţi devenim noi icircn-șine dumnezei după har

Macircntuitorul Hristos ne spune că icircn porunca iubirii lui Dumne-zeu și icircn cea a iubirii aproapelui

sunt cuprinse toată Legea și Prorocii Icircn pri-mul racircnd pentru că icircn relaţia cu aproapele ne arătăm iubirea pe care o avem icircn general pen-tru altcineva decacirct pentru noi icircnșine De ace-ea Hristos ne indică tocmai acest reper pen-tru iubirea aproapelui să icircl iubim așa cum ne iubim pe noi icircnșine Așadar nu putem pretin-de că putem iubi pe Dumnezeu pe care nu Icircl vedem dacă nu suntem icircn stare să icircl iubim pe cel care ne este aproape pe omul de lacircngă noi Cel de lacircngă noi este de fapt un alt eu cineva

Sfacircntul Ioan Gură de Aur spune des-pre Sfacircnta Scriptură că este aseme-nea unei scrisori care este scrisă icircn-

tre două persoane care sunt icircn neicircnţelegere De aceea icircn multe racircnduri oamenii certaţi icircncearcă să se icircmpace pe alte căi ocolind ast-fel o confruntare directă care poate nu ar avea urmările dorite Omul păcătuind nu mai poate vorbi direct cu Dumnezeu Astfel Scriptura este scrisoarea lui Dumnezeu pen-tru fi ecare dintre noi pentru a ne aduce din nou pe calea dialogului direct posibil icircn chip tainic icircn rugăciunile personale și icircn rugăciu-nile de obște adică prin slujbele din Biseri-că Răspunsul nostru icircl scriem prin faptele din viaţa noastră astfel icircncacirct se spune că Vie-

ţile Sfi nţilor sunt icircn ele icircnsele Evanghelia tră-ită Icircn glasul slujitorului sfi nţit care citește Sfacircnta Evanghelie icircn cadrul Sfi ntei Liturghii trecutul devine prezent liturgic și prin pri-mirea Sfi ntei Icircmpărtășanii cuvacircntul Evan-gheliei devine icircn noi actualizarea eschatonu-lui a vieţii veacului ce va să vină la sfacircrșitul veacurilor Hristos ne spune că sfi nţii nu vor mai merge la judecată pentru că viaţa lor a devenit Evanghelie pentru alţii deci icircnvăţă-tură după care vor fi judecaţi ceilalţi oameni care nu au urmat icircnvăţăturii lui Dumnezeu Așadar citind Scriptura icircncepem dialogul cu Dumnezeu pe care icircl continuăm mai apoi prin rugăciune și pe care icircl consemnăm prin faptele din viaţa noastră


D E C E

DE CE TREBUIE

SĂ PLINIM JERTFA

NOASTRĂ CU IUBIRE

Cu toţii suntem conștienţi că jertfa este necesară Fie că este vorba des-pre lucruri pe care le vrem icircn aceas-

tă viaţă pentru noi sau pentru cei dragi ai noș-

tri fie că este vorba despre lucruri pe care vrem să le do-bacircndim pentru viaţa noastră lăuntrică și pentru viaţa veșni-că știm că trebuie să ne jert-fi m icircntr-un fel sau altul Hris-tos Icircnsuși S-a jertfit pentru macircntuirea noastră a tuturor dar măreţia acestui act nu stă doar icircn icircnfăptuirea jertfei ci deopotrivă icircn motivaţia ei și anume din iubire pentru noi Hristos Icircnsuși ne spune să iu-bim pe Dumnezeu și pe aproa-pele nostru adică să facem fap-tele noastre din iubire să facem din viaţa noastră un prilej de a iubi Mergacircnd mai departe Sfacircntul Apostol Pavel spune că orice jertfă am face dacă am da tot ce avem și chiar trupul nostru ca jertfă dacă nu facem aceste lucruri cu iubire nu ne sunt de nici un folos Jertfa pri-mește prin iubire sens și fi na-litate și transcende vieţile ce-lor care se jertfesc și ale celor pentru care se jertfesc aceștia

mergacircnd pacircnă la Cel Care este icircn Sine Iubire pentru că El este Cel Care ne-a iubit mai icircn-tacirci Noi existăm pentru că El ne-a creat pe noi din iubire și putem trăi veșnic pentru că El S-a jertfi t pentru noi din iubire Prin urmare ori-ce jertfă făcută din iubire cuprinde icircn sine prin-cipiul existenţei icircntregii lumi și contribuie ne-greșit la desăvacircrșirea ei

Pr Gabriel Popescu

Foto

Hor

ea P

reja


C U V Acirc N T F I L O C A L I C

bdquoPărintele monahismuluirdquo așa cum va fi numit de-a lun-gul istoriei s-a născut icircn perioada prigoanelor icircmpotriva creș-tinismului pe la mijlocul secolului al III-lea cel mai proba-bil icircn anul 251 icircntr-o familie creștină de ţărani icircnstăriţi Părinţii săi au murit cacircnd el avea vacircrsta de 20 de ani Rămas moște-nitor al agoniselii acestora și-a icircnsușit ad litt eram icircndemnul Macircntuitorului către tacircnărul bogat icircn Evanghelia de la Matei (19 21) bdquoDacă vrei să fi i desăvacircrșit vinde tot ce ai icircmparte săracilor și vei avea comoară icircn cer Apoi vino și urmează-Mi Mierdquo ca și cum i s-ar fi adresat lui icircnsuși Astfel după ce și-a icircmpărţit moștenirea săracilor s-a retras icircntr-o colibă din apro-pierea satului natal ca după o vreme să se așeze icircntr-un mor-macircnt idolesc abandonat Aici s-a nevoit pacircnă la vacircrsta de 35 de ani după care s-a așezat la Pispir bdquoMuntele cel din afarărdquo Viaţa sa cuvioasă și icircnţelepciunea dobacircndită prin nevoinţă au atras pe lacircngă Sfacircntul Antonie mulţi ucenici dornici de aceeași dulce jertfi re Din liniștea caldă a pustiei face două călătorii la Alexandria prima prin anii 310-311 pentru a-i icircmbărbăta pe creștinii prigoniţi icircn ultima mare persecuţie și a doua icircn anul 338 pentru a-l sprijini pe ucenicul său Sfacircntul Atanasie cel Mare icircn lupta icircmpotriva ereziilor vremii Icircn rest viaţa icircntreagă și-a trăit-o icircn pustie icircn singurătatea părăsită doar de dragul ucenicilor ce-l căutau sau de propria dorinţă

de a-i cerceta atunci cacircnd cunoș-tea cu duhul că lucrul acesta se impune A plecat la Domnul icircn anul 356 icircn vacircrstă de 105 ani nu icircmpovărat ci icircncununat de ani icircnmormacircntat fi ind icircn loc de taină după propria sa dorinţă Pentru viaţa sa sfacircntă Biserica icircl prăznu-iește pe 17 ianuarie cacircntacircndu-i pacircnă la unicul sfacircrșit al vremii tro-parul purtător de bucurie

bdquoLocuitor pustiului și icircnger icircn trup și de minuni făcător te-ai ară-tat purtătorule de Dumnezeu Părintele nostru Antonie Și cu postul cu privegherea cu rugăciu-nea cerești daruri luacircnd vindeci pe cei bolnavi și sufl etele celor ce aleargă la tine cu credinţă Slavă Celui ce ţi-a dat ţie putere slavă Celui ce te-a icircncununat pe tine slavă Celui ce lucrează prin tine tuturor tămăduirirdquo

D I N C U V I N T E L E

A V V E I A N T O N I E

CUVAcircNT

FILOCALIC



bdquoPărinţii cei de demult ndash cuvioșii ndashcacircnd se retrăgeau icircn pustiespre a afl a apăapă vie mai icircntacirci icircși vindecau neputinţeleSuferinţelefăceau din ei doctori aleșiȘi numai apoivindecau pe cei icircn nevoiIcircnsă noi icircnainte de a ne vindeca singuride ispite și de foame și gacircnduriicircncercăm să vindecăm pe străiniȘi puţiniaud cuvintele poruncitoare divinelaquoDoctore Vindecă-te icircntacirci pe tineraquordquo

bdquoFă-mă Doamne să știu pentru cesunt săraci și bogaţi și robiepentru ce unii mor icircn pruncieicircn timpu-n care alţii prea multicircmbătracircnescde ce nedrepţii se icircmbogăţesciar drepţii mor mai toţi icircn sărăcieBietul meu muritor lasă-Mi Miejudecăţile ce icircţi sunt de prisosMai cu folosși cu mai multă rodire spre bineţi-ar fi de-ai lua aminte la tinerdquo

bdquoAvvoPamvoNu nădăjdui spre dreptatea tacăci e reaNici nu suspina pentru lucrul trecutcă-i pierdutVrei să icircntacirclnești icircngeriiși tracircmbiţele și cacircnteceleStăpacircnește-ţi limba și pacircntecelerdquo

bdquoVa fi o vreme doar a lordoar a nebunilorȘi cacircnd nebunii vor vedea

pe cinevacu minte-ntreagă și cu sufl et bunicircl vor numi nebunpentru că nu-i asemeni lornebunilorrdquo

bdquoEu nu mă tem de Dumnezeucăci Icircl iubescși prin iubire frica izgonescȘi știu apoi că prin smerenieși icircnfracircnarepot să supun un milion de fi arerdquo

(Din volumul bdquoDe dragul păcătoșilorndash icircncercări de versifi care a Patericuluirdquo

de Pr Trandafi r Vid)


D I C I O N A R L I T U R G I C

LITURGHIA1 (Λειτουργία ἡ = lucrare publi-că de la λείτος ndash leitos = public și ἔργον ndash ergon = lu-crare) ndash este numele celui mai sfacircnt și mai impor-tant serviciu divin din Biserica Ortodoxă Este slujba divină la care participă tot poporul dreptcre-dincios este lucrarea obștească (publică) prin care credincioșii (cler și popor) slăvesc pe Dumnezeu prin jertfa nesacircngeroasă a lui Hristos și se icircmpăr-tășesc de darurile acestei jertfe prin Trupul și Sacircngele Domnului

Icircnainte de era creștină termenul denumea ori-ce slujbă sau lucrare de interes public orice activi-tate făcută de un slujbaș implicacircnd și activitatea slujitorilor cultului păgacircn Termenul λειτουργία ndash leitourghia a pătruns icircn vocabularul religios datori-tă Septuagintei care l-a folosit pentru a traduce ter-menul ebraic abodah cuvacircnt ce denotă funcţia preoţilor și a leviţilor Legii Vechi privind cultul re-ligios de la templu Cu acest icircnţeles a fost folosit apoi și icircn Noul Testament (Luca 1 23 Evrei 8 2-6 9 21) Macircntuitorul este slujitorul (λειτουργός ndash le-itourgos) celor sfi nte Icircn Antichitatea creștină cu-vacircntul bdquoLiturghierdquo avea un icircnţeles mai larg decacirct azi denumind totalitatea actelor de cult sau a ser-viciilor divine adică ceea ce se icircnţelege azi prin cult

1 Cf Pr Prof Dr Ene Braniște Prof Ecaterina Braniște Dicţionar enciclopedic de cunoștinţe religi-oase tipărit cu binecuvacircntarea Preasfinţitului LAURENŢIU Episcopul Caransebeșului Editura Diecezană Caransebeș 2001 pp 262-265

sau slujire preoţească icircn general Abia prin secole-le V-VI icircnţelesul cuvacircntului s-a restracircns aplicacircn-du-se mai icircntacirci la Cina cea de Taină și apoi la ceea ce icircnţelegem azi prin Liturghie adică slujba sfacircntă a Legii celei Noi și a icircmpărtășirii credincioșilor cu Sfi ntele Daruri

Prima Liturghie a fost săvacircrșită de Macircntuitorul la Cina cea de Taină cum s-a numit ultima masă

Dicţionar LITURGIC



pascală pe care El a luat-o icircmpreună cu ucenicii Săi icircnainte de patimile Sale Instituirea Sfi ntei Euharistii (Matei 26 26-28) este sacircmburele originar din care s-a dezvoltat treptat toată racircnduiala de mai tacircrziu a Sfi ntei Liturghii bdquoAceasta să faceţi icircntru pome-nirea Meardquo este porunca dată de Iisus Sfi nţilor Săi Apostoli care după despărţirea de El și spre a-L avea mereu prezent icircn mijlocul lor au săvacircrșit icircn fi -ecare duminică jertfa Lui

Cacircnd se adunau la rugăciune ei mulţumeau și se rugau ca Domnul să prefacă pacircinea și vinul de pe masa lor icircn Icircnsuși Sfacircntul Său Trup și Sacircnge cu care apoi se icircmpărtășeau Acest ritual sumar imi-tat după modelul Cinei constituie modelul Sfi ntei Liturghii nucleu ce a rămas constant și din care s-a dezvoltat racircnduiala de azi a Liturghiei creștine Pe baza mărturiilor din Noul Testament afl ăm că se aduceau pacircine și vin liturghisitorul făcea rugăciuni de laudă și de mulţumire (I Cor 11 26) apoi pro-nunţa cuvintele rostite de Iisus la Cină bdquoLuaţi macircn-caţihelliprdquo binecuvacircnta pacircinea și vinul după care urma fracircngerea pacircinii și icircmpărtășirea Se făceau rugăciuni pentru diferite categorii de credincioși (I Tim 2 1) iar poporul se asocia diferitelor rugăciuni de la-udă și mulţumire prin răspunsuri cum este cuvacircn-tul bdquoAminrdquo care icircnseamnă bdquoadevăratrdquo bdquoașa să fi erdquo

La aceste prime elemente ale racircnduielii Sfi ntei Liturghii s-au adăugat altele noi dintre care unele s-au amplifi cat altele s-au restracircns (rugăciuni lec-turi biblice cacircntări din psalmi predică etc) des-pre care afl ăm fi e din Noul Testament fi e de la unii scriitori bisericești cum este Sfacircntul Iustin Martirul și Filosoful (anul 150 Apologia I cap 65-67) sau icircn scrierile numite Racircnduieli bisericești (sec III-V) care sunt adevărate documente ce cuprind descri-eri ale racircnduielii liturgice cu textele rugăciunilor și diferite formule așa cum se găsesc astăzi icircn Liturghier Cea mai importantă dintre aceste racircn-

duieli este colecţia Constituţiile sau Așezămintele Sfi nţilor Apostoli (sec IV) icircn care se disting clar cele două părţi ale Liturghiei de azi Liturghia ca-tehumenilor și Liturghia credincioșilor cu momen-tele ritualului specifi ce fi ecărei părţi

Deși Racircnduielile acestea provin din diferite re-giuni ale creștinătăţii (Siria Egipt Roma) totuși textele și regulile desfășurării slujbei se aseamănă uneori pacircnă la identitate verbală ceea ce constitu-ie o dovadă a uniformităţii liturgice icircn primele trei veacuri și a existenţei unei surse comune Racircnduiala Liturghiei Bisericii primare din Ierusalim așa cum era aceasta ofi ciată de Sfi nţii Apostoli icircnainte de dispersarea lor icircn lume pentru misiune

