Din corespondenta

EPISCOPULUI CALINICAL

RAMN1CULUI(1850 1868)

DE

T. G. BULAT

RAMNICU-VALCEA

T1POGRAFIA §i LEGATORIA de CARTI MATEI BASARAB"1 9 2 7

a

NiL .0

-

;

I

-

www.dacoromanica.ro

Din corespondenta

EPISCOPULUI CALINICAL

RAMNICULUI(1850 1868)

DE

T. G. BULAT

4+4÷

RAMNICU-VALCEA

T1POGRAFIA §i LEGATORIA de CARTI MATEI BASARAB"1 92 7

-

www.dacoromanica.ro

In 1850, cdnd se co nplet au scaunele vacanteeepiscopale in Tara Romaneascd, ajungea pe tronul Eparhiei de ROmnic, Calinic, un cdlugar smerit, fost zecide ani staret al mändstirei Cernica, de la care-si purtdsi numele de Cernicaru.

Era acest monah din aspra scoald paisiand, un mareiubitor al curdteniei bisericesti, un indrdgostit de culturd.si un mare gospodar constructor.

Dupd o lipsd de titular, eparhia Olteand ajunseseJa mare ddrdpdnare. Preotii erau insuficienti ca numdr,dupd apriga prigoand porn ild in potriva celor ce fuseserd hirotonisifi la Dii. Fdrd culturd, lard vre-o rem-.noastere din partea statului, preotimea feicea parte din.gloatd. Aveille bisericesti intrau din ce in ce, supt con-trolul statului sdrdcd. Clddirile in mod necesar, pdrdginite. De ad, nevoea de a se ridica prestigiut moralsi material al clerulai ; de aci. nevoe de seminarii undecultura va itnbogdti mintea si va Mobilo' sufletal viitorilor clerici. Moravurile poporului decdzute, va trebui sdfie indreptate cu orice pret. Taina nuntii, in sprcial, vetfi o preocupare a curatului arhiereu. $i cdnd acestegdnduri, de ridicare a clerului, a norodului si a clddi-rilor sfinte preocupau acest chip de sfdnt, evenimentelepolitice se desfdsurau cu o iuleald uluitor de schimbd-toare. Rusii, Austriacii si Turcii itu odatdturburard IA-nurile arhieresti. Dar in aer plidea o iubire de !mind!Tipografiile incep sd lucreze : Nifon ajuns mdropol t, re-

face tiparnifa veche, cu masini, aduse dela Viena. Ve-chile ttPdrituri bisericesti, vor fi inlocuite cu produsele-

www.dacoromanica.ro

4

nouei tipografii, din Bucuresti, citete, desi nu tocmesimpatice. Ele vor face concurentd si cdrtilor din NeamlDar Filotei al Buzdului tipdreste si el Biblia dupd ceade Blaj, i aceastd va indemna pe Calinic al Rdmni-cului, sd o aibd pe a sa, proprie, pentru care cerea aju-tor si dela mitropolitul Andrei ,,Saguna dela Sibiu. Inledturd cu toti oamenii de seaind ai timpului sail, elva urmdri cu pasiune gdndurile sale de 'Moire sufetea-

si materiald. Dar vremurile se schimbd ; bdtrdnulCernicar e tot m a i obosit , metania sa cheamd sd-tastupe trupul. Gdndurile sale le marturiseste Inca odatd,lasdnd orasului salt de resedinfa episcopal& tipografia sa-ale cdrei litere se vedeau pcind eri. Ca dovacld a infd-fisdreifiintei liii, dam In cele ce urmeazd un mdnunchi de-scrisori, mdrturisitoare a preocupdrilor sale. Ele se gd-sesc in arhiva episcopald de Rdmnic. Pentru multe mo-tive, ce sperdm sd le ardtdm cdndva, socotim pe Epis--copul Calinic Cernicarul ca cea mai strdlucitd figurd aEpiscopatului Oltean in veacul al XIX. Activitatea sapoate da material suficient, pentru o interesantd mono-grafie.

1927 R.-ValiAiMartie 2 4

T. G. B.

scaii

www.dacoromanica.ro

1) Chestium biserico-culturale

1*).

Prea Sfintite PArinte 0 milostive stäpftneCuviosul ieromonah anume Antonie Antimir, precum

-Prea sf. Voastrà veti vedea intr'aceasta alaturata scrisoarea lui catra mine, el, dupd ce s -au raluit socotelile ico-nomii cu mine, sa roaga sa-1 sloboz din aceastä slujbdsi doreste sa facd o callatorie pand la sf. Mandstire aNeamtului in Moldova, spre a vedea atat acea vestitdmandstire cat si scoala ce au asezat acolo.

Eu la acestea nu numai nu-1 opresc, ci Inca 1-amsi indemnat, stiind bine cd, un om care n'a vazut nicide cum altd tara, afara de aceia a nasterii sale sd asea-rnand cu un copil care n'a skit Inca din leagan. Decicu plecaciuni ma rog, sa bine voiti a-mi trimite desle-gare, ca sa-i dau ravas de drum, spre a-si scoate si delaC. polititie ca sä mearga cu pace.

Eufrosin arhim. MotreanuAnuI 1851

luna Mai 15No. 1025

Sä raspunza" P. cuv. sale ca-1 sloboadem a sa duce.unde cere, pentru sfarsitul ce aratä, adica' al invätäturii."

K11")

?Mon cu mila lui D-zeu Arblepiscop i Mi-tropolit al Ungrovlablei

Inbitului (le Dumnezeu fratelui Episeop alIliimnienlui kir Wink

Ni s'a citit adresa frätii Voastre subt no. 620 din11 ale ace§tii luni, §i am vAzut dezlegarea §i povatuirea

*.. Dela no. 13 din 1851**. Aceia§i deli.

www.dacoromanica.ro

6

ce cereti sa và dam cum s'ar cuveni s urmati asuprapricinilor casnicesti ivite intr'acea Eparhie, i unde artrebui sä vä adresati pentru aducerea la indeplinire a ho--tdririlor bisericesti ce sa (Id din parte-va la asemeneairnprejurari. La care vä raspundem Ca dupai tot dreptulcuvant si canoniceste si moraliceste datoria chema pa fiecare.chiriarh de eparhie ca la inceput cand sà ioveste prigo-nire intre doi sau mai multi casnici si nu vor mijlocfintre dansii pricini canonicesti i pravilnice ce dezleagataina cununii si care sant prevazute prin pravila SfintilorParinti, povatuiasca parinteste si sa-i sfatuiasca du-hovniceste cu duhul blandetilor spre sfarsit ca sa sa aducala cunostinta si unire casniceascd, iar nu la dezghinare&and tot odatä i hotarire bisericeasca asupra priciniL$i and vreunul din partile prigonitoare nu sa induplecaa urma dupd gasirea cu cale a arhiereului eparhii. Pen-tru intaia oara sä face niste mici cercari prin protopopiirespectivi poruncindu-li-sa ca sä povatuiasca pa cel vi--novat i neintelegator, silindu-sa a-1 aduce la calea po-

iar dacd si dupa aceasta cercare, biserica nufoloseste nimic, atunci partea prigonitoare si care s-audobandit legiuita dreptate, poate sà sa adreseze catredregatoriile poIiticeti, cerand aducerea la indeplinire aacelor dreptati, potrivit cu ceace si paragraful 12 delacap. 187, din Pravila Sfintilor Parinti sä legiueste cand.arhiereul eparhiei dupã felul imprejurarii poate mijlociinsusi la acele dregatorii.

Acestea fiind masurile i icononnile ce intrebuintat i intrebuinteaza si chiar aici in eparhia sf. Mitro-polii la asemenea intamplari, nu lipsim a Va.' face cunoscutspre regula fratii Voastre.

Nifon mitr. UngroplahiiNo. 2323

Anul 1851, Mai 25

sd-i

pi

www.dacoromanica.ro

7

Din pravila bisericeascä list. 157 cap. 187 §. 12Muerea cand nu se va pleca, nici va asculta de

biserica chid Ii va zice sä meargd dupd barbatu-si, ca-rele o cere i o cheamd sa mearga acasa i sä lacuiascaimpreunä, de vreme ce au fugit fdrà isprava, sau d-aufost i cu vre-o vind. Iar apoi barbatul s'au intors despreacea greseala, atunci bärbatul are putere sä mearga cujudecdtorul cel mirenesc sä o ia i fãrä voia ei, ce säzice cu d'asila.

111*)

Prea Inhltate Doarnne,In patru luni i jumatate, vremea ce am petrecut

noi, atat in sfanta Episcopie a Craiovei, cat i cu prile-jul eirii prin Eparhie numai in orasul Caracal si in ju:detul Valcea, desi am intampinat multe neorandueli,necuviinta, vom arata insà prin acest plecat cele mai decdpetenie, spre stiinta L cunostinta Marii Voastre ca latin pärinte obstesc, ca sal chibzuiti prin inalta intelepciuneindreptarea fiecareia.

A) Numärul total al preotilor din Eparhia acestei sfinteE p1 sc op ii, idese pand la 2091, peste putinta insä,ca sa deplineasca neapdratile sfinte D-zeesti slujbe lasuma de 1629 biserici, aflate iarasi in toata Eparhia, cacidupa cercetdrile ce am fäcut, i dupa o multime de jalbiam primit cu cerere din partea multora de a li sä oran-dui preoti, am dovedit ca este o mare lipsd de asemeneafete bisericesti, iar bietii ldcuitori de pe la "satile bise-ricilor ce astäzi stau inchise din nefiintd preotilor, petrecin cea mai mare salbataciune i dobitocie, fiind siliti eiintre dansii, de se precestuesc in viemi de boale primej-dioase, singuri sa ingroapa i Ii boteazd pruncii, gravre o citanie i blagoslovenie preoteasca, cu care si faptacu totul inpotriva pravoslavnicii legi.

Dela no. 106 din 1851

§i

www.dacoromanica.ro

8

Dintr'acest numar de preoti, sa eredeti Maria Voas-tra, ga multi urmeaza sa se afle, unii batrani nevolnici,altii vaduvi i cazuti in patimi cu nevrednicie de a mailiturghisi, dupd eczacta stiinta ce asteptdm a primi acurndela cucernicii protopopi, dupa care fireste s'a va micsorasuma preoteasca de mai sus, iar pe langa aceasta maiaddogandu-se i incetarea din viatã a fiecdruia, i altiidin nou, de nu sä vor mai hirotonisi, precum ne-au in-stiintat C. departament bisericesc prin adres formal, inputina vreme, vor rdmanea toti acei sateni in mare rd-tacire, i prin urmare, sfintele biserici sa vor inchide.

B) Cei mai multi din preoti, cantareti si paracliseri,sa credeti Prea inältate Doamne, Ca sä afla in cea maiticaloasä stare, si in mare lipsa de cele trebuincioaseale vietuirii, sa lasam ca cele legiuite pentru asemeneaslujbasi bisericesti nu sa raspund, sau si de sa d unoradie ceva, insä pe jumatate, iar altora Cate o parte dinacele drepturi, apoi fara a se osebi din ceilalti de randclacasi, sa \rad inpilati i indatorati in raspunderi d'alepropietatii, si in celelalte de o potriva cu birnipii tarani,iar paracliserii si cantaretii inpilati si la facerea drumu-rilor, fara a se sprijini sau a sa' ocroti acest fel de fete,nici de proprietari, nici de dregatoriile competente in pu-terea legiuirilor intocmite.

Si a§a atat pentru aceasta pricina cat si pentrticanici Vapuitorii tarani ntt merg pe la biserici spre ascul-tarea slujbe.

Multe din sfinte lacasuri stau Inphise, iar preotiiintro jips i sarAcip fiindl nu au ce s4 mai faca, cisant siliti Op se adupa pu poporanii lor la !Kiwi mire-nesti, sprp cäpata brana dip toge zi1ile precumtjei gnorieasi, in mare ratacire, si Ace4la despre cplesfinte.

In acest fel de inprejurki rug4m p fllH11 Voas-

D-leestilor

a-pi pj

www.dacoromanica.ro

9

chibzuiti urmarea cuviincioasd, i sä bine voitia porunci strasnic, atat apararea preoplor i ajutoarelorlor, precum a Ii sa raspunde fàrã prelungire i cele le-giuite ca sa poatä urma datoriile lor, cat si toti popo-ranii sa fie supusi de proprietarii lor si de dregatoriileadministrative, ca sä mearga la sfintele biserici.

C) Tarcovnicii ce s'au recomandat de noi, ca esiticu atestaturi din scoala seminariceasca, si sã vor mairecomanda, socotim de prisos a sa mai trimite i la cari-telaria C. departament bisericesc spre eczaminare, aflan-du-sã oamenii lipsiti de ajutoarele trebuincioase, a Cala-tori dela niste locuri foarte denartate, cale de 16 si 18poste, ci va fi bund vointa a sa rasa a lor cercetare indesavarsita ingrijire a chiriarhului Eparhiei.

