curtea de conturi a romÂniei brosura jubileu rcc_ro.pdf · superioară de control financiar, ca...

CURTEA DE CONTURI A ROMÂNIEI

150 de ani de la înfiinţare1864 _ 2014

București, 2014

SCURT ISTORIC AL CURŢII DE CONTURI A ROMÂNIEI1864 – 2014

1. Context istoric � 24 ianuarie 1859 – Unirea Principatelor Române sau Mica

Unire (Marea Unire fiind cea de la 1918).

� Unirea este strâns legată de personalitatea lui Alexandru IoanCuza și de alegerea sa ca domnitor al ambelor principate la 5 ianuarie 1859 în Moldova și la 24 ianuarie 1859 în Ţara Românească.

� În anul 1862, cu ajutorul unioniștilor, Alexandru Ioan Cuzaa unificat Parlamentul și Guvernul, realizând unirea politică.

� Domnia lui Alexandru Ioan Cuza, deși scurtă (1859 – 1866),a fost perioada de maximă dezvoltare a României moderne.

2. 24 ianuarie 1864 – Legea pentru înfiinţarea Curţei deCompturi

� Legea a fost inspirată de legislaţia franceză (sub aspectul organizării și funcţionării controlului financiar) și de cea belgiană(sub aspectul desemnării conducerii Curţii). Ea a fost votată înAdunarea Electivă la 8/20 ianuarie 1864 și promulgată dedomnitorul Alexandru Ioan Cuza la data de 24 ianuarie 1864.

3

� Componenţa Înaltei Curţi deConturi: președinte, 8 judecă-tori, un procuror, un substitut,8 referendari, un grefier și per-sonalul cancelariei.

� Secţiunile Înaltei Curţi de Con-turi:

� Controlul financiar ulterior;

� Secţia jurisdicţională.

� Personalul Curţii avea inde-pendenţă și era inamovibil,fiind asimilat cu personalul dela Înalta Curte de Casaţie.

3. Constituţia României din 1 iulie 1866� „Art. 116 – Pentru toată România este o singură Curte de

Compturi.”

4. 25 ianuarie 1895 – a fost aprobată Noua lege de orga-nizare și func ţionare a Curţii de Conturi, care prevedea:

� „Art. 1 – Pentru toată România este o singură Înaltă Curte deCompturi.”

� „Art 1.1 – Curtea de Compturi ia rând imediat după Curtea deCasaţie și se bucură de aceleași prerogative.”

� Componenţa: 6 consilieri, 24 de referendari, un procuror, un substitut.

� „Art. 4 – Președintele și consilierii Curţii de Compturi suntina movibili, se numesc prin Decret regal la recomandareaMinistrului Finanţelor. Președintele Curţii se numește dintreconsilieri.”

4

Curtea de Conturi a României – 150 de ani de la înfiinţare

Alexandru Romalo, primul Președinte al Curţii

de Conturi a României

� „Art. 25 – Înalta Curte de Compturi are atribuţiuni judecăto-rești și atribuţiuni de control.”� Legea stabilea situaţiile în care Înalta Curte de Conturi

„cerceta, judeca și decidea”. De asemenea, legea enumeraagenţii supuși jurisdicţiunii Curţii.

� Cum se judecau conturile. După raportul procurorului (par-chetului), consilierul raportor prezenta raportul elaborat dereferendar, apoi fiecare consilier vota. Președintele era celcare prezenta diciziunea. Dacă era în ordine, se dădea descăr-carea. Dacă nu, contribuabilul trebuia să plătească paguba în3 luni de la primirea deciziei. Deciziile Curţii erau executate deagenţii fiscali.

5

Scurt istoric

Palatul Înaltei Curţi de Conturi, clădire in care astăzi funcţionează Spitalul Carol Davila.

�Referitor la verificarea conturilor de administraţiune, Curtea nu

prezenta decizii, ci declaraţiuni. În cazul acestor administratori sau

ordonatori (miniștri), Curtea denunţa faptul Guvernului. Dacă în cauză

era un ministru, declaraţiunea se înainta de ministrul de finanţe spre

dezbatere la Camera Deputaţilor.