Slujba Sfi ntei Liturghii din Biserica Ortodoxă de rit bizantin (greacă romacircnă rusă) se desfășoa-ră după textul celor două Liturghii bizantine Liturghia Sfacircntului Ioan Gură de Aur și Liturghia Sfacircntului Vasile cel Mare (sec IV) care au la bază două Liturghii de origine apostolică Liturghia Sfacircntului Iacov și Liturghia Sfacircntului Marcu

Icircn desfășurarea slujbei Liturghiilor ortodoxe este evocată prin cacircntările și actele liturgice icircn-treaga viaţă a Macircntuitorului de la Naștere și pacircnă la Icircnălţarea Sa la cer cuprinzacircnd toate momentele vieţii Sale pămacircntești Icircntruparea de la Duhul Sfacircnt și din Fecioara Maria Nașterea icircn ieslea din Betleem și icircntreaga Sa activitate mesianică prin propovădu-irea Evangheliei minunile Intrarea icircn Ierusalim Cina cea de Taină Patimile și Răstignirea Sa Icircnvierea Icircnălţarea la cer precum și momente din istoria Bisericii creștine icircncepacircnd cu icircntemeierea ei prin Pogoracircrea Duhului Sfacircnt

Icircncă de la icircnceput Racircnduiala Sfi ntei Liturghii a cuprins trei părţi principale Proscomidia Liturghia catehumenilor și Liturghia credincioșilor

(va urma)Pr Gheorghe Verzea


S I N A X A R

VIAŢATacircnăra Agata strălucea prin frumuseţea trupu-

lui și a sufl etului și făcea parte dintr-o familie foar-te bogată Icircntr-o zi ea a fost cerută de soţie de un consul pe nume Quintian icircnsă tacircnăra l-a refuzat spunacircndu-i că și-a icircnchinat deja viaţa unui alt soţ și acela nu este altul decacirct Hristos Dumnezeul creș-tinilor

Auzind acestea și văzacircnd că insistenţele sale rămacircn fără rezultatul dorit consulul a poruncit să fi e luată și dată pe macircna unei femei necredincioa-se și ușuratice pe nume Afrodisia ca să o icircntoarcă de la credinţa ce-o avea icircn sufl et Cu toate amenin-ţările din partea consulului și cu toate pedepsele

SINAXAR

SFAcircNTA

M U C E N I Ţ Ă

A G ATA

DIN SICILIA

Sfacircnta Muceniţă Agata (sau Agatia) a vieţuit icircn secolul al III-lea născacircndu-se icircn anul 235 icircn cetatea Panormos (astăzi Palermo) din Sicilia (sau după alte surse icircn Catania) Prăznuirea ei se face icircn Biserica Ortodoxă icircn Biserica Romano-Catolică și icircn Bisericile Orientale pe 5 februarie

aplicate de matroană Sfacircnta Agata nu a renunţat la dragostea pentru Dumnezeul ei și toate le-a su-ferit pentru a nu-L face de racircs icircnaintea oamenilor Căci adevărat gacircndea sfacircnta că ceea ce vine de la Hristos e mult mai puternic decacirct ceea ce vine de la oameni

Văzacircnd tăria ei consulul a hotăracirct să o dea pe macircna călăilor spre a o chinui bdquopacircnă avea să renun-ţe sau să moarărdquo Și mult a fost tacircnăra mireasă a lui Hristos Agata chinuită și la cazne groaznice su-pusă dar trupul ei suferea icircn timp ce sufl etul se veselea icircn braţele mirelui său Quintian a porun-cit ca sacircnii fecioarei să fi e arși iar sfacircnta a răspuns


S I N A X A R

torturii prin cuvintele bdquoTiran nemilos nu te ruși-nezi să chinui la o femeie acel sacircn de la care ai supt viaţa atunci cacircnd erai copilrdquo Icircn cele din urmă con-sulul a ordonat călăilor să smulgă sacircnii sfi ntei cu un clește de fi er

VINDECAREA EI MIRA CULOASĂDespre vindecarea icircn chip miraculos a pieptu-

lui Sfi ntei Muceniţe Agata se spune că la miezul nopţii i s-a arătat Sfacircntul Apostol Petru cu chipul bătracircn și cinstit purtacircnd icircn macircinile sale multe doc-torii bdquoIată eu stăteam și priveam la tine icircn ceasul acela cacircnd ai răbdat chinurile și am cunoscut că este cu putinţă să se tămăduiască pieptul tău pen-tru aceea am și venit aicirdquo Sfacircnta Muceniţă Agata a răspuns bdquoEu niciodată n-am obișnuit trupul meu cu niciun fel de doctorie și acum mi se pare că nu se cade a strica obiceiul cel bun păzit din pruncierdquo Bătracircnul i-a zis bdquoȘi eu sunt creștin și nădăjduiesc să te tămăduiesc am venit la tine deci nu te ruși-na de minerdquo

Sfacircnta i-a răspuns zicacircnd bdquoTu ești bărbat iar eu fecioară deci cum voi putea ca fără de rușine să-mi descopăr pieptul icircnaintea ta Voiesc mai bine să rabd icircnainte durerea rănilor mele decacirct să mă dezgolesc icircnaintea ochilor bărbătești Mulţumescu-ţi cinstite părinte căci pentru mine ai venit aici vracircnd să tă-măduiești rănile mele icircnsă să știi că doctoriile cele făcute de oameni nu se vor apropia de trupul meu niciodatărdquo Iar bătracircnul a icircntrebat atunci bdquoDe ce nu voiești să te tămăduiescrdquo Sfacircnta a răspuns bdquoAm pe Domnul meu Iisus Hristos Care le tămăduiește pe toate și Care cu voia și cu cuvacircntul Său ridică pe cei căzuţi Acela de va voi poate să mă macircntuiască și pe mine roaba Sa cea nevrednicărdquo

Apostolul a zacircmbit și i-a zis bdquoAcela m-a trimis la tine fecioară pentru că eu sunt Apostolul Său deci fi i acum tămăduitărdquo Zicacircndu-i acestea s-a fă-cut nevăzut Sfacircnta Agata privind apoi la trupul său a văzut că toate rănile erau tămăduite

Nereușind icircn nici un chip să-i schimbe hotăracircrea consulul a poruncit să fi e aruncată pe cărbuni icircncinși


S I N A X A R

pacircnă se va săvacircrși Și astfel Sfacircnta Muceniţă Agata și-a dat sufl etul icircn braţele Macircntuitorului icircn anul 251 la doar 16 ani avacircnd ca zi de pome-nire data de 5 februarie

CINSTIREA Imediat după sfacircntă adormi-

rea sa creștinii au icircnceput să o cin-stească pe tacircnăra ce-a răbdat atacirc-tea pentru Dumnezeul ei cultul său răspacircndindu-se cu repeziciu-ne și mulţi icircn diferite hotare ale Imperiului auzeau de tăria tru-pească și sufl etească a fericitei

Se spune că pe mormacircntul ei un icircnger a adus o lespede pe care erau scrise cuvintele bdquoCuget cu-vios lucracircnd icircn libertate cinste de la Dumnezeu și patriei macircn-tuirerdquo

Icircn jurul anului 500 Sfacircntul Simachus papă și episcop al R omei i -a icircnchinat Sf intei Muceniţe Agata o biserică la

Roma iar Sfacircntul Grigorie Dialogul episcopul Romei (cunoscut și ca Papa Grigorie cel Mare) i-a icircnchinat o nouă biserică icircn se-colul al VII-lea pe locul uneia construite icircn anul 460 de gotul Ricimer biserică ce mai există și astăzi și care se numește Santa Agata dei Goti

Sfacircnta Muceniţă Agata este considerată ocrotitoarea orașului Catania și a regiunii Molise din Italia precum și a statelor San Marino și Malta

Icircn fi ecare an icircntre 3 și 5 februarie are loc icircn Catania un festi-val icircn cinstea Sfi ntei Muceniţe Agata care comemorează viaţa ei festival ce culminează cu o procesiune care durează toată noaptea și la care participă mii de persoane

TROPARULMielușeaua Ta Iisuse Agata strigă cu mare glas Pe Tine Mirele

meu Te iubesc și pe Tine căutacircndu-Te mă chinuiesc și icircmpreună mă răstignesc și icircmpreună cu Tine mă icircngrop cu Botezul Tău și pătimesc pentru Tine ca să icircmpărăţesc icircntru Tine și mor pentru Tine ca să viez pentru Tine ci ca o jertfă fără prihană primeș-te-mă pe mine ceea ce cu dragoste mă jertfesc Ţie Pentru rugăciu-nile ei ca un milostiv macircntuiește sufl etele noastre

CONDACULSă se icircmpodobească astăzi Biserica cu porfi ră slăvită muiată icircn

curatul sacircnge al Muceniţei Agatia strigacircnd bucură-te lauda Cataniei

ICOSUL Feciorească prăznuire și cămară de mire nestricăcioasă și mul-

ţime de fecioare strălucite cinstite și icircnfrumuseţate văd astăzi aici Nunta cinstită și cămara ca un cer icircntre cele de sus s-a icircmpodo-bit iar patul lor cel neicircntinat și frumuseţile vracircnd cu laudă să le scriu nu sunt icircndestulat că vierme sunt și pe jos mă tacircrăsc Și cum voi ajunge la cele icircnalte Cine icircmi va da aripi ca de porum-bel Ca zburacircnd să ajung a cuvacircnta și a striga bucură-te Agatia lauda Cataniei

Pr Gelu Porumb


D E S P R E D I F E R I T E L E C H I P U R I D E A N E P U R T A C R U C E A

DE LA CRUCE LA IcircNVIERE

Ne simţim adesea icircndreptăţiţi să ne placircn-gem de Dumnezeu El a creat lumea care este bdquobună foarterdquo după cum ne spune Biblia și to-tuși cacircnd ne uităm la ea suntem dezamăgiţi Diavolul este bdquostăpacircnitorul acestei lumirdquo Și nu icircnţelegem cum a putut Dumnezeu să creeze o lume atacirct de uimitoare și să icircngăduie ca ea să fi e sub stăpacircnirea diavolului

Există oameni deosebiţi care apar ca stele-le icircn icircntunericul acestei vieţi și care sfacircrșesc prin a suferi persecutaţi icircnecaţi icircn amărăciune și adesea mor icircnainte de vreme De ce icircngăduie Dumnezeu să se icircntacircmple așa De ce ia de la noi icircn chip atacirct de dureros puţinele noastre sem-ne de macircngacirciere Cum se potrivește aceasta cu iubirea Lui Și icircn ce fel se justifi că prin atotpu-ternicia Lui

Ne este foarte greu să găsim răspunsuri sa-tisfăcătoare la aceste icircntrebări Pe de altă parte suntem convinși de faptul că Dumnezeu ne iu-bește precum și de atotputernicia Lui și pe acestea nu putem să le tăgăduim Sau dacă icircn-cercăm să o facem ele dau neicircncetat mărturie icircnlăuntrul nostru

Acum cacircţiva ani am icircntacirclnit o tacircnără Ochii ei dezvăluiau daruri unice și virtuţi rare dem-nitate nobleţe bună-cuviinţă modestie sme-renie Toţi cei care o icircntacirclneau simţeau faţă de ea o admiraţie de negrăit Această doamnă ex-traordinară a suferit opt ani la racircnd de o boală incurabilă Nu s-a placircns niciodată Nu s-a icircntre-bat niciodată de ce Purtarea sa atitudinea sa viaţa sa icircntreagă adevereau cuvintele profetu-lui bdquoDar Eu nu M-am icircmpotrivit și nici nu M-am

DESPRE

DIFE RITELE CHIPURI

DE A NE PURTA CRU CEA (III)

Această a treia mărturie mi-a fost dată odată de către un ieromonah fi u duhovnicesc al Arhimandritului

Sofr onie și pe care o primise el icircnsuși de la altcineva

Este atacirct de puternică icircncacirct am hotăracirct să o traduc din engleză pentru a continua această serie Autorul său

se icircnţelege a dorit să rămacircnă anonim



dat icircnapoirdquo (Is 50 5) Icircntr-un fel tainic și lăun-tric ea a reușit să amacircne fără icircncetare icircn ulti-mii patru ani de viaţă prognosticul doctorului care-i anunţa moartea Și-a icircndurat icircntotdeau-na suferinţa cu zacircmbetul pe faţă A cacircștigat icircn repetate racircnduri lupta cu timpul și L-a bdquosilitrdquo pe Dumnezeu să-Și schimbe planurile

Mi-a fost trimisă de medicul ei ca pacientă icircn faza terminală a bolii Avea o credinţă pro-fundă deși nu era ceea ce se cheamă o creștină practicantă

Am fost binecuvacircntat să devin duhovni-cul ei și bdquopăzitorulrdquo tainelor sufl etului său no-bil icircn ultimii patru ani ai vieţii sale N-am vor-bit niciodată despre viaţa aceasta de ce trebuia să i se icircntacircmple asta sau dacă o minu-ne ar fi putut să-i lungească viaţa Am căutat fără icircncetare frumuseţea și adevărul vieţii de după moarte Curajul ei mă impresiona Ca orice fi inţă umană se temea de durere dar nu de moarte Primise cu ușurinţă gacircndul că era

icircntr-o lume icircn care ea suferea icircn timp ce alţii se bucurau o lume icircn care prezenţa sa nu era necesară Fiinţa ei era nepămacircntesc de fi nă și delicată dintr-o altă lume aproape angelică

Cu cacircteva luni icircnainte de moarte a venit să mă vadă pentru ultima spovedanie La sfacircrșit mi-a cerut o favoare Dorea să-i fac slujba de icircn-mormacircntare și mi-a dat ultimele ei economii

ndash Cacircnd veţi folosi acești bani după moar-tea mea mi-a spus veţi ști că sunt icircncă vie Aceasta e dovada că deși părăsesc această lume viaţa mea nu se sfacircrșește

ndash Oricare dintre noi ar pleca primul Nadia să-l aștepte pe celălalt i-am răspuns

ndash Eu voi pleca prima părinte Plămacircnii mei sunt icircn totalitate prinși de cancer Respir cu mare greutate

ndash Nimic nu e sigur icircn viaţa aceasta Un ac-cident sau un atac ne poate schimba brusc pla-nurile

ndash Sunteţi mult mai de folos decacirct mine aici

ndash De ce credeţi că sunteţi mai puţin nece-sară

ndash Mi-am icircnceput deja călătoria spre viaţa de dincolo

ndash Nu se știe niciodată Dumnezeu poate face o minune Prognosticul medicilor se do-vedește adesea a fi inexact Vi se icircntacircmplă să vă rugaţi ca Domnul să facă o minune

ndash O minune pentru minendash Bineicircnţeles pentru dumneavoastrăndash Sigur că nu părinte Am văzut atacirctea mi-

nuni icircn propria-mi viaţă că nu icircndrăznesc să cer mai mult Să facă minuni icircn viaţa altora Sunt atacircţia oameni icircn suferinţă

Cum e posibil ca Dumnezeu să nu facă o minune icircn viaţa unei persoane atacirct de deosebite