D) Sfanta biserical dela schitul Recica, schitul Co-manca, aniandoud din jud. Romanati, iar mai cu seam4biserica schitului Dobrusa aproape de mosiea Dragasanidin judetul Valcea, metoase cate trele ale acestii sf. E-piscopii, cu mare intristare le-am privit a lor proastästare ruinata ca unile ce au fost si sant 1nzestratecu mosii i venituri insemnate, i pentru cinstea numiri-lor ce poartd, rugam buna vointa a Märii Voastre, sd a-ratati parinteasca ingrijire, caci de vor ramanea tot asa,peste putin vor amerinta si mare primejdie. In asemeneaiarãi ruinare i supusa .primejdie oftand i biserica dinsfanta Episcopie a Ramnicului Valcii, nu ne Indoim ea-Maria Voastra veti da Malta donmeasca poruna pentrupreinoire, supt increderea chiriarhului ei, cAci socotimnecinste, pentru o asemenea sfAntä casa In vechimea tjtului ce poartà peste 400 de ani, asta4i sA pricinueasc4mare intristare vericdruia privitor, vaxAndu-o in acest fel4e stare.

E) Zidirile seminarului din sfAnta Episcopie Râninicu,ca trnile ce sä vAd §i sa cunosc pAnA acum ,singure, a-

tra, sä

pi

www.dacoromanica.ro

10

valid in läuntru indestulate incaperi pentru trebuinta in-fiintarii de seminar, indraznim a aduce plecata rugaciune,Ca de veti gäsi §i Maria Voasträ cu cale, sa poruncitia-i sä face cele de lipsa, acoperi§ul adicä pe din afara§i celelalte pe din läuntru, fiind a lui cladire la un locfoarte potrivit cu trebuinta unii asemenea §coli biseri-ce§ti, §i in urmä nezabovit a sd §i muta intr'ansul uce-nicii seminariO, caci la din iinpotriva, pricinile binecu-vantate, care le-am spus la "Malta cuno§tintd InaltimeiVoastre prin osebit raport din parte-ne, nu eartd a maifi seminarul Episcopii la sf. mandstire Bucovatu dinpreajma Craiovei.

F) In pricinile casnice0 ce ne-au thpresurat cudeosebire mai mult Intre clasa cea de jos, sa chibzuitiMariea Voastra, urmarea cuvenita, caci de nu vor li

poruncite autoritatilor locale, sa ne dea ajutorul cerutatat and va fi a sa trimite vre-o fata din acele prigo-nitoare spre canonisire la manastiri, cat §i spre a sa a-duce la deplinire bisericestile noastre hotarari, ce amdat si vom da, nu §tim cum sa va mai starpi acest rauInrädacinat, care din ce in ce merge tot crescand §i in--multindu-sa.. G) Multe fete bisericesti care sä cuvine §i dupacerere de buna voe, §i dupa neaparate trebuinte a letrimite la sf. mändstire de monahi spre pocainta §i man-tuirea sufletelor ; din nenorocire astazi, nu .tim unclesa-i Indreptam, §i ne rugam Inaltimii Voastre sa chib-zuiti urmarea cuviincioasä, numindu-sa acel slant laca§,.§i poruncind mijloacele Inlesnitoare despre cele trebu-incioase ale hranii acelora.1 H) Mare nedomirire §i in pricina padurilor dupe lamo§iile episcope§ti, pe de oparte sa avem privighere-pentru a lor strejuire la propietar; iar pe de alta sa nufim slobozi a lua vre un -lemn, Mra tirea §i dezlegarea

.

www.dacoromanica.ro

11

C. department bisericesc, ci fiindca luarea acelor lemne-sau taere din cele neroditoare nu este pentru vre-o spe-cula, ci numai 'in trebuinta casii episcopesti, ori a schi-turilor, metoase ale ei, In facere de vre-o namestie, cosar,grqd si altele, sau in cladirea lacuintelor bietilor lacui-tori clacasi dupe la rnosiile Episcopii, din partea caroranenumarate jalbi intampinarn cu cerere de slobozirealemnelor, sa bine voiti Maria Voastra, a da luminatAdezlegare de chipul urmarii, de este slobod chiriarhulpropietar a avea singur aceasta voe cu desavarsire sau nu.lar anii Inaltimii Voastre, rugam sa fie dela milostivul.Dumnezeu multi si fericiti.

I- Kalinic-Rámnic1851 August, 25

Rezolitfia gl'aril Sate

Protopopii recomandeaza mai multe ori drept buntpe aceea cari le dau bani, si despre aceasta chernani.osibita luare aminte a Episcopilor. lar pana a veni se-minarile in stare de a scoate tot numarul trebuincios.pentru vacantiile de pre* recomandarn rezolutia noas-tra de astazi pusa la raportul Logofetii Crechntii de suptno. 3480 dela 11 Iulie : Logofetia Credintii va chibzuimasuri prin intelegere cu Departamentul din launtru, caregulat de doua ori pe an slujbasii bisericesti sa-si pri-measca din magaziile de rezerva bucatile pe deplin Celesant hotarate prin legiuiri.

2) Avem incredire in religia preasfintia lor Episc:.-pHor ca-i vor cerceta Insusi fara a-i da pe man sub-alternelor, si ca id frica lui D-zeu, ne vor propune sprehirotonie de cat pe cei intru adevar vor gasi mai vred-nici, pe acest temei, socotim de prisos a se mai straganitarcovnicii ca sa-si faca formele de a lor priimire, si a-:.semenea sa vor Indeplinl prin .corespondenfiea Episca--pului cu osebitele locuri de cadere.

www.dacoromanica.ro

12

3) Toate le am primit in desavdrsita derapanare si-a-le face de o data e peste putinta, de acea Prea Sfin-lia sa va chibzui care sant mai de neaparatä si grabnicatrebuinta, pentru acelea numai va face planuri si soco-teala de cheltueala, ca treptat pe fiecare an sa se lu-creze cate un ce hotarlt ; seminarul trebue c(adit in o-colul Craiovii, intr'un loc mai priincios.

4) Se va urma despre casnicii, precum sa urmeazade catre Mitropolie ce aceasta va fi luat spre acest sfarsit.

5) Prin legiuirea din 1833, a organizatii manastiri-Tor e hotarit numarul calugarilor si cheltueala pentru ti-nerea bor. Episcopul va priveghea si ria starui a sa paziobsteasca legiuire. iar pentru sfarsitul ce ne arata, vahotari clod manastiri care va socoti mai cuvenite1).

6) Padurile sant acaret nemiscator si spre a stan-jini derapanarea la care ajunsera, s'au legiuit orândue-bile cele de astazi, care sdnt in chiar folosul asezamin-telor bisericesti : spre acest sfarsit, privigherea, Ingriji-tea pentru neclintite paza a padurilor si oranduirea pa-durarilor este a chiriarhilor netagdduita indatorire, precumsi a guvernului.

IV*)

Cu cea In Hristos fräteascO. dragosteD-Iu marele lopofat Nicolae Aristarhi Insärcinatul

tu trebile bisericesti pe langa Patriarsia Tarigradului,-s.i prin carele sf. Mitropolie de aici 55 Inlesne0e la multetrebuinti de ale Eparhii ei si ale celor lalte sfinte Epis-.6pii, ce are cu biserica cea mare, precum i sfantultpir ce se cla de acolo tot prin d-lui, 0 se trimete de,Ate ori este trebuinta, ne au facut aratare inscris ea,cu a d-sale cheltuiala zidind in Constantinopol o bise-ilea numita Vlah-Sarai, ii lipse0e mijloacele de a Om-

1) Se hotara manastirile Motru §i Horezu.*) Dela No. 118 din 1851.

www.dacoromanica.ro

13

bunkati i cu trebuincioasele vesminte si odãjdii, cerandcu rugaciune ca sa venim i noi din preund cu ceilalti

_parinti Episcopi In ajutorul trebuincioselor vestiminteod5jdii pentru aratata biserica. i fiindca noi desi pe

1anga alte cheltueli e Intampinam de Cate ori se simtetrebuinta ca sa se adtica sfant mir sau altele dela Patri-arsie, am hotarIt sâ venim in ajutorul pomenitei bisericicu aceia ce mijloacele ne va eita, ca pentru o bisericacrestineasca si numita a Romanilor.

Drept aceia nu lipsim a pofti i pe fritia voastraca sa veniti in ajutorul pomenitei biserici, ori cu niscaiodsajdH Si vesminte In natura mai bune si mai curate,de veti fi avand. sau in bani, si aceia de buna vointa\Fa va arata si va veti proerisi, se va tritnete aid la sf.Mitropolie, ca impreunandu-se cu ajutorul nostru i cuaceia ce se va priimi dela ceilalti frati Episcopi, carorale-am fäcut poftitoare cunostinta de aceasta, sa se puela cale a se face ceva i odajdii i vcsminte sa se trimitad-lui logofatului Aristarhi dupd aratarea d-sale, spre a-jutorul acei biserici. Petitru care având Invedere ca aceacerere din partea numitului cbraz facuta spre ajutorfolos bisericesc, se va primi,cu malturnire si din parte-x/5,nu ne indoim cä o vets pune indatä si in lucrare i neveti intIlnta cu raspuns.

Al fratiei tale in Hs. frateNifon mitr. Ungro-Vlahiei

Antil 1852Luna Ghenar 18

V*)

Cu smeritä plecalcitle ne inchinäm Prea Sfintii V..Prea sfinte,

Ratruz'andu-ne de cele coprinse in stapâneassa scri-

Aceimi dela.49

si

www.dacoromanica.ro

14

soare P. S. V. din 18 ale acestia, atingatoare de che-marea ce faceti si plecatului supt iscalit a veni in ajutorulInzestrarii sfintei biserici Vlah-Sario din Constantinopol,nu lipsim cu cinste a va raspunde, ca buna vointa si dinparte-ne, ar fi fost ca sä ne aratAm cu deosebire simare dragoste, spre deplinire si a trebuintii ce ni sa scrie-si a indemnatoarei poruncii P. S. V. Insa din nenoro-cire precum credem ca va fi bine cunosmt (negresit azice), ca mai nimic nu am afiat in aceasta sf. Episcopie,atat in cele ce sd atinge de cele bisericesti, cat si despreincaperile neaparat trebulncioase unei asemenea sfinteicasi, si am fost si santem saiti cu dela insine cheltuindsi facem cele ce putinta ne ajuta, din care pricini, pestesapte mii sfantihi astazi santem datori in privinta pre-Thoirii caselor arhieresti din sf. Episcopie a RamniculuiValcii. i asa din toata neindemnarea si lipsa, trimetemsi noi lei trei sute cincisprezece, in sfantihi 140, facuti-grop, rugandu-ve a fi priimiti si a sa socoti drept multi,dupd cuvantul zic duhul osardnic, iar trupul neputin-dos".\ De care ni se va da ertare si arhiereasca blago-sloveniea Prea o Sfintii V. Santem al P. S. V.

f Kalmic Relmnic

VI *)

Prea Sfinte ParinteLa scrisoarea ce Prea Sfintia Voastra ati adresat Marii

sale Prea inaltatul nostru Domn, in privinta recladirii bi-sericii dela Ramnic a sfintei Episcopii, si reparathlor cechipsuiti a se face seminarului de acelasi oras, Inaltimeasa mi-a poruncit sa va incunostintez, Prea Sfinte Parinte,ca vede cu multa bucurie neobosita priveghere ce avetipentru imbunatatirea sfintelor lacasuri, si ar fi vrut sa-dea indata deslegare pentru ceea ce-i insamnati , dar

*) Dela no. 106 din 1851

www.dacoromanica.ro

15

fiindeä pentru asemenea autorizatie urmeaz'a a se facecereri potrivit cu cele In flinta controlaricesti reguli, Ma-ria sa vä pofteste sä adresati pentru reclädirea bisericiichibzuirile P. S. V. formal, catre Departamentul credintii,Insotind si plan cu contractul ce va fi a se incheea pen-tru aceasta reconstructie.

Mr pentru reparatia seminarului Maria Sa stiind chchiar P. S. V. exprimasarati dorinta de a se cladi se-rninarul in Craiova, ca sa fie langa rezidenta P. S. V.nu vede trebuinta de a se face insemnatoare cheltuelicu reconstructia si acelor 4-leaped dela Ramnic, la caredupe arderea orasului n'au ramas cleat paretii. MariaSa in unire cu cea mai dinainte cerere a P. S. V. so-coteste ca seminarul fiecaria Eparhii trebue sa fie acolounde este rezidenta Arhipastorului. pentrucd daca tin a-semenea asazarnant de invatatura duhovniceasca nu va fisubt ochii chiar a cdpetenii bisericesti, nu nurnai nu sedebAndeste scopul moral ce obstea asteapta, ci din po-triva, se poate introduce intransul vre-o neghind foartevatarnatoare cresterii, ce trebue a se da tinerilor odraslea carora misie este a duhovnici populul crestin pe ca-lea mântuirii.

