cursuri-semiotică

8/17/2019 cursuri-semiotică

1/27

Principii de semiotica

9.10.2013

Introducere in curs:

Semiotica discipline fundamentaleSociologie

Semiotica = stiinta semnelor din societateSemn = orice entitate care reprezinta altceva decat sine insusi in bazaunei conventii cunoscute si acceptate intr-un grup.

Semiotica:

Semeion – semn greaca vecheSemeiotike – semiotica

Cum se naste semnul? -> obiectul semioticiirecii au de!nit semnul si au inventat disciplina."omanii au dat sensul: #ceva sta pentru altceva.$

% realitati:→ &na pe care o vedem

→ &na la care se face trimitere"egulile de semni!care sunt variabile numai intr-un singur grup.'ariabilele culturale-> se schimba de la o cultura la alta si in timp.(n perioada moderna a comportamentelor generalizate) omul aretendinta de a investi mai multe obiecte cu statutul de semn -> cucapacitatea de a reprezenta altceva decat pe sine insusi.

*ublicitatea = domeniu in care se practica aceasta tendinta. "eclamaincearca sa transforme obiectele pe care vrea sa le cumparam in

altceva.+m:→ ,atura ,/→ Cultura

+mul s-a indepartat de natura construindu-si cultura.16.10.2013

0


2/27

&n semn functioneaza ca semn intr-un mod relativ cultural.&n semn trebuie sa !e accept ca semn.Semiotica culturala studiaza semnele pe care o comunitate

culturala le foloseste ca sa comunice.

+1,/&" C&2/&"3ste Semni!ca+biecte Semne /hings Signs

+mul este destul de izolat de mediul natural. (ntre noi si realitate se

intrepune un paravan cauzat de dezvoltarea culturii) nu mai cunoastemlumea in mod direct.(n cultura nimic nu mai este natural) desi cultura #are aerul$ ce nepune in contact cu natura. +mul incearca sa #vopseasca$ totul incat sapara natural.,imic din ce are legatura cu semnele) cu sistemele de semne nu arede-a face cu realitatea. (n cultura) pentru a compara intre ei) indiviziiau creat o serie variata de sisteme de semne 4->obiect de studiu alsemioticii5.

Semiotica:→ *ro6emica→ inezica

"asul si plansul se supun comunitatilor sociale. (n "omania e6istaobiceiul bocitului) pe cand in 1area 7ritanie la inmormantare estedeplasat sa plangi8 trebuie sa ai o atitudine sobra) grava.Semne-> produse culturale pe care omul le-a creat si le conserva= semnele coregra!ce ce transmit o naratiune9 limba non-verbal artisic= pantomima= semne muzicale – sistem special= semne vizuale – cinematogra!e) fotogra!e) arte plastice) benzidesenate.

%


3/27

= semnele verbale – limbile naturale8 este cel mai important dintretoate si model pentru acestea si sistem de referinta.1otive pentru care este cel mai important: 2imbaul sau sistemul de semne verbale functioneaza ca un !ltru

intre noi si lume9realitate. 3l ne mediaza relatia cu realitatea.*rivim intotdeauna lumea prin ochelarii limbii pe care o folosim sipe are am invatat-o de la nastere.

2imbaul are o relatie particulara cu gandirea: interactioneaza cuaceasta si o in;uenteaza.

2imbaul este sistemul de referinta pentru intelegerea tuturorcelorlalte.

Teoria relativismului lingvistic !.". #orf si $. Sapir

36ista o legatura nemilocita intre structura si modul de functionare allimbii pe care o invata o colectivitate si modul in care percep si seraporteaza la realitate.7.". #iecare limba efectueaza in mod particular decupaul campuluirealitatii) in;uentandu-ne e6perienta pe care o avem in legatura cuea.$ 43. Sapir5Cu cuvintele limbii dam nume realitatii.

#2e6icul functiona cu totul altfel si parea sa ignore complet aspecte alerealitatii) care pentru ei erau esentiale.$

+mul modern nu vede realitatea in mod preponderent cel care a primitlimbaul de-a gata prin contact direct) ci numai in masura in carelimbaul sai ii atrage atentia asupra sa.Sistemul verbal de semne al limbii noastre ne stimuleaza sau ne agitaori de impiedica sa perepem si sa cunoastem diferite aspecte ale lumii.


4/27

+mul 4in genere5 este foarte interesat de categoriile de spatiu si detimp-> ordine in evenimente) spatiu si timp4,/5."eprezentam timpul ca spatii.2imbaul este un instrument fundamental de interactiune cu lumea.

2imbaul pe care il invatam ne ghideaza relatia cu lumea.

23.10.2013

/reptele cunoasterii:→ *erceptia – cunoasterea senzoriala→ (ntuitia – omul detine cunoasterea sintetizata) dar nu poate

e6plica articulat→ "atiunea – cunoasterea rationala-> 2(17

,u e6ista gandire non-lingvistica@@@

Sistemul verbal de semne este modelul tuturor celorlalte. intelege un limba vizual ca cinematograful presupune niste abilitatiinvatate.

36ista pe piata disciplinara % discipline care par analoage: S31(+2+(S( S31(+/(C.→ Semiologia 4aria francofona) Saussure5 -> s-a nascut in

lingvistica.→ Semiotica 4stoicii – anul ((( i. 3n8 semeiotike) semeion5

Ch. Sanders *ierce – a scris despre semiotica %A de volume&mberto 3co a introdus-o in universitati.*e Saussure nu-l intereseaza cum functioneaza semnul in procesulcomunicarii si nici conte6tele sociale si istorice care se comunica si nicica aceasta comunicare se desfasoara in grupuri diferite si in timp ->relativ cultural.

Stoicii au auns la concluzia ca semnul are repere fundamentale dupacare poate ! descris 4*ierce si 3co au preluat aceste elementecomponente) Saussure a recunoscut doar doua) care tin de cultura5.