Cum se face că El nu dă celui care nu cere nici-odată Că nu aude inima celui care se gacircndește mereu la alţii cu smerenie și discernămacircnt Na-dia urca icircn grabă spre culme bdquoSfacircrșindu-se cu-racircnd au plinit ani icircndelungați Că plăcut era Domnului sufl etul lui pentru aceasta s-au gră-bit a-l scoate din mijlocul răutăţiirdquo (Icircnţel 4 13-14) E trist că persoane care ajung atacirct de repede la desăvacircrșire aparţin mai mult Icircmpără-ţiei lui Dumnezeu și nu se mai potrivesc cu pla-nurile acestei lumi

După cacircteva luni Nadia a trebuit să fi e in-ternată Toate analizele arătau că avea să ne pă-răsească icircn curacircnd Cacircnd am afl at de starea ei m-am dus să o văd la spital

DE LA VIAŢĂ

LA VIAŢA CEA ADEVĂRATĂ

ndash Cum vă simţiţindash Părinte mă bucur atacirct de mult să vă văd

Aș vrea să mă binecuvacircntaţi nu pentru că vreau să rămacircn icircn viaţa aceasta ci ca să fi ţi cu mine icircn călătoria mea spre veșnicie De aceea v-am che-mat Minunile s-au terminat Durerea e insu-portabilă Vreau să mor E păcat

ndash Ce credeţi că e mai bine Să fi ţi cu noi și să suferiţi sau să părăsiţi această viaţă lăsacircn-du-ne icircn urmă cu durerea despărţirii

ndash Aș vrea să nu suferiţi iar eu să fi u icircn macirci-nile Domnului Simt icircntr-adevăr că e o binecu-vacircntare Dar de ce să fi u așa de nerecunoscă-toare

ndash Știţi nu-mi pare rău că veţi pleca icircn cu-racircnd din viaţa aceasta pentru că nu vom fi des-părţiţi Doar că ne doare să vă vedem trecacircnd prin icircncercarea aceasta

ndash Acum că vorbim da sufăr dar nu sunt tulburată Mă bucur să simt prezenţa lui Dumnezeu Imaginaţi-vă că trupul meu nu ar suferi dar nici sufl etul meu nu ar putea simţi prezenţa Lui Sunt foarte mulţumită

ndash Spuneţi-mi nu vă gacircndiţi niciodată la via-ţa de după moarte Simţiţi că se apropie Vă e teamă Sunteţi neliniștită

ndash Părinte o simt ca pe viaţa cea adevăra-tă Nu ca pe o altă formă de viaţă Oare mă icircn-șel Mă strecor doar icircn Icircmpărăţia Lui și gust fericirea veșnică apoi ies din ea și gust amă-răciunea durerii Da simt un fel de teamă lă-untrică dar dragostea și sprijinul tuturor o icircm-puţinează Aceste două stări arată voia Domnului Fie ca voia Sa să se facă Prezenţa voastră icircmi aduce o mare bucurie Vă iubesc mult pe toţi și nu vreau să mă vedeţi suferind Vă rog să mă iertaţi

ndash Dar noi suntem familia dumneavoastră pe de o parte suferim icircmpreună cu dumnea-voastră iar pe de altă parte ne bucurăm de dra-gostea noastră unii pentru alţii Vreau să vă spun ceva cacircnd o persoană trece printr-o astfel de icircncercare și simte că sfacircrșitul se apropie elea simte două lucruri răceala singurătăţii și icircntu-nericul sfacircrșitului care icircl copleșește Iubirea icircnsă icircncălzește și credinţa luminează Ne icircmpărtă-șiţi din iubirea dumneavoastră și aveţi și o cre-dinţă profundă Astfel nu vă simţiţi nici singu-ră și nici icircn icircntuneric

ndash Părinte nu am așa de multă credinţă Nu sunt o bună creștină nu sunt deloc un bdquoom al bi-sericiirdquo Mă duceam la biserică dar mă simţeam acolo ca o străină Nu reușeam să icircnţeleg decacirct foarte puţin dar acum simt că dacă aș mai rămacirc-ne mult icircn această viaţă aș fi icircn icircntuneric Tacircnjesc după bdquoviitorulrdquo de care icircmi vorbiţi adesea



Viaţa pămacircntească nu are sens Vă mulţumesc Pot să vă sărut macircna

S-a aplecat și și-a lipit buzele de macircna mea Am simţit că lua de la mine toată binecuvacircn-tarea pe care Dumnezeu mi-o dăduse A fost experienţa cea mai curată și cea mai puterni-că din viaţa mea de preot bdquoS-a atins de Mine cineva Căci am simţit o putere care a ieșit din Minerdquo (Lc 8 46)

ndash De ce icircmi ţineţi macircna atacirct de stracircnsndash Vreau să o ţin așa pacircnă icircn veșniciendash Dar icircn felul acesta nu ţineţi decacirct ceva tre-

cător

ndash Părinte n-am sărutat macircna unei persoane cu care m-am icircntacirclnit ci macircna per-soanei care m-a ajutat să-L icircntacirclnesc pe Dumnezeu

Adusesem cu mine o părticică din moaștele Sfacircntului Nectarie O lua-sem pentru ca ea să o poa-tă săruta Sfacircntul o va icircnso-ţi pe drumul spre veșnicie Am deschis capacul cutiu-ţei și icircndată am simţit mi-reasma sfi ntelor moaște

ndash Puteţi să le sărutaţi acum i-am spus Simţiţi mi-reasma minunată Aceasta nu icircnseamnă că Sfacircntul va face o minune și că veţi su-pravieţui Aceasta icircnseam-nă că vă pregătește calea că-tre Icircmpărăţia lui Dumnezeu Această mireasmă mărturi-sește adevărul Icircmpărăţiei veșnice a lui Dumnezeu

S-a aplecat și cu puţinele forţe pe care le mai avea a sărutat sfi ntele moaște Lacrimile icirci curgeau

ndash Sunt o păcătoasă Mă icircntreb dacă sunt pre-gătită duhovnicește să părăsesc această viaţă șop-ti stracircngacircndu-mi macircna Cred că vreau să mor pentru că vreau să fug de realitate nu pentru că aș tacircnji atacirct de mult după Icircmpărăţia lui Dumnezeu Mă simt legată de lumea aceasta din cauza puţi-nei mele credinţe Aș vrea să mă spovedesc

Cu o sensibilitate extraordinară mi-a dez-văluit o taină din trecutul său care rămăsese ascunsă icircn adacircncul inimii



ndash Să nu vă simţiţi vinovată Liniștiţi-vă Pocăinţa dumneavoastră este sinceră Chiar dacă aţi uitat ceva nu e grav

ndash Nu mă simt vinovată Dar fi indcă icircn sfacircr-șit mă simt icircn macircinile lui Dumnezeu nu vreau să le murdăresc Simt că Dumnezeu mă aș-teaptă dar nu sunt vrednică de Icircmpărăţia Lui Totuși cacircteodată nu sunt nici măcar sigură că mă așteaptă Certitudinea ascunde macircndrie Nesiguranţa vădește o credinţă slabă Amacircn-două sunt considerate ca fi ind păcate

ndash Care din ele e păcatul dumneavoastrăndash Amacircndouă părintendash Dacă vreodată vom sfacircrși icircn ceruri nu e

pentru vrednicia noastră ci pentru că Dum-nezeu vrea să fi m acolo Iubirea lui Dumne-zeu cacircntărește mai mult decacirct valoarea oricui chiar și a unui sfacircnt chiar și a tuturor sfi nţilor Nu racircvniţi să ajungeţi icircn Icircmpărăţia lui Dum-nezeu cu smerenie și sinceritate

ndash Din toată inima Icircmi doresc asta mai mult decacirct ușurarea suferinţelor

Cuvintele ei nu aveau nimic sentimental S-a icircntors spre mine Privirea icirci era cacirct se poa-te de liniștită bdquocovacircrșind orice minterdquo (Fil 4 7) Chipul ei icircncepea deja să dobacircndească o icircnfăţișare cerească mai aproape de veșnicie decacirct de viaţa aceasta Cacircnd te afl i lacircngă o ast-fel de persoană icircndoielile cu privire la viaţa de după moarte se risipesc Era ca și cum mai zăbovea icircncă cu noi doar pentru a confi rma această realitate deși sufereahellip

I-am citit rugăciunea de dezlegare Acum era curăţită de toate păcatele Mireasma sufl e-tului ei luminos era gata să se răspacircndească icircn Icircmpărăţia lui Dumnezeu la vreme potrivită Pacircnă atunci puteam continua să ne icircmpărtă-șim de mireasma vieţii ei binecuvacircntate

Din fericire Dumnezeu nu S-a grăbit să ne-o ia Au trecut cacircteva zile Nadia oscila icircn-tre lumea ei binecuvacircntată și lumea noastră care deși nedesăvacircrșită se icircmpodobise cu fru-museţea iubirii noastre pentru ea ndash o iubire ex-primată mai mult prin credinţă decacirct prin sen-timente O iubire care făcea să izvorască icircn noi mai degrabă o bucurie tainică pentru nobleţea fi inţei iubite care ne părăsea icircn suferinţă decacirct durerea sentimentală a despărţirii

Zilele treceau și pentru o pricină neștiu-tă Dumnezeu o ţinea pe Nadia icircn viaţă Icircn timpul uneia din ultimele mele vizite la spi-tal mi-a zis

ndash Astăzi e duminica Sfi ntei Cruci Am as-cultat la postul de radio al Bisericii semnifi ca-ţia acestei sărbători Nu o cunoșteam prea bine Icircnvierea lui Hristos are drept consecinţă pro-pria noastră icircnviere Da mi-e teamă de moar-te

ndash Fără moarte nu există icircnviere i-am răs-puns Icircnvierea presupune moartea Cum pu-tem reveni la viaţă dacă nu murim mai icircntacirci De aceea toate cacircntările bisericești fac referi-re atacirct la Cruce cacirct și la Icircnviere

ndash Aveţi dreptate mi-a zis ea Am auzit ace-lași lucru la radio Și totuși mi-e icircncă teamă

ndash Și Hristos a simţit slăbiciune icircnainte de Răstignire

ndash Nu cred că S-a simţit cum mă simt eu acum Era ceva diferit care mă depășește Deși icircn toată viaţa mea s-au icircntacircmplat o mulţime de minuni și Dumnezeu a fost lacircngă mine acum mi-e teamă că m-ar putea părăsi

ndash Asta icircnseamnă că doriţi icircncă să rămacircneţi aici

ndash Nu Nu doresc să rămacircn aici pentru tot-deauna Acum sunt convinsă că nu-mi mai



rămacircne mult timp dar nu contează Mi-e tea-mă doar de felul icircn care voi muri Icircmi imagi-nez durerea difi cultatea de a respira crizele de sufocare și sunt neliniștită Vă rog rugaţi-vă să mor icircn somn fără să știu

ndash Vreţi să plecaţi din această viaţă fără du-hul Icircnvierii lui Hristos

ndash Aș vrea mai degrabă să părăsesc această lume atacirct icircn duhul Crucii cacirct și al Icircnvierii Domnului

ndash Ce vreţi să spuneţindash Nu știu exact ce vreau să spun dar icircmi

place amestecul acesta de moarte și icircnviere de care aţi vorbit adineaori

ndash Aţi vrea să plecaţi icircn Vinerea Mare ca să vă cacircntăm imnele Icircnvierii la slujba de icircnmor-macircntare

ndash Credeţi că aș putea rezista pacircnă atunci

ndash Cred da și chiar mai multndash Simt că nu-mi mai rămacircne timp părin-

te Nu mai sunt de folos icircn această viaţăndash Nu puteţi ști asta Poate că noi avem ne-

voie de dumneavoastrăndash De mine așa cum sunt acumndash Da tocmai așa cum sunteţindash Icircn orice caz mă bucur că am putut pur-

ta aceste discuţiiInima Nadiei a bătut toată Joia Mare

Seara am citit cele 12 Evanghelii la biserică Era inconștientă de cacircteva zile Pulsul i-a icircn-cetinit treptat și respiraţia icirci era din ce icircn ce mai slabă Era ca și cum tot aerul din lume nu-i mai putea umple plămacircnii Ceasul de la spital arăta 2358 Nu mai rămacircneau decacirct cacircteva bătăi de inimă icircn trupul său fi rav La miezul nopţii cacircnd icircncepea Vinerea Mare Nadia a plecat spre viaţa veșnică Lăsa icircn urma

ei amintirea extraordinară a unei prezenţe neobișnuit de discrete și delicate Lăsa de asemenea urmele unei despărţiri atacirct de du-reroase Și totuși simţeam că ea era mai po-trivită pentru Icircmpărăţia lui Dumnezeu decacirct pentru această lume trecătoare și supusă stri-căciunii

A adormit așa cum icircși dorea icircn Vinerea Mare ziua R ăstignirii Macircntuitorului Icircnmormacircntarea a avut loc icircn marţea din Săptămacircna Luminată săptămacircnă icircn care Biserica noastră prăznuiește fără contenire Icircnvierea Macircntuitorului Dorinţa i-a fost icircnde-plinită a trecut de la Cruce la Icircnviere

Am fost singurul preot la icircnmormacircntare și am slujit cacircntacircnd icircncă o dată troparul Icircnvierii bdquoHristos a icircnviat din morţi cu moartea pre moarte călcacircnd și celor din morminte viaţă dăruindu-lerdquo Aș fi putut cacircnta așa fără icircnceta-re Ultimele cuvinte ale troparului icircși găseau adevărata expresie pe chipul Nadiei Chipul său trupesc era cu adevărat magnifi c părea că doarme liniștită contemplacircnd Cerurile Icircn sfacircrșit se odihnea icircn braţele Domnului Deși nu i-a fost icircngăduit să trăiască mai mult și ne lăsa cu inima icircndurerată ea reușea să ne macircn-gacircie prin moartea ei ca un dar căci tot Domnul a creat și lumea de dincolo unde bdquonu este nici durere nici icircntristare nici suspin ci viaţă fără de sfacircrșitrdquo

Nadia face să ţacircșnească din nou lumina lui Dumnezeu peste lumea aceasta Ea nu a fost icircnvinsă de moarte ci s-a slăvit prin viaţa sa ndash sau mai degrabă a fost slăvită de Dumnezeu Cel ce este viaţa sa

Anne Monney


D E S P R E S I N C E R I T A T E

bdquoNu există decacirct un om cu adevărat bogat cel care se poate dărui icircn icircntregime Dăruirea nu este o acţiune o obligaţie Ea apare de la sine ca efect natural și spontan al iubirii Icircn lipsa iubirii nici nu te gacircndești că ai putea să te dăruiești Dumnezeu dăruiește celor

Despr eSINCERITATE



ce dăruiesc Dumnezeu Se dăruiește celor ce se dăruiesc tocmai pentru că Dumnezeu este Iubire Drumul pacircnă acolo este lung iar una din staţiile obligatorii e aceea de a nu-ţi face singur dreptaterdquo1