Maria Sa \fa' pofteste P. S. P. sa binevoiti a cum-Orli aceste observatii cu a P. S. V. intalepciune siduhovniceasca dorinta si sa chipsuiti asezarea semina-rului langa P. S. V. In Craiova, unae vä aveli rezidenta.

Primiti P. S. P. din parte-ne, Incredintarea de a-dancul respect cu care sant al P. S. V. prea plecat fiusufletesc.

P. Poenaru14 Martie, 1852

VII*)

Cu duhovniceasca dragoste 0 parinteasca.blagoslovenie Arhon Aga.

Dorita si fiiasca scrisoara Dv. din 14 ale acestia,*) Aceali delft.

--

www.dacoromanica.ro

16

cu dragoste primind, si de cele ce ne insemnati ca rags-puns din partea lnaltirnii sale, intelegancl, grabim a vaface cunoscut, ca dupa cele instiintate mai Inainte formalSi particular atat Marii Sale i d-lui coconului lancu Bi-bescu cat si Dv. in privinta chibzuirii locului cuviincios,.pentru cladirea din nou atat a catedralei acestii sf. E-piscopii (cad a mai ramanea tot aceste incaperi in carelocuim acum, este peste putinta, pentru multe pricini binecuvantate) cat si pentru seminaru ei, ce se socoteste asta una este neaparat trebuincios.

Noi asteptarn cu mare nerabdare luminata dezlegarehotarItoare de numirea mai intai a locului spre Infiintarealor, si apoi sa ne asemanam domnestii rezoluti pusa laraportul nostru din anul trecut Saptembr., ea sa facemplanuri i socoteala cheltuehlor, fiind bane stint D v. cal

inainte de a se cunoaste locul oranduit spre cladire, nusa poate nici plan a sa alcatui, nici deviz a sa tntocmi.

Si asa poftim pa Dv. ca sa supuneti la inalta cu-nostinta Marii sale, plecatele no3stre rugaciuni, sa binevoiasca ca fara amanare mai mull, a hotari o data yetiin care parte ae loc anume din preajma acestir politiis'ar socoti de cuvinta spre noua In-111*re acelor de maisus, si sa fim nezabovit vestiti, ca sa se faca apoi con-troiariceasce urmare potrivit formelor asezate, si a sa sipune in lucrare ineeputul .cladirilor.

Sä credeti Arhon Aga, ea prin mahnire sufleteascavedem astazi numai aceasta sf. casa la Cate trele locu-rile si partile ei din nenorocire lipsita de sfintele D-zeesti1ocasuri, de casele trebuincioase precum si de incape-rile seminaricesti, adica nici la Ramnicu Valcii, nici incapitala Bucuresti, asernenea si aici, unde biserica fiindfoarte mica, si nelneapatoare norodului ce sa strange,,nici scolarii seminaricesti, nu-s'i pot avea locurile cuve-nite spre citire si Cantare pentru a lor deprindere.

He mangaem acum si nadajduim intai la D-zeu si

www.dacoromanica.ro

17

al doilea la Maria sa, Ca pupa vethim'ea numerui--deArhiepiscopie a Ramnicului '44--Noirrtirgeverin, ce poartaaceastA eparhie, de unde astazi Matta Pronie a icono-misit si a dat putere obladuitoare Inaltimei sale adevd-ratului fiu duhovnicesc at ei si patriot al aCestii MiciRomanit, nu va pregeta prin buna vointa a o radica iarasiIa cinstea ei dintai i atunci va fi o pomenire vecinica,

nemurire luminatuluf nume al Inaltimii sale si a d-luiministrului credintli, patriotul acestii capitale, ca niste in-temeetori i fondatori acestor sfinte asezaminte publice.Numai putin Inca si Dv. dupa cuvantul de patriotizmveti hia parte, prin staruitoarea aducere arninte. lar catreacestea, re 1ntemeem pe Domnestile cuvinte rostite catresupt iscalitu in zioa psififorii noastre, and ne-am In-Irednicit de am pritnit pa Maria Sa la metohu Cerniai fa-gaduitoare Inaltutui domnesc ajutor.

Noi nu cu atata ravna personald am esit din sf.manastire Cernica, cat ca sa deplinim prin supunere maimuft luminata porunca Marii sale. lar and ni s'a hotarltsoarta pentru chiriarhia acestii sf. case, am avut sufleteascaplacere pentru folosui propovaduitor catre turma incre-dintata, Ca vom fi ascultatf ca un organ mijlocitor, pade a parte a sa retool cele neaparat trebuincioase, a-flandu-se toate In paziste i pustlire, ca sa ne o-linim, nitin ostenehle aitora ci urmasii inteale noastre.

lar pa de alta, i perttru oarecare indreptare a tagmiibis ricesti, de care astazi este mult Intrebuintata. Pisa lanict una dintr'aceste, fara ajutoYul Domnestii bunei vointe,singuri noi nimic nu putem face.

Acum not aril Inceput a gandi pentru sinene pildaacefglia care petrecea Thtt'a pestera ; el dug indettinareamultora esiind spit vederea mergand pe Urf afitptata toselte itP leo din firma priveste Inteo pate

Intealta, spre scapare-i, sa ura Intr'un copacir acoloIi

§i

pi

ISmil, pi

www.dacoromanica.ro

18

vede un balaur, si asa la ,radacina leul, sus, balaurul, aeugetat a sari in apa, intransa iaräsi un crocodel marecu gura cascata, a ramas uimit gandindu-sa apurureala pestera.

Cat pentru cladirea bisericii Episcopii la Ramnic,precum porunceste Maria sa, sa va face plan, socotealacheltuelilor si contractelor si prin adresa din parte-nesä vor Inainta C. Departament bisericesc. lar pentru in-tocmirea a listii a reparatillor serninarului de acolo siInaintarea ei, s'au urmat, dupa lurninata porunca MariiSale, data prin grai in toamna trecuta catre Prea cuv.arhimandrit chir Avgustin vicaru Episcopii, intr'o vremeand venise Maria sa in orasu Ramnicu Valcii, cu careva ramanea, precum va porunci Maria sa.

Aceste de mai sus fiind drept raspuns la scrisoareaDv. le impartasim prin aceasta si va poftim a ne in-stiinta rezultatul.

Pa lânga care, va urarn bine cuvantandu-va, ca saajungeti a petrece viitoarele sarbatori ale sf. Invierii D-luimantuitorului Hs. cu sanatate, bucurie, sufleteste si trupesteprecum estimp si la all+ viitori ani multi. AI Dv. parinteduhovnicesc si catre D-zeu rugator.

f Kalinic Rdtnnic1852

Craiova

VIII*)

Prea Sfinte PArinte,Prirnind cinstita preablogoslovitoarea scrisoare P. S.

V. dela 21 ale curgatoarei luni, am supus indata la cu-nostinta Marii Sale Prea Inaltatului nostru Domn celeinteansele coprinse, si mi s'a poruncit sa va ardt, P. S.Parinte, ca pentru cladirea seminarului Maria Sa nu stiede care loc ar putea despoza in preajma Craiovei, ca sa--1

*) Aceia§i delA.

www.dacoromanica.ro

19

Iotarasca spre acest sfarsit, ci ramane ca P. S. V. sa.alegeti un asemenea loc, si de va fi trebuintä a se ho-tart de Maria Sa, sa bine voiti a-i incunostinta alegereace yeti face.

Maria sa, P. S. Parinte, vede nu cu mai putina du-rere, darapanarea in care se afla sfintele lacasuri ale aceiEpiscopii, dar, precum si alta data v'a aratat, asemeneadarapanäri a gasit Maria Sa, la suirea in scaunul Dom-Mei, pretutindenea si ii va fi peste putinta a le restabilitoate de odata, ci nadajdueste la milostivul D-zeu si lasufletescul z e 1 al P. S. V., capeteniile bisericii, cä inscurta vrerne se va invrednici a le vedea toate, daca nusavapsite, macar pornite pe calea indreptarii.

Eu ramaiu cu cel 111 a i adanc respect al P. S. V.prea plecat fiu sufletesc.

P. Poenara27 Martie 1852

1X1

Nifon ...Cunoscand pe de oparte lipsa si neaparata trebu-

Inca ce este de un manual de Pravila bisericeasca, pecat se atinge de cuviintele cerute de sfintele soboaredela cler, In privinta legaturii sale cu biserica s! in re-latie cu sotietatea, precum si dda mireni in unirile lorcasnice, iar pe de alta dorind ca toata partea preoteascqsä cunoasca mai de aproape aceste sfinte legi impusede maica noastra Biserica, ca sa nu-i ramie nici un cu-vant de desvinovatie la faptele ce le-ar urma Impotriva*,ne-am ocupat de culegerea a tutulor canoanelor celormai de capetenie, ce am vazut cd se atinge de aceste'cloud clase si sant mai mult intrebuintate in tirnpul delap', precum cele din soboarele Sfintilor Apostoli; ale

*) Dela No. 96 din 1852

www.dacoromanica.ro

20Sfintilor Parinti si din cele coprinse in Pravila bisericeasca veche pe care asezAndu-le fiecare loeul ce pri-veste, am mai adaogat la srarsitul lor, i cateva

atingatoare de formele ce trebue a se pazi de aziA

'inainte, de eatre aceia ce doresc a intra In casnicii le-giuite, la care s'antem incredIntati ca luand In conside-ratie bunul lor scop:de a stavili In viitor multimea ne-oranduelilor ce se ivesc in toate zilele, intre cei ce a--berg a face aceasta legatura, i pe care multi dintrInsiiuneltind-o numat pentru interesul material si prea putinpentru eel sufletesc, a facut a se slabi cu totul seopul,acestei sfinte taine a nuntli, vd vett uni j fratia voastrala punerea lor in lucrare, i primind alaturatul aci ec--zemplar de aceastd Prescurtare a Pravilii, ce a esit a-cum de subt tipar, sa porunciti atat consistorului aceleislinte Eparbii, cat i cucernicilor protopopi ai plasiFor.ca dela 1 lanuarie al anului 1853 sa urmeze dupa dansa,..conformandu-se cu publicatia noastra, ce este tiparita lainceputul ei, iar de pramirea i punerea sa in lucrarene yeti Intoarce raSpuns.

t Nifon mitt. UngrovlahieiAnul 1852

luna Noembrie 3No. 4820

X *)Cktrer d-hti Aga P. Poenara

Hrs. a inviat i duhovniceasca,biagoslovenie Arhon Aga!

Dorita scrisoarea Dv., din 27 ale trecutului Martie,.la 3 ale acestii, cu dragoste primind, am vazut cele spreräspuns vestiti nog la scrisoarea ce v-am fost trimis din21 ale Incetatei luni, la care vAk facern cunoscitt cA locul,in preajma acestii capitate, de care ne cereti stiinta a sä

Dela no. 106 din 1851.

instructii

)www.dacoromanica.ro

21

alege de insine si sd-1 numim pentru claidirea semina-rului, si pentru biserica catedra acestii sfinte case, noine-am indestulat a sf. Episcopie are un loc slobod, d atvremelniceste pa seama triaghistratului de aici, de sä facetdrgu de afarA pe clAnsul , este si grAdina D-lui mareluilogofAt bisericesc loan Bibescu cu incAperi inteAnsa, decare ne 'ardtase D-lui in anul trecut, CA voeste a o dapentru aceste clädiri. Iar inalta chibzuirea Märii Sale vahotAri acum unul, oricare dintr'acestea douA, sau aiorea,unde va bine voi, cad aici in acest metoh, unde läcuint,am aratät prin mai multe scrisori pricinile bine ,-,cuvAn-tate, de care nu iartä a sä face asemenea cladiri.

Noi, dupd neaparata trebuinta ce cunoastem cd estea sd hotäri aceasta, cu bucurie am alcAtuit acum plan,si socoteala de toate cheltuelile acestor clädiri pe carenu lipsim a le trimite Dv., hotArindu-vd cu dinadinsul,.ca la vreme prilejite, sa le supuneti cunostintii MArii Saleimpreund si cu plecatele inchinAciuni din parte-ne rugd-toare, ca sä bine-voiasca Inaltimea Sa, a da luminata ho-farire de urmare, cad precum este stiut, nici o altà chi-riarhie, nu sA aflA astAzi in asa proastA stare, ca aceastaa sfintei Episcopii, lipsitd si de sfintele lacasuri si deincdperile trebuincioase. Si socotim ca in fericite si lu-minate zilile InAltimii tale, s'ar cuveni a fi protimisitdintru inbundtatire si din celelalte case infrumusetare sprecinstea numelui Micii RomAnii, fiindcA ea s'a invrednicita scoate din sAnul ei, patriot, cu mare putere, dela celPrea inalt.