Semni!cant – S

Cultura ,atura

B


5/27

Semni!cat - S3 "eferentul

0. Stoicii au observat ca semnul admite pentru om reperefundamentale: semnul) o realitate psihica) un element din lume.

%. Ch. Saunders *ierce !6eaza cele elemente intr-o relatietriunghiulara -> triunghiul semiotic.

. &. 3co admite relatia intre triunghiul lui *ierce si semioticacontemporana.

36ista o multime mare de semne carora nu le corespund niciun fel derealitate si noi totusi le intelegem.

Comunicarea noastra cu autorul semnelor se face in mod independentde realitatea si putem chiar sa ne dispersam de ea. &mberto 3co aauns la o concluzie: #Semiotica se ocupa de orice poate ! consideratdrept semn. &n semn este orice entitate care poate ! consideratasubstitut a altceva decat sine insusi. cest altceva nu trebuie in modnecesar sa e6iste sau sa se a;e undeva in momentul candsemni!cantul il reprezinta. e unde rezulta ca) in principiu) semioticaeste o disciplina care studiaza orice poate ! folosit ca sa mintim.$

(n procesul comunicarii prin semne opozitia intre adevar si fals nu esterelevanta) singurul lucru important este sa ne intelegem. Semnele nutrebuie sa !e adevarate) ci trebuie sa !e intelese si recunoscute infunctie de reguli prestabilite.2imbaul se interpune intre noi si realitate. (n functia lor) sistemele desemne se pot dispersa de lume 4de referent5.

.................................................................................................................

.............................

30.11.2013

Citat &mberto 3co:

D


6/27

→ Semni!catia unui semn este) de fapt) practic absolutindependenta de prezenta sau de absenta lumii obiectelor la caresemnul se pare ca se refera.

→ 2imbaul este un instrument prin care omul s-ar putea elibera de

real8 poate sa creeze universe alternative = cultura.→ (n !ecare comunitate 4mare9mica5) intr-un anumit moment istoric)

functioneaza o serie de reguli sau de conventii care ne arata cumtrebuie sa interpretam semnele.

"elatia dintre S si S3Cultura = depozit) stoc

iecare colectivitate detine un mic depozit personal) ce stocheaza:→ (nformatii) cunostinte pe care le transmite din gen in gen→ 'alori) norme) viziuni asupra lumii) atitudini) produse)

comportamente /oti semni!cantii se traduc nu printr-un singur semni!cata cum spuneaSaussure) ci printr-un lant de semni!cati.Ch. S. *ierce a observat pentru prima data ca un Sa nu trimite la real)ci trimite la un sir) lant potential in!nit de semni!catii.&. 3co: #semiosa in!nita$Ch. *ierce: #S31(+S$

→ Conceptul de #semiosa in!nita$ ne da seama de comunicareaconcreta in conte6te culturale variabile

6.11.2013

(nterpretarile prin lantul semiozei sunt intotdeauna consitionate de unspatiu cultural si un moment anume.36. (:

00 1 – 00.00.0E0F – "emembrance aG – poarta mac4s-a sfarsit ".15. inceput sa circule o furnitura populara de cantece bisericesti legatede campurile unde luptasera soldatii si rasarisera maci rosii. cesteaaminteau de sacri!ciul de sange facut de oameni in transee in timpulprimului ".1. poeziile si cantecele circulau si prin scoli.(n semn de comemorare) in !ecare an la 00 1) pe data de 00.00 sedepun coroane de maci.

H


7/27

(n 0E%0) s-a in!intat /he *oppG actorG care producea maci in scopulvanzarii. 7anii stransi erau utilizati pentru a auta familiile veteranilorde razboi.(ncet) incet) semioza se e6tinde iar macul devine o forma de

recunostinta a sacri!ciului in numele patriei.S-a facut o campanie de strangere de fonduri) numita /he *oppG peal)care strange bani pentru autarea veteranilor de razboi) cu autorulunei mascote.1acul devine apoi un semn de recunostinta si patriotism. 3ste uninsemn al britanicitatii – indiferent de culoare-> se distanteaza deideea de sacri!u de sange. /uristii adopta si ei macul) purtandu-l la rever in semn de solidaritate.

36. ((:Sacul cu lana – in 2ondra) in apropierea datei de 00.00) are ladeschiderea *arlamentului in mod public. "egina) tine un discurs de 0Aminute.Speaker of the Iouse 4de la Camera 2orzilor5 tine si el un discurs) standasezat pe un sac de lana) ce tine locul scaunului.stfel) sacul de lana sta pe ceva – pe un scaun – semni!candindustrializarea) mai e6act inceputurile ngliei ca *rima emocratie*arlamentara.

Sacul de lana sta ca memento9semn pentru amintirea momentului deunde s-a plecat. cest semn a fost instituit ca cetatenii sa nu-si uiteoriginea.(n general) semenle variaza. ,u toti indivizii au capacitatea de aanalizaa la fel. 3i sunt diferentiati de e6perienta si de cunostintele lor.,u toate unitatile culturale sunt cunoscute de toti membrii colectiviatii.in acest motiv) intr-un spatiu cultural e6ista intotdeauna o dinamica.Concluzia este ca) desi intr-un spatiu cultural se depoziteaza multeinformatii4=unitati culturale5) nu se formeaza niciodata haos.36ista:→ +rdine→ inamica continua

uratele medii sunt cele mai potrivite pentru cultura. duratele lungisunt asociate secolelor – aceasta durata e irelevanta pentru cultura.

J


8/27

Cultura se schimba in mod perceptibil in durata medie – vezi scoala dela nnales.

urata scurta – evenimentiala

36ista unitati in zona culturala care) pe durate medii de timp) suntcunoscute de toti.(n restul spatiului sunt informatii de timpul #du-te – vino$ -> ele pot satreaca dintr-o zona in alta.&mberto 3co: unitatile culturale dintr-un spatiu cultural scurt de douafeluri:→ + parte stabila) denumita #dictionar$→ + parte denumita #enciclopedie$

#dictionarul$ = suma unitatilor culturale care intra in compententavorbitorului – ideal – tipic – al unei colectivitati.(ndividul – ideal – tipic este modelul unei societati si nu corespunde curealitatea.