�Controlul preventiv al Înaltei Curţi de Conturi nu a fost aprobat.

5. Constituţia României din anul 1923� Art. 115 și 116 atribuie Curţii de Conturi controlul preventiv și

pe cel de gestiune ale tuturor cheltuielilor și veniturilor statului,

iar regularizarea socotelilor trebuia prezentată Adunării

Deputaţilor, cel mai târziu în termen de doi ani de la

încheierea fiecărui exerciţiu.

6. Anul 1929 – Cadrul legislativ� Partidul Naţional-Ţărănesc a venit cu un pachet legislativ în

domeniul financiar-administrativ care includea:

� Legea stabilizării monetare;

� Legea pentru organizarea și administrarea, pe baze

comerciale, a întreprinderilor și avuţiilor publice;

� Legea minelor;

� Legea privind organizarea administrativă a României

(în dezbatere);

� Legea pentru reorganizarea ministerelor;

� Legea asupra contabilităţii publice și asupra controlului

bugetului și patrimoniului public;

� Legea privind organizarea și funcţionarea Înaltei Curţi de

Conturi.

6


7. 29 iulie 1929 – Legea privind reorganizarea Înaltei Curţide Conturi

� Sporirea semnificativă a personalului Înaltei Curţi de Conturi:

� un prim-președinte;

� 4 președinţi de secţie;

� 8 consilieri;

� un procuror general;

� 3 procurori de secţie;

� 58 de referendari (4 referendari șefi, 24 de referendari și 30 de referendari stagiari);

� un număr de consilieri pentru controlul preventiv.

� Introducerea controlului preventiv pe lângă ministere șiadministraţiile publice autonome.

� Numirea lui Gheorghe Alesseanu (9 februarie 1930) ca președinte al Înaltei Curţi de Conturi.

� Introducerea controlului suprem al inventarului administraţii-lor statului (inventarul general al patrimoniului).

8. Perioada 1931 – 1933 (în timpul domniei Regelui Carol al II-lea)

� Au fost aduse mai multe amendamente la legea Înaltei Curţide Conturi din 1929.

� S-au manifestat ingerinţe ale factorului politic în activitatea Înaltei Curţi de Conturi.

� A fost mărit numărul personalului.

� S-a creat, pe lângă Înalta Curte de Conturi, un Consiliu Superior alcătuit din: prim-președinte, procuror general,președinţi de secţie (5), consilieri de conturi și consilieri delegaţi de la Ministerul de Finanţe (2).

7

Scurt istoric

� Scopul Consiliului Superior a fost schimbarea conducerii şiefectuarea de numiri pentru cei care serveau puterea. Unuldintre consilieri urma să îndeplinească funcţia de intendentgeneral și provenea de la Ministerul Apărării Naţionale.

9. 30 noiembrie 1948 – Decretul nr. 352 al PrezidiuluiMarii Adunări Naţionale a Republicii Populare Române pentru organizarea controlului financiar șidesfiinţarea Înaltei Curţi de Conturi

� A fost înfiinţată în cadrul Ministerului Finanţelor Direcţia deControl Financiar.

� A fost organizat controlul financiar intern în toate ministerele,instituţiile publice, întreprinderile și administraţiile locale.

� Prin art. 7 s-a abrogat Legea din 29 iulie 1929 privind organizarea Înaltei Curţi de Conturi, cu modificările ulterioare.

8


9

Scurt istoric

Notă: Dincolo de dificultăţi, în cele 8 decenii de existenţă,Înalta Curte de Conturi a acumulat un însemnat capital institu-ţional, precum şi competenţe și practici bine puse la punct și a dobândit capacitatea de a-şi dovedi utilitatea socială în condiţiile unui context favorabil de funcţionare.

Regimul comunist a considerat că existenţa unei instituţiiprincipial independente, precum Înalta Curte de Conturi, era incompatibilă cu sistemul politic și instituţional de inspiraţie sovietică instaurat în Republica Populară Română.

10. 28 martie 1973 – Înfiinţarea Curţii Superioare de Control Financiar

� Legea nr. 2 din 28 martie 1973 – se înfiinţează Curtea Superioară de Control Financiar, ca organ al Consiliului de Stat.