Precum noi credem, fArd indoiald cA milostivul D-zeuva invrednici pe MAria Sa a le vedea toate, nu pornimpe calea indreptArii, precum Dv. ne vestiti, ci savArsimbund cuviintd, asa si Maria Sa bine \mind, nici cum sanu se indoiascA, ci prin credinta cAtre D-zeu, aseminatcu aceastA faptA bund, sd porunceascd rostirea. Zelul nos-

www.dacoromanica.ro

22

tru, macar si capeteniile bisericesti despre cele sfinte, au,fost si este cu adevdrat tare fierbinte, insä Fara Dom-nescul Märii Sale ajutor, este in armortire, si nu putemface nimic

Asa dar, de va fi parinteasca milostivire a Inaltimiisale cu primire, ca prin ajutorul lui D-zeu, sä rostueascaodata aceste clädiri veri la care dintr'aceste cloud lo-curi s'ar hotart noi, cu mare multumire si placere voimsd priimim direcsia lor, de va avea si Maria sa increderein persoana noastra si socotim ca vorn avea mai mareingrijire cu durere de inimd, decat veri care altul strein.

Aceasta instiintand spre rdspuns, la scrisoarea cene-ati trimis, si asteptand cu neräbdare fiescu cel maidupe urmä raspuns de verice urmare, santem al Dv. pa-rinte sufletesc si dire D-zeu rugator.

I- Kalinic Rdinnic1852 Apr. 8 Craiova

Cinstitului si al nostru iubit fiu sulletesc D-lui ma-.relui Agdi Petrache Poenaru cu pärinteasca blagoslovenie.

La Bucuresti.

XI *)

1852 Aprilie 8, Craiova,

Catre Parintele Arhimandrit Avgustinvicaru Episcopiei

Bucuresti,

Arhiereasai blagoslovenie Prea Cuviosii tale, PreaCuv. Arhimandrite Kir Avgustine.

Cu intoarcerea de aici a lui Kir Marin vestim Preacuv. tale, cd planurile pentru biserica Episcopiei de aicidin Craiova, si pentru seminar au ramas sä le fac aD-lui acolo si sa le dea Prea cuv. tale, cand atunciinpreund alaturata noastra scrisoare inso(ita si de soco-

*) Aceia§i dellwww.dacoromanica.ro

23

telile cheltuelilor claalirii, sa mergi insuti a le da D-luiagai Petrache Poenarul si peste cAleva zile, vei aveaingrijire a te mai duce, ca sa ceri si raspuns.

latà si formalu adres. catre cinst. Departament bi-sericesc, Insotit si de socoteala cheltuelilor, pentru cid-direa bisericii Episcopiei ot Ramnicu-Valcii, care aseme-nea Inpreuna cu 'pilau ce face Kir Marin, sa vor dala D-lui marele logofat loan Bibescu, vorbindu-i si pringrai cele de cuvinta In azeasta pricina, rugAndu-1 a leInainta MArii Sale WA zabava, ca sd dea luminata hotarIre.

i vom avea raspuns de urmare. AlAturam si osebiteledupa chensiile noastre In pricina cladirilor. Le vei cetisi Prea cuv. ta si vei lua vorba atat cu D- lui marelelogofat Bibescu, cat si cu D-lui Aga Petrache Poenaru,pohtindu-i din parte-ne, ca sA rnilloceascd a saInsArcinaKir Marin cu aceste cladiri si atunci sa vor da afardaceste chezAsii, iar la din potrivd, de va fi a ajungetreaba, ca sa sd ia de alt arhitecton strein, atunci ni levei Intoarce, si noi vom rAmAnea aparati, si Intru nimicnu ne vom amesteca.

Al Prea Cuv. tale pArinte duhovnicesc.

f Kalinic-Rdmnic

ClAdirea din nou a bisericii sfintei Episcopii dinorasu RAmnicu-VAlcii, dupa soaoteala fAcuta, Insumatadrept sase mii o sutA saptezed si cinci, No. 6175 gal-beni inparatesti, hotarIndu-sa a sd da asupra mesteruluiMarin ce ne este bine cunoscut de om cinstit, cu stiintacercat la asemenea clAdiri bisericesti. Incredintam noi,supt iscalitu, prin a miastra rAspundere de verice inpo-triva abatere patubitoare din parte-i, cu aceasta condi-tie insa, ca suma galbenilor de mai sus, sd sd raspunzAin primire-ne, ca prin directia noastra sd sa cumpere

www.dacoromanica.ro

24 --

materialurile trebuincioase, si a sä plati i nurnitului lu-cru mestesugfflui sau.

t Kalinic-Reintnic1852 Apri lie 8

Craiova

A doua chezasie" era pentru clidirea din no u abisericii catedra acestii sfintei Episcopii precum si a se-minarului ce sant a sa face din nou aici in politia Cra-iovei, dupa osebitele doua socoteli, insumate, una dreptsase mii opt sute saisprezece, No. 6816 galbeni inpa-ratesli i alta drept sase mii patruzeci i patru No. 6044galbeni inparatesti".

X111

Ca smerita" plecaciune e inchindm MArfilor VoastrePrea Maltate Doamne,

Dela niste persone de credinp, dinteaceasta capitala,ne am indestulat, ca aproape de scoala nationalA de aici,nu departe si de biserica sfintei Troiti, este a se cum-para un loe pentru clddirea biserica Calvinilor, i caau aplecare cu proerisis a contribui la a ei zidire i uniidin drept credmciosii nostri, care este o gresealä preamare a sa impartasi cu ereticii. Aceasta Prea InaltateDoamne, cu cat pentru cea dintai, socotim urmare cutotul Inpotriva sfintei bisericii noastre rasaritene a saafla, adeca o asemenea cladire a unor eretici impotri-vitori dogmelor ortodocse aproape de cele cloud sfintelocuri ; biserica sfmtei Troiti, i coala, unde sa predafrica lui Dumnezeu, i alte stiinte mora!a, ne-au pricinuitnu putina mahnire sufleteasca, cu atat mai mult si pen-tru cea de a doaa. Ne-au prut tare rau, mirandu nesinene, cum aceastä proereticoasa contributie, sa nu searate d catre sfintele biserici cristiane, cele fara venituri,

*) Dela 107 din 1852.www.dacoromanica.ro

25

ca sä le ajute, si sa le infrumuseteze cu cele de lipsä,-spre slava prea puternicului D-zeu, si spre vecinica po-menire a neamului Domnilor, rnormantat la acele sfintelocasuri.

Supt iscalitul acluce plecatarugaciune lnaltimii Voastre,de nu se va putea propri cdtotul cladirea bisericei acei,sa vã milostiviU, ca parinte sufletesc, a da luminata po-runca, ca sa se infiinteze aiorea afara de oras, cu de-pArtare de sfintele noastre biserici, caci tot afara debariera, sa aflit si gropistea morrnantarii unor asemeneasträini de legea noastra..

Aceastea, dupe chiriarhiceasca datorie ne-am cunakut siliti, a le supune la Malta cunostiinta Marii Voastre,indreptatoriului tuturor, celor de fire bisericeascA si po-liticeasca, ca sa bine voiti, in fericite si pacinice ziieleInaltimii Voastre, a sa face cele placute lui Dumnezeu,dorite fard indoialA si de Maria Voastra.

Al InAltimii Voastre, plecat intru smerenie si cAtreDumnezeu fierbinte rugator.

Kalinic Rdmnic1852 Dechem. 8

Craiova

XII1*)

Prea sfinte Stäpane,Recunoscatorul nici odata nu uitA pre facatorul sat!

,de bine, ci tot d'auna 11 binecuvinteazd Inaintea luiDumnezeu, si il arata oarnenilor, ca A ia pilda de fapteNine, ca dela o lumina ce sta Inaintea ochilor, si li po-vatuieste sa mearga catre cararea cea dreapta ; dar Visaprecum putini pastori sant (dupre zisa Domnului nostruIs. Hr.) carii isi pun sufletul pentru oi, asemenea si pu-

-tini sunt carii aud si urmeaza dupd glasul Pastorului :*) Dent No. 94, din 1852.

www.dacoromanica.ro

26

cei mai multi Ant ca caprele, ce sa sileste pistorul säle dun' la pasunat, si dânsele alearga, se baga in crang_si in maracini ; la care vine zisa proorocului : Toti s'auabatut, netrebnici s'au ,facut, nu este cel ce cauta preDumnezeu".

De aceia, precum doreste cerbul de izvoarele apelor,asa Inseteaza sufletul meu de a se impartasi de binecuvantarea Prea sf. Voastre, si:a vä vedea fata cea brandaca a lui David in toate zilele vietii mete ; ci plecat rog-buna vainta P. Sf. V. ca sa ertati rostul buzelor mele.

$tiu Prea Sfinte Stapane, ca. Indestul aveti ingreuare(sic) pentru cladirile ce ati pus in lucrare, eu am indraznit insa si pe lânga cele cinci proschinitare am a-daogat Inca cinci, precum se vede in lista abonatilor,si vi le trimeset cu un preot dela Maica Precista, impreuna cu ale paritelui Augustin.

Acum se afla supt tipar Docstarul tomul al doileatadica Triodul si Penticostarul ; din care Triodul va elila lumina pe la sfársitul lui Februarie, in marime de 15coale pe hârtia cea mai bung. lar PenticostardI va esila sfársitul lui Martie, neputând hotari de c5te coale sava face ; pentru care va rog ca sa bine voiti ajuta latiparirea lor din fonclul seminarului, pentru trebuinta se-minaristilor, dupa nici 'Ana acum nu m'ati lasat neaju-torit la toate cartile ce am tiparit, pentru podoaba sfin-telor biserici si luminarea neamului, ca nu numai Areiniisa se laude ca sunt imbogatiti de toate cele trebuincioase,

Al Prea Sfintii Voastre cu plecata smerenie supus.Anton Pann

1853 Fcbruar. 12Bucurgti

XIV *)Nifon...

Fiindca tipografia a intrat cu tiparirea sa intral noa-*) Aceiagi del6

www.dacoromanica.ro

27 --

lea Minei, ramaind numai trei a se mai pune supt tipar :-adica Octombrie, Noembrie si Dechembrie, si pentruCadeoparte orice fond avea s'a cheltuit cu infiintarea celiid'adoa masini, iar pe de alta Intretinerea ei cere o chel-tuiala foarte mare si necontenita, de aceea poftim pe-fratiea voastra, ca sa raspundeti si ramasita de banice-au mai rämas pana la suma totala a platii mineelor,ce se tiparesc dupa cererea ce ati facut pe seama fratiivoastre, ca cu aceasta sä platim datorirea ce am facutla casa centrala atat pentru infiintarea tipografii, cat sipentru intampinarea cheltuelilor cerute la tiparirea Mi-neelor §i tot de odata sa ne putern inlesni a pune supttipar si cartile urmatoare ce s'au gatit de indreptat si acaror lipsa sa simte foarte mult, adica. : MolitfelnicultCeaslovu, Psaltirea, Triodul si altele, caci acum putetiramanea Thcredintati ca peste trei Inni cel mult se vorsavarsi toate mineele.

i de -nu ati primit pe toate cele tiparite pana a-cum, zabava urmeaza din partea legatorului, iar nu din-tr'a tipografului. Asteptam dar cu nerabdare punerea catmai in grab in lucrare a acestii poftiri din parte-ne.

f Nifon tnitrop. Ungro-VlahieiNo. 4554

t 853 lulie 10

XV 1

Nifon...Din banii pretului Mineelor la care santeti abonati

fratia V. priimindu-se acum prin cuviosul protosinghelPafnutie cu adresa din parte-va subt No. 1377, galbenicinci sute in sfantihi care fac lei cinci-spre-zece mii sapte-sute cinci zeci, No. 15,750 : nu lipsim a va raspundespre stiintä.

*) Aceiaqi deld

.

www.dacoromanica.ro

28

Tot de -odata va poftirn ca sA grabiti trimitereacelorlalti bani spre complectarea sumei pretului intregal abonamentului, cad trebuintele tipografii sant marineaparate, precum v-am incunostintat i prin adresa cuNo. 4554. far tiparirea Mineelor este a lua sfarsit pesteputin si numai legatul lor poate sa mai pricinueascaoarecare intarziere.

Mfon mitr. Ungro- VlahiiNo. 5723

1853 Octoinbrie 2

XVI *)

Cu cea In Hs. frateasca dragoste ma InchinPrea Sf. V.

Pnimind cu dragoste scrisoarea Prea Sf. V. dela3 ale acestia, trimisd prin cuviosul monah Metodie, amvazut cele ce Intransa ne insemnati. Ne-am bucurat cudeosebire, cand am vazut ca va aflati sanatosi, precumasamenea i noi ne afläm cu darul lui D-zeu si ale PreaSfintii V.rugaciuni.

Catre acestea, asemanat cu dorinta ce ne ecsprimatiprin aratata scrisoare, trimetem cu aceasta 28 bucaticarti, ce se insenmeaza in dosul acestia, din celetiparite in tipografia acestii sfinte Episcopii, fiecare in-semnate cu pretul lor, dupe dorinta P. S. V. lar acumavem in tipar Cuvintele Apostolilor Durninicilor de peste an.