#enciclopedia$ = suma opiniilor !6ate in unitati culturale) intr-ocolectivitate sociala) la un moment istoric anumit.

ceste opinii sunt opinii despre lume. e aceasta data avem de-a face

cu indivizi reali) care au aceeasi parere -> opinia publica dintr-unanumit moment.(n !ecare spatiu cultural) procesele de semioza care duc la genezaunitatilor culturale si la dinamica lor nu se petrec la intamplare) ci suntreglate. (n !ecare societate e6ista niste categorii de profesionisti carele regleaza.*ierre 1aroudo este un antropolog care a dat nume acestor categoriide profesionisti. (n !ecare colectivitate sunt % categorii care suntresponsabile de dinamica unitatilor culturale:→ + categorie de profesionisti numita #cartogra!$ -> au profesiuni

speci!ce→ #ingineri$ = au misiunea de a rapandi entitatile culturale

inventate de #cartogra!$) sa le introduca in #enciclopedie$ si sale !6eze in #dictionar$.

F


9/27

13.11.2013

,asterea informatiei prin semioza nu se produce prin vid) ci se producein alt conte6t. Semioza este determinata de o serie de variabile

e6terioare limbii si care sunt speci!ce unei colectivitati.Semioza este relativa cultural.Semioza nu creeaza haos.Semioza este un proces diriat) nu se petrece la intamplare. (n !ecarecolectiv) e6ista o serie de agenti care dirieaza semioza.@ *ierre 1orann a folosit % metafore epistemologice ca sa-ideosebeasca pe acesti agenti 4ei au functii diferite5:→ Cartogra!i→ (nginerii

#Cartogra!i$ sunt intr-o colectivitate instantele sau agentii caregenereaza noi unitati culturale 4persoane) personalitati cu impact inspatiul public) institutii sau tipuri de activitati culturale5.

(n spatiul cultural -> persoane(n perioadele istorice mai vechi -> personalitatile cu ma6imavizibilitate publica) cu autoritate) cu putere de decizie.

*ublicitarii:- unctia de #igineri$- +rice in cultura pe care ei o pot identi!ca – o asociaza cu

cat mai multe arii diferite.36oticul este foarte atractiv.7analitati9 produsele nu sunt ceea ce reprezinta.Castiguri9 unitatile culturale sunt deviate catre alte arii 4bunuricastigate5.Semioza face practic irelevanta raportarea la mine – comun ainformatiei.2umea reala este substituita de unitatile culturale care se refera la ea.(n crearea si transmiterea de unitati culturale in comunicare) realul saulumea nu este esential si ne lipsim de el) il ignoram) este intangibilpentru noi.

E


10/27

+mul are un disconfort total legat de aceasta conditie si mai ales areun disconfort legat de faptul ca nimic din real nu este natural.(ntr-un fel sau altul lasa la vedere nostalgia naturalului.&. 3co – aduce " inapoi din acest motiv. ceasta nostalgie creeaza un

tip parado6al de semne care poarta urmele acesteia.

36.,apoleon

– #mare cartograf$– creat semne9unitati culturale) decupand realitati) dandu-le

nume.,apoleon a in!intat cademia ranceza de Stiinte si rte -> a fostde!nita ca functie apoi a conceput academicieni.

inventat #comedia franceza$ 4teatrul58 a de!nit-o -> unitati culturale. inventat andarmeria – unitate culturala. vea functia de a opri lumeacu forta -> ordine pulica. inventat Codul Civil) Codul *enal – zona uridica.

Comunicare difera in modurile in care isi organizeaza campurilecromatice.(n perioadele mai vechi) nu e6istau profesori care sa-si asume functiade #cartograf$. stazi stiinta este cea care creeaza noi unitati culturale.

+pinia publica = do6a in trecut.ceste unitati intra in #dictionar$.1a6 proces de asociere foarte accelerat.3i sunt cei care au gria sa asocieze unitatile culturale.*ublicitatea apeleaza la miloace neortodo6e pentru a crea unitaticulturale.

"elatia dintre Sa si "– Sisteme de limba si lume– 3ste o relatie zisa) de asemanare.

(n genere) observatiile omului pentru relatia dintre limba si lume ->mituri in patrimoniu1itul are o schema -> face parte din categoria miturile #varstei de aur$

0A


11/27

1ituri construite dupa aceasta relatie:→ e6istat in istoria omenirii o varsta de aur in care totul era

perfect 4model ideal5.→ upa aceasta varsta originara urmeaza o decadere in trepte

adusa de timp8 etape in care omul de indeparteaza de varsa deaur – varsta de bronz – varsta de !er8 omul a decazut treptat.(storia aduce uzura.

1itul lui *laton:→ 2imbaul originar seamana cu lucrurile→ ,u era nici o ruptura intre cultura si natura→ *rin uzura istorica limbaul s-a departat) diferentiat de natura

20.11.2013

+ conventie se stabileste intr-un grup 4min. % persoane5.,umele se stabileste prin contract) ce nu mai poate ! schimbatulterior4obiect5.36:Iermogene ii da e6emplu unui sclav) pe care il ia din targ si ii schimbanumele. Sclavul trebuie sa stie cand i se schimba numele. acacontractul nu e acceptat in societate el nu e conventional.

rbitrarul = liberul arbitru -> cuvantul este arbitrarul semnuluirbitrarul semnului lingvistic = raportul dintre Sa si referent esteconventional) stabilit ptrintr-o regula) conventie:ceasta legatura este necesara) nu naturala.#intre lume si lucruri e6ista o dreapta potrivire a numelui$+pusul arbitrarului semmnului lingvistic este motivatia-> motivulpentru care obiectele au fost numite asa si nu altfel.CratGlos reprezenta omul de bun-smit) de pe strada-> trebuie sa e6iste

ceva comun) o a!nitate) potrivire a numelor. +amenii sunt convinsi calimba lor este mai buna decat celelalte in ceea ce priveste potrivireanumelor.CratGlos: #+biectele cu numele trebuie sa semene perfect.$Socrate: #*ortretul trebuie sa semene cu realitatea?$Iermogene: #a...$

00


12/27

Socrate e6prima punctul de vedere al lui *laton-> nu este de acord nicicu CratGlos) nici cu Iermogene-> introduce ce i-ar placea omului sae6iste: raportul dintre obiect si nume.%onventia primeaza.