� Atribuţiile de control ale Ministerului de Finanţe au fost pre-luate de Curte, fiind extinse și asupra organizaţiilor centrale cooperatiste și obștești, în ceea ce priveşte îndeplinirea de cătreacestea a obligaţiilor prevăzute în bugetul de stat, utilizarea fondurilor primite de la stat și respectarea disciplinei financiare.

� Curtea avea atribuţii jurisdicţionale, judeca și hotăra cu privirela plata de despăgubiri ori amenzi, precum şi atribuţii de control preventiv.

� Președintele Curţii Superioare de Control Financiar a fost numitGheorghe (Gogu) Rădulescu.

� Curtea Superioară de Control Financiar era condusă de unConsiliu de Conducere deliberativ, ale cărui ședinţe ordinareerau trimestriale.

� Curtea nu efectua controlul anual asupra conturilor de execu-ţie și asupra bilanţurilor contabile ale ordonatorilor de credite,nu avea atribuţia de a le acorda descărcarea de gestiune.

� Curtea Superioară de Control Financiar era membră a INTOSAI1 și EUROSAI2.

11. 22 decembrie 1989 – Încetarea activităţii Curţii Superioare de Control Financiar

� Comunicatul în 10 puncte al Consiliului Frontului Salvării Naţionale stabilea în preambulul său: „Consiliul de Stat și instituţiile sale își încetează activitatea”, în consecinţă şi Curtea Superioară de Control Financiar.

� Atribuţiile Curţii Superioare de Control Financiar au fost trecute parţial la Corpul de control al prim-ministrului.

12. 21 decembrie 1991 – Constituţia României� Camerele reunite ale Parlamentului

adoptă (în cadrul Adunării Constituante)Constituţia României, aprobată prinreferendum la 8 decembrie 1991.

La art. 139, Constituţia prevedea:� „Alin. 1 – Curtea de Conturi exercită contro lul asupra modului de formare, administrare și de întrebuinţare a

resurselor financiare ale statului și ale sectorului public. În condiţiile legii, Curtea exercită și atribuţii jurisdicţionale.� Alin. 2 – Curtea de Conturi prezintă anual Parlamentului un raport asupra conturilor de gestiune ale bugetului public naţional din exerciţiul bugetar expirat, cuprinzând și neregulileconstatate.� Alin. 3 – La cererea Camerei Deputaţilor sau a Senatului, Curtea de Conturi controlează modul de gestionare a resurselor publice și raportează despre cele constatate.

10


1 INTOSAI – International Organization of Supreme Audit Institutions.2 EUROSAI – European Organization of Supreme Audit Institutions.

�Alin. 4 – Membrii Curţii de Conturi, numiţi de Parlament, suntindependenţi și inamovibili, potrivit legii. Ei sunt supuși incompatibilităţilor prevăzute în lege pentru judecători.”

� Art. 152 (Dispoziţii finale) – „Curtea de Conturi se înfiinţează întermen de 6 (șase) luni de la data intrării în vigoare a Constituţiei.”

13. 8 septembrie 1992 – Reînfiinţarea Curţii de Conturi � Legea nr. 94/1992 privind organizarea și funcţionarea Curţii

de Conturi (136 de articole) este promulgată de către Preșe-dintele României.

� „Art. 1 – (1) Curtea de Conturi este organul suprem de control financiar și de jurisdicţie în domeniul financiar și funcţionează pe lângă Parlamentul României. Ea își exercităfuncţiile în mod independent și în conformitate cu dispoziţiileprevăzute în Constituţie și în celelalte legi ale ţării.

(2) În unităţile administrativ-teritoriale, funcţiile Curţii se exercită prin camerele de conturi judeţene.”

� „Art. 2 – (1) Curtea de Conturi decide în mod autonom asupra programului său de control.”

� Prevede accesul neîngrădit la acte, documente, informaţii, inclusiv clasificate.