Pomenitul mai sus monah, de vreme ce este tre-buinclos P. S. V., i- am dat cuvenita voe a se stramutaacolea.

Al P. S. V. in Hs. fratet Filotei Buzdet

Anul 1853lona Noembr. 6

*) Dela No. N din 1852.

t

www.dacoromanica.ro

29 --

No..20 Psaltiri ate lei 5 pr. 20 una

2 Prohoade pe lei 2 pr. 20 unu1 Artimetica1 Ceaslov1 Opt glasor1 Pravila Duhovnicilor

Slujba Sfintelor Patimi1 Catihis

Lei par.,110

52

55

510

3

28 Peste tot doul zeci §i opt bucati 145

XVII *)

Nifon ou mila lui Duinnezeu Arhiepiscopgi Mitropolit al Ungro-Vlahiel.

labitorulni de Duinnezeit frateLai Episeop al EparhiiSf. Episeopii Rdmnien Kir Ka linie

Pentruca cloud stralueite biruinte ce s'au savarsit decatre inparateOile otiri rose§ti, in privinta sfintei noastre-religii ortodocse chemati de a noastra datorie in ase-menea inprejurari, poftim pe fratia ta ca, Durnineca la20 ale corentei luni, dupa savarirea sfintei liturghii sase citeaseA rugaciunea de multumire atat acolea la E-piscopie, cat §i in toate bisericile din, acea Eparhie, in-tocmai dupä cum sá coprinde In alAturatele eczemplare,ce vi sa trimit in No. de 1434 spre acest sfar§it, inda-torandu-se cucernicii protopopi ea sa nu intarzieze cua lor thpartire, ci indata fara eltusi de putina zabavasa dea negre§it pe la biserici Cate unul din aceste cc--zemplare,, spre cuvenita urmare mai sus ecspusa. Si pen-trucä lor fiind foarte grabnica,indata ce auc§,it din tipar nu au ertat vremea ea sa se §i lege Inbropri, de acea sa va pune acolea, a sit Lega dupd mo-

AP) Dela No. 9 din 1853

ecspedierea

www.dacoromanica.ro

30

delul ce vi sd aldturd aici eczamplarul legat. lar acumde priimire si intocmai urmare ne veti inapoia raspuns.

t Nifon mitr. UngrovlahiiNo. 6826

1853 Dechembrie 12

XVIII *)

Nifon...Primind noi astazi adresul Eeselentii sale D-lui de-

plin Tmatuternicit cornisar ecstraordinar general adiotantde Budberg, cu data d in 26 ale corenteii sub no. 79,prin care ne face cunoscut cum ca, dupa privighereafacuta de catre Ecselentia sa comandantul an sef dinjudetul Mehedinti, au aratat cu Incredintare ca preotiisi anume : lanache din satul Isvoarele, Costandin dinsatul Pristolu si Marin din satul Patulele, umbla de in -d earnna pe lccuitori lA revo:la piin sfaturi atalatoare si-turburatoare de linistea obstii. i prin influenta preoteasca,sa i aduca la desavArsita nenorocire ; si pentru eare Ec-selentia sa Printul Gorceacov cere a se lua masuriletrebuincioase Intru staviiirea acestor abuzuri, tot de odata scriindu-ne cu rugaciune, ca sa dam d'Areptul sine mijlocit poruncile noastre intru aceasta, ca acei pre-oti de care este vorba, s...1 se trimita surghiun la vre- omanastire mai dePartata. Prin urmare, grabindu-ne a faceaceasta cunoscut fratii voastre, va poftim ca fara ctituside putina intârziere sau inpiedecare, sa oranduiti intea-dins de a merge grabnic si a rddica pe acei trei pre-oti, pe care indata sa-i dna la manastirea Govora si sdea eu alaturata ad a noastra poruncd sub No. 413 in-primirea igumenului acei mdastiri Govora, sau lipsindigumenu sd-i dea hi m'ana iconomului mandstirii, sauaceluia, ce va fi lasat In locul .igumenului; spre a face

*) Aceigi dela.

www.dacoromanica.ro

31urtnare coprinderii acei porunci a noastrd, care läsand'otiespecetluita de a-i vedea coprinderea frAtia voastrd, s'odati oranduitilor inchisd. Veti face 'MA fratia voastrdmaturd bdgare de seamd, ca atat pornirea oranduitilordin parte-vd sd fie grabnica, cat si ridicarea acelor pre-oti de acolo de catre oranduiti sd fie Tndat i aduce-rea lor la m-rea Govora netntarziata, !And oranduitiikinscris de la igumen, pentru a preotilor priimire in aceamandstire. i care pe langd rdspunsul fritii voastre, sani sa trimitä aici.

Nifon mitr. UngrovlahiiNo. 414

Anu1 1854 Ghen. 27

XIX *)

Prea Sfinte Parinte,Dupa ce s'au isgonit vrasmasii din satele din preaj-

ma Calafatului, si m'am asazat cu stabul ostirilor impa-paratesti in satu Maglavit 1), dorind a asculta sfanta slujbala biserica, au fost cu neputinta pand ce mai intai nus'au luat masuri pentru totala prefacere i aducerea instare, de a sa putea urma slujba, dupa cuviinta ceruta.

Acum dar, savarsindu-se aceasta prefacere in urmajertfii 400 galbeni, ce prin suscriptie s'au adunat dela d-lorgenerari stab si ober ofiteri, i prin osardnica ingrijire aEcs. Sale generalul Semakin aducandu-sa in cuViincioasastare, pe cat rnijloacele au ertat, s'au intocmit o listacurata de toate sf. obiecte ce din nou' s'au cumparat, i

de meremetu pe din nauntru i pe din afara ce s'au facutla aceasta. biserica, care lista adeverindu-sa cu a meaiscalitura si mai multor generari i tab ofiteri, s'au de-pus in cutia bisericii, dandu-sa sub de aproape ingrijirea preotilor i deputatilor acestui sat ; i ca sa fie ei mai

Aceiai1)

de1A

CornunA in jud. Dolj

t

www.dacoromanica.ro

32

patrun§i de aceasta datorie, §i a nu cumva poate din alor neingrijire, a sà instreina vreunul din obiectele sf in tecu care s'au inzestrat acest sfant loca§, am socotit detrebuinta a alatura pe langa aceasta o copie §i P. S. V,

va rog plecat, ca sã nu treceti cu vederea petinerea in blind oranduiala la acest slant laca§i cu hramuSf. Nicolae, facatoru de minuni, cad socotesc CA estefoarte pacat ca bisericile ortodoxe sa sa lase in proastästare, precum s'au gäsit aceasta de la Maglavit.

Nadejduind ca aceastä rugaciune va fi sprijinita, masub insemnez cu respect.

Al Prea Sf. V. prea plecat §i supus.Pay. Laprandi

1854, 39 MartieMaglavitu

XX.

Btscurgti 1855, Genarie 20

Sarut dreapta sfintiei Voastre !Ne am in§tiintat Prea Sfinte cu destuld mahnire,

despre petrecerea din viata a cuvio§iei sale maica Pla-tonida, starita schitului de un lemn, dar cel atot puter-nic,, precum au bine voit a facut, §i despre acest punctnimini nu putem fi aparati de vreme sau mai tarziu. Perangd acestea avand in vedere c acest sfant loca§ segase§te astazi in lipsa de o legiuita carmuitoare, caretrebue a povdtui. §i indrepta turma catre acele sfar§iturila care este insemnata prin rnisiea sa de cel prea Malt,§i oranduelile intocmite §i cã dupa a§ezamintele ce sapazesc, ocrotirea §i protectia acelui sfant loca§ hind la-sata matu§a-mi Brancovencii, ca fireasca ctitora, apai 'Danaa sa intari de starita acea ce dupa punerea la cale fä-cutA de cafre fireasca ctitora urmeaza. a carmui poment-

41) Dela no. 2 din 1855.

si

www.dacoromanica.ro

33

tul sfant loca§ ; cunoscand §i noi cat Prea Sf. V. doritibund oranduiald intru paza chibzuirilor ctitore§ti, nulipsim a O. ruga §i din parte-ne, ca in asemanareaacelor orandueli, sa bine voiti a da §i P. S. V. cea de-savar§ita binecuvantare aceleia, ce matu§a-mea o va gasicu cale a fi numita de starita, la pomenitul sfant loca.

A sf. voasträ ca o fiica sufleteascd §i supusaElisabet Stirbei 1)

XXI *)

Nifon....

Fiindca dorinta noasträ §i a Marl Sale Prea inalta-tul nostru Domn este ca semenarele sa aibd uniformitatein invataturile, ce sa predau intransele, §i fiindca inultedin §tiintele, ce sant oranduite in programa incuviintatade Eforia §coalelor, sant nedate la lumina' prin tipar, pri-cinuindu-sä dinteaceasta mare osteneala §i paguba §co-larilor. De acea s'a insarcinat de noi §i de Eforie, pita-rul Ilie Benescu profesorul de Teologie, in seminarul deaici, ca sä lucreze aceste carti ce lipsesc §i sä le tipd-reascd. Pentru care sä indatoreazd semenarul ca sä prii-measca de o cam data un numar hotarit spre inlesnireatiparirilor.

In acest an e§i de supt tipar Morala cre§ti-neascd, pe care Eforia §coalelor, supuind-o cercetärii co-misii profesorale, o §i incuviinta, §i o introduse in §coalelenationale, pentru meritul ei ; din care yeti primi acum250 trupuri ca toate celeIalte seminare.

t Nifon mill-. Ungrovlahieino. 2718

Anul 1855 Iona Sept. 9

1) Sotia Domnitorului Barbu Stirbei.*) Dela No. 94 din 1852.

www.dacoromanica.ro

34

XXII*)

Cu tea mai adâncd plecAciune inchinändu-masarut dreapta Prea o Sfintii Voastre.

Precum floarea greceste sã numeste) iliotropeon, earrumaneste flo area soarelui, sä intoarce dupa ceI de pestezi curs al soarelui, asa i cei nenorociti, Ii Intorc pri-virile lor catre facdtoru lor de bine. Eu, Prea o sfintiteparinte, de multa vreme am adunat, de prin istorii i carpbisericesti, cate-va stiinte, despre facatoarea de vieataCrucea Domnului, adica cat au fost inaltimea ei, i gro-simea, i cat au fost lungimea lemnului celui pus incurmezis, i in ce unele troparii, arata pe cruce in treiinpartitä, si in altele iaräi aratä in patru parti adaogandcevasi, i despre sfintele piroane, i celelalte eke sä co-prind in alAturata instintare. Toate acestea aclunandu-le latin Joe, am pus a sà tipari intituland partea antichitatii,despre Crucea Domnului, stiinti care Inca nu s'au tipdritpana acum rumaneste. Si eata ca i en, asemanandu-maurmarii floarei soarelui, Intoarsa catre Prea o sfintia voas-tra, i va inchin aceasta carte, ca la niste pastori sufle-testi i voitori de bine ai mei, care m'ati ajutat dupävremi cu cea ce Duhul slant v-a insuflat. Primiti dard a-ceastä a mea dedicare, si aratandu-vd cu rnila asuprarnea, bine voiti a da voe cui sa cuvine, ca sa se inpartape la sfintia lor pArintii protopopi ai p1aibor, ate treiinstiintari, in aceste alaturate, aici, ca prin sfintia lor, sa'se facd ceva prenumeratie, spre a inlesni cheltuelile ti-parului, si a Han ; banii Ii vor raspunde cand vor priimifiestecare cartea, unde va fi i numele tiparit.

Priviti, Prea o Sfinte PArinte, cu ochi de indurare a-supra mea, care la varsta de 72 ani, insarcinat cu casa,sant bAtut de cea mai covarsitoare saracie, cAci unul

*) De la No. 70 din 1855

www.dacoromanica.ro

35

Dumnezeu stie cate oftari si lacrami \Tars in toate zilile,zlergand ca sa poci capata cele pentru hrana zilei.

Fie bund vointa Prea o sfintii voastre, si dati bla-goslovenie intru a mi sa face naclajduitul ajutor, prin pre-numeratie, caci cafe putin dela multi, sa." poata unul ; siapostolul Pavel in cartea a doua dare Corinteni cap. qstih 6 zice : cel ce seamana intru blagoslovenie, intru bla-goslovenie, va si secera. Asa Prea o snntite Pdrinte, sanu intoarceti in des:1.ft a mea plecata rugaciune, ci des-chideti mie, celui ce alerg la ajutorul Prea o sfintiivoastre, milostiva inimà si nu ma lasati cufundat in va-lurile deznaidajduirii pre mine ce sant al P. S. V. preaplecata si supusä sluga.