% teme maore in acest dialog stufos) dinamic) nobil:→ ,ecesitatea conventiei 4#rau necesar$5→ ,ostalgia asemanarii 4are consecinta5

,ostalgia dupa asemanare a omului si interesul lui pnetru " 4referent5)are drept consecinta e6istenta unei categorii particulare de semne:semnele iconice 4nu dau impresia ca sunt motivate) ca intre ele si "e6ista legatura) nu sunt conventionale5

aca dmitem sa primim referentul inapoi) trebuie sa propunem ca intreSa si " sa e6iste o relatie de asemanare.

36ista niste criterii in functie de care se stabileste asemanare8 acesteaau relevanta variabila. + trasatura e varsta: copii sunt semni!cantii. 3iau clar opozitia mic9mare in minte. -> criteriul mic9mare in functie dee6perienta culturala.(n principiu) hartile nu au fost reprezentari tipogra!ce) ci ideologice cuperioada moderna 4scoteau in evidenta importanta anumitor locuri5. ->

crieteriul importantei.

C.". *eirce spunea: #&n semn este cel care substituie altceva innaumite privinte si in functie de anumite incrucisari.$*rintre sistemele de semne totusi cele mai multe care dau impresia dereal sunt semnele iconice = semenel vizuale.otogra!a seamana cu referentul) dar nu in totalitate – fotografulselecteaza ce il intereseaza pe el.otogra!a este selectivaotograful interpreteaza realitatea

/eleviziunea este si ea selectiva – montaul#ceea ce vedem) vedem cu ochii sau cu mintea?$ /rebuie sa stim niste lucruri pentru a le recunoaste si a ne uita dupaele.

0%


13/27

+bservam doar lucrurile pe care le stim si despre care stim. 2uam inconsiderare daca le stim) dar nu le cunoastem. +bservam in functie dee6perienta noastra.

2&.11.2013

(ndiferent ca nu ne dam seama) in fapt sau in practica) relatia cu lumeae intens mediata cultural.(nterpretam mereu datele naturale) culese prin simturi in functie de oserie de semne) reguli: interpretam nuantele in functie de forme.*erceptia culorilor se face conform cu natura. 1ulte lucruri leconsideram conform cu natura pentru ca asa am invatat. tunci candun anumit semn iconic este reprezentat duoa anumite conventii care

sunt foarte departate de realitate) atunci cand se face proba seobserva ca aceste semne sunt foarte diferite de realitate. Cand s-aufacut picturi dupa natura) pictorii au folosit imaginea dea consolidatape care o aveau in minte) adanc inradacinata. Semnele iconice audiriat perceptia oamenilor asupra realitatii.

@@@ $sta e ceva ce nu e6ista@$ – taran vazand pentru prima oara ogirafa la K++8 daca nu e6ista in mintea acestora) nu e6ista nici inrealitate.

vem intotdeauna) in colectivitatea noastra) niste repere derecunoastere ale naturalului acesta este acceptat ca atare conformunor reguli invatate) variabile cultural. ceste repere se numesc coduride recunoastere. eci) ceea ce numim semn iconic nu este construitprin asemanare cu realul asa cum credeam) ci in conformitate cucodurile pe care le cunoastem.

→ Semnul iconic se refera la conditiile perceptive ale unui obiect.→ Semnul iconic reprezinta anumite particularitati ale unui obiect

numai dupa ce acesta a fost selectat ca !ind important.

0


14/27

semanarea se stabileste prin interpretare. (n cazul semnului iconicsurvine un proces de interpretare la fel ca in cazul semiozei . de subsemnul iconic apare intotdeauna conventia -> codul de recunoastere4&. 3co5. e foarte multe ori confruntarea cu realitatea e ilustra.

Lombrich – rta si iluziiL*ictura este prin e6celenta iconica si menirea ei este sa prezinterealitatea.1otivul dezvoltarii picturii a fost tendinta pictorilor de a progresaneincetat in ideaa apropierii de natura.1isiunea picturii: sa creeze universuri alternative prin culori) umplandramele de realitate.

+mul este incapabil sa proeseze o noutate absoluta. +rice noutatetrebuie sa !e cat de cat agatata de ceva absolut) de ceva cat de putincunoscut. ara coduri de interpetare) omul nu recunoaste noutatea.

vangarda a fost o e6ceptie in lumea culturala8 a avut un progres carefacea ceva neobisnuit si acorda valoare la tot ceea ce era nou absolut. fost un moment unic in istoria omenirii8 au incercar sa creeze cevadin nimic) care isi crea siesi reguli. in cauza ca nu putem introduceceva nou fara a-l agata de ceva cunoscut) avangarda a fost un

e6periment esuat.

'ocatia mimetica a sistemului verbal – capacitate iconica?

1imofonie = imitatie la nivel fonetic. 3 iconica sau nu?+nomatopee – au capacitate mimofonica.Sunetele care se pun pe baza animalelor sunt conventionale sidecretate in baza unor conventii.

'.12.2013.

0B


15/27

Secolul M'( in & – in "enastere – publicul de os avea o intelegerefoarte clara a conventiei teatrale ->spectacolul de teatru nu aducenatura pe scena.

Spectacolele lui Shakespeare se puneau in scena cu un minim derecuzita si decor) iar adesea se gaseau personae masculine intravestit. *ublicul nu simte nevoia sa vada copaci de carton pe scenadeoarece te6tul le spune e6act ce se intampla. *ublicul avea oconventie de intelegere ca cea a copiilor si nu crede ca teatrul trebuiesa imite lumea.