11

Scurt istoric

PLEN24 consilieri de conturi

VICEPREȘEDINTE

PREȘEDINTE

VICEPREȘEDINTE

Secţia de control preven�v

Secţia de control ulterior

Secţia jurisdicţională 9 consilieri

Camerele de conturijudeţene (42)

� Secţiile Curţii de Conturi:� Secţia de control ulterior;� Secţia de control preventiv;� Secţia jurisdicţională.

� Curtea are 24 de consilieri de conturi, numiţi de Parlament(în mod distinct, președinte, vicepreședinţi, șefi de secţie),care depun jurământul în faţa președinţilor celor două Camereale Parlamentului, precum şi un Secretariat general.

� Curtea prezintă anual Parlamentului:� raportul public anual;� rapoartele publice anuale pentru finanţele publice locale (pe judeţe).

� Viza de control financiar preventiv se acordă pentru ordona-torii principali de credite din aparatul central. Refuzul de vizăse poate soluţiona prin hotărâre a Guvernului, iar Curtea deConturi informează în acest sens Parlamentul.

� Mandatul consilierilor de conturi este de 6 ani.� Membrii Curţii de Conturi și judecătorii financiari sunt

independenţi și inamovibili.� Membrii Curţii de Conturi nu pot fi cercetaţi, reţinuţi, arestaţi

sau trimiși în judecată penală sau contravenţională decât la cererea procurorului general, cu aprobarea birourilor permanente ale celor două Camere ale Parlamentului.

� Președinte al Curţii de Conturi a României a fost numit prof. univ. dr. Ioan Bogdan (1992 – 1999)� vicepreşedinte – Ion Horia Neamţu� vicepreşedinte – Nicolae Ion Vulpescu� șef Secţie de control preventiv – Dragoș Luchian� șef Secţie de control ulterior – Florea Mitroi� șef Secţie jurisdicţională – Victor Luncan

12


14. Ordonanţa Guvernului nr. 15/1997 și Ordonanţa deurgenţă a Guvernului nr. 88/1997

Acest context legislativ privind privatizarea societăţilor comer-ciale a statuat faptul că procedurile de privatizare aplicate de Fondul Proprietăţii de Stat nu sunt supuse controlului Curţii de Conturi.

Curtea exercită numai controlul ulterior de legalitate asupra resurselor financiare care se constituie ca venit la bugetul de stat.

15. Legea nr. 99/1999 privind unele măsuri pentru accelerarea reformei economice

� Au fost eliminate din atribuţiile Curţii de Conturi cele referitoarela controlul preventiv, care au trecut la Ministerul Finanţelor.

� A fost numit de Parlament noul Plen al Curţii de Conturi constituit din:

� președinte [a fost numit prof. univ. dr. Ioan Condor (1999 – 2002)];

� 18 consilieri de conturi.

16. Legea nr. 77/28 ianuarie 2002 pentru modificarea șicompletarea Legii nr. 94/1992 privind organizarea și funcţionarea Curţii de Conturi

� A restabilit o mare parte din competenţele Curţii de Conturi:

a) controlul ulterior asupra procesului de privatizare;b) controlul asupra execuţiei bugetare a Camerei Deputaţilorși a Senatului;c) conţine prevederi cu privire la rolul Curţii de Conturi referitoare la controlul utilizării fondurilor puse la dispoziţia României de Uniunea Europeană (SAPARD, PHARE, ISPA).

� A introdus competenţa Curţii de Conturi de a efectua audit de performanţă și audit de conformitate (control).

13

Scurt istoric

14


� A fost numit de Parlament un nou Plen al Curţii de Conturi.

� Președinte a fost numit prof. univ. dr. Dan Drosu Șaguna (2002 – 2008).

Notă: Se poate aprecia că Legea nr. 77/2002, deși a creat un precedent în ceea ce privește capacitatea Parlamentului de a folosi o schimbare legislativă pentru a eluda, în fapt, inamovibilitatea membrilor Curţii de Conturi (înlocuirea lor înainte de expirarea mandatului), a contribuit totuși la o maibună funcţionare a Curţii și la întărirea rolului acesteia în sistemul de control din România.