A. G. Lesviodakspaharnic

1855 Dechembrie 6Buctsrgti

XXIII')

Cu frateasca dragoste ma inchin Prea Sf. V.Din Vechiul Testament, ce am pus sub tipar in ti-

pografia sf. Episcopii, v-am dat and eram la Bucurestiin anul trecut partea I-a care coprinde cele cinci eartiale lui Moisi. Si fiindca acum, a esit si cea din urmaparte a acestui Testament in trei tomuri ; am cinste a vätrimete si pe acestea legate, rugandu-va ca sa fie prii-Mite cu acea bund vointa si dragoste, cu care au fostprimite si celelalte pdrti : iar Noul Testament, sa. afI5 Supttipar si nädäjduesc in ajutorul lui Dumnezen, ca in cu-rand sa iasa si acesta pe care vi-1 voi trimete.

Catre acestea, fiincicd crez ca, ca in toate locurile,asa si in Eparhiea Prea siintii voastre, sd gäsesc multirävnitori 0 doritori, de a dobandi o aserninea folositoare

*) Dela No. 94 din 1852

--

www.dacoromanica.ro

36

§i trebuincioasd *carte mai cu Mama preotii. De aceiatrimetandu-va alaturatele aci zece instiintäri tiparite, varog ca sa aveti bund vointa a porunci sa se publice sisd se recomande o asemenea folositoare carte, ca cei ces'ar arata cu dorintä, de o dobandi, sa o poata gasi, siaci la sfanta Episcopie si la metohul din Bucuresti, undeo sä trimetem o suma oare care.

Primiti, cu acest prilej, ale mele fratesti inchinaciunicu care am cinste a ma supt insemna.

Al P. Sf. V. in Hristos fratef Filotei-Buzdu

ArruI 18561una Marfie 17

buz'au

XXIV *)

Tipografia Nifon MitropolitulINSTIINTARE

Sunt cinci ani aptoape dela infiintarea stabilimentului de Tipografie Bisericeasca aici in Bucuresti, a Preasfintitului Arhiepiscop si Mitropolit al Ungrovlahiei D.P. Nifon si in acest scull timp s'au tiparit o multirnede uvrage ale editorilor Romani, cum si alte carti in fe-lurite limbi, dar mai cu seamä tipografia s'a ocupat attipariturile cartilor bisericesti, dand la lumina Mineelepe 12 luni, Octo hul, Orologiul, Psaltirea, Evhologiul siLiturgiea, toate cu graburele sau icoanele lor ilustrate,.§i harte dintr'ansele cu colori in fete, si cerneala indoitacu rcsu si negru pe hartie velina : avand acum subttipar Triodul, si Pentecostarul, dupa a caruia savars reva urma Evanghelia, Apostolul si Chiriacodromiul, toatecu icoanele lor lucrate la Praga dupa desenurile religi--oase cele mai frumoase.

Dela 94 din 1852. Tiparitura.

www.dacoromanica.ro

37

Scopul progresiv al acestei mari si costisitoare intre-prinderi a fost si este eftindtatea cartilor bisericesti sireligioase. A inlesni sfintele biserici ca sa le aiba cu unpret pe jumatate in a i putin ca cum le cumpa.ra pAnaacum aduse din alte tpografii streine.

Cu aceasta se invedereaza cd, nu a f ost nici nueste un interes peculiar cu tiparitul si vAnzarea lor, cicumai un sacrificiu de depunere a cheltuelilor, a grijelorsi a ostenelelor intreprinzMorului.

Zelul religiositatii, scopul moral si progresiv al Prea-sfintitului Arhiepiscop si Mitropolit al Ungrovlahiei Nifon,a fost si este marirea si impodobirea bisericii.

Aceasta mireasa a lui lisus Hristos, astigata custhigele salt ce si I-a varsat pentru dânsa, aceasta muma-ata't de bung pentru tot omul ce cauta azilul in sanulei: .nu se putea a mai fi lipsita de tot ce o face fruc--tifera si mareat.1, adica de cânturile ei, de rugaciunile ei,de laudele intocnnte pentru cel vecinic, de invataturacuvântului lui D-zeu, si in srarsit de cultul omului crestin.

Trebuea neaparat o astIel de intreprindere mântui--taare, ale cariea foloase morale tot omul ce a invatat arezona le poate cunoaste.

Inca un ce este vrednic de considerat CA, in Intre-prinderea tiparirei cartilor bisericesti, s'a intocmit si ocomisie de parinti capabill in cunostinta dogmatica U-rea e indatorata cu corijarea acestor carti Mat In limbacat si in ortografie, confrontand traductille vechi cu cele_grecesti, spre a indrepta stilul vechi si fara sintacs, InIntelesul curat al limbei romane populare. Si ca sa seInlesneasca si mai mull citirea lor, dupa gustul si tre-buintele veacului in care trAim, s'a hotarlf, prin intele-gerea si impreuna buna vointd A P. S. Mitropolit cu P.S. P. P. Episcopi ai Romaniei, ca de acum inainte orice-carte bisericeasca; sa se tipareasca cu litere formate pre-

www.dacoromanica.ro

38

cum sant acestea ale instlintarii, pentru care s'a si Infiin-tat o tornatorie de litere complecta, spre a le avea totda-una noui si curate.

Fapta progresiva. Fapta moralà. Fapta in adevar-patriotica si nationath, care va cauza bucuria si sperantain toate inimile adevaratilor Romani; cad si biserica,precum se perfectioneaza din zi in zi prin frumusetilemateriale, asemenea se perfectioneaza si in cele morale.

Intaia editie, in aceasta tipografie, a Mineelor ces'au vandut cu 9 galbeni trupul intreg si bine legate,nefiind de ajuns pentru toate bisericile, se vede astaziaceeasi lipsa si cerandu-se in toate zilele. Cu toate caa se pune iarasi subt tipar, astazi trebue un cost multmai mare cleat acela al cheltuelilor din anii 1851 si 1852.

Subinsemnatul insa, de va f i incorageat de Preasfintitii Episcopi ai Eparhiei Romaniei, ai Transilvanieisi Banatului : de prea cuviosiea lor parintii egumeni sistamp, de D. D. proprietari si de D. D. epitropi ai bi-sericilor, se poate fagadui plin de increderea in Dumne-zeu si in bine-cuvantarea Prea sfintitului saa stapan, cain cel mai scurt timp sai se afle in Uinta', nu numai Mi-neele tiparite si legate, ci si toate cartile ate sant tre-buincioase intr'o biserica.

Se asteapta insa !Ana la sfarsitul anului curgatorlistele abonamentului : §,i daca acest abonament se vaurca dela una mie trupuri minee, pang la 1100 atunciele se vor da cu pret de 9 galbeni imparatesti. bar dacanumarul abonamentului va fi mai jos de una mie, atuncise yor da trupul 1ntreg cu 10 galbeni, pe carele 11 vaprimi fiecare abcnat din tipografie cand tot de odata varespunde si pretul bor. Spre incredere numele d-lor' seva Aipäri la sfarsitul arta lunei din urma, drept recu-nostinte si memorie; ale caror nume Insa, se vor coRsirdera ca un contract al d-lor netagaduit cu tipografiapentru tiparirea acestor -MIL

www.dacoromanica.ro

39

P entru celelalte carti ce au a se tipäri, fiindca pen-tru cele tipkite s'au publicat preturile, (prin jurnaluiPatria) tipografia se va conforma aceluiasi pret mode-rat cu care a dat si cerelalte carti ce s'au tiparit.

In cat priveste pentru calitatea hartii, a literilor sia cernelei sa se observe aceasta a instiintarii ; iar lega-tul va fi, tot precum a fost al celor dintai adica cu pielela cAlcai, scoartele de mucava, Imbra.cate cu panza en-glezeasca, cat se va putea mai solid si cu acurateta. Do-ritorii ce vor bine-voi a se abona, vor subscri 'in co-loanele acestii foi numele, pronumele, locul locuintei §iCate trupuri yor voi a primi.

Abonamentul se va f a c e la cancelariile sfintelorEpiscopii, ale cucernicitor protopopi din fiecare districtsau plasa, §i la D. D. librari din toate orasele capitalei.

Anul 1856, Aprilie 18Arhidiaconul Dionisie

XXV*)

No. 199D

Lieutenant General Comte CoroniniMonseigneur

Les preuves nombreuses que Votre Excellence a do-nneés de sa tolerance éclairee unie A la pieté la plusférvante m'encouragent de Vous adresser aujourd'huiune priere que Votre coeur agréera avec sa bonté habi-tuelle lorsque Votre Excellence saura, qu'il s'agit d'unbut religieux.

La vine de Pitesti contient un certain nombre dechretiens catholiques du rite latin, pour la plupart aufft-chiens, qui se trouvent depourvus du service divin et del'instruction religieuse pour leurs enfants, vu qu'il n'ya, ni église, ni école de leur confession stir les lieux.

Dela no. 15, din 1856.

www.dacoromanica.ro

40

Pour mettre fin a un aussi triste état de chose, cettecommunauté a l'intention, de faire construire a ses propresfrais, avec l'aide de quelques genéreux bienfaiteurs, uneecole avec une petite chapelle 'et une habitation pourleur cure.

D'aprés les recherches qui ont été faites a Pitesti ils'y trouve un terrain entierment abandonné dans la rueprincipale du faubourg de la poste (machalao posti) d'unelongeur de 58 toises, et d'une largeur de 30 toises quipar sa situation parait entierement convenable au but indi-qué. Ce terrain apartient au convent de ICOziea qui dependde Votre Esccellence.

Cette circonstance me donne l'éspoir que les voeux dela dite communion catholique qui est fres pauvre en mo-yens d'argent pouront etre excauces grace a Votre gene-reuse intercession auprés de Monsieur l'Hegumene deKozia. En Vous priant, Monseigneur, de bien vouloir prendre les mesures convenables afin que le terrain en question ouau moins la moitié de sa surface, filt cede a la dite co-mtuunauté, je me flatte de l'espoir, que:Votre Esccellencene prendra pas en mauvaise part une detnarche qu'unsentiment d'humanité me dicte, et j'aime a croire quema priere trouvera au contraire un accueil favorable au-pres de Votre Esccelence, dont le coeur est sensible auxsouffrances moraux d'autrui, et dont l'esprit éclaire aimeles principes d'une tolerance genereuse.

Je saisis cette occasion, pour vous off rir, Monseigneur,les assurances de la haute consideration avec laquelleyai l'honneur d'etre.

Coronini

Eucumti, 30 Mai 1856

A son Excellence Monsieur l'Eveque de Rimnik.

www.dacoromanica.ro

41

XXVI *)

Cu cza in Hristos frateasei dragostetni"nchin fratil Voastre.

Dupd plecarea din capitald a P. Sf. V., Mercureatrecutd plecand si eu am ajuns acasd bine cu ajutorullui Durnnezeu ; doresc a alla dacd si P. Sf. V. ati ajunsin, deplind sdndtate.

Cdtre aceasta bine voiti, vii rog, a primi cloud zeciinstintdri pentru Bib lie despre care am vorbit cu P. Sf. V.la Bucuresti.

Al P. Sf. V. in Hristos fratef Filotei-Buzciu

1856 Itmie 9

INSTIINTARE 1)Grelele imprejurdri, prin care a trecut patria noastrd,

si nestatornicia timpului, au fdcut, dacd mi in altele,dar cel putin in acele lucruri atat de trebuincioase lacultura si desvoltarea noastrd morald sà fim mai de totilipsiti, si ce este mai mult si mai de aprodpe interessufletesc, lipsa Dumnezeestii scripturi, care este isvorulmantuirii sufletesti, si temeliea Religii noastre.

Ani indelungati au trecut din nenorocire, de candSfanta Seripturd nu se mai tipärise in limba patrii noas-tre, si din prieina aceasta lipsa de o astfel de carte in=teresanta ajunsese asa de mare s;i de simtita. in catcrestinii doritori de a o avea, simteau mare anevointapana cand puteau dobandi Cate un esamplar. Indemnatpe de o parte de aceasta lipsa pagubitoare de sufletPrea sfintia sa Parintele Episcop de Buzau D. D. Fi-loteiu, iar pe de alta mi§cat de nepretuitul tolos ce poate-dobandi fiecare din mântuitoarele ei invataturi, a voit alua asupra-§i aceastä colosalä sarcina de a o tipAri pentru

*) Dela No. 94 din 18521) Tipäriturti.

www.dacoromanica.ro

42

folosul crestinesc, Inca de cAnd a reorganisat tipografiaacestei Episcopii. Dar slabit de imprejurari nebiruite, s'amai amAnat, fara insa de a i se incovoia si rAvna pentruacest bine comun.