(n urma cu un secol) la sf sec M(M) a fost perioada in care s-a diferentiat

renascentismul de clasicism – decoruri tipatoare) camere aglomerate)personae lipsite de semni!catii -> toate pentru a imita cat mai multdin viata de zi cu zi) faptul ca actorii mananca si beau. "ealismulincearca sa aduca natura pe scena si sa nu incalce regulileconventionale.

36ista tipuri de semne cu care lucreaza semiotica:

→ Simboluri = semne perfect arbitrare 4Saussure58 legatura dintreSe si Sa este conventionala8 cele mai raspandite semne.

→ (conii 4*ierce5 = ne creeaza iluzia ca are o apropiere mai mare delume si ca se pregateste sa evoce naturalul) desi suntneconventionale.

→ eictivele 4indici5 = semne ce nu #stau pe altceva$) nu arataaltceva

0. CratGlos discuta despre eponime care sunt indici) e6plicand canumele provine dintr-o anume radacina etimologica si inseamna castau in cercul semni!cantului 4e6ceptand poreclele5

%. dverbele si pronumele demonstrative: indicii functioneaza mereulegati de un conte6t 4timp) loc5) ce arata pozitia cuiva. *ronumedeictice sunt cele de pers ( si a ((a -> roluri) functii) masti ale vorbiriice arata cine vorbeste si cine asculta.

@ Semnele muzicale nu sunt de niciun tip dintre cele @

0D


16/27

(%ultura este un parazit al lim)a*ului nostru de toate zilele.+

Cultura se foloseste de altceva ca sa functioneze: organismul pe care a#parazitat$. (n toate con!guratiile culturale creatoare de sens sefoloseste material dea semni!cativ) deci cu sisteme de semne ->folosim un semn ca o caramida8 Sa9Se !ecare avand propriul sens.upa ce insumam caramizile si construim casa) materialul4semni!catul5 trebuie sa degae un sens.

(n con!guratia culturala se construiesc comple6e semni!cative) alcaror sens 4semni!cat5 reprezinta altceva decat suma sensurilorunitatilor componente si altceva decat atat.

36. (:

7asmele 4a fost odata ca niciodata) ca de n-ar ! nu s-ar mai povesti....5au formule speciale de inceput ce trebuie decodate -> semnal de basmce are o functie culturala) semnal generic @atentie e vorba deliteratura@36. ((:7ritanicul bine-crescut pe care il cunoastem pentru prima oara) daca epoliticos) atunci cand ii dam mana ne va spune #IoN do Gou do?$ ->supra formula de salut) care nu trebuie decodata ci trebuie raspuns cuaceeasi fromula.

36. (((:7art – formula latina ce nu trebuie decodata si interpretata ca pe unsingur sens 41G fair ladG5.->ormula #the rain in spain...$ e folosita initial ca pe un e6emplu dedictie) apoi se incearca utilizarea ei pentru a transmite un mesa) insanu este analizabila -> Semni!catii sunt goi@

Cultura construita pe baza culturii de toate zilele con!guratii mai largipe care invatam sa le interpretam – proces numit misti!care. ->

distorsionarea realitatii8 nu este minciuna8 se a;a la granita dintreadevar si falsitate.

11.12.2013

Sensul secund 4sau sensul de gradul ((5 a produs in cultura combinatii

0H


17/27

sau con!guratii de semne care reprezinta mai mult decat sumasemni!catiilor minimale ale acestora 4de niv (5.

(maginea poate ! interpretata astfel:

7arthes spune intai cum se decodeaza si cum functioneazaCel mai important lucru pe care il spune este cine il decodeaza

(n cultura unde aceste con!guratii se interpreteaza la nivel secund)faptul ca sensul nu este sume elementelor literare are un avanta:interpretarea e mult mai libera. 3le stabilesc relatii foarte diferite intreproducator si receptorul sau. numite tipuri de interpretarifunctioneaza intr-o anumita relatie intre producator si receptor pentruun anumit tip de public. 36ista producatorul acestor imagini care are

de pus in circulatie o idee de nivel secund 4multiculturalism)democratie) etc5. 'rea sa o faca intr-un mod surprinzator) sa ascundaideea. Cel care cumpara este o persoana care are cunostinteprofesionale) face parte dintr-un public elevat care stie cumfunctioneaza astfel de produse culturale. "euseste sa OdemontezeO ucaria si sa descopere despre ce este vorba.7arthes crede ca orice constructie culturala ii transmite date) informatiisi are corespondent in realitate. (ndividul crede ca ceea ce vede pecoperta este. /rece tot ce se a;a acolo in contul realitatii si este

convins ca i se transmit informatii. ,u vede ca ea este facuta ca unsimplu ambala si reprezinta ceva in spate.(n epoca moderna) ceea ce se incearca este misti!carea si vopsireanaturalului.vem de-a face cu una din a!rmatiile de mare generalitate pe care le-am gasit incarnate in multe situatii 4in acest caz raportul dintre naturasi realitate5. Si la nivel secund con!guratiile culturale sunt pregatite sacamu;eze culturalul in travesti naturale. cest lucru depinde foartemult de tipul de public vizat 4de naivitatea lui5. stfel de con!guratiiculturale au o interpretare relativa cultural. (nterpretarea lui 7arthes sebazeaza pe diferentierea culturala. /ermenul OsecundO inseamna Ode nivel multipluO. /ermenul de OsecundOpentru constructia culturala) la 7arthes) are de fapt un sens genericcare vrea sa ne semnaleze ca se trece de un prim nivel. Ceea ce nesemnaleaza el in fond este ca toate produsele culturale se construiesc

0J


18/27

pe niste nivele:

0. ,ivelul literal=nivel secund%. ,ivelul alegoric

. ,ivelul analogic

,aratiunea este unul dintre cele mai comple6e si so!sticate sisteme denivel secund cu care opereaza omul. Cinematogra!a nu ar e6ista dacanu ar e6ista naratiunea verbala.,aratiunea=inlantuire de elemente punctuale intre un inceput binedelimitat si un sfarsit in care totul conduce in mod neabatut de lainceput catre sfarsit. ,aratiunea e teleologica) tinde catre un tel.3.*anofskG-Studii de iconologie.