17. Anul 2003 – Revizuirea Constituţiei României din anul1991

� Constituţia a fost revizuită prin Legea nr. 429/2003, aprobatăprin Referendumul Naţional din 18 – 19 octombrie 2003 și confirmată prin Hotărârea Curţii Constituţionale nr. 3 din 22 octombrie 2003.

� Art. 140 reglementează:

� „Alin. 1 – Curtea de Conturi exercită controlul asupra modu-lui de formare, de administrare și de întrebuinţare a resurse-lor financiare ale statului și ale sectorului public. În condiţiilelegii organice, litigiile rezultate din activitatea Curţii de Conturi se soluţionează de instanţele judecătorești specializate.

� Alin. 2 – Curtea de Conturi prezintă anual Parlamentului un raport asupra conturilor de gestiune ale bugetului publicnaţional din exerciţiul bugetar expirat, cuprinzând și neregulileconstatate.

� Alin. 3 – La cererea Camerei Deputaţilor sau a Senatului, Curtea de Conturi controlează modul de gestionare a resur -selor publice și raportează despre cele constatate.

15

Scurt istoric

� Alin. 4 – Consilierii de conturi sunt numiţi de Parlament

pentru un mandat de 9 ani, care nu poate fi prelungit sau

înnoit. Membrii Curţii de Conturi sunt independenţi în

exercitarea mandatului lor și inamovibili pe toată durata

acestuia. Ei sunt supuși incompatibilităţilor prevăzute de

lege pentru judecători.

� Alin. 5 – Curtea de Conturi se înnoiește cu o treime din

consilierii de conturi numiţi de Parlament, din 3 în 3 ani, în

condiţiile prevăzute de legea organică a Curţii.

� Alin. 6 – Revocarea membrilor Curţii de Conturi se face de

către Parlament, în cazurile și condiţiile prevăzute de lege.”

� Art. 155 (Dispoziţii tranzitorii) prevede:

� „Alin. 5 – Judecătorii în funcţie ai Curţii Supreme de Justiţie

și consilierii de conturi numiţi de Parlament își continuă acti-

vitatea până la data expirării mandatului pentru care au fost

numiţi. Pentru asigurarea înnoirii Curţii de conturi din 3 în 3

ani, la expirarea mandatului actualilor consilieri de conturi,

aceștia vor putea fi numiţi pentru încă un mandat de 3 ani sau

de 6 ani.

� Alin. 6 – Până la constituirea instanţelor judecătorești

specializate, litigiile rezultate din activitatea Curţii de Conturi

vor fi soluţionate de către instanţele judecătorești ordinare.”

Notă: Constituţia României din anul 2003 a desfiinţat Secţia

jurisdicţională din cadrul Curţii de Conturi. Mandatul membri-

lor Curţii de Conturi (18 consilieri de conturi) a fost majorat de

la 6 ani la 9 ani, fără drept de înnoire sau prelungire.

18. Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 117/24 octom-brie 2003 prevede următoarele:

� cauzele aflate în curs de judecată la colegiile jurisdicţionale judeţene și al municipiului București la data intrării în vigoarea Constituţiei (27 octombrie 2003) vor fi preluate de instanţelejudecătorești, respectiv de secţiile sau completele de contencios administrativ ale tribunalelor;

� judecătorii financiari inspectori și judecătorii financiari în funcţie să fie propuși de Consiliul Superior al Magistraturiipentru a fi numiţi prin decret de Președintele României în funcţii de judecători la instanţele judecătorești (s-a realizatîn perioada 2003 – 2004) și, de asemenea, procurorii financiarisă fie preluaţi de Ministerul Public (art. 5).

19. Înfiinţarea și reglementarea Autorităţii de Audit prinOrdonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 22/2005,aprobată prin Legea nr. 200/2005

16


Autoritatea de Audit este condusă de un președinte și doi vicepreședinţi, membri ai Plenului Curţii de Conturi a României. Structura centrală a acesteia este

formată din 5 direcţii, iar cea teritorială din 8 oficii regionale de audit.

Președinte

Vicepreședinte Vicepreședinte

Direcţia 1 Direcţia 2 Direcţia 3 Direcţia 4 Direcţia 5

8 oficii regionale de audit

17

Scurt istoric

� Se înfiinţează și se reglementează Autoritatea de Audit pentru fondurile acordate României de Uniunea Europeanăprin programele ISPA și SAPARD și pentru fondurile care urmausă fie acordate în perioada post-aderare.