In sfArsit, prin ajutorul lui Dumnezeu, cu toatä in-fluinta evenimentelor ce curg Inca, si care au facut, catoate mataialurile trebuincioase sa fie cu preturi covar-sitoare : Inca indolta rdvna si jertfirea covarsind toate,s'a pus in lucrare tiparirea acestei sfinte carti Inca dinanui trecut si santem norociti a vesti fratilor Romani, ca.Sfanta Scriptura a Vechiului si Noului Testament a esitacum complecta de subt tipar, retiparita dupa cea deBlaj, si corectata pe cat s'a putut mai bine in privintastilului si a ortografil, pe hartie alba finA, cu literile a-cestea impartita in cinci volume, coala in patru, si fie-care volurn legat cu mucava si imbracat cu pAnza bundenglezcasca, iar la radAcina cu piele de marochin.

Doritorii de a avea aceasta sf. carte se vor adresala sus nurnita Episcopie, precum si la sf. Dimitrie dinBucuresti, metohuI acestii sf. Episcopii, pentru doritoriidin acea capitala, uncle o pot dobAndi cu pretul cel maimoderat de galbeni imparatesti, doi si jurnatate ; iar fratiinostri Moldoveni o va putea gasi cu inlesnire la proto-popii de Focsani si Braila si InsfArsit in launtru Eparhiila toti parintii protopopi.

Atanasie ieromonahuldirec(orul tipografli

1856 Martie 8Buzi u

XXVII *)

Nif on...

Spre ajutoru rnanastirilor dela sf. Munte Aton adicaEsfigmenului si Costamonitu, tiparindu-se de catre trimi-

:0) Dela No. 4 din 1852

www.dacoromanica.ro

43

§ii aici ai acelor mangstiri, cartea intitulatd Proschinitaru" vine acolea §i in eparhia fratii voastre, monahulDionisie spre a da §i Impärti dinteansele pe unde vaputea, pentru care §i ne-au facut rugdtoare cerere a fi

recomandati spre acest sfArsit.De acea frgtia voastrã, bine voind a lua in vedere

stinte1e si folosul ce se trage din asemenea cgrti, yetiporunci cele de cuviinta §i ciitre cine se cuvine, spreindestularea cererii jeluitortdui, pe cat va sta cu putinta0 va fi mijloace.

No. 2430AnuI 1856, luIie 28

t Nifon rnitr. Ungrovlahii

XXVIII')

Nifon....In urma tipdririi ce am fdcut Mineelor, indeletnicin-

du-ne dinadinsul intru tipärirea si celorlalte cart', bise-ricesti de care am cunoscut Ca sant Intrebuintate bise-ricile ca 0 de Minee, au §i e§it de subt tipar cu ajutorullui D-zeu pang acum : Octoihul cel mare, Cesoslovul,Psaltirea, Molitfelnicul, Leturghia, Triodul cel mare intregsi Penticostarul far Evanghelia §i Apostolul se afld Incasubt tipar, §i nddäjduim ca peste o luna cel mult sä iasfarsit §i acestea nu numai de tipärit ci si de legat.Ne-am silit precat putinta a stat, de a e§i lucru mai bun0 mai curat, decat cele ce au fost tiparite pand acumsi socotim ca am ajuns oarecum scopul ce ni 1-am pro-pus, atat in aceastd privinta, cat si in moderatia pretu-rilor, reducand prOil fiecareia carti la un scazgmant Ifi-semnat din cat se vindea pe la speculanti, ca cu acest-chip sä se poatä cu hilesnire Indeplini trebuinta ce aubisericile de dansele. i fiindcd cunoa§tem din lista cene-ati trimis in anul 1851 cu adresa no. 673 ea 0 e--

49 Acei4 dela.

www.dacoromanica.ro

44

parhiea acei Episcopii urmeazA lipsa pe la biserici deasemenea cgrtc neapdrat trebuincioase, Lard care nu sepot lucra sfinteie slujbe, facern cunoscut frbtii voastre.Thsemnânel aci mai jos calitatea acelor carti si pretulfiecAriea ca pentru cute esemplare veti avea trebuinta dinfiecare sä ne Incunostintati, precum am avut impreundvorbire pentru aceasta §i prin grai in anul trecut pe candlid aflati aici, ca sit stim ate dintrInsele sä proprim pAsocoteala fratii voastre, [Ana vä yeti inlesni a-le ridica.

Nifon initr. UngrovlahieiNo. 10

1856 Aug. 13$fantilii

Octoihul legat cu piele la alai si scoartelemucava 20

Ceasoslovul asemenea 10Psaltirea asemenea 9Molitfelnicul legat cu mucava i pAnza. 10Leturghie aseinenea cu tablouri ____ 9

Triodul cel mare Intreg cu tablouri legatpeste tot cu piele si foile cusute 28

Penticostarul ilustrat cu zece tablouri aleselegat peste tot cu piele si foile cusute 24

Evanghelia cu cinci tablouri asemenea alese,legate cu table de lemn Imbracate cu piele rosiesi fete poleite ; cu foile cusute §i cu copci pentru

Incheiat 22Evanghelie brosurd 18Apostolul cu cinci tablouri, asemenea alese,

legat cu scoartä de mucava, Imbracat peste totcu piele si foile cusute 20

XXIX *)Nif on...

AtAt Prea Sfintitu Patriarh al Constantinopului prin9 Dela No, 15 din 1856

www.dacoromanica.ro

45

cartea catre noi, cat i fratia sa Mitropolitul Brusi dintinutul Turcic prin scrisoarea din 13 funie trecut, ne ves-teste cä cutremurul intamplat In orasul Brusa, dupa cumde obste este cunoscut, a adus in cea mai jalnica staretot orasul prefacand in ruine infioratoare i cele mai fru-moase i Insemnate zidiri, precurn biserica dela Babec-Pazar, Mitropolia, scoale i spitalurile, din care pricinapa langa suferintele ce a incercat lacuitorii de acolo cupagubi insemnate, boale, morti $i alte nenorociri, ceimai multi sa afla in lipsa chiar de hrana vietii, neavandunde sa adaposti, I ea la o asemenea trista i jalnicaintarnplare lipsindu-le m jloaeIe ca sa aduca In cea din-tat stare, toate cate s'a daramat de cutremur, ne invita..ca sa chernam pa toti pravoslavnicii crestini parte bise-riceasca i mireneascd art lacuesc Intr'aceasta Ora, ca-in numele Dumnezeirii si a celor patimasi nenorociti, sasa arate fiecare cu nflostivire asupra lacramilor lor sisa-i Intampine cu un ajutor precat mijloacele si putereaii va erta, spre usurarea destudajdumi in care sa aflacufundati. Drept acea, nu lips m i noi a invita pa ha-Va ca sa luatl parte mai ampla la o asemeneamizerie, in care gem ast zi sarmanii lacuitori din Brusasi cu toata dragostea i multumirea, sa primiti a-i ajutacu ceace nvjloacele i bunul cuget va va indemna, caciIndatoririle crtstinesti si morale catre asentanasii notricu care vietuim In sotietate ne supune a savarsi faptebune, a ne asemana cu socotinte,e fiintei cei facatoarede b ne si a intelege datoriile ce sa cuvine a sal/ arsicatre aproapele nostru. i acel ajutor cat mai fard za-bava sa-I trimiteti la cantelaria Sf. Mitropolii, ca de aicisa sa dea oranduitilor din partea obstii acelor nenoro-cite familii.

f Nifon mitr. UngrovlahitNo. 3448

1856 Octos3 brie j2

voastra,

www.dacoromanica.ro

46

XXX *)

Ministerul Cultului11 al Instructiunii puilice

din -Ptincipatul Romanici

Anul 1857 lune, Ghen. 12No. 105

Prea Sfintli sale parintelui Episcop wdEparhiel Ramnicu.

Din alaturata programa. intitulata : Documente privi-toare la Istoria Romai3ilor" poate intelege orice cititorde ce mare interes este tipärirea tnsemnatelor documente,si ori care Roman cu durere de patria sa poate intelegesi mai mult foloasele, ce vor rezulta dintraceasta maresi pretioasd intreprindere.

Subtinsemnatul ca Roman si ca ministru al cultu-lui inteaceastä parte a Romaniei, pretuind frumoaselesuccese de oriCe privinta atrag dupa sine publicarea a-cestor documente atat de interesante, Isi face o maresi sacra datorie a imbratisa cauza, a se pune In capulintreprinderei si o recomandi la tot Romania care pre-tueste binele si fericirea patriei sale ; convins dar ca P.S. V. santeti dintr'acei Romani care cunoaste mai binede cat oricare si sacrificati pentru binele tarii, va trimi-sei un esamplar ca sa-I aveti in vedere si pretuind a-jutorul la care acum sunteti chemat, sa bine voiti a daraspuns daca priimiti a va prenumera la abonamentul a-cestei Intreprinderi si cu Cate trupuri din complectul a-cestor volume, ce sant in lucru si a carora imprimareva incepe cat de curand. Pe langa o fapta frumoasa sidemnd de adevarat Roman, Istoria Insasi va pastra infoile sale, ca o frumoasa suvenire pentru posteritate, nu-

1 Dela No. 94 din 1852

www.dacoromanica.ro

47 --

mele tutulor acelora ce au contribuit pentru intreprinde-rea interesantului ovragiu.

$eftil Ministerului, G. Kretulesca

Aldturea, urmeazd Ingintarea tipdritd, in rorndnege§i frantuzeVe. 0 dam pe cea din armd:

Documents pour servirA

l'histoire des RoumainsCe qui a le plus nui jusqu'ici aux Principautés

Roumaines, c'est de n'être point suffisamment counties.C'est done servir utilernent leur cause que de mettre ameme ceux qui s'en occupent, de bien apprécier leur passé etde mesurer parla leur importance dans l'avenir. Ce but seraremph par la publication d'uneserie de Documents, com pre-nant: la Topographie et la Carte du Pays, les Traites et lesCodes; les Réglements organiques et Administratives, la tra-duction des Chroniques Valaques et Moldaves, ainsi quedes historiens Grecs et Allemands qui ont écrit sur lesPrincipautés, un extrait de publicistes et voyageurs, lesChants et Poesies Nationales, etc. Ces trauvaux prêtsdeja en grande partie, seront accompagnés de prefacesou commentaires de Notabilités litteraires de FrAnce etd'Angleterre : publiés dans la langue Francaise, qui estla langue diplomatique Universelle, ils seront lus danstoute l'Europe. C'est tout a la lois une reunion de ma-teriaux historiques a la disposition des Etrangers qui de-sirent écrire l'histoire du pays et qui jusqu' alors ontéte empechés par l'obstacle dela langue et par l'absencede moyens suffisans d'information ; et aussi un elementd'enquete retrospective a l'usage des Com missaires Eu-ropéens qui vont prochainement presider a la Réorganisation dela Moldo-Valachie. Cette publication est uneoeuvre en dehors de tout esprit de parti et pour laquelle

www.dacoromanica.ro

48

ne peut faire défaut l'appui de ceux qui aiment leur pays.. La collection formera dix volumes grand format du

Pantheon Francais de Firm n Didot. La souscription dedix ducats donne droit a un exemplaire complet dela Collection. La liste des Souscriptions sont recuetIliespar M. Grant, libraire a Bukarest, qui s'entendra pourl'impression avec une grande rnaison de Low: fres ou deParis. L'impression commencera des que Cinq Cent Sous-criptions seront couvertes dans les deux Principautes.

1) Topographie et Carte. Traités politiques et commerciaux. Les Codes.

II) Réglements organiques. Notes Statistiques et Ad-ministratives : Agriculture, Commerce, Finance, Justice,Instruction, Cultes, Mince, HOpitaux, etc.

111) Pierre M ijor : Origine des Roumains, Chinca:Annales RoumaintA.

IV) Chroniques Valaques-Suivies de Michel le Bravede Baicesco.

V) Cronlques Moldaves précédées de Cantemir.VI) Pho,ino et autres historiens Grecs-Mociernes.Extraits d'anciens auteurs Grecs et Latins (Strabon

etc.). Extraits annotés de Gibbon et Hammer.VII) Historiens Allemands : Sulzer,- Engel, Ne;gebauer.VIII) Les Pays Ronm..iins au 18 eme et 19 eme

siécles Chiaro (Italien). Zallony. Actes oftictels. NotesDtplomatiques.

IX) Extraits de publicistes et voyageurs. Chants et,Musique. Poees nationar

X) Numismaiique Colonne Trajane Monumentsdu pays et portratis de Grands hommes.

Bucarest, Iprimeria F. Ohm

XXXI *)

Prea Sfintite 0 prea inbite frate In Hrs.Multumind filth tale pentru cercetarea cea frateasa

*) Dela No. 86, din 1861.

www.dacoromanica.ro

-prin epistola-ti din 30-lea Sept. a. c. te asigurdz pre PreaSfintia ta, cã prea mutt m'arn bucurat, aflAnd din susnutnita-ti hArtie buna aflare a filth tale, si doresc caTaal ceresc sa-ti inlungeascd zilele vietii pand la celemai adAnci batrAnete.

Eu incA niä aflu sdnAtos, dar impresurat cu multehipte pentru binele ortodoxiei si al natiei.