Omul nu se poate dărui icircn mod autentic și adevărat nici lui Dumnezeu și nici aproa-pelui fără această sinceritate Și ce este sin-ceritatea Dumnezeu spune despre Sine că este Cuvacircntul Icircn același timp icircnsă Dumnezeu mai este și Persoană și Adevăr Dacă Persoana Supremă este Cuvacircnt atunci bdquoceea ce Ea gră-iește se grăiește pe ea Icircnsăși icircn adevărrdquo2 Cu alte cuvinte ceea ce grăiește Ea este adevă-rul icircn persoană bdquoEu sunt Adevărulrdquo3 și bdquoCuvacircntul Meu este Adevărulrdquo4 Sinceritatea deci nu poate fi legată decacirct de adevăr Nu poţi nici minţi sincer și nici vicleni cu since-ritate Sunt termeni total incompatibili

La fel și icircn cazul omului cacircnd acesta gră-iește se grăiește pe sine icircnsuși iar roadele lui nu pot fi decacirct conforme cu persoana icircn sine bdquoOri spuneţi că pomul este bun și rodul lui e bun ori spuneţi că pomul e rău și rodul lui e rău căci după roadă se cunoaște pomul Căci din prisosul inimii grăiește gurardquo5

bdquoRoadelerdquo acestea pot infl uenţa nu nu-mai viaţa noastră și a celor din jur icircn mod po-zitiv sau negativ icircn funcţie de calitatea lor ci ele ne pot bdquorodirdquo sau nu chiar macircntuirea fi e-căruia dintre noi Dacă Adam ar fi fost sin-cer și și-ar fi asumat greșeala icircn faţa lui Dumnezeu pentru neascultarea sa poate că istoria macircntuirii neamului omenesc ar fi fost alta Răspunsul lui Adam icircnsă este unul de neasumare și de nerecunoaștere a faptei sale El nu asumă nimic și vina o dă mai departe Evei iar Eva la racircndul ei aruncă vina pe șar-

pe La fel jertfele lui Cain și Abel ele nu sunt decacirct o imagine exterioară a jertfei inimii lor una este primită cealaltă nu După cum le-a fost inima așa le-a fost și jertfa6

bdquoA da ţie Domnul după inima tardquo7 nu vine decacirct să icircntărească afi rmaţia că binecuvacircnta-rea lui Dumnezeu sau lipsa acesteia e icircn func-ţie de cum icircţi este inima sinceră sau nu bdquoPierde-vei pe toţi cei ce grăiesc minciuna pe ucigaș și pe viclean icircl urăște Domnulrdquo8 mai spune psalmistul David A nu fi sincer poate fi echivalat la fel de bine cu păcatul fur-tului deși aș zice că este mult mai grav decacirct acesta din urmă pentru că bdquopagubardquo pricinu-ită este mult mai mare și mai dureroasă icircn-trucacirct ea atinge fi inţa omului icircn tot ceea ce are mai profund ţi se fură icircncrederea ţi se fură iubirea ba chiar timpul A invoca icircnsă suferinţa și vulnerabilitatea la care te poate expune sinceritatea ca motiv de eschivare icircn a nu fi sincer cu tine icircnsuţi cu Dumnezeu și cu oamenii nu are niciun suport duhovni-cesc ci mai mult acest lucru este o dovadă de lașitate Sinceritatea presupune icircn primul racircnd curaj bdquoFără curaj viaţa nu este decacirct un surogat de viaţă Fără curaj cum te-ai putea abandona Riscurile icircși au propria frumuse-ţe Transformările radicale se produc cacircnd ai pătruns icircntr-o dimensiune fără să calculezi nimic Cacircnd pornești pe o cale nu trebuie să fi i perfect pregătit ci trebuie să ai curaj Oricum mintea icircţi va spune icircntotdeauna că nu ești icircncă pregătit La polul opus curajului luptei duhovnicești se afl ă păcatul ce ames-tecă icircndrăzneala cu lașitatea Icircn el icircndrăznim cu insolenţă și capitulăm cu josnicierdquo9

De aceea icircn viaţă lucrurile trebuie asu-mate și atunci cacircnd ele sunt bdquonedrepterdquo așa



cum Dumnezeu a asumat toată nedreptatea făcută Lui de către om bdquoDomnul a făcut să cadă asupra Lui fărădelegile noastre ale tu-turor Chinuit a fost dar S-a supus și nu Și-a deschis gura Sa ca un miel spre junghiere s-a adus și ca o oaie fără de glas icircnaintea ce-lor ce o tund așa nu Și-a deschis gura Sardquo10 Nedreptatea asumată icircn Dumnezeu dă no-bleţe sufl etului omenesc Omul icircncercacircnd să se icircndreptăţească pe sine nu face decacirct să se chinuiască Asumacircnd icircși pune icircncrederea icircn Dumnezeu și icircn ajutorul Lui și așa se odih-nește Suferinţa se dizolvă astfel icircn adacircncul bunătăţii iubirii și purtării de grijă a lui Dumnezeu bdquoToate le pot icircntru Hristos Cel care mă icircntăreșterdquo11 bdquoPăzește icircntotdeauna pe Dumnezeu icircn duhul tăurdquo ne icircndeamnă Filocalia bdquorugacircndu-te pentru orice lucru și pășește cu hotăracircre pe căile tale Nu căuta să placi oamenilor și vei primi harul lui Dumnezeu Căci cei ce caută să placă oame-nilor sunt străini de Dumnezeu și Duhul lui Dumnezeu nu este icircn ei Să ai Duhul lui Dumnezeu și El te va icircnvăţa toate precum e drept căci fără El nu poţi izbuti ceva cum se cuvinerdquo12 Sinceritatea icircnlesnește omului ve-derea păcatelor sale proprii și acesta este un lucru mai mare decacirct a icircnvia morţii13 bdquoA-ţi vedea păcatelerdquo spune Părintele Stăniloae bdquonu icircnseamnă să stai să socotești orice călca-re de poruncă ci să te simţi sufocat icircnecat pierdut și zbătacircndu-te zadarnic icircn această pierzanie să icircnţelegi că ai trădat Iubirea și să te dispreţuiești pe tine icircnsuţirdquo14 Orice asu-mare icircn Dumnezeu crește Chipul de Fiu din noi care este Chipul Iubirii Și spre aceasta suntem și chemaţi să devenim fi i vrednici ai lui Dumnezeu să ne umplem de chipul iu-

birii vieţii dumnezeiești Pentru că scopul fi -nal al luptei duhovnicești nu este altul decacirct dialogul icircn iubire cu Dumnezeu iar acesta nu este posibil fără sinceritate

Iuliana Trancă Paris

Note

1 Vladimir Ghika Gacircnduri pentru zilele ce vin Ed Dacia Cluj-Napoca 1995 p 66

2 P Dumitru Stăniloae Teologia Dogmatică Ed Institutului Biblic și de Misiune al BOR București vol I p 152

3 Ioan 14 64 Ioan 17 175 Matei 12 33-346 Facerea 4 4-7 bdquoȘi a căutat Domnul spre Abel

și spre darurile lui iar spre Cain și spre daru-rile lui n-a căutat Și s-a icircntristat Cain tare și faţa lui era posomoracirctă Atunci a zis Domnul Dumnezeu către Cain laquoPentru ce te-ai icircn-tristat și pentru ce s-a posomoracirct faţa ta Cacircnd faci bine oare nu-ţi este faţa senină Iar de nu faci bine păcatul bate la ușă și caută să te tacirc-rască dar tu biruiește-lraquordquo

7 Psalmul 19 48 Psalmul 5 69 Vladimir Ghika Gacircnduri pentru zilele ce vin

ed cit p 7410 Isaia 53 6-711 Fil 41312 Filocalia XI p 69413 Din icircnvăţăturile Părinţilor fi localici14 P Dumitru Stăniloae Spiritualitate și comu-

niune icircn liturghia ortodoxă Ed Institutului Biblic și de Misiune al BOR București pp 79-80


F R A G M E N T E N E O D I H N I T E

Cea mai mare problemă a tinerilor ro-macircni este dezorientarea Nu știu icircn-cotro s-o apuce N-au tărie sunt ca

florile care nu se prind Acest fapt se datorează mai icircntacirci de toate politicii mondiale de handi-capatizare a tinereţii Icircn Imperiul Roman tacircnă-rul era matur la 21 de ani și prin urmare apt pentru a sluji cetatea Acum tacircnărul icircnvaţă pacircnă la 35 40 de ani cacircnd icircși ia doctoratele și termi-nă cu bursele icircn străinătate adică e un icircnvăţă-cel care tremură după note icircn loc să zidească ceva Icircntre timp face toate păcatele posibile și-și pierde credinţa icircn dragoste Cacircnd icircși dă seama că nu mai este tacircnăr și că nu a icircmplinit nimic vrednic icircn viaţă vrea să icircntemeieze o familie dar e nemulţumit de alegerile ce-i stau la icircnde-macircnă pentru că are de ales dintr-o lume ca el Și așa viaţa se transformă icircntr-un nesfacircrșit cerc al lui bdquoce să facrdquo Numai iubirea ne poate scoa-te din această icircncurcătură iubirea care este jert-fă și iertare

Pr Savatie Baştovoiinterviu icircn Formula As (nr 1091)

Cel ce iscodește păcatele altora sau ju-decă din bănuieli pe fratele său icircncă nu a pus icircnceput pocăinţei nici cer-

cetării și cunoașterii păcatelor sale care sunt cu adevărat mai grele ca plumbul ce cacircntăreș-te mai mulţi talanţi Acela n-a cunoscut icircncă nici din ce pricină se face omul greoi la inimă iubind deșertăciunea și căutacircnd minciuna De aceea ca un nebun și ca unul ce umblă icircn icircn-tuneric lăsacircnd păcatele sale cugetă la ale al-tora fie că există de fapt fie că și le icircnchipu-ie el din bănuială

Sf Maxim Mărturisitorul Filocalia IISuta a treia a capetelor despre dragoste (55)

Harul eacea surprinzătoare slăbiciune a inimii

caredin cacircnd icircn cacircnd

mă icircnduplecăsă fi uom

atunci sufl etul placircngeprivindu-și icircn neștire macircinile

pline de sacircngecăci tot sacircngele trupului său

icircl vede fi ind al celeimai nedrepte și icircnfr icoșătoare

crime

e cineva icircn noipe care-l ucidem

trăind

uneori icirci simt sufl areaicircn suspinele mele

și sacircngele icircn lacrimilecu care

din cacircnd icircn cacircndmă icircnduplecă

să fi uom

Marius Iordăchioaia

Asceza vieţii nupţiale comportă trei exigen-ţe majore Prima este interiorizarea obsta-colului iar nu escamotarea lui Dragostea

nu poate să dureze nu poate evita icircnnămolirea pro-miscuităţii și a uzurii decacirct dacă rămacircne presărată cu obstacole Icircn căsătoria adevărată obstacolul nu dispare se interiorizează Devine necesitatea dură de a respecta alteritatea celuilalt pentru ca acest



prea apropiat să rămacircnă totuși un aproape bdquoA deveni un sin-gur truprdquo adică o singură via-ţă nu icircnseamnă fuziune ci co-muniune și trebuie să știm să rămacircnem doi Trebuie să te trezești la existenţa celuilalt o existenţă la fel de reală la fel de interioară ca a mea inac-cesibilă nu icircn opacitatea sa (celălalt devine atunci un obiect mult prea accesibil urii mele) ci icircn transparenţa sa icircn-săși

A doua exigenţă este refuzul de a obiectiva ero-sul Occidentul după tăcerile victoriene se năpus-tește către bdquoartele de-a iubirdquo Și bineicircnţeles dacă dragostea este un limbaj trebuie să icircnveţi bine să vorbești Dar ce importanţă are dacă nu mai avem nimic a ne spune dacă nu mai există decacirct meca-nisme bine aranjate A refuza simultan vagabon-dajul imaginarului și mecanizarea erosului a echi-libra atenţia faţă de celălalt și faţă de sărbătorirea vieţii iată asceza de care nimeni nu s-a ocupat cacirc-tuși de puţin

A treia exigenţă constă icircn faptul că dragostea umană se icircmplinește și se depășește icircntr-o slujire comună Un cuplu se condamnă dacă se icircnchide icircn el icircnsuși N-are altă alegere decacirct distrugerea reci-procă sau icircmpreună-crearea icircn această mare miș-care a slujirii și a vieţii a slujirii vieţii care singură permite Bisericii de a fi ea icircnsăși

Icircntr-o perspectivă specifi c creștină nu se poa-te spune că obiectivul căsătoriei este procrearea O dragoste adevărată nu are obiectiv este ea icircnsăși propria evidenţă Dar atunci ea nu poate să nu fi e fecundă ca această fecunditate să servească pen-tru a lupta icircmpreună a primi icircmpreună pe aproa-pele sau bdquoa aduce pe lumerdquo copii Atacirct de puţine cupluri aduc cu adevărat copiii lor pe lume Cacircţi nu se icircnchid asupra lor și icirci devorează cu jilava lor

adorare pacircnă cacircnd acești copii cu o necruţătoare brutalitate se moșesc ei icircnșiși din această sterilă matrice familială Cacircţi adulţi nu caută sensul vieţii icircn copiii lor icircn loc de a le-o transmite slujitori ai speciei nu ai persoanei

A aduce cu adevărat copii pe lume icircnseamnă a ști nu numai să le dai viată ci și exemplul unei slu-jiri creatoare Icircnseamnă a face din familie acea bdquomi-cuţă Bisericărdquo de care vorbește și Sf Ioan Gură de Aur și icircn care copiii după exemplul adulţilor fac ucenicia dublei deschideri către Dumnezeu și aproapele Cacirct de bogat era icircnţelesul vechiului obi-cei din casele ţărănești creștine de a lăsa icircntotdeau-na un loc liber la masă pentru străinul care va bate și care ar putea fi Necunoscutul gacircndindu-se că Dumnezeu vizitează adesea oamenii icircntr-un fel foarte familiar

Dar copilul nu este oare un mic necunoscut care ne vizitează Toate asemănările care icircl faso-nează și care ne reconfortează nu icircl icircmpiedică de a fi radical diferit Există ceva foarte icircnsemnat icircn aceas-tă libertate care transformă fecunditatea din fata-litate biologică icircn setea după o mai mare iubire Dar cu o condiţie ca acest copil să fi e mai icircntacirci icircn mod fundamental primit și primit ca un necunoscut

Olivier Cleacutement Icircntrebări asupra omului


R E E T E | I S F A T U R I P R A C T I C E

Reţeteși sfaturi practice

MERE IcircNVELITE IcircN FOETAJ

Ingrediente 6 mere potrivite 250 g foe-taj fructe uscate (de exemplu 100 g stafi de aurii 100 g vișine uscate 100 g merișoare us-cate) 100 g dulceaţă (de afi ne sau de piersici sau de care doriţi) 100 g zahăr brun 100 g unt (sau margarină) 50 g nuci două gălbenu-șuri de ou (sau miere de albine)

Mod de preparare1 Se spală merele se taie două căpăcele

paralele unul din partea cu codiţa iar al doi-lea din partea opusă se face o tăietură circu-lară icircn jurul mărului fi nuţ pentru ca acesta să

Vă propun pentru icircnceputo reţetă superbă pentru zilele răcoroase de iarnă și nu numai

nu explodeze cacircnd este icircn cuptor Apoi se scoa-te cotorul dinspre partea cu codiţa fără a ajun-ge icircnsă icircn cealaltă parte pentru a nu curge um-plutura