� Autoritatea de Audit este un organism fără personalitate juri-dică (funcţionează în cadrul Curţii de Conturi), independentdin punct de vedere operaţional faţă de Curtea de Conturi.

� Activitatea Autorităţii de Audit este conformă reglementărilorși procedurilor Uniunii Europene, se desfășoară în baza unuiprogram de audit aprobat de Comisia Europeană și cuprindecerinţe de raportare către aceasta.

Notă: Înfiinţarea Autorităţii de Audit, care a început să func ţioneze efectiv din anul 2005, a completat arhitectura instituţională și paleta de activităţi de audit efectuate de Curteade Conturi a României.

20.

În anul 2007, odată cu aderarea României la Uniunea Europeană, Curteade Conturi a României devine membru al Comitetului de Contact, grup în care se regăsesc președinţii ins�tuţiilor supreme de audit din statele

membre ale Uniunii Europene și președintele Curţii de Conturi Europene.

21. Legea nr. 217/24 octombrie 2008 pentru modificareași completarea Legii nr. 94/1992 privind organizareași funcţionarea Curţii de Conturi

�Necesitatea acestei legi a decurs din multiplicarea unor atribuţii,proceduri și arhitecturi instituţionale ale Curţii de Conturi a României, în perioada 1992 – 2005. Noua lege a asiguratpunerea de acord cu noile prevederi ale Constituţiei din anul2003 (eliminarea controlului preventiv, desfiinţarea Secţiei jurisdicţionale etc.) prin următoarele:

� precizează independenţa și autonomia Curţii de Conturi;

� prezintă activităţile desfășurate în cadrul Curţii de Conturi:

� audit financiar asupra conturilor de execuţie pentru toate instituţiile publice centrale și locale (ulterior);

� audit de conformitate (control);

� audit al performanţei (eficienţă, eficacitate, economicitate);

� stabilește clar entităţile supuse auditului/controlului;

� stabilește organizarea activităţii specifice pe departamenteconduse de câte un consilier de conturi (12 departamente);

� Plenul Curţii de Conturi este format din 18 consilieri de conturiavând mandat cu durata de 9 ani;

� sintagma „controlor financiar” a fost înlocuită cu „auditor public extern”;

� componenţa Plenului Curţii de Conturi, numit de Parlamentpe funcţii:

� președinte – Nicolae Văcăroiu;

� vicepreședinte – Elena Doina Dascălu;

� vicepreședinte – Mircea Vasile Popescu;

� 12 consilieri de conturi;

18


19

Scurt istoric

Pentru Autoritatea de Audit:� președinte – Ion Aron Popa; � vicepreședinte – Gheorghe Oană;� vicepreședinte – Ioan Anton.

� Autoritatea de Audit este organism cu independenţă operaţională.� Desfășoară audit de sistem și audit operaţional pentru toatefondurile nerambursabile primite de la Uniunea Europeană.� Activitatea de audit se desfășoară pe bază de proceduri aleComisiei Europene și se raportează acesteia.

22. Rapoarte întocmite de Curtea de Conturi a României� Curtea de Conturi a României întocmește anual următoarele

rapoarte:� raportul public privind rezultatul activităţii de audit și control;� rapoarte de audit al performanţei și rapoarte speciale;� rapoarte privind finanţele publice locale (pe fiecare judeţ);� raport de activitate.

Notă: Raportul public privind rezultatul activităţii de auditși control şi rapoartele privind finanţele publice locale (pe fie-care judeţ) se transmit anual Parlamentului, Președinţiei, Guvernului etc. și se găsesc pe pagina de internet a Curţii de Conturi. Rapoartele privind auditul performanţei și rapoartele speciale elaborate se transmit și în cursul anului.

www.curteadeconturi.ro

Tipărit la R.A. Monitorul Oficial

curtea de conturi a romÂniei brosura jubileu rcc_ro.pdf · superioară de control financiar, ca...

Documents