3l face cam acelasi tip de e6ercitiu ca 3co pe o pictura celebra 4Cinacea de taina5.36ista un nivel OliteralO. 3l ne propune un e6ercitiu) ca de !ecare datacand decodam o pictura pe !ecare nivel) sa ne intrebam cine ointelege. &n aponez intelege acelasi lucru ca un grec.36ista si un alt nivel) la care este nevoie de o informatie culturala dintr-o zona anume.36ista si un al treilea nivel) la care ni se comunica niste semni!catiie6trem de generale.

Sistemul verbal de semne este un model) reper) ghid in constructia siinterpretarea culturii in genere@

Clasi!carea culturilor-+ cultura este si ea o con!guratie 4culturaromana) americana) europeana medievala) etc5.1odul de functionare al sistemului verbal de semne ne poate oferi unsistem de referinta sau repere pentru intelegerea si clasi!careaculturilor 4prin cultura nu mai inteleg un produs) ci productia culturalaa unui grup) indiferent de marimea acestuia5.

Scoala semiotica de la /atu - "oman acobson-Cele doua a6e ale limbaului - % aspecte ale limbaului - % tipuri de afazie 4boala decomunicare5

0F


19/27

(n descrierea acestor % a6e) primul pas l-a facut Saussure. +bservatialui este ca limba este un depozit in care elementele asemanatoare suntgrupate impreuna si de unde) ca sa comunicam) alegem intotdeauna

un singur element dintre mai multe echivalente. + limba reprezinta si omodalitate de a combina intre ele elementele alese.

11 dec

Sensul secund 4sau sensul de gradul ((5 a produs in cultura combinatiisau con!guratii de semne care reprezinta mai mult decat sumasemni!catiilor minimale ale acestora 4de niv (5.

(maginea poate ! interpretata astfel:7arthes spune intai cum se decodeaza si cum functioneazaCel mai important lucru pe care il spune este cine il decodeaza(n cultura unde aceste con!guratii se interpreteaza la nivel secund)faptul ca sensul nu este sume elementelor literare are un avanta:interpretarea e mult mai libera. 3le stabilesc relatii foarte diferite intreproducator si receptorul sau. numite tipuri de interpretarifunctioneaza intr-o anumita relatie intre producator si receptor pentruun anumit tip de public. 36ista producatorul acestor imagini care are

de pus in circulatie o idee de nivel secund 4multiculturalism)democratie) etc5. 'rea sa o faca intr-un mod surprinzator) sa ascundaideea. Cel care cumpara este o persoana care are cunostinteprofesionale) face parte dintr-un public elevat care stie cumfunctioneaza astfel de produse culturale. "euseste sa OdemontezeO ucaria si sa descopere despre ce este vorba.7arthes crede ca orice constructie culturala ii transmite date) informatiisi are corespondent in realitate. (ndividul crede ca ceea ce vede pecoperta este. /rece tot ce se a;a acolo in contul realitatii si esteconvins ca i se transmit informatii. ,u vede ca ea este facuta ca unsimplu ambala si reprezinta ceva in spate.(n epoca moderna) ceea ce se incearca este misti!carea si vopsireanaturalului.vem de-a face cu una din a!rmatiile de mare generalitate pe care le-am gasit incarnate in multe situatii 4in acest caz raportul dintre natura

0E


20/27

si realitate5. Si la nivel secund con!guratiile culturale sunt pregatite sacamu;eze culturalul in travesti naturale. cest lucru depinde foartemult de tipul de public vizat 4de naivitatea lui5. stfel de con!guratiiculturale au o interpretare relativa cultural. (nterpretarea lui 7arthes se

bazeaza pe diferentierea culturala. /ermenul OsecundO inseamna Ode nivel multipluO. /ermenul de OsecundOpentru constructia culturala) la 7arthes) are de fapt un sens genericcare vrea sa ne semnaleze ca se trece de un prim nivel. Ceea ce nesemnaleaza el in fond este ca toate produsele culturale se construiescpe niste nivele:0. ,ivelul literal=nivel secund%. ,ivelul alegoric. ,ivelul analogic

,aratiunea este unul dintre cele mai comple6e si so!sticate sisteme denivel secund cu care opereaza omul. Cinematogra!a nu ar e6ista dacanu ar e6ista naratiunea verbala.,aratiunea=inlantuire de elemente punctuale intre un inceput binedelimitat si un sfarsit in care totul conduce in mod neabatut de lainceput catre sfarsit. ,aratiunea e teleologica) tinde catre un tel.

3.*anofskG-Studii de iconologie.

3l face cam acelasi tip de e6ercitiu ca 3co pe o pictura celebra 4Cinacea de taina5.36ista un nivel OliteralO. 3l ne propune un e6ercitiu) ca de !ecare datacand decodam o pictura pe !ecare nivel) sa ne intrebam cine ointelege. &n aponez intelege acelasi lucru ca un grec.36ista si un alt nivel) la care este nevoie de o informatie culturala dintr-o zona anume.36ista si un al treilea nivel) la care ni se comunica niste semni!catiie6trem de generale.

Sistemul verbal de semne este un model) reper) ghid in constructia siinterpretarea culturii in genere@

Clasi!carea culturilor-+ cultura este si ea o con!guratie 4culturaromana) americana) europeana medievala) etc5.

%A


21/27

1odul de functionare al sistemului verbal de semne ne poate oferi unsistem de referinta sau repere pentru intelegerea si clasi!careaculturilor 4prin cultura nu mai inteleg un produs) ci productia culturalaa unui grup) indiferent de marimea acestuia5.

Scoala semiotica de la /atu - "oman acobson-Cele doua a6e ale limbaului - % aspecte ale limbaului - % tipuri de afazie 4boala de comunicare5

(n descrierea acestor % a6e) primul pas l-a facut Saussure. +bservatialui este ca limba este un depozit in care elementele asemanatoare suntgrupate impreuna si de unde) ca sa comunicam) alegem intotdeaunaun singur element dintre mai multe echivalente. + limba reprezinta si o

modalitate de a combina intre ele elementele alese.

Semiotic, 1-.12.2013

ceastP perspectivP asupra dublului sistem de referinQP al limbauluivine de la Saussure- le-a tratat ca un lingvist) dar nu le-a aplicat laprocesul mai larg sau la culturP.Cele % aspecte de funcQionare ale limbaului:

- *e de-o parte) stocul sau depozitul) Rn care toate formele suntasemPnPtoare 4din care alegem i) cu cele alese) construim oasociaQie5) -a6a selecQiei.

- 6a combinPrii."oland 7arthes observP Rn ce mPsurP observaQia lui Saussure poate !scoasP din interiorul lingvisticii 4nu se aplicP doar acolo5) ci cP poatedeveni un instrument care ne autP sP analizPm i sP RnQelegem i alteaspecte din culturP i societate-Rn sensul Rn care o RnQeleg antropologii. akobson a!rmP cP e mai bine sP numim a6a selecQiei-a6aparadigmaticP i a6a combinPrii-a6a sintagmaticP) ptr cP se potrivescmai bine termenii la nenumPratele RnfPQiPrii ale acestei opoziQii Rnsocietate i culturP.36emplu: din vestimentaQie-modP 4moda !ind un subiect foarteofertant5. ': $2e sisteme de la mode$-7arthes4modP purtatP9prezentatPi scrisP5

%0


22/27

1oda purtatP: tot ceea ce purtPm nu este pur i simplu) ci semni!cP-aratP ceva despre noi) trimite cPtre o mulQime de lucruri-statut social)apartenenQa la o culturP i nu la alta) faptul cP tim sau nu anumitecoduri. 47arthes5

*e a6a paradigmaticP- toQi avem acasP dulapul cu haine) aezate pecategorii sau grupuri) dupP un criteriu 4=paradigme.organizareparadigmticP5. 'estimentaQia pornete Rntotdeauna de la un stoc saude la un depozit unde sunt grupate mereu elemente asemPnPtoare) dincare alegem.*e a6a sintagmaticP- se compune o QinutP vestimentarP) ea !ind aceeafoarte puternic determinatP de o mulQime de factori culturali.tunci cTnd combinPm Rntr-o QinutP hainele) nu o facem aa liber pe cTts-ar crede) ci ne supunem unei serii de reguli. e obicei) tipul Qinutei e

dictat de chiar primul element pe care-l alegem.*e a6a combinPrii) funcQioneazP reguli culturale de combinare.4e6emplu black9Nhite tie5Chiar i meniul unui restaurant corespunde a6ei paradigmatice.". akobson transferP aceastP polaritate a limbaului la analizacon!guraQiilor culturale de importanP ma6imP. 3l a avut de-a face Rntr-un spital cu pacienQi suferinzi de afazie. observat cP e6istP %tipurfundamentale de afazie:- unii sunt incapabili sP selecteze maimulte elemente dintr-un stoc-se suspendP relaQia de similaritate) iar

alQii incapabili sP combine-se suspendP relaQia de combinare. eci)afazia atinge capacitatea de vorbire.@patologic) una dintre funcQii poate ! complet suprimatP Rn detrimentulceleilalte. 2a oamenii normali) cele douP funcQii se a;P Rn echilibru. akobson observP cP cei doi poli ai limbaului 4cele douP planuri5 pot !descoperite Rn acQiune i Rn construcQiile culturale largi cum ar !anumite stiluri de e6presie-un stil foarte metaforizant5. *oezia i prozasunt marcate de faptul cP Rntr-una predominP continuitate i RncealaltP) similaritatea.$ouP aspecte ale limbaului i douP tipuri de afazie$-"oman akobson.Cu pornire de la observaQia lui akobson cP raportul dintre cele douPa6e este caracteristic sau speci!c ptr diverse con!guraQii culturale4stiluri) genuri) moduri de e6presie ca poezia i proza) curente5) ne-adeschis posibilitatea de clasi!care a acestor con!guraQii Rn funcie de

%%


23/27

acest raport speci!c. 4(deea cP putem face acest lucru) o are UcoalaSemioticP de la /artu5Ui Scoala de la /artu e de pPrere cP toate con!guraQiile culturale nearatP la analizP strTnsP cP au o dominant, paradigmatic, sau

sintagmatic,/. eci Rn cazul culturilor nu e6sitP niciodatP unechilibru) ci un raport particular Rn sintagmatic i paradigmatic.,u e6istP nicio culturP care sP ilustreze perfect unul dintre tipuri. 3vorba numai de tendinQe dominante i care nu acoperP toate RnfPQisPrile unei culturi.Vn timp) pe mPsurP ce ne ducem mai Rn trecut) e mai uor sP clasi!cPmculturile 4culturile mai vechi5) sP descoperim dominanta. Cu cTt neapropiem de prezent) arii tot mai restrTnse din culturP sunt acoperitede o dominantP) deoarece noile tehnologii de comunicare au fPcut ca

un cTmp cultural sP se dividP.-sunetele muzicale sunt doar semni!canQi) Rn fond reprezentTndzgomote. ,u sunt semne) nu stau ptr nimic. Sunt un tip aparte desunete) care au intrat Rn culturP) dar funcQioneazP ca toate celelaltesisteme de semne. 3le sunt construite ca nite a6e culturale care lasPla vedere cele douP a6e. Vn muzicP s-a nPscut programatismul: tentaQiade a atribui muzicii inrpretPri culturale. 1uzica este8 nu semni!cP.-Vn viziunea Ucolii de la /artu) culturile sunt con!guraQii culturale ce pot! analizate pornind de la cele douP a6e4Saussure) 7arthes) akobson5.

2ockman e de pPrrere cP e6istP o serie de con!guraQii culturale care auo dominantP paradigmaticP.Vntotdeauna elementele sunt ordonate) grupate) ierarhizate) pentru anu se crea confuzii. *e a6a paradigmaticP) Rntotdeauna e6istP omulQime de elemente similare) perfect ordonate. 6a paradigmaticP ea6a ordinii.acP e vorba de o mulQime de elemente) ele trebuie sP !e cumvamemorate. 'ariaQia este limitatP. 36istP Rntotdeauna un numPr limitatde elemente asemPnPtoare. atalmente) Rn domeniul paradigmatic)elementele asemPnPtoare nu pot ! numeroase. &n membru al uneicolectivitPQi de acest tip paradigmatic reuete sP devinP familiar cuacest numPr de elemente) deci are loc o recunoate a repertoriului saua stocului. stfel) consumatorul nu e interesat de inovaQie) aceasta!ind i ea limitatP.

%


24/27

+ astfel de con!guraQie culturalP e foarte larg rPspTnditP8 corespundeunui numPr mare de culturi. *tr cultura europeanP timpurie) ptr 3vul1ediul /impuriu european) acest model paradigmatic e de largPe6tensie –adicP Rn trecut-) iar dominanta paradigmaticP este foarte

clarP.Cultura biznatinP i mPrcile sale foarte vizibile Rn cultura romTneascP.CulturP RnclinatP spre schematizare i canonizare. Cultura bizantP estehieraticP) funcQionTnd pe canonizare.Vn culturile care au dominantP paradigmaticP) o mulQime de aspecte alee6istenQei) ale culturii) ale cotidianului sunt foarte strict reglate dereguli i de norme. stfel de culturi paradigmatice e6istP !e Rn diversemomente de timp 4RncepTnd de la 3vul 1ediu la cultura media5 ie6istP i variaQie paradigmaticP.

2ockman nu identi!cP Rn cartea lui forme de culturP cu succesiuneistoricP8 el face o tipologie. 3l nu scrie o istorie a culturii europene.

- ianuarie %ultura media

cultura media – popular culture /rasaturi ale campului media ce sunt paradigmatice

- Cultura media este f puternic normata si consuita dupa modele

constranagatoare cunscute de toti si recunoscut cu usurinta deun public larg. 3 puternic normata pe gen 4 genurilecinematogra!ce5 – genul horror) genul de aventuri. e ce?4genurile sunt putine5 Costa putin si !delizeaza publicul) setranforma in fani

- 1odelele respective sunt reciclate mereu) uneori pana la ini!nit)de aici rezulta o cultura serializata 4 piratii din caraibe) amesbond5 si este repetitiva 4 lureaza cu putine elemnete repetabile5

- Cultura media este rezistenta la ideea de novatie) e6periment siinnoire. e ce? *entru ideea de inovatie este riscanta !nanciar.

- Consumatorii unei asfel de culturi sunt un fel de versiunemoderna sau contemporana a colectivitatilor traditionale – tribul.rupurile de fani sunt varianta moderna a triburilor) seamanafunctional cu grupurile traditionale.

36emple: muzica rock)

%B


25/27


26/27

pare in sec 0E) o latura sintagmatica) a schimbarii) e evolutiei. &nsecol istoricis) in care se fundamenteaza disciplina istoriei.

36stenta in perioada conemporana a unor con!guratii culturale

paradigmaice si a unor con!g culturale sintagmatice face ca inmomentul cand se intlansc intre ei membrii unor con!g de tip opus saapara o criza de comunicare interculturala. iecare il percepe pecelalalt ca pe un deviant.Societatea paradigmatica – musulmanii. Criza de comunicare are dreptfata terorisimul.36emplul crizei dintre aponezi su americani – e6portarea masinilor aponeze

l patrulea tip de cultura) nici) nici Cultura sec 0F

"espinge ambele modele. Ce ,u convin omului sec 0F- *e toate planurile) omul aunge la concluzia ca omul e rupt de

natura) ca totul este conventional- Cultura nu are nimic a face cu adevarul.- (ntre noi si lume se interpune limbaul. 2imbaul este un model ptr

con! cultural) ne organizeaza relaitia cu lumea. 2ibaul e unparavan intre noi si natura

(n baza acestor resentimente) e naste un nou tip de !los!e) de cultura)de societate care vrea sa contruiasaca o lume utopica) prin care sa serevina la cultura la adevar sis a se obtina transperanta limbaului.Cuvantul de ordine al acestui secol a fost dat de "ousseau. 3lconsidera ca omul se naste bun de la natura si ca educatia si culturasunt intrumesnte de pervertire.,u putea e6ista o astfel de utopie.Contractul social scris de "ousseau – isis inchiupuie ca se poateconstrue o societate pe baze naturale.(n sec W0F se naste idea ca in genere cultura poate sa se debarasezede minicunile aduse de limba) venind cu garantiile naturii – o culturaautentica) sincera.sa se naste conventia autenticitatii – modul de constructive al unorproduse cultural care ne ofera garantii de adevar.

%H


27/27

u fost inventte conventii ale srisului ce imita documente autentice: urnalele) scriosirle) confesiunile) memoriile*entru prima data scrisorile au fost publicate in presa in marea britanie. (n marea britanie e6ita un fel de contract de resect fata de

corespondnta.

Sec 0F) incercand sa evite conventiile si minciuna !ctiunii) creatorii auinsitutit noi conventii care pareau sa prezinte garantii de adevar. cetegarantii de adevar se bazau pe faptul ca in urnalul !ctive) meomoriil!ctive) in documentele !ctive) cineva povesteste la pers () in numepropriu si pare sa garanteze pentru adevarul celor relatate.Conventii care sa creeze tuturor iluzia ca s-a reapripiat cultura deadevar si ca limbaul nu mai minte nu mai este lasat sa se interpuna

intre noi si lume.

cursuri-semiotică

Documents