2 Se umplu merele cu fructe uscate apoi dintr-o feliuţă de unt se pune un capac pe care se presară zahăr brun și se așază trei jumătăţi de sacircmbure de nucă icircn formă de fl oare

3 Se taie foetajul icircn pătrăţele cu latura de circa 10 cm Icircn fi ecare pătrăţel se așază un măr umplut peste care se unesc vacircrfurile foetaju-lui (mărul trebuie să poată bdquorespirardquo) Aici pu-teţi să vă lăsaţi imaginaţia să lucreze pentru a face un icircnveliș cacirct mai arătos Se poate folosi și foetajul tăiat ca o plasă ce se desface deasu-pra fructului de exemplu

4 Merele icircnvelite se pun icircntr-o tavă aco-perită cu hacircrtie de copt și se ung cu gălbenu-șul bătut bine pentru a se omogeniza Se poa-te folosi icircn loc de ou miere lăsată să curgă pe deasupra merelor

5 Se dă tava la cuptor (cca 180 grade) aproximativ 40 de minute pacircnă aluatul devi-ne auriu și merele sunt coapte



6 Merele se pot servi cu un sos de vin alb făcut din 3 gălbenușuri 75 g zahăr pudră 5 linguri de vin alb dulce Se freacă gălbenușu-rile cu zahărul pe bain-marie (un vas cu apă clocotită) pacircnă amestecul devine un sos cu consistenţă cremoasă Se lasă la răcit după care se mixează icircncă 5 minute iar la fi nal se icircncorporează vinul

Și o altă propunere o salată consistentă și gustoasă numai bună pentru vremea rece

SALATĂ DE TON CU FASOLE

Ingrediente o conservă de fasole boa-be o conservă de ton o jumătate de conser-vă de porumb un pumn de măsline (verzi și negre fără sacircmburi) o jumătate de ceapă roșie 2-3 castraveți murați sare piper ulei de măsline o jumătate de lămacircie sos de oțet balsamic frunze de salată verde

Mod de preparare1 Se pregătesc legumele fasolea se scur-

ge și se spală tonul se scurge ca și porum-bul ceapa se taie icircn feliuțe subțiri castraveții se taie icircn cuburi nu foarte mici

2 Se amestecă totul icircntr-un vas mai mare se adaugă ulei de măsline (ca la o salată) și se potrivește de gust cu sare piper și suc de lămacircie

3 Se așază totul pe un platou ornat cu frunze de salată după care se toarnă deasu-pra cacircteva fi rișoare de oțet balsamic

ŞTIAŢI CĂhellip

bull Merele sunt printre cele mai populare și ac-cesibile fr ucte (cu cele mai multe sortimente din lume) iar nutriționiștii recomandă consumul a cel puțin un măr icircn fi ecare zi Bogate icircn fi bre și foarte gustoase merele și dietele pe bază de mere au fost asociate cu o serie de beneficii asupra sănătății precum scăderea icircn greutate (datorită acidului ursolic o substanță care se afl ă icircn coa-ja acestui fr uct merele ajută la accelerarea arde-rilor) icircmbunătățirea funcțiilor plămacircnilor ris-cul scăzut de a suferi un atac de cord sau de a dezvolta cancer ori boli ale inimii

bull Tonul conservat are calităţi nutritive de ne-contestat recunoscut fi ind ca bdquoun preparat com-plet și sănătos o adevărată sursă de energie con-form nutriţioniștilor Nu este un produs gras și nu ridică nivelul colesterolului Este un produs bogat icircn fosfor vitamine și proteine și reprezin-tă o alternativă ușoară și gustoasă a cărniirdquo Icircn urma unor cercetări realizate icircn Statele Unite ale Americii publicate icircn Jurnalul American de Nutriţie Clinică consumarea a cel puţin o con-servă de ton pe săptămacircnă poate preveni dege-nerarea maculei (pata galbenă a retinei) prin-cipala cauză a orbirii icircn cazul vacircrstnicilor

Preoteasa Daniela Porumb Italia


P A G I N A C O P I I O R

Icircntr-o zi un țăran ieși pe ogor la semănat Un grăunte rămas pe vacircrful unui bulgăre de pămacircnt a icircnceput să se la-ude către altul afl at adacircnc sub brazdă

ndash Vezi tu frate zaci acolo luptacircndu-te cu frigul pămacircntu-lui și cu bezna tacircnjind după o rază de soare după lumină și căldură Eu frățioare o duc mult mai bine icircn timp ce tu te chinui

Dar icircn clipa aceea o cioară a coboracirct pe neașteptate din văzduh și a icircnghițit grăuntele rămas la vedere

Icircn schimb fratele său de sub brazdă icircncolți peste puțin

Cele două grăunţetimp și din micul grăunte ieși din pămacircnt un spic frumos și trainic De-abia acum lumina și căldura soarelui icirci făceau cu adevărat bine Cu vremea spi-cul deveni copt și roada lui multă

Astfel speranța și smere-nia celui de-al doilea i-au adus adevărata viață icircn timp ce macircndria l-a costat scump pe primul Greutățile vieții nu tre-buie să ne sperie și să ne des-curajeze căci Dumnezeu vede suferința și credința noastră și ne va răsplăti negreșit Cu speranță și rugăciune putem trece peste orice obstacol al vieții

sursa wwwcrestinortodoxro

NU UITAȚIbdquoDumnezeu stă icircmpotriva celor macircndri

iar celor smeriți le dă harrdquo


P A G I N A C O P I I L O R

JOCUL CIFRELOR

E nevoie de două echipe de copii egale ca număr de membri (maximum 10) și un conducător de joc (arbitru) Acesta pentru fi ecare echipă va pre-găti cacircte o mapă de foi cu cifre scri-se care vor fi date membrilor o ci-frăcopil ndash cifrele alocate vor fi icircn ordine crescătoare (de exemplu dacă avem trei copii cifrele alocate vor fi 0 1 2) și aceleași pentru fi ecare echi-pă Conducătorul de joc trebuie să-și pregătească o listă secretă de nume-re formate din două trei sau patru ci-fre distincte icircn funcție de cacirct de mari sunt echipele Vor fi două zone de joc de-a dreapta și de-a stacircnga arbitru-lui cacircte una pentru fi ecare echipă

Jocul icircncepe ndash arbitrul va striga pe racircnd numerele de pe lista sa La fi ecare strigare icircn fi ecare echipă co-piii care au o cifră ce face parte din numărul strigat trebuie să ridice foa-ia sus și să se așeze icircn ordine astfel icircncacirct conducătorul să poată citi nu-mărul cerut Echipa care termină pri-ma primește un punct cealaltă tre-buie să-și schimbe cifrele icircntre membrii ei

Icircn fi nal echipa cacircștigătoare va fi cea cu cele mai multe puncte acumu-late (sugestie numărul de numere stri-gate trebuie să fi e impar)

Preoteasa Daniela Porumb

Rugăciunede Mihai Eminescu

Crăiasă alegacircndu-te Icircngenunchem rugacircndu-te

Icircnalţă-ne ne macircntuie Din valul ce ne bacircntuie

Fii scut de icircntărire Și zid de macircntuire Privirea-ţi adorată Asupră-ne coboară

O Maică prea curată Și pururea Fecioară

Marie

Noi ce din mila SfacircntuluiUmbră facem pămacircntului

Rugămu-ne-ndurărilor Luceafărului mărilor

Ascultă-a noastre placircngeri Regină peste icircngeri Din neguri te arată Lumină dulce clară O Maică prea curată Și pururea Fecioară

Marie


S I N A X A R L U N A I A N U A R I E

Sfacircnta Tatiana s-a născut la Roma icircntr-o familie no-bilă Tatăl său era funcţio-nar icircn administraţia impe-rială creștin icircn ascuns și a crescut-o pe fi ica sa icircn cre-dinţa creștină A devenit diaconiţă a unei biserici din Roma și s-a dedicat slujirii lui Dumnezeu icircn post și rugăciune icircngrijind bolnavii și ajutacircndu-i pe cei icircn nevoi Toate acestea erau periculoase icircn acea vreme iar icircntr-o bună zi juristul Ulpian a prins-o pe Tatiana și a icircncercat să o silească să aducă jert-fă zeului păgacircn Apollo Ea s-a rugat fi erbinte iar prin minune dumnezeiască atunci s-a por-nit un cutremur care a distrus statuia lui Apollo și o parte a templului Demonul care locuia icircn acel idol a fugit de acolo scracircșnind din dinţi fi ind văzut de cei de faţă sub forma unei um-bre care zbura prin aer Atunci persecutorii au poruncit ca Tatiana să fi e torturată I-au smuls ochii fecioarei cu niș-

SFAcircNTA MUCENIŢĂ

TATIANA ROMANA

12 IANUARIE

te cacircrlige icircnsă ea a răbdat toate fără teamă rugacircn-du-se pentru chinuitorii ei imploracircnd pe Domnul ca ochii duhovnicești ai acestora să se deschidă Iar Domnul a auzit rugăciu-nea roabei sale Călăii au văzut patru icircngeri care au icircnconjurat-o pe sfacircntă și au icircnceput să-i bată pe chi-nuitorii ei Văzacircnd aceas-

ta opt dintre ei au crezut icircn Hristos și au că-zut icircn genunchi icircnaintea Sfintei Tatiana ceracircndu-i iertare pentru păcatul pe care icircl să-vacircrșiseră icircmpotriva ei Au fost torturaţi și exe-cutaţi la racircndul lor pentru că se mărturisiseră a fi creștini și au primit astfel Botezul sacircnge-lui Icircn ziua următoare Sfacircnta Tatiana a fost adu-să iarăși icircnaintea judecătorului care văzacircnd că rănile i se vindecaseră complet a porun-cit ca aceasta să fi e dezbrăcată și bătută iar trupul să-i fi e tăiat cu niște lame ascuţite Fă-cacircnd aceasta aerul s-a umplut de bună



mireasmă Apoi sfacircnta a fost culcată la pă-macircnt și bătută crunt de mai multe racircnduri de slujitori care se icircnlocuiau unii pe alţii Chinu-itorii sfacircrșiţi de puteri spuneau că o putere nevăzută icirci bătea cu beţe de fi er Icircntr-adevăr icircngerii o apărau de loviturile pe care călăii le abăteau asupra ei icircntorcacircndu-le spre chinu-itori astfel icircncacirct nouă dintre ei au căzut mor-ţi pe loc Sfacircnta a fost apoi aruncată icircn icircnchi-soare unde s-a rugat iarăși toată noaptea cacircntacircnd și aducacircnd laudă lui Dumnezeu dim-preună cu icircngerii La icircnceputul dimineţii următoare Sfacircnta Tatiana a fost dusă iarăși icircnaintea judecăto-rilor Chinuitorii au văzut uimiţi cum sfacircnta după atacirctea groaznice chinuri era aproape cu totul sănătoasă și icircncă mai strălucitoare și mai frumoasă decacirct mai icircnainte Atunci ju-decătorii i-au cerut să aducă jertfe zeiţei Diana Sfacircnta a părut că se icircnvoia astfel că a fost dusă la templul păgacircn Atunci Tatiana și-a făcut semnul crucii și a icircnceput să se roa-ge Dintr-odată s-a auzit un bubuit de tunet asurzitor și un trăsnet a lovit idolul jertfele și pe preoţii păgacircni Sfacircnta muceniţă a fost iarăși torturată icircngro-zitor Chinuitorii au legat-o de un stacirclp i-au strujit trupul cu gheare de fi er i s-au tăiat și sacircnii Icircn acea noapte icircngerii i-au apărut iarăși sfi ntei icircn icircnchisoare vindecacircndu-i rănile ca și mai icircnainte Icircn ziua următoare Tatiana a fost dusă pacircnă la circ fi ind dată pradă unui leu fl ă-macircnd Fiara icircnsă nu i-a făcut fecioarei nici un rău ci s-a mulţumit să-i lingă picioarele Pe cacircnd leul era dus icircnapoi icircn cușcă l-a atacat și l-a ucis pe unul dintre chinuitori Apoi Tatiana a fost aruncată icircn foc icircnsă nici focul nu i-a putut face niciun rău Păgacircnii cre-

zacircnd că sfacircnta era o vrăjitoare i-au tăiat părul icircnchipuindu-și că puterile ei magice ar fi fost cumva legate de părul ei lung Apoi au icircnchis-o icircn templul lui Zeus A treia zi preoţii păgacircni au intrat icircn templu dorind să aducă jertfe lui Zeus Au zărit idolul căzut la pămacircnt sfăracirc-mat și pe Sfacircnta Muceniţă Tatiana lăudacircnd cu bucurie pe Domnul Iisus Hristos Icircn cele din urmă Tatiana și tatăl ei au fost amacircndoi decapitaţi icircntr-o zi de 12 ianuarie icircn preajma anului 225 dHr primind astfel cu-nuna muceniciei

CINSTIREA

Sfacircnta Muceniţă Tatiana este cinstită icircn icircntrea-ga Biserică Ortodoxă și este cunoscută ca fă-cătoare de minuni Se spune că minunile ei i-au adus pe mulţi la adevărata credinţă Sfacircnta Tatiana este considerată a fi ocrotitoarea stu-denţilor iar icircn Belarus Rusia și Ucraina bdquoZiua Sfi ntei Tatianardquo cunoscută și ca bdquoZiua studen-ţilorrdquo este o sărbătoare naţională Sfacircntul Nicolae Velimirovici a scris un imn icircn cinstea Sfi ntei Tatiana

SFINTELE MOAŞTE

Capul Sfi ntei Muceniţe Tatiana a fost adus de la Constantinopol unde s-a afl at pacircnă icircn se-colul al XVI-lea de Binecredinciosul Voievod Neagoe Basarab icircn anul 1517 fi ind așezat icircn biserica Mănăstirii Curtea de Argeș Moaște-le Sfi ntei au fost mutate icircn 1949 icircn Catedrala mitropolitană din Craiova afl acircndu-se icircn ace-eași raclă cu moaștele Sf Ierarh Nifon al Con-stantinopolului și ale sfi nților mucenici Ser-ghie și Vah



Macircna dreaptă a Sfi ntei se găsește icircn biserica Mănăstirii bdquoAdormirea Maicii Domnuluirdquo a Peșterilor din Pskov (Rusia) alte două fragmente din moaștele Sfi ntei se mai găsesc icircn biserica Sfi ntei Tatiana din Moscova și un alt fragment icircn relicvariul Mănăstirii bdquoSchimbarea la Faţărdquo din Brookline Massachusett s

TROPAR

Mielușeaua Ta Iisuse Tatiana strigă cu mare glas Pe Tine Mirele meu Te iubesc și pe Tine căutacircn-du-Te mă chinuiesc și icircmpreună mă răstignesc și icircmpreună cu Tine mă icircngrop cu Botezul Tău și pătimesc pentru Tine ca să icircmpărăţesc icircntru Tine și mor pentru Tine ca să viez pentru Tine ci ca o jertfă fără prihană primește-mă pe mine ceea ce cu dragoste mă jertfesc Ţie Pentru rugăciunile ei ca un milostiv macircntuiește sufl etele noastre

CONDAC

Luminat-ai strălucit icircntru pătimirea ta răbdătoare de chinuri ceea ce te-ai icircnroșit icircn sacircngiurile tale și ca o fr umoasă porumbiţă către cer ai zburat Roagă-te deci pentru cei ce pururea te cinstesc pe tine


T E O L O G I E | I | T I I N

Auzim de multe ori de la semenii noștri că bdquole merge răurdquo icircn viaţa de zi cu zi icircn familie la serviciu și acasă Auzim aces-

tea fi e icircn calitate de apropiaţi ai lor fi e icircn calita-te de preoţi și nu putem rămacircne nepăsători ori-cine am fi Cunoscuţii icircncearcă să consoleze sau să explice prin comparaţie cu răul aproape ge-neral adus de criza economică pe care o traver-sează lumea zilelor noastre Păstorii spirituali din toate confesiunile creștine propun o și mai stracircnsă apropiere de Hristos abandonat de că-tre omenire și redus la un simplu maestru de morală Duhovnicul ortodox icircnsă vine cu pro-punerea icircntoarcerii omului către scopul creării sale comuniunea veșnică cu Dumnezeu

Icircnceputurile omenirii operă creatoare a lui Dumnezeu privită și considerată ca atare arată că prin păcatul primilor oameni strămoșii noș-tri efectele acestuia s-au moștenit de către toată omenirea Desigur vina le aparţine lor dar după păcat structura lor umană nu a mai fost aceeași De unde la icircnceput deși goi nu se rușinau avacircnd o inocenţă ca a pruncilor (Fac 2 25) după ce au căzut icircn păcatul neascultării aceasta s-a pierdut și ei au simţit nevoia să se acopere (Fac 3 7) Și pentru că biologic avem originea icircn primii oa-meni și noi icircn urma neascultării de Dumnezeu și a neurmării căii Sale simţim nevoia să ne jus-

CE NEVOIE AM EU

DE DUMNEZEU

tifi căm să ne găsim propria icircndreptăţire pentru faptele rele să le ascundem de ochii celorlalţi dar totodată rămacircnacircnd cu apăsarea faptelor noastre Acestea demonstrează temeinic moștenirea icircn-clinaţiei către păcat

Vrăjmașul omului cel care de la icircnceput a reușit să producă răul icircnvins de Hristos prin Cruce icircn sensul că nu mai poate afecta comu-niunea veșnică a omului cu Hristos nu mai poa-te produce alt rău cu consecinţe pierzătoare de sufl et rău duhovnicesc atacircta vreme cacirct omul rămacircne cu sufl etul și cu mintea bdquorob lui Hristosrdquo Poate lovi trupul dar nu are nicio putere asu-pra sufl etului

După cacircteva sute de ani de teorie evoluţio-nistă putem noi astăzi accepta că suntem cre-aţi bdquodin lutrdquo de către Dumnezeu așa cum afi r-mă cartea sfacircntă a creștinismului și iudaismului Vechiul Testament Știinţa ne vine icircn ajutor susţinacircnd că icircn corpul uman se regăsesc toate elementele chimice cunoscute pe Pămacircnt De aceea cuvacircntul bdquodin pămacircnt ai fost luat și icircn pă-macircnt te vei icircntoarcerdquo icircntacirclnit icircn slujba icircnmor-macircntării creștin-ortodoxe afi rmat cu multe sute de ani icircnainte de descoperirea știinţifi că poate fi privit și icircnţeles astăzi ca o profeţie

Fiecare fi inţă umană poartă icircn sine bdquolutulrdquo din care a fost creată (Fac 2 7) și dacă acceptăm



drept adevăr această parte a afi rmaţiei biblice urmează pe cale măcar logică acceptarea celui-lalt element sufl etul Nu putem pur și simplu ciopacircrţi versetul după propriul interes Versetul citat anterior arată că omul a devenit bdquofi inţă vierdquo doar după ce a primit bdquosuflare de viaţărdquo de la Dumnezeu Omul a fost icircnsufl eţit prin voia și lucrarea lui Dumnezeu Raportul biblic este ab-solut clar și transparent

Pentru ce nu am putea crede tentativele unor știinţe umane de a nega existenţa lui Dumnezeu Lucrurile sunt clare Să privim ori-care dintre descoperirile și invenţiile știinţei umane și vom icircnţelege că știinţa doar a desco-perit studiat și eventual explicat fenomene-le legile și principiile deja existente icircn Univers dar niciodată pe Autor Originea primă a tot ce există icircn Univers a rămas pentru oricare din-

tre oamenii de știinţă o enigmă Savanţii expli-că fenomenele naturale descriind circuitul apei icircn natură de exemplu geneticienii au studiat și icircnţeles cum funcţionează mecanismul vieţii dar nu sunt ei autorii principiilor și legilor după care funcţionează Ei doar au icircmbinat după re-guli deja existente diferite elemente reușind să confi rme să icircntărească existenţa unor legi nescrise icircnaintea lor Și atunci dacă omul este creat trebuie să aibă și un creator Icircn acest sens ne vine icircn ajutor Biblia chiar dacă a icircnceput a fi scrisă icircncepacircnd cu Moise (aprox 1400 icircHr) De fapt putem accepta existenţa unei tradiţii transmise prin viu grai de la Adam prin urma-șii săi desigur cu imperfecţiunile limbajului uman

Ca icircn orice familie și icircn cea adamică se va fi vorbit despre Dumnezeu și opera Sa fapt pe care la racircndul lor urmașii l-au istorisit fi ilor lor Cert este că descendenţii cei mai aproape de Adam au cunoscut istoria căderii părinţilor lor din calitatea de locuitori ai Raiului Icircn această calitate Adam și Eva puteau avea comuniune personală cu Dumnezeu dacă cedacircnd ispitei de a nu asculta porunca icircnfracircnării de la pomul oprit nu s-ar fi făcut nevrednici de a mai locui unde domnește armonia desăvacircrșită Odată decăzuţi la starea de locuitori ai pămacircntului acesta a fost la racircndul său afectat de păcatul adamic și icircnce-pacircnd să locuiască departe unul de celălalt lip-sindu-le comuniunea familiei originare oame-nii au icircnceput să deformeze la icircnceput istoria originii lor și apoi să o icircnlocuiască cu propriile cugetări dar niciodată pierzacircnd sentimentul existenţei Creatorului

Au icircnceput să atribuie această operă chiar diferitelor creaturi reale sau imaginare dar icircn-totdeauna omul a intuit că datorează originea sa unei Persoane mai presus de el Imaginea

Foto

HCo

rnel

Ging

[rașu



despre Dumnezeu Creatorul s-a umbrit a de-venit palidă confuză nedreaptă dar a persis-tat

Comuniunea aceasta nu putea icircnsă rămacirc-ne veșnic pierdută pentru că scopul creării omu-lui tocmai acesta fusese comuniune veșnică cu Dumnezeu o comuniune mereu vie plină de viaţă Acceptacircnd dispariţia defi nitivă a omului Creatorul ar fi acceptat implicit eșecul creării acestuia și imperfecţiunea operei Sale

După căderea icircn păcat omul și-a pierdut sfi nţenia calitate necesară și obligatorie comu-niunii cu Dumnezeu La icircnceput raportul icircntre om și Dumnezeu se baza pe icircncredere ndash Dumnezeu a icircncredinţat efectiv primei familii Raiul omul trebuia să se icircncreadă icircn promisiu-nea veșniciei Numai că după icircncălcarea aceste-ia prin punere la icircndoială nesfi nţenia nu mai putea locui icircn prezenţa sfi nţeniei Din fericire nu a fost ultima posibilitate Fiinţa umană nu a fost defi nitiv eliminată din Univers pentru rata-rea acestei ţinte ci i s-a oferit posibilitatea icircn-dreptării acestui păcat Dar omul icircși dovedise deja icircnclinaţia pentru neascultare și icircntre a-l dis-truge defi nitiv și a face din nou posibilă comu-niunea Dumnezeu a hotăracirct doar din iubire că omul poate pieri trupește să se descompună iarăși icircn elementele chimice din care a fost alcă-tuit dar sufletul să se poată icircntoarce iar la Dumnezeu după Care tacircnjește neicircncetat

Cele două părţi icircnsă locuiesc icircmpreună și niciodată icircn viaţa biologică separat Icircmpreună conlucrează la facerea binelui sau dimpotrivă a păcatului De aceea tot icircmpreună trebuie să primească și răsplata și pedeapsa Tot icircmpreu-nă să conlucreze la reabilitare Nu toate sufl ete-le ci numai acelea care icircnsetează și fl ămacircnzesc după comuniunea paradiziacă dobacircndită prin readucerea la ascultare de Dumnezeu nu de fri-

că sau pentru plată ci din dragoste căci dragos-tea lui Dumnezeu așteaptă dragoste

Dar cine dintre oamenii de la Adam icircncoa-ce mai era dispus să icircși asume reintrarea icircn as-cultarea de Dumnezeu căci la aceasta se rezu-mă de fapt preţul recăpătării comuniunii cu Dumnezeu Iubirea Sa icircnsăși Icircl obligă pe Dumnezeu să intervină dar nu din afara nea-mului omenesc ca și cum omul ar fi primit fără niciun merit același dar pentru a doua oară Icircși asumă divinitatea cu voia Tatălui prin Fiul icircn conlucrare cu Sfacircntul Duh fi rea omenească icircn-trupacircndu-se din Fecioară și icircn trup omenesc reface comuniunea cu preţul ascultării bdquopacircnă la moarterdquo (Filip 2 8)

Nici măcar un om nu mai era după cacircteva mii de ani de la săvacircrșirea păcatului originar nici vrednic și nici atras către Dumnezeu Firea co-ruptă de păcat icircși are propriile chemări și atrac-ţii altele decacirct urmarea voii lui Dumnezeu Omul icircn fi rea lui păcătoasă este icircnsetat de sacircnge dori-tor la bunul altuia icircnclinat să mintă să perver-tească natura și să stea departe de Dumnezeu să facă răul mai degrabă decacirct binele Exact opu-sul a ceea ce este Dumnezeu după natură și după fi re astfel explicacircndu-se de ce necurăţit de co-rupţia sa omul nu poate locui cu Dumnezeu

De aceea S-a icircntrupat Fiul pentru a omo-ricirc icircn Trupul Său fără de păcat fi rea omenească luată din Fecioară Fecioară ce prin descenden-ţă făcea parte din poporul ales de Dumnezeu să Icircl vestească și să Icircl mărturisească icircnaintea a toată omenirea poporul lui Israel Dar nu doar pentru a omoricirc această fi re ci și pentru a o icircn-via și icircnălţa la Cer Fără Icircnviere moartea ar fi ră-mas o simplă crimă sacrifi cială o pedeapsă cru-dă Fără icircnălţarea la Cer ar fi fost lipsită de răsplata ascultării icircnfăptuite prin Hristos Astfel că așa cum de la Adam am moștenit icircnclinaţia



către păcat de la Hristos primim prin Botez dorinţa și posibilitatea comuniunii veșnice cu Dumnezeu

Botezul creștin icircn numele Sfi ntei Treimi conferă calitatea de cetăţean al Raiului dar lasă li-beră voinţa creștinului de a urma voii lui Dumnezeu nefi ind singur icircn aceasta ci icircnsoţit de harul dumnezeiesc nevăzut Prin toate cele icircnfăptuite de Hristos pentru restabilirea comuniunii cu Dum-nezeu s-au redeschis porţile Raiului icircnsă libertatea alegerii nu i-a fost știrbită omului pentru că Tatăl Ceresc nu se dezice de ale Sale și nu discriminează Nu icircntr-un fel a fost macircntuirea lui Adam și icircntr-altfel a noastră Prin ascultare de Dumnezeu putea el să locuiască veșnic cu Dumnezeu și tot prin aceasta pot și oamenii din toate veacurile Așa cum Dumnezeu este iubire tot la fel este și dreptate Nu poate cel nepăsător cu sufl etul să locuiască la un loc cu cel nevoitor după veșnicie Cel nepăsător le face pe ale icircntunericului și tinde către acesta icircn vreme ce nevoitorul tot către Lumină se icircndreptează deși privindu-i uneori cu greu putem face diferenţa Icircnsă aceasta nu este lucrarea

noastră ci a Aceluia cu Care credincioșii vor locui icircn veșnicie Este adevărat că și omenirea icircntreagă la fel ca o persoană a avut o vreme a prunciei cacircnd nu

era icircncă sufi cient pregătită să primească pe Hristos-Mesia Dar icircn ce sens nu era pregătită De ce au trebuit mii de ani de la Adam la Hristos Un răspuns ar fi acela că măsurarea timpului omenesc are valori diferite de cel ceresc Ceea ce pentru noi icircnseamnă secole pentru Univers poate icircnsem-na clipe Noi măsurăm timpul icircn mod liniar pe orizontală și putem cu greu icircnţelege că Dumnezeu deși nu icircn afara timpului dar nici supus acestuia intervine de deasupra timpului cuprinzacircnd ast-fel toată istoria omenirii și impregnacircnd-o cu prezenţa Sa manifestată icircn diferite moduri

Icircn sensul acesta se icircnţelege afi rmaţia Apostolului bdquoIisus Hristos ieri și azi și icircn veci este ace-lașirdquo (Evr 13 8) Nu a existat nici măcar o clipă fără ca Dumnezeu să nu fi e prezent și implicat icircn istoria neamului omenesc Iar Hristos a fost dintotdeauna cu Dumnezeu El Icircnsuși Dumnezeu Prin trecerea miilor de ani trebuia să se demonstreze clar neputinţa omului de a se salva singur de la despărţirea veșnică de Dumnezeu bdquomoarteardquo de care fusese avertizat Adam Trebuia să fi e epuiza-te toate posibilităţile și eforturile astfel icircncacirct omul să poată icircnţelege și accepta că bdquosingură iubireardquo

Tatăl Fiul

Duhul Sfacircnt

Veșnicia CreareaOmului

Cădereaicircn păcat

Botezul creștin



este raţiunea sa de a fi și exista o iubire jertfel-nică și dezinteresată o iubire de fi u

Numai prin Hristos Dumnezeu a biruit moartea și a icircndepărtat efectele ei potenţial de la toţi oamenii iar efectiv de la cei care se botează și urmează voii lui Dumnezeu A urma voii lui Dumnezeu altfel decacirct a făcut-o Hris-tos nu oferă sufi ciente garanţii de macircntuire la fel cum a te boteza dar a nu urma voii lui Dum-nezeu icircnseamnă a te icircndrepta spre o altă ţintă decacirct viaţa veșnică Acestea ndash voia lui Dumne-zeu care vine de sus și calea spre El care este parcursul personal ndash sunt crucea creștinului cruce biruitoare a morţii Pe acestea sunt răs-tignite pornirile către păcatul despărţitor de Dumnezeu parcursul personal al vieţii crești-nului nu este lăsat să se manifeste după voia sa ci e icircnsoţit permanent de lupta cu sine pen-tru a face cacirct mai mult din voia lui Dumne-zeu

Și atunci cum pot realiza eu omul mile-niului trei reicircntoarcerea la Dumnezeu icircncă icircn viaţă fi ind Trebuie să dau ceva să renunţ la ceva Cu siguranţă nu

Dacă ești necredincios și nu poţi crede este suficient la icircnceput dar consecvent și in-sistent să mărturisești aceasta icircn faţa icoanei din casa ta sau dacă icoana lipsește cu gacircn-dul la Dumnezeu spunacircndu-I bdquoDoamne eu nu cred că Tu exiști și nici nu pot crede icircnsă Te rog ajută-mă să credrdquo Este primul și unul dintre pașii importanţi către Dumnezeu Vă-zacircnd și auzind Dumnezeu dorinţa ta va face icircn așa fel icircncacirct să te ajute Nu icirci spune tu cum și cacircnd să o facă Așteaptă doar și fii consec-vent dorinţei tale Dacă nici măcar nu dorești spune-I și aceasta pentru că El este Vistierul Bunătăţilor iar credinţa este bunul cel mai de valoare al omului

Dacă ești credincios străduiește-te să icircn-fracircnezi icircn tine pornirile rele dar nu singur Măr-turisește-te ori de cacircte ori te-ai icircndepărtat prin păcat de Dumnezeu Ia dezlegare de la duhov-nic și icircmpărtășește-te cu Trupul și Sacircngele lui Hristos Cu cacirct te vei simţi mai nevolnic și pă-cătos cu atacirct mai mult aleargă la Hristos El a venit să vindece și să sfi nţească pe păcătoși Dacă reușești să nu cazi icircn păcat și să biruiești anumite porniri rele bine este Dacă nu icircn-seamnă că trebuie să insiști și mai mult dar ni-cidecum să deznădăjduiești Astfel bdquolutulrdquo din care suntem făcuţi se prelucrează prin focul pă-rerii de rău (al căinţei) pacircnă cacircnd devine un vas ales icircn casa Tatălui

Pr Daniel Băcăuanu

Foto

Hor

ea P

reja


D I N V I A A P A R O H I I L O R

Luni 20 ianuarie 2014 a fost prezentată la Roma a VI-a ediție a ghidului bdquoImmigranți a Roma e Provincia Luoghi di incontro e di preghierardquo (Emigranții la Roma și icircn provin-cie Locuri de icircntacirclnire și rugăciune)

Cu binecuvacircntarea Preasfi nțitului Părinte Episcop Siluan la această prezentare a fost prezent Preacuviosul Părinte Arhimandrit Atanasie vicar eparhial icircnsoțit de părinții con-silieri Ioan Drăgănicea Gabriel Popescu și Gheorghe Militaru

Preacuviosul Părinte Atanasie a transmis un cuvacircnt din partea Preasfi nțitului Părinte Siluan icircn care s-a subliniat importanța ghidului pentru emigranți felicitacircnd organizatorii și pe toți care au participat la elaborarea acestuia

Ghidul a fost editat de către Caritas și Migrantes Roma

EMIGRANȚII LA ROMA ȘI IcircN PROVINCIE

LOCURI DE IcircNTAcircLNIRE ȘI RUGĂCIUNE



Duminica din 19 ianuarie 2014 a fost pen-tru creștinii din parohia bdquoSfacircntul Ioan Boteză-torulrdquo - Bologna II una de neuitat De dimineață creștinii au participat la Utrenie și la Sfacircnta Liturghie după care s-a săvacircrșit Sfi nțirea Agheasmei Mari fi ecare luacircnd-o aca-să spre folos sufl etesc și trupesc

După agapa creștinească tradiţională ofe-rită cu mult drag de către doamnele din Co-mitetul parohial a icircnceput concertul-concurs bdquoABC PAROHIALrdquo Cu dor de casă de neam și de tradiţiile noastre protagoniștii concur-sului au prezentat valorile neamului nostru S-a explicat cultul pacircinii icircn toate aspectele vie-ţii precum și valoarea artistică și culturală a prosopului ţesut care se icircnfăţișează ca o car-te de vizită

HRAMUL PAROHIEI

bdquoSFAcircNTUL IOAN BOTEZĂTORULrdquo - BOLOGNA II

La fi nele activităţii părintele paroh Marcel Călugărescu a mulţumit tuturor pentru impli-carea activă și pentru organizarea acestui eve-niment dăruindu-le participanţilor cacircte o di-plomă

Preoteasa Marcela Călugărescu



Pentru credincioșii din localitatea Nett u-no duminică 19 ianuarie 2014 a fost zi de prăznuire icircntrucacirct s-a sărbătorit primul hram al parohiei de curacircnd icircnfi ințate afl ate sub ocro-tirea Sfi ntei Mucenițe Agnia Romana (21 ia-nuarie) Sărbătoarea parohiei păstorite de Pr Daniel Bageac a icircnceput cu vecernia serii pre-cedente a continuat cu Sfacircnta Liturghie de duminică și s-a icircncheiat cu o agapă frățească pregătită de credincioasele din parohie Mulțumindu-i Sfi ntei Mucenițe Agnia pentru toate binefacerile sale și pentru acest praznic binecuvacircntat o rugăm să mijlocească și pe vi-itor pentru macircntuirea sufl etelor noastre

Pr Daniel Bageac

PRĂZNUIREA SFINTEI MUCENIȚE AGNIA

LA PAROHIA DIN LOCALITATEA NETTUNO



Cu ajutorul lui Dumnezeu și cu binecu-vacircntarea Preasfi nțitului Părinte Episcop Silu-an icircn seara zilei de 22 ianuarie părintele Cla-udiu Savin de la Parohia bdquoSfacircntul Ioan Iacob Hozevitul de la Mănăstirea Neamțrdquo - Rovigo a fost prezent la ședința Consiliului profeso-rilor de religie din provincia Rovigo Cu aceas-tă ocazie părintele ortodox a fost ales mem-bru de onoare icircn cadrul Consiliului avacircnd posibilitatea icircn acest fel să participe săptă-macircnal la ora de religie desfășurată icircn diverse clase și școli de pe teritoriul provinciei

Din inițiativa președintelui Consiliului don Damiano Furini director la bdquoScola-IRC - Scola Diocesana di Formazione Teologicardquo

PREOT ROMAcircN IcircN ȘCOLILE ITALIENE

și cu binecuvacircntarea Preasfi nțitului Părinte Siluan s-a hotăracirct ca icircn cel mai scurt timp cei peste optzeci de profesori de religie de pe cu-prinsul provinciei să participe la o icircntacirclnire cu tema bdquoSă cunoaștem Ortodoxiardquo icircntacirclnire ce va avea loc icircn biserica Parohiei ortodoxe ro-macircne Rovigo

Tot cu această ocazie s-a discutat despre di-verse probleme interconfesionale apărute icircn școli despre prozelitismul la care sunt supuși elevii ortodocși de către anumite cadre didactice

Dăm slavă lui Dumnezeu pentru acest mare pas făcut icircn vederea oblăduirii sub man-tia macircntuitoare a ortodoxiei a elevilor și tine-rilor noștri mulțumindu-I pentru toate



Și anul acesta cu ajutorul Domnului și cu binecuvacircntarea Preasfi nțitului Părinte Episcop Siluan credincioșii parohiei de la Voghera și-au sărbătorit hramul parohiei La Sfacircnta Liturghie a participat și s-a icircmpărtășit un număr mare de credincioși urmacircnd apoi icircn mod fi resc agapa frățească

Bucuria hramului a continuat și luni de ziua Sfacircntului Eftimie prin săvacircrșirea Sfintei Liturghii

Dăm slavă lui Dumnezeu pentru darurile pogoracircte asupra parohiei și comunității noastre și mulțumim Sfacircntului Eft imie pentru mijlocirea sa icircn fața Preasfi ntei Treimi

A consemnat prezbitera Maria Magdalena

SĂRBĂTOAREA SFAcircNTULUI EFTIMIE CEL MARE

LA VOGHERA



Dumnezeu inspirate al Sfinţilor Părinţi ai Bisericii prin Sfacircnta Taină a Cununiei pen-tru cei ce se căsătoresc prin Sfacircnta Taină a Preoţiei pentru cei ce se hirotonesc prin icircm-părtășirea cu Sfacircntul Trup și Sacircnge al lui Hristos prin chemarea Numelui Domnului

La aceste mijloace de primire a Harului pe care le-am putea numi pozitive icircn sensul că i se dau omului de-a gata se adaugă alte mijloace pe care le-am putea numi negative icircn sensul că ele necesită un efort și o oste-neală sau o nevoinţă din partea omului Dintre acestea amintim pocăinţa (incluzacircnd aici Sfacircnta Taină a Spovedaniei pe de o parte și Tunderea icircn cinul monahal ca opţiune de viaţă de pocăinţă pe de altă parte) smerita cugetare cererea de iertare la cei cărora le greșim și acordarea iertării celor care ne-au greșit icircnfracircnarea de la a gacircndi a grăi sau a face cele rele și vătămătoare nouă și celor ce ne icircnconjoară și a face binele Omul fi ind pă-cătos va recurge la ambele mijloace icircn for-ma cea mai potrivită lui pentru redobacircndi-rea și icircnmulţirea Harului

Harul fi ind reţeaua de comunicare și co-muniune a lui Dumnezeu cu noi dar fiind totodată o realitate vie icircși face simţită icircn inimă pentru cei care iau aminte la el aprobarea sau dezaprobarea alegerilor noastre de gacircnd de grai sau de făptuire El icircși manifestă aprobarea prin bucurie pace curaj nădejde icircncredere siguranţă etc iar dezaprobarea prin retrage-rea sa din bătaia simţirilor noastre lăuntrice aducacircnd icircn inimă icircntristare tulburare des-curajare răceală impresie de gol nesiguran-ţă neicircncredere etc

Toate cele aducătoare și icircnmulţitoare de Har presupun din partea noastră dorirea după

Dumnezeu și după părtășia prin Har a Vieţii Sale Și problema cea mai serioasă cu care se confruntă creștinul de azi este aceea de a nu mai dori cele dumnezeiești și de a nu mai sim-ţi necesitatea vitală de a se face părtaș la Harul Lui amăgindu-se de dulceaţa sărăcăcioaselor bucurii și a fericirii imediate pe care i le pro-pune lumea aceasta

Experienţa de veacuri a nevoitorilor icircntru macircntuire arată că simţămacircntul necesităţii de a se hrăni cu cele dumnezeiești slăbește pe mă-sură ce se pierde conștiinţa că această viaţă icircn trup nu este fără de sfacircrșit și că ne icircndreptăm spre moarte ndash memento mori Iar această con-știinţă se pierde concomitent cu pierderea conștiinţei prezenţei lui Dumnezeu icircmpreună cu noi icircn toate zilele pacircnă la sfacircrșitul veacuri-lor și a venirii Sale icircntru slavă să judece viii și morţii Aceasta duce la racircndu-i la pierderea fr icii lui Dumnezeu ndash icircn latină timor Dei ndash care de fapt nu e frica de Dumnezeu și de pedeap-sa Lui icircn caz că facem prostii ci frica de a nu răni iubirea Dumnezeului Celui milostiv Care pentru a ne-o dovedi S-a icircntrupat și a asumat toate ale noastre pentru a ne putea face păr-tași la toate ale Lui

Odată cu pierderea fricii lui Dumnezeu s-a pierdut și evlavia adică atitudinea de lua-re aminte și de cinstire din partea celui ce stă icircn prezenţa lui Dumnezeu Aceasta a produs efectul invers al transfi gurării icircntregii vieţi pe care o aduce cu sine credinţa a pustiit atacirct su-fl etele cacirct și tot mediul icircn care omul petrece invadacircnd cu răceala absenţei lui Dumnezeu locuinţele și icircntregul ambient marcacircnd toate domeniile existenţei

Icircn aceste condiţii toate merg din rău spre mai rău amplifi cacircndu-se agresivitatea violenţa











SĂ VĂ IUBIŢI


(IOAN 15 17-27 16 1-2)






















Pr Liviu Baciu


D E C E










D E C E

DE CE TREBUIE

SĂ PLINIM JERTFA

NOASTRĂ CU IUBIRE





Pr Gabriel Popescu

Foto

Hor

ea P

reja








CUVAcircNT

FILOCALIC


















Dicţionar LITURGIC













S I N A X A R




SINAXAR

SFAcircNTA

M U C E N I Ţ Ă

A G ATA

DIN SICILIA





S I N A X A R








S I N A X A R















Pr Gelu Porumb








DESPRE

DIFE RITELE CHIPURI




























DE LA VIAŢĂ

















cător











































Anne Monney




Despr eSINCERITATE















Note






















crime


trăind




să fi uom





































ŞTIAŢI CĂhellip

















JOCUL CIFRELOR










Marie




Marie





TATIANA ROMANA

12 IANUARIE







CINSTIREA


SFINTELE MOAŞTE





TROPAR


CONDAC







CE NEVOIE AM EU

DE DUMNEZEU












Foto

HCo

rnel

Ging

[rașu


















Tatăl Fiul

Duhul Sfacircnt



Botezul creștin









Foto

Hor

ea P

reja













HRAMUL PAROHIEI







Pr Daniel Bageac


















LA VOGHERA











SĂ VĂ IUBIŢI


(IOAN 15 17-27 16 1-2)






















Pr Liviu Baciu


D E C E










D E C E

DE CE TREBUIE

SĂ PLINIM JERTFA

NOASTRĂ CU IUBIRE





Pr Gabriel Popescu

Foto

Hor

ea P

reja








CUVAcircNT

FILOCALIC


















Dicţionar LITURGIC













S I N A X A R




SINAXAR

SFAcircNTA

M U C E N I Ţ Ă

A G ATA

DIN SICILIA





S I N A X A R








S I N A X A R















Pr Gelu Porumb








DESPRE

DIFE RITELE CHIPURI




























DE LA VIAŢĂ

















cător











































Anne Monney




Despr eSINCERITATE















Note






















crime


trăind




să fi uom





































ŞTIAŢI CĂhellip

















JOCUL CIFRELOR










Marie




Marie





TATIANA ROMANA

12 IANUARIE







CINSTIREA


SFINTELE MOAŞTE





TROPAR


CONDAC







CE NEVOIE AM EU

DE DUMNEZEU












Foto

HCo

rnel

Ging

[rașu


















Tatăl Fiul

Duhul Sfacircnt



Botezul creștin









Foto

Hor

ea P

reja













HRAMUL PAROHIEI







Pr Daniel Bageac


















LA VOGHERA




















Pr Liviu Baciu


D E C E










D E C E

DE CE TREBUIE

SĂ PLINIM JERTFA

NOASTRĂ CU IUBIRE





Pr Gabriel Popescu

Foto

Hor

ea P

reja








CUVAcircNT

FILOCALIC


















Dicţionar LITURGIC













S I N A X A R




SINAXAR

SFAcircNTA

M U C E N I Ţ Ă

A G ATA

DIN SICILIA





S I N A X A R








S I N A X A R















Pr Gelu Porumb








DESPRE

DIFE RITELE CHIPURI




























DE LA VIAŢĂ

















cător











































Anne Monney




Despr eSINCERITATE















Note






















crime


trăind




să fi uom





































ŞTIAŢI CĂhellip

















JOCUL CIFRELOR










Marie




Marie





TATIANA ROMANA

12 IANUARIE







CINSTIREA


SFINTELE MOAŞTE





TROPAR


CONDAC







CE NEVOIE AM EU

DE DUMNEZEU












Foto

HCo

rnel

Ging

[rașu


















Tatăl Fiul

Duhul Sfacircnt



Botezul creștin









Foto

Hor

ea P

reja













HRAMUL PAROHIEI







Pr Daniel Bageac


















LA VOGHERA


D E C E










D E C E

DE CE TREBUIE

SĂ PLINIM JERTFA

NOASTRĂ CU IUBIRE





Pr Gabriel Popescu

Foto

Hor

ea P

reja








CUVAcircNT

FILOCALIC


















Dicţionar LITURGIC













S I N A X A R




SINAXAR

SFAcircNTA

M U C E N I Ţ Ă

A G ATA

DIN SICILIA





S I N A X A R








S I N A X A R















Pr Gelu Porumb








DESPRE

DIFE RITELE CHIPURI




























DE LA VIAŢĂ

















cător











































Anne Monney




Despr eSINCERITATE















Note






















crime


trăind




să fi uom





































ŞTIAŢI CĂhellip

















JOCUL CIFRELOR










Marie




Marie





TATIANA ROMANA

12 IANUARIE







CINSTIREA


SFINTELE MOAŞTE





TROPAR


CONDAC







CE NEVOIE AM EU

DE DUMNEZEU












Foto

HCo

rnel

Ging

[rașu


















Tatăl Fiul

Duhul Sfacircnt



Botezul creștin









Foto

Hor

ea P

reja













HRAMUL PAROHIEI







Pr Daniel Bageac


















LA VOGHERA


D E C E

DE CE TREBUIE

SĂ PLINIM JERTFA

NOASTRĂ CU IUBIRE





Pr Gabriel Popescu

Foto

Hor

ea P

reja








CUVAcircNT

FILOCALIC


















Dicţionar LITURGIC













S I N A X A R




SINAXAR

SFAcircNTA

M U C E N I Ţ Ă

A G ATA

DIN SICILIA





S I N A X A R








S I N A X A R















Pr Gelu Porumb








DESPRE

DIFE RITELE CHIPURI




























DE LA VIAŢĂ

















cător











































Anne Monney




Despr eSINCERITATE















Note






















crime


trăind




să fi uom





































ŞTIAŢI CĂhellip

















JOCUL CIFRELOR










Marie




Marie





TATIANA ROMANA

12 IANUARIE







CINSTIREA


SFINTELE MOAŞTE





TROPAR


CONDAC







CE NEVOIE AM EU

DE DUMNEZEU












Foto

HCo

rnel

Ging

[rașu


















Tatăl Fiul

Duhul Sfacircnt



Botezul creștin









Foto

Hor

ea P

reja













HRAMUL PAROHIEI







Pr Daniel Bageac


















LA VOGHERA








CUVAcircNT

FILOCALIC


















Dicţionar LITURGIC













S I N A X A R




SINAXAR

SFAcircNTA

M U C E N I Ţ Ă

A G ATA

DIN SICILIA





S I N A X A R








S I N A X A R















Pr Gelu Porumb








DESPRE

DIFE RITELE CHIPURI




























DE LA VIAŢĂ

















cător











































Anne Monney




Despr eSINCERITATE















Note






















crime


trăind




să fi uom





































ŞTIAŢI CĂhellip

















JOCUL CIFRELOR










Marie




Marie





TATIANA ROMANA

12 IANUARIE







CINSTIREA


SFINTELE MOAŞTE





TROPAR


CONDAC







CE NEVOIE AM EU

DE DUMNEZEU












Foto

HCo

rnel

Ging

[rașu


















Tatăl Fiul

Duhul Sfacircnt



Botezul creștin









Foto

Hor

ea P

reja













HRAMUL PAROHIEI







Pr Daniel Bageac


















LA VOGHERA


















Dicţionar LITURGIC













S I N A X A R




SINAXAR

SFAcircNTA

M U C E N I Ţ Ă

A G ATA

DIN SICILIA





S I N A X A R








S I N A X A R















Pr Gelu Porumb








DESPRE

DIFE RITELE CHIPURI




























DE LA VIAŢĂ

















cător











































Anne Monney




Despr eSINCERITATE















Note






















crime


trăind




să fi uom





































ŞTIAŢI CĂhellip

















JOCUL CIFRELOR










Marie




Marie





TATIANA ROMANA

12 IANUARIE







CINSTIREA


SFINTELE MOAŞTE





TROPAR


CONDAC







CE NEVOIE AM EU

DE DUMNEZEU












Foto

HCo

rnel

Ging

[rașu


















Tatăl Fiul

Duhul Sfacircnt



Botezul creștin









Foto

Hor

ea P

reja













HRAMUL PAROHIEI







Pr Daniel Bageac


















LA VOGHERA













S I N A X A R




SINAXAR

SFAcircNTA

M U C E N I Ţ Ă

A G ATA

DIN SICILIA





S I N A X A R








S I N A X A R















Pr Gelu Porumb








DESPRE

DIFE RITELE CHIPURI




























DE LA VIAŢĂ

















cător











































Anne Monney




Despr eSINCERITATE















Note






















crime


trăind




să fi uom





































ŞTIAŢI CĂhellip

















JOCUL CIFRELOR










Marie




Marie





TATIANA ROMANA

12 IANUARIE







CINSTIREA


SFINTELE MOAŞTE





TROPAR


CONDAC







CE NEVOIE AM EU

DE DUMNEZEU












Foto

HCo

rnel

Ging

[rașu


















Tatăl Fiul

Duhul Sfacircnt



Botezul creștin









Foto

Hor

ea P

reja













HRAMUL PAROHIEI







Pr Daniel Bageac


















LA VOGHERA


S I N A X A R








S I N A X A R















Pr Gelu Porumb








DESPRE

DIFE RITELE CHIPURI




























DE LA VIAŢĂ

















cător











































Anne Monney




Despr eSINCERITATE















Note






















crime


trăind




să fi uom





































ŞTIAŢI CĂhellip

















JOCUL CIFRELOR










Marie




Marie





TATIANA ROMANA

12 IANUARIE







CINSTIREA


SFINTELE MOAŞTE





TROPAR


CONDAC







CE NEVOIE AM EU

DE DUMNEZEU












Foto

HCo

rnel

Ging

[rașu


















Tatăl Fiul

Duhul Sfacircnt



Botezul creștin









Foto

Hor

ea P

reja













HRAMUL PAROHIEI







Pr Daniel Bageac


















LA VOGHERA


S I N A X A R















Pr Gelu Porumb








DESPRE

DIFE RITELE CHIPURI




























DE LA VIAŢĂ

















cător











































Anne Monney




Despr eSINCERITATE















Note






















crime


trăind




să fi uom





































ŞTIAŢI CĂhellip

















JOCUL CIFRELOR










Marie




Marie





TATIANA ROMANA

12 IANUARIE







CINSTIREA


SFINTELE MOAŞTE





TROPAR


CONDAC







CE NEVOIE AM EU

DE DUMNEZEU












Foto

HCo

rnel

Ging

[rașu


















Tatăl Fiul

Duhul Sfacircnt



Botezul creștin









Foto

Hor

ea P

reja













HRAMUL PAROHIEI







Pr Daniel Bageac


















LA VOGHERA








DESPRE

DIFE RITELE CHIPURI




























DE LA VIAŢĂ

















cător











































Anne Monney




Despr eSINCERITATE















Note






















crime


trăind




să fi uom





































ŞTIAŢI CĂhellip

















JOCUL CIFRELOR










Marie




Marie





TATIANA ROMANA

12 IANUARIE







CINSTIREA


SFINTELE MOAŞTE





TROPAR


CONDAC







CE NEVOIE AM EU

DE DUMNEZEU












Foto

HCo

rnel

Ging

[rașu


















Tatăl Fiul

Duhul Sfacircnt



Botezul creștin









Foto

Hor

ea P

reja













HRAMUL PAROHIEI







Pr Daniel Bageac


















LA VOGHERA























DE LA VIAŢĂ

















cător











































Anne Monney




Despr eSINCERITATE















Note






















crime


trăind




să fi uom





































ŞTIAŢI CĂhellip

















JOCUL CIFRELOR










Marie




Marie





TATIANA ROMANA

12 IANUARIE







CINSTIREA


SFINTELE MOAŞTE





TROPAR


CONDAC







CE NEVOIE AM EU

DE DUMNEZEU












Foto

HCo

rnel

Ging

[rașu


















Tatăl Fiul

Duhul Sfacircnt



Botezul creștin









Foto

Hor

ea P

reja













HRAMUL PAROHIEI







Pr Daniel Bageac


















LA VOGHERA






cător











































Anne Monney




Despr eSINCERITATE















Note






















crime


trăind




să fi uom





































ŞTIAŢI CĂhellip

















JOCUL CIFRELOR










Marie




Marie





TATIANA ROMANA

12 IANUARIE







CINSTIREA


SFINTELE MOAŞTE





TROPAR


CONDAC







CE NEVOIE AM EU

DE DUMNEZEU












Foto

HCo

rnel

Ging

[rașu


















Tatăl Fiul

Duhul Sfacircnt



Botezul creștin









Foto

Hor

ea P

reja













HRAMUL PAROHIEI







Pr Daniel Bageac


















LA VOGHERA





































Anne Monney




Despr eSINCERITATE















Note






















crime


trăind




să fi uom





































ŞTIAŢI CĂhellip

















JOCUL CIFRELOR










Marie




Marie





TATIANA ROMANA

12 IANUARIE







CINSTIREA


SFINTELE MOAŞTE





TROPAR


CONDAC







CE NEVOIE AM EU

DE DUMNEZEU












Foto

HCo

rnel

Ging

[rașu


















Tatăl Fiul

Duhul Sfacircnt



Botezul creștin









Foto

Hor

ea P

reja













HRAMUL PAROHIEI







Pr Daniel Bageac


















LA VOGHERA




Despr eSINCERITATE















Note






















crime


trăind




să fi uom





































ŞTIAŢI CĂhellip

















JOCUL CIFRELOR










Marie




Marie





TATIANA ROMANA

12 IANUARIE







CINSTIREA


SFINTELE MOAŞTE





TROPAR


CONDAC







CE NEVOIE AM EU

DE DUMNEZEU












Foto

HCo

rnel

Ging

[rașu


















Tatăl Fiul

Duhul Sfacircnt



Botezul creștin









Foto

Hor

ea P

reja













HRAMUL PAROHIEI







Pr Daniel Bageac


















LA VOGHERA















Note






















crime


trăind




să fi uom





































ŞTIAŢI CĂhellip

















JOCUL CIFRELOR










Marie




Marie





TATIANA ROMANA

12 IANUARIE







CINSTIREA


SFINTELE MOAŞTE





TROPAR


CONDAC







CE NEVOIE AM EU

DE DUMNEZEU












Foto

HCo

rnel

Ging

[rașu


















Tatăl Fiul

Duhul Sfacircnt



Botezul creștin









Foto

Hor

ea P

reja













HRAMUL PAROHIEI







Pr Daniel Bageac


















LA VOGHERA















crime


trăind




să fi uom





































ŞTIAŢI CĂhellip

















JOCUL CIFRELOR










Marie




Marie





TATIANA ROMANA

12 IANUARIE







CINSTIREA


SFINTELE MOAŞTE





TROPAR


CONDAC







CE NEVOIE AM EU

DE DUMNEZEU












Foto

HCo

rnel

Ging

[rașu


















Tatăl Fiul

Duhul Sfacircnt



Botezul creștin









Foto

Hor

ea P

reja













HRAMUL PAROHIEI







Pr Daniel Bageac


















LA VOGHERA


































ŞTIAŢI CĂhellip

















JOCUL CIFRELOR










Marie




Marie





TATIANA ROMANA

12 IANUARIE







CINSTIREA


SFINTELE MOAŞTE





TROPAR


CONDAC







CE NEVOIE AM EU

DE DUMNEZEU












Foto

HCo

rnel

Ging

[rașu


















Tatăl Fiul

Duhul Sfacircnt



Botezul creștin









Foto

Hor

ea P

reja













HRAMUL PAROHIEI







Pr Daniel Bageac


















LA VOGHERA














JOCUL CIFRELOR










Marie




Marie





TATIANA ROMANA

12 IANUARIE







CINSTIREA


SFINTELE MOAŞTE





TROPAR


CONDAC







CE NEVOIE AM EU

DE DUMNEZEU












Foto

HCo

rnel

Ging

[rașu


















Tatăl Fiul

Duhul Sfacircnt



Botezul creștin









Foto

Hor

ea P

reja













HRAMUL PAROHIEI







Pr Daniel Bageac


















LA VOGHERA





TATIANA ROMANA

12 IANUARIE







CINSTIREA


SFINTELE MOAŞTE





TROPAR


CONDAC







CE NEVOIE AM EU

DE DUMNEZEU












Foto

HCo

rnel

Ging

[rașu


















Tatăl Fiul

Duhul Sfacircnt



Botezul creștin









Foto

Hor

ea P

reja













HRAMUL PAROHIEI







Pr Daniel Bageac


















LA VOGHERA





CINSTIREA


SFINTELE MOAŞTE





TROPAR


CONDAC







CE NEVOIE AM EU

DE DUMNEZEU












Foto

HCo

rnel

Ging

[rașu


















Tatăl Fiul

Duhul Sfacircnt



Botezul creștin









Foto

Hor

ea P

reja













HRAMUL PAROHIEI







Pr Daniel Bageac


















LA VOGHERA




TROPAR


CONDAC







CE NEVOIE AM EU

DE DUMNEZEU












Foto

HCo

rnel

Ging

[rașu


















Tatăl Fiul

Duhul Sfacircnt



Botezul creștin









Foto

Hor

ea P

reja













HRAMUL PAROHIEI







Pr Daniel Bageac


















LA VOGHERA






CE NEVOIE AM EU

DE DUMNEZEU












Foto

HCo

rnel

Ging

[rașu


















Tatăl Fiul

Duhul Sfacircnt



Botezul creștin









Foto

Hor

ea P

reja













HRAMUL PAROHIEI







Pr Daniel Bageac


















LA VOGHERA








Foto

HCo

rnel

Ging

[rașu


















Tatăl Fiul

Duhul Sfacircnt



Botezul creștin









Foto

Hor

ea P

reja













HRAMUL PAROHIEI







Pr Daniel Bageac


















LA VOGHERA


















Tatăl Fiul

Duhul Sfacircnt



Botezul creștin









Foto

Hor

ea P

reja













HRAMUL PAROHIEI







Pr Daniel Bageac


















LA VOGHERA









Foto

Hor

ea P

reja













HRAMUL PAROHIEI







Pr Daniel Bageac


















LA VOGHERA













HRAMUL PAROHIEI







Pr Daniel Bageac


















LA VOGHERA




Pr Daniel Bageac


















LA VOGHERA
















LA VOGHERA

cuvÂntul episcopului siluan ce facemepiscopia-italiei.it/apostoliaitalia/70-71.pdfcuvÂntul...

Documents