Iti multurnesc i pentru cele clod carti trimise Da-toriile Preotilor i Aghiasmataru" care le voi scoate dinvamd, unde s'au oprit.

InchinAndu-md sfintelor rugAciuni, rämân cu dragostecinstire frAteascd.

Al Prea Sfintii Tale credincios frate.Andrei Ep. Ard.

Sibiu 4 Oct. 861

XXXII *)

Prea Sfintite i Prea iubite frate in Hrs.Recomandäm frAtii voastre pe infatisetorul cu acesta,

cuviosul protosinghel Orest iconomul Episcopiei noastrede aici din orasul RAmnic, carele vine acolo in Sibii, sAmai cumpere Cate ceva in trebuinta tipografii. 5i aao-gdnii rugAciunea ca la cea ce ar intampina vreo nedume-rire, sä bine-voiti ai da cuvenita povata, ertAndu-ne desupdrare.

Cu aceasta ocasie trimitem fratii voastre o sAntä cru-ciulitd de corn de inorog i o panocamilafca de ale noastre,in semn de iubire i dragoste ce vA pästrez. Dorind aafla cd sAnteti in deplind sändtate arätäm i noi dela ovreme incoace, sAntem tot cam subred de batrAneteoare care patimä la cap.

Al Prea Sfintii Voastre credincios frale.t Kalinie-Rdmnic

1861 Noem. 3Rimnicu

*) Aceiaqi dela

xi

;

xi

-VIlcii

www.dacoromanica.ro

Chestiuni de gospodasie agricoa.

XXXII! *)

Prea Sfinte Parinte,Din porunca Prea Inaltatului nostril Domnam cins,

tea a va adresa aceasta plecata a mea scrisoare, ca sabinevoiti a instiinta ce urmare s'a facut la aceil

sfinte Ep,scopii, pentru regularea tocmelilor cu clacasii,dupe noua legiuire. Daca adeca oamenii ce Maria sa alasat in dispozitia P. S. V. sa alegeti sa orandui#pentru aceastA lucrare air intales importanta insarcinariice Ii s'a incredintat, i daca au savarsit aCele tocmelfCU regularea locurilor de muncal pe- la fiecare tnuste, sicu domirirea fiecaruia satean la punerea in iucrare adispozittilor legiuirii.

Maria sa im porunci sa vã arlt, P. S. P., ca cunadejdea ce a pus in P. S. V, de a se da un bun stirsitacestii lucrari, are atintata privirea la rezultatul ce se vadobancli dela mosiile sfmtelor Episcopii, ca acela.poata s'uji de model la toate celelaite, despre o dreaptaicumpanire intre interesele propietatii i sarcmite. satea-nului, claca§i.

Ca chiriarhi ai propietatilor Eparh:ei, i parinti dur-hovnice0 ai lacuitorilor acelor mosii, P. S. V. puteticutroaste importanta lucrärii ce stapAnirea a, incredintatintelepciunii P. S. V, a oi aduce la indeplinire, si se nil-dajdueste ca yeti starui cu tot nadinsul ca oamenit ceveti fi oranduit pentru aceasta trebuint4, sa inteleaga cainsarcinarea ce 11 s'a dat nu este o simpla forma de afse cheltui niste bani in preumblarea D-lor pe la mo§ii.,ci se asteapta dela danlii savarsirea in fapta a unei lu-crari din cele mai serioase, dela care atArna toata odihna

buna intelegere intre satean i propidar, i pentru a

49 Dela No. 88 din 1855

II.

ample-

pi.

pi

www.dacoromanica.ro

-51 ---aria isbutire MAria sa doreste a dobandi prilej SA' facaP. S. V. cea mai vie mu!turnire.

Eu rugAndu-va P. S. P., sA bine voiti a-rn Impar-täi aceasta infortnathle, ce trebue sä supun latcunostinta Mdrii sale, Tarrfai cu addric respect al P. S. V.cu itotul 4ecat

f P. Poenaru3.Itheznhrie 18.5

XXXIV

Anal 1851 Dee hem. 10 CraiovaCu duhovniceasca dragoste .§i parinteasca

blagoslovenie Arhon Clucer,Fitasca scrisoarea Dv. din 3 ale acestii la 8 ale ur-

iiinatoarei cu dragoste primind, i cele intr'ânsa atingd-toare Lie stiinta, ce ne cereti in pricina invoelilor dupacoua legiuire ce urmare sä va fi fäcut pela mosiile a-testii sf. Episcopii-, intelegând va raSpundem, cl i insinenot A i n datorie gandindu-ne pe cine sä orânduim dinpartea casii intr'o asemenea lucrare, i asupra altuia tieavând incredere, deat numai la d-dui sardar Nicolae Vla-dimirescu, oin cu haracter credincios rpricinilor i entere-selor sfintii casii j cu stiinta de asemenea lucrare ; peD lui am si hotdrit orânckiim, despre carele am fa-cut cunoscut i Märii sale lui Vodâ, când sA afla pe aici.$i InAttimea sa ne-a spus a bun este. $i asa am Intratcu D-Iui in vorba i :in deslustrea articolelor ce urmaresà faa la fiecare movie, alcdtuind D-lui tot intr'o vreme,osabitil lista numitoare ce indatorire are a päzi orânduipentru fiecare mosie osebit, pe care o trimitem palAngd aceasta, pohtindu-vd sa o luati si Dv. in vedereori de o veti gasi bund i cuviincioasd, sau dacd trebuiea i se lace de Dv, vre-o Indreptare, yeti bine-voi sä ne o

*) Aceiati del4

despre

sd-I

pi

www.dacoromanica.ro

52

Inapoiati nezabovit, cad in urmarea ei s'a i savár§it Ju-crarea invoelii sätenilor Babiciu d i n Judetu Romanati,preeurn sa arata in alaturata. aci osebita lista §nuruita cupecetea acestui sat, iscalità de toti locuitorii de ,acolo,,care §i aceasta sa va lua de Dv. in vedere .si Re vetiinapoia, urmand ca asemenea lucrari sa sa fad la toatemo§iile episcope§ti; insd la cele d i n Judetele Romanati,Dolj §i Mehedinti de d-lui sardaru Nic. Vladimirescu; lacele din Judetul Gorj prin doi cuvio§i delegati ai schi-turilor metoa§e episcope§ti.

. 0 bägare de seamd insä ne-a facut D.lui sardaruVladimirescu, la cuvantul .unde sa, zice ca sä sd facdplan iconomic" c u m cd a sä urma acest fel de plan,trebuie sa sä .oranduiasca enginer cu plata. mare §i za-bava la fiecare, rno§ie, dupd marimea ei, fiindca este olucrare mare. ,

Care §i aceasta, prin chibzuirea ce yeti face ne vetiimpärta§i cat mai in grab raspunsul Dv. ca sa. fie §tiutdlucrarea §i urmarea in aceste pricini, fiind al Dv. parintesufletesc catre Dumnezeu rugätor.

K R.XXXV *)

Prea Sfinte Parinte,Primind prea blagoslovitoare scrisoarea P. S. V. I'm-

preund cu alaturatele pe langa clansa rnodeluri de intoc-mirea invoelilor cu satenii clacasi, le-am supus Indata

, .

la cuno§tinta Mgrii sale Prea Inaltatului bostru Domn§i mi-a poruncit sa \fa raspunz ca Maria Sa nadajduiasa se fi ipravit pia actim, pe la toate mosiile acei sfinteEpiscopii asemenea pregatitoare lucruri, ca in primavaraviitoare sa se poata, incheea invoelile fara alta amanare.

Asupra Intocmirii deosebitelor articole din modelul

*) Aceimi deM

.

www.dacoromanica.ro

53

tri'mis M. Sa n'a facut nici o observatie, pentruca lisala intAleapta P. S. V. chipzuire sa le potriviti cum vetifucleta a' fi mai cumpdnitore Intre interesele propietatii,si indatoririle sateanului muncitor. :

Iat cat despre a mea parere ce P. S. V. bine voitia cere, eft asi socoti, Prea Sfinte Parinte.

'1) Ca dupa ce se hotäraste ce are sd. dea clacasttlpentru prisoasele de islaz si de aratura, n'ar trebui subtaltd numire sa i se mai cee si acea zi de plug de carese vorbeste la art. 7-lea.

2) Precum s'a ales islazu asa ar fi trebuit sa sehotarasca in contract de acum, deosebitele plaiuri sautarlale de aräturà si de faneata, aratandu-le in care partea mosii se dd fiecare, si de unde si 'Ana unde se in-tind, ca sa stie sätenii, unde au a li sa masura pogoa-nele primävara viitoare : cad tocmeala invoelilor urmeazaa se face dupe calitatea pArnantului ce li -sa' hotäräste,neputand fi pamantul a toatei mosii de aceeasi calitate.

Despre celelalte gasesc cd intocmirea ce P. S. V.faceti este foarte bine chibzuita. .

Inapoind dar hartiile, ce mi-ati trimis, rata cu a-ntic respect al Prea Sfintii Voastre duhovnicesc fiu, cutotul plecat.

P. Poenaru19 Dechembrie, 1851

XXXVI*).i,

Cu cea in Hs. frateasca dragoste mä'nchin.Cunoasteti P. S. V. rnasura luata de lostul Minis-

tru al Credintei, ca pazitorii de hotard dupe la mosiileeparhiilor si monastiresti ne inchinate, sä atarne de aciinainte de catre advocatii judetelor si .prin ei s'a se re-comande la departament, ca sA ,se Intitreascd.

49 Dela BO. 54 din 1852.

www.dacoromanica.ro

154 ---

De .aceia fiindca 0 asemenea masura itiatd numaide Departamentu credintli lard vr'o domneasca aprialaae,este cu lotul vdtamatoare intereselor propietatilor acestQrcase, ludndule cu aceasta dreptul d'a nu mai cunoastetele nimic din cele ce s'ar face pela iaceste propietati,si apoi este o masurd in ,contra despozitillor chiar ,a

conditiilor de arenduire aprobate de Domn, care cgprind,.cd asem.enea pazitori de hotara, sa se rdnduiasca de-oefiiasezetnintelor si prin urmare de dânsii se atame si 10r

sa le raporteze despre ori ce calcari s.au inprejurari aleosiilor.

i apoi catre acestea 0 asemenea rnasurd, pe cdtintelegem, nu devine atat dela Departarnentul credintii,precat dela imboldirile advocatilor, care-i vor avea peaci pazitori de hotarl, ca poslusnici ai tor in trebile siinteresde lor, cad la din contra gasesc prilej amerintindu-ica-i scot si pun altii.

Pentru aceste cuvinte dar cu toate ca noi am faulto asemenea scrisoare si Prea Sfintli Sale pärintelui Mi-tropolit, insa va poftim si pe P. S. V. ca sa-i indreptati oasa scrisoare si si-i aduceti rugaciune, ca sa Ina vt'omiscare si sa se inteleaga cu d. ministru credintii, spre ase desfinta o asemenea masurd.

Caci osebit ca atinge drepturile noastre, apoi ajungea fi de nesuferit smacinarile ce fac advocatii acestorpazitori de hotara, aducAndu-i pela dânsii, de Tate oriei voesc, du prin cai departate, supt deosebite pretextenascacite pentru folosul si interesele lor.

Astept insa raspuns den santeti de parerea noa-stra si daca .o sä indreptati asemenea scrisoare sau mi.

Al Prea Sf. Voastre in Hs. Iratet Filotei-Buzeiu

Anul 4.856Octombr, 23

www.dacoromanica.ro

CUPRINSULPagina

Cuvânt Inainte . 31. Eufrosin Poteca arhim. Motreanu 5

11. Nifon rnitropolitul Ungrovlahiei 5III. Calinic episcopul Rainnicului . 7

IV. Nifon.... . 12V. Calinic 13

VI. Petrache Poenaru 14VIL Calinic 15

VIII. Petrache Poenaru 18

IX. N if o n 19

X. Calinic 20Xl. 22X11. 24XIII. Anton Pan 25XIV. Nifon 26XV. Nifon... 27XVI. Filotei episcopul fluzdului 28XVII. Nifon... 29XVIII. 30XIX. Pay. Laprandi comandant rus 31XX. Doamna Elisabeta Stirbei 32XXI. Nifon.... . 33XXII. A. Geanoglu Lesviodacs 34XXIII. Filotei... . . 35XXIV. Arhidiaconul Dionisie 1nstiinOre a Tipografiei Nifon 36XXV. Conte le Coronini cothandant austriac . 39XXVI. Filotei . 41

!,

. .

.

. . .

. . .

. .... .

.

www.dacoromanica.ro

- 56 -XXVII. NifonXXVIII. 43XXIX. 44XXX. G. Cretulescu, ministru 47XXXI. Andrei aguna 48XXXII. Calinic . 49XXXII1. Petrache Poenaru 50XXXIV. Calinic 51XXXV. Petrache Poenaru 52XXXVI. Filotei 53

4

A,

.

.

,

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro