PUTEREA JUDICIARĂ A LIMBII – ABORDAREA SEMIOTICĂ A PLEDOARIEI

Ana Gutu, ULIM

Rezumat   : . Prezentul articol este consacrat discursului judiciar, şi anume, pledoariei, care este analizată din punctul de vedere al metodei semiotice şi cel al geometriei gândirii. Autorul studiază atât structura discursului judiciar, cât şi conţinutul lexico-stilistic şi filosofic al acestuia. In funcţie de evoluţia gândirii judiciare prin exemplul Franţei. Corpusul este constituit din 43 de discursuri judiciare, pledoarii de avocaţi, discursuri acuzatoare şi scrieri literare cu statut de pledoarii. Concluzia principală la care ajunge autoarea este că limba exercită o putere judiciară în societate, iar impactul acestei puteri este de triplă natură : individuală, istorică-naţională şi universală. Concluziile pragmatice servesc drept bază pentru elaborarea unui instrument informatizat de natură ludică în serviciul predării-învăţării retoricii judiciare.

Cuvinte cheie: pledoarie, gândire judiciară, avocat, semiotică, limbă, elocinţă, figuri de stil, filosofeme, termeni, izotopii.

În unul din articolele mele pe subiecte sociolingvistice am stabilit existenţa a patru puteri pe care o limbă le poate exercita într-o societate: puterea politică, puterea economică, puterea socială şi puterea culturală. Nu am lăsat loc pentru puterea judiciară pe care o limbă o poate exercita în societate, fapt deloc întâmplător, deoarece jurisprudenţa acoperă în egală măsură segmentul politic (texte de legi). segmentul cultural (educaţie/formare) sau social (profesionalizare) (Guţu, 2011).

Totuşi, definită dintr-un unghi instrumentalizat (mijloc excluziv de comunicare în cadrul proceselor judiciare oricare ar fi manifestarea de formă – scrisă sau orală), limba constituie corpusul prin excelenţă a unui proces judiciar: începând cu discursul acuzatorului, trecând prin pledoaria avocatului şi intervenţiile martorilor.

Ceea ce vom încerca să elucidăm în articolul nostru este posibilitatea de a aborda discursul judiciar (pledoaria de avocat şi discursul acuzator) din perspectivă semiotică. În acest scop noi vom structura puterea judiciară, vom descrie natura şi particularităţile elementelor constitutive ale acestei puteri, vom propune structura semiotică a pledoariei în calitate de entitate discursivă pluricod; vom studia detaliat fenomenologia procesului judiciar în evoluţie în baza exemplului Franţei (corpusul de pledoarii), propunând şi modele semiotice bazate pe analize lexicale-semantice-stilistice-retorice. Ne vom pronunţa de asemenea a propos de impactul istoriei judicioare asupra destinul unei ţări.

Fundamentele filosofice ale unei societăţi sunt eminamente importante pentru constituirea unei naţiuni, pentru înflorirea culturii, artelor frumoase, sistemului educativ al unei ţări (Guţu, 2011). Sistemele filosofice au generat dezvoltarea ştiinţelor, fie a celor exacte sau umaniste, care, la rândul lor, au contribuit la organizarea socio-economică a societăţilor. Limba a fost unicul vehicul cu ajutorul căruia doctrinele ştiinţifice au văzut lumina zilei, au fost experimentate, au triumfat ori s-au prăbuşit, ducând spre glorie concepătorii săi.

Din toate domeniile socio-economice jurisprufenţa pare să fi exercitat un rol determinant în avansarea ţărilor spre democraţiile moderne.Or, istoria unei ţări este fără doar şi poate şi istoria gândirii juridice. Franţa şi-a adjudecat pe bună dreptate paternalitatea teoriei separării puterilor în stat graţie spiritului strălucit al lui Montesquieu, o figură emblematică pe firmamentul doctrinar juridic:

« Nu există libertate dacă puterea de a judeca nu esteseparată de puterea legislativă şi de cea executorie. Dacă ea ar fi fost alipită la puterea legislativă, puterea asupra vieţii şi libertăţii cetăţenilor ar fi arbitrară. Dacă ea ar fi alipită puterii executorii, judecătorul ar putea avea forţa unui opresor”. (traducerea noastră)./”Il n’y a point de liberté si la puissance de juger n’est pas séparée de la puissance législative et de l’exécutrice. Si elle était jointe à la puissance législative, le pouvoir sur la vie et la liberté des citoyens serait arbitraire. Si elle était jointe à la puissance exécutrice, le juge pourrait avoir la force d’un oppresseur. » (Montesquieu, De l’esprit des lois, cité d’après Huisman et Verges, 2010, p.172).

Postulând că «Legea este, în general, raţiunea umană”/” La loi est, en général, la raison humaine » (Montesquieu, De l’esprit des lois, cité d’après Huisman et Verges, 2010, p.171), Montesquieu i-a conferit limbii, purtătoare de cuvânt a raţiunii, puterea incontestabilă de a ţese sisteme complexe ale jurisprudenţei în toate manifestările sale: legi, procesejudiciare, contracte, testamente etc. Mult mai înaintea lui Montesquieu Aristotel a fost acel care a definit limba/vorbirea în calitate de fenomen specific exclusiv oamenilor, utilizat de aceştia în scopuri sociale foarte precise:

« Omul este un animal politic, mult mai mult decât oricare albină sau oricare animal gregar. Căci, noi o spunem deseori, natura nu face nimic întâmplător. Singurul dotat cu vorbire printre animale este omul.…vorbirea există pentru a manifesta utilul şi dăunătorul, justul şi injustul.”/„L’homme est un animal politique, bien plus que n’importe quelle abeille ou n’importe quel animal grégaire. Car, nous le disons souvent, la nature ne fait rien en vain. Et seul parmi les animaux l’homme est doué de parole …la parole existe en vue de manifester l’utile etle nuisible, le juste et l’injuste… ». (Aristote, Politique, cité d’après Huisman et Verges, 2010, p.37).

Examinând istoria marilor procese ale Franţei din sec.XV până în secolul XX (Corato, 2011), noi vom formula o primă constatare, din punctul nostru devedere puterea judiciară a limbii poate fi definită ca fiind utilizarea abilă a limbii în scopul de a acuza sau achita un prezumat vinovat, care, pe lângă faptul de a fi cetăţean, este de asemenea un principe (adică, monarh, ministru, personalitate publică eminentă etc), a cărui conflict ajuns în faţa tribunalelor stigmatizează societatea, bulversând-o şi contribuind la schimbarea sau evoluţia mentalităţilor sociale. Această definiţie axiomatică ne va servi drept punct de start pentru reflecţiile noastre, şi nu e deloc întâmplător faptul că am ales exemplul Franţei, o ţară europeană, o veche democraţie, zidită din punct de vedere istoric de o manieră evolutivă, dar şi revoluţionară. Franţa este ţara care a cunoscut o adevărată paradă a spiritelor intelectuale cele mai prolifice, dar şi excecrabila gilotină, finalmente toate aducându-şi contribuţia la construcţia republicii moderne, încadrată în stabilitate economică, socială şi politică.

Graful care urmează reprezintă, în viziunea noastră, structura puterii judiciare a limbii. Posibilităţile oferite de tehnologiile informaţionale ne permit să ne imaginăm această structură mai degrabă sub

formă de straturi care se suprapun, ale căror diametre nu diferă, chiar dacă desenul ne oferă dinpunct de vedere grafic/optic o altă perspectivă:

Graful 1. Structura puterii judiciare a limbii.

Astfel, puterea judiciară a limbii este constituită din tratate şi texte de legi, discursuri acuzaoare (publice), pledoariile avocaţilor, scrieri literare cu statut de pledoarii. Această structură ne-a fost sugerată de sursele care sunt astăzi disponibile pentru cei ce sunt interesaţi de subiect. Deisgur, modernitatea oferă alte posibilităţi de documentare, dar ţinând cont de incursiunea istorică a demersului nostru tematic, e de datoria noastră să menţionăm că istoria gândirii juridice este cunatifiabilă, în primul rând, graţie documentelor scrise. Scrierile cele mai perene sunt, desigur, tratatele şi textele de legi. Totuşi, partea majoră a tot ceea ce poate fi înglobat în fenomenul judiciar pe parcursul istoriei este evanescent, deoarece discursurile acuzatorilor publici şi pledoariile avocaţilor au fost rareorti documentate, cu excepţia unor procese judiciare de rezonanţă, care au supravieţuit graţie scrierilor literare ale epocii. Această istorie a dosarelor judiciare este de asemenea istoria cuvintelor pronunţate pentru a convinge, istoria emoţiilor şi elocinţei, istoria angajamentelor politice şi sociale. Evanescenţa oralităţii discursului judiciar ne face să ne gâţndim la o posibilă căutare a cuvintelor şi discursurilor pierdute în timp. Trebuie să remarcăm faptul că orice tribunal reprezintă un loc unde oamenii se exprimă. Acuzatorii, avocaţii, martorii, inculpaţii care se apără ei înşişi – toţi sunt reuniţi sub acelaşi acoperiş, şi deseori tribunalul seamănă cu o scenă de teatru, unde un spectacol fabulos este jucat pentru un public al epocii, sau, mai mult decât atât, pentru timpurile viitoare.

Să qruncăm deci o privire asupra interferențelor textelor produse de diferite personaje implicate direct în procesele judiciare, prin ținerea discursurilor, dar și personaje implicate în procesele judciare din exterior, prin luarea de atitudini, de obicei acestea fiind personalități ale vieții publice, cunoscute în societate.

Puterea judiciarăa limbiiScieri literare cu statut de

pledoariePledoariile avocaților

Discursurile acuzatorilorTratate/

Texte de legi

Graful 2. Interferențe lexico-semantco-stilistico-retorice ale discursurilor judiciare.

Din toate aceste entități discursive, fără îndoială, discursurile acuzatorilor par să ne intereseze mai puțin, deoarece ele reprezintă scrieri birocratice, impregnate de termeni juridici ale epocii, fără a mai spune că deseori discursurile acuzatorilor publici se dovedeau a fi non-fondate.

Anume discursul apărării este cel mai important, deoarece discursul apărării trebuie să influențeze sentința finală, pronunțată de judecători. Istoria reglementărilor apărării nu este scurtă deloc, chiar dacă umanitatea a avut nevoie de ceva timp pentru a ajunge la instituția avocatului. În Franța profesia de avocat a fost instituționalizată pe timpul regelui Filip ce Frumos (sec.XIV), dar sistemul de proceduri a fost pus la punct abia în sec.XVII (Corato, 2011, p.6). Până atunci era obișnuința de a oferi persoanei condamnate să se apere ea-însăși, sau, după condamnarea inculpatului, cineva putea interveni pe lângă suveran cu scopul de a implora grațierea condamnatului. Aceste scrieri reprezintă adevărate pledoarii în sensul modern al termenului. Pe lângă aceasta scrisorile-pledoarii, scriitorii, intervenind pentru a clarifica un conflict ajuns în tribunal, au generat adevărate opere pe marginea proceselor faimoase.

Propunem să examinăm discursul judiciar în calitate de macrosemn, pentru a ne situa într-o perspectivă semiotică; Vom adopta abordarea tridimensională a semioticii lui Peirce, bazată pe caracterul infinit al semiozei, pe exclusivitatea semnului (totul este semn în jurul nostru), pe rolul determinant al interpretantului în semioză.

« Le processus sémiotique est donc toujours une relation à trois termes : un signe est une chose reliée sous un certain aspect à un second signe, son objet,de telle manière qu’il mette en relationune troisième chose, son interprétant, avec ce même objet, et ainsi de suite ad infinitum. /Procesul semiotic, deci, e întotdeauna o relație cu trei termeni: un semn est un lucru legat de o anumită manieră de un alt semn, obiectul său, care îl relaționează cu al treilea lucru, interpretantul, prin același obiect, și tot așa până la infinit.» (Tiercelin, 2002, p.38).

Scopul suprem al unei pledoarii este de a convinge. Toate părțile componente ale pledoariei sunt axate pe persuasiune. Pledoaria este un macrosemn pluricod, mai ales din perspectiva diacronică a corpusului pe care ni l-am propus să examinăm. În acest sens ne sprijinim pe definiția propusă de Jean-Marie Klinkenberg :

« Nous entendons par un discours pluricode toute famille d’énoncés considérée comme sociologiquement homogène par une culture donnée, mais dans laquelle la description peut isoler plusieurs sous-énoncés relevant chacun d’un code différent./ Înțelegem prin discurs pluricod orice grup de enunțuri considerate omogene din punct de vedere sociologic grație unei anumite culturi, dar în care

Discursurile acuzării

Scrieri literare cu titlu de pledoarie

Pledoariile avocaților

descrierea poate discerne mai multe sub-enunțuri relevând fiecare un cod diferit». (Klinkenberg, 1998, p.232).

Multitudinea codurilor de comunicare pentru a înțelege/interpreta pledoaria este evidentă, deoarece avem nevoie să cunoaștem în prorunzime: codul contextului istoric al dosarului, detaliile despre personalitatea avocatului sau acuzatorului, codul semantic al semnificațiilor termenilor juridici, utilizați de oratori, codul cultural vizând detaliile referitor la personajele, ale căror nume figurează în discursuri, și lista mai poate fi completată.

«Les codes varient dans l’espace et dans la société. Mais leur variation est aussi temporelle : les codes évoluent./Codurile variază în spațiu și în societate. Dar variabilitatea lor e de asemenea temporală: codurile evoluționează. » (Klinkenberg, 1998, p.290).

Ținând cont de aceste precizări, noi considerăm că structura dinamică a unei pledoarii poate fi reprezentată în forma grafului de mai jos:

Graful 3. Structura semiotică a pledoariei.

« Punctul de vedere semiotic refuzăatât a confunda simbolicul cu imaginarul, cât și cu realul » (Iordace, 2003. p.45).

Această structură triadică ne-a fost inspirată prin însăși esența pledoariei. Orice pledoarie este concepută pentru a convinge, și, în funcție de tipul discursului – acuzator sau apărător, oratorul trebuie să convingă judecătorii sau alte instanțe că verba lor sunt veritabele, sunt cele mai corecte. Pledoariile pe care le-am analizat se pliază perfect structurii triadice susmenționate – realul, imaginarul și simbolicul. Realul cuprinde în mod evident expunerea faptelor, imaginarul presupune manipularea verbală care este utilozată pentru a falsifica realul, și, finalmente, simbolicul, reprezentând judecăți/raționamente, care se ridică deasupra contextului storic și jurdic al pledoariei pentru a lua viață în formulă lingvistică atemporală, uneori abstractă, aplicabilă în mod universal în situații simlare. Noi le-am numit filosofeme – ”Expresii concentrate într-un adevăr socio-uman și care nu sunt susceptibile de a fi alterate în spațiu și timp” (Gutu, 2012, p.83).

Toate cele trei părți componente ale pledoariei sunt marcate de elocința oratorului. Alegerea lexicului este de o importanță crucială pentru atingerea finalității pledoariei: a convinge judecătorii. Pledoariile pe care le-am analizat diferă în ceea ce ține de cota parte a realului, imaginarului și simbolicului în structura lor. Astfel, există pledoarii, în care locul faptelor reale este foarte important ș în care oratorul evocă o suită de evenimente pentru a clarifica situația inculpatului (discursul acuzator al lu Robespierre împotriva lui Ludovic al XVI sau cele două pledoarii ale lui Berryer în favoarea generalului Cambronne). Există pledoarii mai scurte ca durată și mai concentrate pe dimensiunea elocinței (de exmeplu, pledoariile lui Portalis, avocatul soției lui Mirabeau, sau perorarea lui Desèse pentru reglele Ludovic al XVI. Ambele tipuri de pledoari sunt construite pe exploatarea figurilor de gândire (figures de pensées), dar anume al doilea tip de

Fapte reale(descriere-elocință)

Imaginarul(manipulare/elocință)

Simbolicul(sentință/elocință)

pledoarie pare a fi bazat pe elocvență, deoarece rechizitoriul inculpaților este foarte solid. În mod grafic aceasta ar arăta în felul următor:

Graful 4. A) Pledoarie bazată în special pe fapte reale. B). Pledoarie bazată în special pe imaginar.

Pentru a răspunde la alt scop al cercetării noastre, noi vom intra în miezul subiectului, adică, vom studia și analiza textele pledoariilor pentru a degaja din acest studiu polivalent și contrastiv similitudinile și diferențele, interferențele lexico-stlistce, în varii pledoarii de-a lungul secolelor. Această abordare ne va permite să propunem sugestii pentru elaborarea unui program de studiere a artei oratorice în limba franceză pentru studenții francophoni la specialitatea drept.

Am analizat un corpus de 43 de pledoarii și discursuri de acuzare, note de pledoarii, eseuri literare, repertoriate în cartea lui Nicola Corato (Corato, 2011, 557 p). Zece din aceste discursuri reprezintă documente scrise care niciodată nu au fost pronunțate în fața tribunalelor. Vom prezenta toate cele 43 de grafuri –sinteze ale textelor/discursurilor elaborate conform modelului semiotic triadic: descrierea faptelor reale prin - utilizarea termenilor juridici și a lexemelor –cheie cu statut de izotopii; figurile de stil (de gândire) și filozofemele/sentințele.

1. Graf-rezumat al Plângerii adresate regelui Franței Charles VI în favoarea gloriei regatului Franței și împotriva delapidărilor fcăute de consilierii regelui Franței Charles VI (Corato, 2011, pp.14-15), scrisă în 1405 de Jean Charlier de Gerson, teologul Sorbonei. În numele Sorbonei clericilor el înceracă să prevină războiul civil și să întoarcă monarhiei litera nobleței, El se insurecționează împotriva abuzurilor de orice gen care făceau lege în acea epocă.

fapte realeimagina

r

simbolic

fapte reale

imaginar simbolic

2. Graf-rezumat al pledoariei Abatelui de Saint-Fiacre din 1407 în cadrul procesului împotriva lui Jean sans Peur  (Jean cel fără Frică), ducele de Burgundia. Fapte : pe timpul domniei lui Carol al VI, afectat de nebunie, două părți își dispută puterea : Jean sans Peur, ducele de Burgundia, care avea un ducat mai mare și mai prosper decât cel al regelui și ducele de Orleans, fratele lui Carol al VI, unicul moltenitor, probabil. Drama are loc la 23 noiembrie 1407, Jean sans Peur  îl asasinează pe verișorul său. Familia de Orleans a încercat să obțină condamnarea lui Jean sans Peur. Abatele de Saint-Fiacre a rostit pledoaria în favoarea lui onoarei familiei de Orleans, care a contribuit la condamnarea lui Jean sans Peur, acesta fiind acuzat de crimă de lez-majestate. (Corato, 2011, pp.18-19).

Avocat, justice, juge, vie civile, chevalier, justicier, juger, roi

T e rm e n i ju rid ic i

Flatteur, mort, Dieu, roi, peuple, mensonge, justice, prêtre

Le xe m e /izo to p ii

Antithèse : fausseté-vérité, vie-mort, lux – vanité, vérité – mensonge, roi – sujet, grand – petit, ange – diable

F igu ri d e sti l i

F ilo so fe m e : E t q u i ê tes – vo u s, je v o u s p rie ? ré p o n d s vé rité : tu e s u n e p u re cré atu re su je tt e à to u te a n go isse e t trib u la ti o n , à fro id e t à ch a u d , à d o u le u r, à m a la d ie et n é ce ssité in é v ita b le d e m o rt… : q u e lq u e ro b e q u e tu a ie s , q u e lq u e o r o u a rg e n t, o u p ie rre p ré c ie u se , o u p o m p e u se fa m ille so it en v iro n to i, q u e lle ch o se e st ta ch a ire q u i tô t o u ta rd d ev ie n d ra

ch a ro g n e e t la p ro ie d u to m b e a u ?/ Ș i c in e m ă ro g su n te ți, vo i? ră sp u n d e a d e vă ru l: tu e ști o s im p lă cre a tu ră ase rv ită d e o rice fr ică ș i trib u la ție , d e fr ig , d e că ld u ră , d e d u re re , d e b o li ș i

n e ce sita te a in e v itab ilă a m o rții...: o rica re ț i-a r fi h a in e le p e care le a i, a u ru l sa u a rg in tu l, sa u p ie tre le p re țio a se , sa u fa m ilia p o m p o a să a lă tu ri d e ti n e ...ce m a i co n te ază to a te a ce ste a

d a că tru p u -ți o ricu m v a sfârși în ca lita te d e p ra d ă a m o rm â n tu lu i?

3. Graf-rezumat al pledoariei arhiepiscopului Jean Juvénal des Ursins (1388-1473), pronunțată în 1450. Fapte : procesul împotriva lui Jean d’Alençon, principe de prim rang, condamnat de două ori la moarte, pentru trădare ; el a fost de două ori absolvit de pedeapsă capitală.Vom nota că în 1449 arhiepiscopul Jean Juvénal des Ursins a fost însărcinat să prezideze consiliul epscopilor care a revizuit procesul împotriva Janei d’Arc, prin aceasta răzbunând memoria eroinei. Această pledoarie este în favoarea grațierei condamnaților la moarte. (Corato, 2011, pp.25-27)

Roi, justice, plainte, partie adverse, accuser, crime, lèze-majesté, culpe, assassin, homicide

T e r m e n i ju r id ic i

Dieu, mourir, sang, seigneur, vengeance, pleurer, noblesse, tristesse, lâcheté, innocenceL e x e m e /

iz o t o p i i

Comparaison/Métaphore : tenir à la droite sentence de la justice comme à la fontaine de raison et vérité ; votre amour est enfoui en terre ; antithèses : home et femmes, jeunes et vieux, pauvres et riches, bon et mauvais statut ; adresse rhétorique : O, tu, Roi de France ! O tu, duc de Bretagne ! O vous, homes d’église et seigneurs ;

F ig u r i d e s ti l

F i lo s o f e m e : Q u i e n s u iv r a j u s ti c e , i l t r o u v e r a v i e e t g lo i r e . / C in e v a u r m a ju s ti ț ia , v a g ă s i v i a ț ă ș i g lo r i e .

4. Grqf-rezumat al Memoriilor pentru apărarea lui Fouquet, scris în 1664 de către Paul Pelisson, (1624-1693), cărturar, autor al primei Istorii a Academiei Franceze de la origini până la 1653, întemnițat pentru patru ani în Bastilia din cauza că l-a apărat pe Fouquet. Fapte : vestitul proces al lui Fouquet, fost ministru al finanțelor al monarhiei franceze, împotriva căruia urzea planuri Colbert, învinuindu-l pe Fouquet de corupție și delapidare de bani din caznaua regelui. Ulterior Colbert a devenit următorul ministru al fnanțelor al coroanei franceze. Ambii, și Fouquet și Colbert, au intrat în istoria Franței ca doi mari dirguitori ai finanțelor, care au introdus inovații în sistemul monetar francez (Corato, 2011, pp.32-45). Elocința memoriilor se datorează elogiilor excesive în adresa regelui Ludovic al XIV-lea.

Justice, miséricorde, confesser, attenter, confiscation, prisonnier, ordonnance, loi Quisquis

T e rm e n i ju rid ic i

Souverain, seigneur, royaume, Dieu, Julius Caesar, clémence, pardonner, service, bataille, loyauté, Jeanne la PucelleLe x e m e

/izo to p ii

Antithèse, malade – guérir, petit grand, Dieu – épée ; serviteur – ennemi ;

impératif rhétorique/répétition : faites miséricorde !

F ig u ri d e sti l

F ilo so fe m e : D ie u n e v e u t p a s la m o rt d u p é ch e r, m a is a tt e n d à sa v o ir s ’il se re p e n ti ra . P o u r m o i, m o n so u v e ra in se ig n e u r, n u l d o u te n e fa is-je q u e v o u s a v e z d e u x p o u v o irs

co m m e ro i e t e m p e re u r, l’u n d e ju sti ce e t l’a u tre d e m isé rico rd e , e t q u ’e n ce c a s p o u v e z-v o u s lib é ra le m e n t, e t d e v e z p o u r g ra n d e u r d e v o tre n o m , fa ire m isé rico rd e e t d é la isse r la

ju sti ce rig o u re u se ./D u m n e ze u n u d o re ște m o a rte p ă c ă to su lu i, c i a ște a p tă c a să v a d ă d a că e l se p o că ie ște . P e n tru m in e , M a je sta te , n u e x istă n ic iu n d u b iu , p r iv in d ce le d o u ă p u te ri p e ca re le a v e ți ca re g e ș i im p e ra to r, u n a e ste ju sti ția ș i a lta e m ilo sti v e n ie ș i, că în a c e st ca z,

p u te ți n e sti n g h e rit, ș i ch ia r tre b u ie , în n u m e le g ra n d o a re i n u m e lu i d u m n e a v o a stră , să lă sa ți ju sti ția r ig u ro a să ș i să fa ce ți m ilo sti v e n ie .

5.

Procureur général, accusation, commissaire, loi, justice, juridique, juge, commission, ordonnance, crime, punition, coupable, condamné, récusation, juridiction, tribunal supérieur, chambre de justice, défense, témoin, accuser, calomnie

Termeni juridici

Votre Majesté, la peine, pouvoir, honneur, administration, surintendance, privilège, considération, peuple, équitable, vérité, raison, glorieux, sujets, Dieu, esprit, puissance royale, prince, Sire, clémence, ennemi, l’envie, la jalousie, richesse, argent, talent

Lexeme/zotopii

Hyperbole et antithèse: le roi le plus grand, le plus magnanime, le plus triomphant, le plus heureux qui soi au monde….et le plus infortuné de ses sujets ; l’objet de l’admiration et de l’envie – à peine estimé digne de pitié ; juges ordinaires – juges extraordinaires, le roi le plus ; les belles actions devraient quelquefois couvrir les mauvaises ; (à propos du roi) un des plus grands hommes, un des plus nobles, des plus vastes, des plus rares et des plus beaux génies que la France eut jamais produit ; questions rhétoriques ; les grands et les vulgaires ; soyez sévère – soyez indulgent

Figuri de stil

Filosofeme: Ecrire contre son roi légitimement en France, quel prodige ! En entrant dans toutes les grandes charges et surtout en celles qui ont un grand maniement, on met sa tète et sa vie entre les mains de son roi, pour ne dépendre que de sa bienveillance. L’éloquence n’est-elle-meme qu’une solide et forte raison tellement accomodée au sens général et aux

divers gouts des hommes, qu’elle entre dans les esprits malgré qu’on en ait. Il y a de grands abus dans les finances sans doute ; mais où est-ce qu’il n’y en a point ? La corruption s’y est glissée, il est vrai ; mais où est-ce qu’elle n’a point pénétré ? Cette partie de l’état est bien malade ; mais quelle autre jouit d’une pleine et entière santé ? Je ne vois presque rien de

considérable en France que l’Eglise, l’épée et la robe./Să scrii legitim împotriva regelui său în Framța - ce minune! Asumându-ți toate responsabilitățile, și mai ales cele de mare

anvergură, îți pui capul înb mânile regelui, pentru a nu depinde decât de bunăvoința sa. Elocința nu este ea înseși o rațiune solidă și puternică, atât de acomodată sensului general și diverselor gusturi ale oamenilor, înât ea intră în spiritul lor în ciuda faptelor reale care există. Există mari abuzuri în finanțe, fără îndoială, dar unde nu există ele deloc? Corupția a pătruns

acolo, e adevărat, dar unde nu a pătruns aceasta deloc? Această parte a statului e cu adevărat bolnavă, dar acre din alte părți ale statului beneficiază de o sănătate deplină și întreagă? Eu nu văd nimc mai demn de considerațiune înFramța decât Biserica, Spada și

Veșmântul.

6. Graf-rezumat al pledoariei lui Charles Févret (1583-1661), avocat în parlamentul de la Dijon, pledoaria a fost pronunțată în 1625 în timpul procesului unei femei, Hélène Gillet, rămasă vie după intervenția călăului (călăul a aplicat trei lovituri asupra capului condamnatei, dar ca prin minune, de fiecare dată el a dat greș, a lovit de trei ori, însă toate loviturile doar au rănit victima). Avocatul pledează pentru mizericordia condamnatei, chiar dacă aceasta a fost condamnată la moarte pentru pruncucidere. În pledoaria sa el invocă mâna lui Dumnezeu, care nu a dforit moartea acestei creaturi feminine, în ciuda cruzimii de care a dat dovadă când și-aucis pruncul (Corato, 2011, pp.51-52)

Echafaud, miséricorde, justice, criminel, glaive, fer de lance, lois, décrets, lettre de pardon, ratifier la grâce

Term eni juridici

Dieu, miséricorde, épargner, suppliante, honte, pauvre fille, prosternée, grâce, salut, compassion

Lexem e/izotopii

Antithèse : innocents et coupables ; criminelle devenue suppliante ; marier heureusement justice et paix, jugement et miséricorde, clémence et sévérité ; métaphore : les voies inconnues par lesquelles Dieu est venu briser les fers de sa captivité et l’ordre de sa prévoyante clémence à faire concourir toute chose à la délivrance de la victime.

Figuri de stil

Filosofem e : Elle voulait m ourir – la m ort a été sourde à sa voix ! Elle vient vous supplier de ne pas être plus cruels que la m ort m êm e qui l’a épargnée./Ea a vrut să m oară - dar

m oartea a fost surdă la strigătele sale! Ea vă im ploră să nu fiți m ai crudzi decât m oartea însăși, care a cruțat-o!

7. Graf-rezumat al pledoariei lui Claude Erard (1648-1700), avocat în parlamentul din Paris pentru Monseigneur ducele de Mazarini împotriva soției sale (avocatul învinuiește soția lui Mazarini de comportament ușuratic, de faptul că și-a abandonat soțul și familia). Pledoaria a fost pronunțată în 1688. (Corato, 2011, pp.57-59). Elocința este bazată mai cu seamă pe antiteza care opune regina Angliei Doamnei Mazarini.

Mari, épouse, juge, procès, jugement, justice, criminel, divorce, punir, autorité maritale, dot, convention, loi, sévérité conjugale

Termeni juridici

Evasion, honneur, famille, pays, jeu, désordre, honnêteté, justifier, excuse, jalousie, adorateur, culte profane, allianceLexeme/

izotopii

Métaphore : promener sa honte ; Mme Mazarin faisait de sa maison un bureau public de jeu, de plaisir et de galanteries, une nouvelle Babylone, où des gens de toutes nations, de toutes sectes, parlant toute sorte de langues, marchaient en confusion sous l’échafaud de la fortune et de la volupté ; Antithèse : La reine travaillait à soulager les pauvres, à briser les fers des prisonniers – Mme de Mazarin travaillait à dépouiller les riches et à se faire des captifs

Figuri de stil

Filosofeme: Mme Mazarin faisait de sa maison un bureau public de jeu, de plaisir et de galanteries, une nouvelle Babylone, où des gens de toutes nations, de toutes sectes, parlant toute

sorte de langues, marchaient en confusion sous l’échafaud de la fortune et de la volupté./Doamna Mazarini făcea din biroul său un loc public de joc, de plăceri și galanterii, un nou Babilon, unde

oamenii de toate națiunile, din toate sectele, vorbind tot soiul de limbi, umblau în confuzie totală sub eșafodul fortunei și a voluptății.

8. Graf –rezumat al pledoariei prezentate în scris în 1675 de către Maitre Nivelle, avocat, secolul XVII, în timpul procesului Marchizei de Brinvilliers, cunoscută prin oroarea și atrocitățile crimelor sale, înveninărilor în serie. Ea a fost condamnată de parlament la moarte prin decapitare, iar corpul ulterior să-i fie ars și cenușă dispersată pe piața de Grève. Îm pledoaria sa Nivelle se pronunță împotriva utilizării de către judecători a confesiunilor în formă scrisă ca probă în procesul de judecată. Nivelle apără una din valorile religioase cele mai de preț – dreptul la confesiune și secretul confesiunii (Corato, 2011, pp.65-77).

9. Graf-rezumat al pledoariei de avocat, menite să reabiliteze memoria lui Jean Calas (Corato, 2011, pp.83-103), pledoaria a fost poununțată în 1762 de Alexandre Jérôme Loyseau de Mauléon (1728-1771), avocat în parlamentul dinParis. Fapte : Afacerea Calas – pentru totdeauna devenită sinonim cu ”eroare judiciară”, dezvăluie că la 15 octombrie 1761 la Toulouse, fiul protestantului Jean Calas se sinucide. Rumoarea circulă precum că tatăl său și-ai ucis fiul pemntru a evita ca acesta să se convertească în catolicism. Probe nu exstau, dar Jean Calas a fost judeact și condamnat la moarte prin sfâșiere pe roată. Din acea zi familia sa nu a încetat să caute justiție pentru a-i reabillita memoria. (Corato, 2011, pp.83-103).

Faute avouée, adultère, empoisonneuse, accusation, mariage, crime, preuve, complicité, défendre, confession, la loi inviolable du secret, juge, prison

termeni juridici

Tableaux horribles, repousser, assertions calomnieuses, funeste, séduction, jeune cœur, ambition, atrocité, mort, empoisonnement, vérité, Jésus-Christ, Dieu, sacré, religion, morale, honneur

Lexeme/izotopii

Antithèse : tableaux horribles – peinture moins sombres ; beaux jours – orages et infortunes ; démon qui a excité l’orage et troublé la sérénité de cette famille ; hyperbole : ces forfaits incroyables par leur énormité ; métaphore : tous les motifs humains s’évanouissent, comme des ombres à la grande lumièrede la justice divine entre les bras de laquelle l’homme est prêt à tomber ! ministres de la ligion

Figuri de stil

Filosofeme: C’est donc une profanation très grande que d’éventer le secret de la confession. Tous les motifs humains s’évanouissent, comme des ombres à la grande

lumière de la justice divine entre les bras de laquelle l’homme est prêt à tomber !/Deci, a afișa secretul confesiunii este o mare profanare. Toate motivele umane dispar ca niște

umbre în lumina justiției divine, în brațele căreia omul este gata să cadă!

10. Graf-rerzumat dine seul filosofic al lui de Voltaire (1694-1778) Traité sur la tolérance/Tratat despre toleranță, 1763, inspirat dinafacerea Calas.

Avocat, assassin, police, crime, ordonner, saisir, procès verbal, meurtre, procureur, inspection, cadavre, décret, témoin, suicide, magistrat, juge, juridiction, délibération, tribunal, crime, coupable, indice

Termeni juridici

Estime, noblesse, protestantisme, réforme, dogme, domestique, pieux, vertus, idées noires, tristes projets, réputation, douleur, mort, religion, réputation, père, fils, Dieu, malheur, ouï-dire, conversion,pasteur, innocence, supplice, déplorer, vérité, honneur, peuple, injustice, infortuné

Lexeme/izotopii

Exclamations : Quel spectacle ! Quel objet pour les yeux d’une mère ! Métaphore : peuple amoureux d’aventures ; Le voile tombera de vos yeux. Alors le glaive de la douleur déchirera jour et nuit vos entrailles ; O , jugement incroyable et terrible ! que pour l’honneur de ma patrie je voudrais pouvoir arracher des annales de notre siècle ! Le voile tombera de vos yeux. Alors le glaive de la douleur déchirera jour et nuit vos entrailles.

Fguri de stil

Filosofeme: Que méditez-vous, o mes juges ? Qu’allez-vous faire ?Etes-vous des pères, des magistrats, des hommes ?Les excès d’un peuple fanatique préparaient-ils vos

oracles ? Le voile tombera de vos yeux. Alors le glaive de la douleur déchirera jour et nuit vos entrailles. O , jugement incroyable et terrible ! que pour l’honneur de ma patrie

je voudrais pouvoir arracher des annales de notre siècle ! Le fanatisme rend tout croyable, parce qu’en effet il rend tout possible./La ce meditați voi, o, judecătorii mei? Ce veți face? Sunteți voi oare tați, magistrați, bărbați? Excesele unui popor fanatic au

pregătit oraculelel voastre? Va cădea pânza din ochii voștri. Și atunci paloșul durerii va deșira zi și noapte măruntaele voastre. O, judecată incredibilă și teribilă! Judecată, pe

care aș dori să o zmulg din analele secolului nostru, pentru onoarea patriei mele! Fanatismul face ca totul să fie credibil, deoarece, de fapt, el face ca totul să fie posibil.

11. Graf-rezumat al Memoriului justficativ pentru trei bărbați condamnați la sfâșierea pe roată, redactat în 1778 de Charles Dupaty (1744-1788), avocat general în parlamentul De la Bordeau, avocat angajat în lupta pentru recunoașterea drepturilor acuzaților și pentru un proces echitabil. Acest memoriu a fost pregătit în cadrul procesului celor trei bărbați condamnați la moarte prin sfâșiere pe roată, pentru că au tâlhărit și violentat domcilul unei familii. Elocința se datorează expunerii argumentate a faptelor. Prin această pledoarie Charles Dupaty reușește să convingă judecătorii ca cei trei bărbați să fie grațiați. (Corato, 2011, pp.127-155).

Loi, parricide, arrêt, magistrature, guerre civile, crime, droit naturel, droit humain, loi,

Termeni juridici

Raison, faiblesse, insuffisance, religion, innocence, absurde, pitié, Dieu, honneur, esprit, barbarie, fanatisme, politique, morale, exécution, mort, catholique, huguenots, guerre, liberté, indulgence, injuste, protestant, philosophie, tolérance, nation, temps, patrie, proscrire, humanité, intolérance, superstition, Jésus-Christ

Lexeme/izotopii

Questions rhétoriques : Comment une mère tendre aurait-elle mis les mains sur son fils ? Antithèse : ni bien – ni mal ; tant il est facile au fanatisme d’arracher la vie à l’innocence, et difficile à la raison de lui faire rendre justice ; cette famille si malheureuse et si bien justifiée ; Métaphore : qu’une ombre de paix laisse reposer toutes les sociétés chrétiennes, après des siècles de carnage…

Figuri de stil

Filosofeme: Il ne faut pas un grand art, une éloquence bien recherchée, pour prouver que des chrétiens doivent se tolérer les uns les autres. Je vais plus loin, je

vous dis qu’il faut regarder tous les hommes comme nos frères. Quoi ! mon frère le Turc ? mon frère le Chinois ? le Juif ? le Siamois ? Oui, sans doute, ne sommes-nous pas tous enfants du même père, et créatures du même Dieu ? Chacun peut bruler

chez lui les livres et les papiers qui lui déplaisent. /Nu e nevoie de o mare artă, de o elocință elevată, ca să dovedești că toți creștinii trebuie să se tolereze reciproc. Voi

spune mai mult, vă spun că trebuie să îi privim pe toți oamenii ca pe frații noștri. Cum? Fratele meu Turcul? fratele meu Chinezul? Evreul? Siamezul? Da, fără îndoială,

nu suntem noi oare toți copiii aceluiaș tată și creaturi ale aceluiași Dumnezeu? Fiecare poate să dea foc la el acasă la cărțile și hârtiile care îi displac.

Dénonciation, déclarer, arrêt, juge, partialité, légitimité, tribunal, condamnation, magistrat, souverain, jurisprudence, criminel, corps du délit, preuve, prison, ordonnance, justice civile, corrompre, procès, loi, accusateur, accusé, procédure, jugement cassable, justification, exécuter, justificatif, témoins intéressé,

Termeni juridici

Dieu, infortuné, innocence, injuste, absous, accusation, innocent, calomnie, omettre, argument, raison, intérêt, Sire, providence, prince, inquisition, sujets, pauvres, malheureux

Lexeme/Izotopii

Questions rhétoriques/Exclamations : Quoi ! Le droit de se justifier, comme le droit de se défendre, ne serait donc plus qu’une grâce ? Quoi ! Le juge serait encore le maitre d’accorder ou de refuser la justification aux accusés, comme il est déjà le maitre de leur accorder ou de leur refuser la défense ! N’est-ce pas un devoir de citoyen de défendre l’Etat, de sa pensée comme de son sang ? Quelles détestables maximes !Antithèse : vivre ou mourir ; première et dernière fois ; Répétition : Un temps perdu !.... Un temps perdu ! Juste ou injuste ; Série synonymique contextuelle: Oui, cette exception, cette maxime, cet usage….Enumération : …d’avoir dénoncé, accusé, poussé vers la roue… ; son cœur se serre, sa raison se trouble, sa mémoire s’égare, il balbutie, il cherche… Des poursuites si atroces par une démarche si légère ! Des calomnies capitales pour un soupçon hasardé ! Des crimes, en un mot, par des faiblesses ! Non, je ne me tairai point à la vue de cette procédure monstrueuse, à la vue de ces trois ans de prison, à la vue de ces trois échafauds dressés poyr trois innocents; Métaphore : Il est vrai : la faiblesse est le germe de tous les crimes ; malheur aux caractères faibles !

Figuri de stil

Filosofeme: Sans doute, nos magistrats sont humains; mais notre ordonnance criminelle est si rigoureuse ! La justice criminelle n’écoute enfin que lorsqu’elle ne peut ni toucher, ni voir. Si donc on lui dénonce un assassinat, elle veut toucher le cadavre ; si on lui dénonce des blessures, elle veut que la blessure saigne sous ses yeux ; si on lui dénonce un incendie, elle veut en voir fumer les restes. Quoi ! Le droit de se justifier, comme le droit de se défendre, ne serait donc plus qu’une

grâce ? Quoi ! Le juge serait encore le maitre d’accorder ou de refuser la justification aux accusés, comme il est déjà le maitre de leur accorder ou de leur refuser la

défense ! N’est-ce pas un devoir de citoyen de défendre l’Etat, de sa pensée comme de son sang ? Et voilà des criminalistes qui viennent vous dire : la justice peut

quelquefois condamner et punir sans preuves ; il n’est pas toujours nécessaire que les preuves soient plus claires que le jour, soient même aussi claires que le jour ; il

vaut mieux que des innocents périssent que de laisser échapper des coupables. Quelles détestables maximes !/Făr îndoială, magistrații noștri sunt umani, dar

ordonanța noastră criminală e atât de riguroasă! Justiția criminală nu ascultă decât atunc când ea nu poate nici să asculte, nici să vadă. Dacă i se denunță un asasinat,

ea vrea să pipăie cadavrul; dacă i se denunță niște răni, ea vrea ca rana să sângereze în ochii săi; dacă i se denunță un incendiu, ea vrea să vadă fumegând resturile. Cum!

Dreptul de a se justifica, ca și cel de a se apăra, nu ar fi decât o simplă grațiere? Cum! Judecătorul ar trebui să fie stăpânul care le acordă sau le refuză justificarea

acuzaților, precum este deja stăpân în a le acorda sau refuza apărarea! Oare nu e o oblgațiune a cetățeanului de a apăra Statul, cu gândul să și cu sângele său? Și uite că

niște criminaiști vin să vă spună: justiția uneori poate să condamne și să pedepsească fără probe; nu e mereu necesar ca probele să fie mai clare decât ziua,

sau tot așa de clare ca ziua; mai bine să moar niște inocenții decât să lăsăm să scape cei vinovați. Ce maxime detestabile!

12. Graf-rezumat al pledoariei în favoarea revenirii soției lui Mirabeau, pronunțat în 170 de Mirabeau (1749-1791), diplomat, spion, ales în Adunarea națională. Pledoaria a fost pronunțată în cadrul procesului Mirabeau împotriva lui Portalis, avocat al soției lui Mirabeau. Fapte : Mirabeau dorea să o convingă pe soția sa să revină la domiciliul conjugal. (Corato, 2011, pp.159-168).

13. Graf-rezumat al pledoariei în favoarea soției lui Mirabeau, pronunțat în 1780 de Jean Portalis (1746-1807) avocat îla Aix en Provence, redactorul Codului civil și al concordatului din 1801. Fapte : procesul Mirabeau împotriva lui Portalis, avocatul soției lui Mirabeau. Elocința este obținută prin acuzații grave în adresa lui Mirabeau, iar jongleria de cuvinte a făcut ca soția lui Mirabeau să câștige procesul (Corato, 2011, pp.169-170).

Arrêt, procès, loi, condamner, défense, juge, accusateur, sentence, jurisconsulte, avocat, droit,

Termeni juridici

Madame, amour, aimer, époux, mœurs, domicile, famille, honnête, ami, cœur, répugnance, honneur, langage, oser, discussion, désir, répondre, parents, séduction, immoralité, maison, ardeur, Dieu, tromper, divorce, femme, libre, morale, séparation, infortune, respect, sacré

Lexeme/izotopii

Enumération/hyperbole: En vain j’ai mis en usage les procédés les plus modérés, les motifs les plus sacrés, les supplications les plus tendres, on n’a même pas daigné me répondre, on n’a pas daigner me voir, on n’a pas daigné m’entendre ; je serai plus outragé, plus opprimé, plus dénué… ;Exclamation : O, toi, qui m’aima toujours et qui ne sortis jamais de mon cœur !Questions rhétoriques : Mais par où commencer ? Que dois-je prévenir ? A quoi me faut-il répondre ?

Figuri de stil

Filosofeme: O, toi, qui m’aima toujours et qui ne sortis jamais de mon cœur ! Ne redoute point ma victoire ; elle est nécessaire à ton bonheur, sans quoi je ne la voudrais pas ; elle sera ton ouvrage : les expressions de ta tendresse, le tribut de ta justice, voilà mes armes, voilà ma magie, voilà mes sortilèges. Il n’est pas de bonheur que le bonheur domestique : tout le reste

est situation. Cela seul est un état. /Tu, cea care m-ai iubit mereu și cea care nu ai ieșit niciodată din inima mea! Nu te teme de victoria mea! Ea e necesară pentru fericirea ta, fără aceasta nu mi-aș dori victorie; ea va fi opera ta: expresia tandreței tale, tributul justiției tale,

iată armele mele, iată magia mea, iată sorta mea. Nu există fericire decât cea în cadrul familiei: restul este doar circumstanță. Doar fericirea în sânul familiei este o stare.

14. Graf-rezumat al pledoariei de avocat în favoarea contelui Cagliostro, pronunțată în 1786 de Jean-Charles Thilorier, avocat, în cadrul procesului care a intrat înistorie cu numele de ”afacerea colierului”. Fapte : regina Maria-Antoaneta a fost implicată în istoria colierului cu diamante, instrumentată de niște intriganți de la curtea Doamnei De a Motte, amantul acesteia și contelui Cagliostro. Această pledoarie l-a costat pe Cagliostro alungarea sa din regat. (Corato, 2011, pp.175-177).

Calomnie, diffamation, publique, réclamé, juridiquement, preuve, procès, magistrat, instance, décret, procédure, droits

Termeni juridici

Opinion, faux, injuste, intime, époux, fils, opprobre, ignominie, séparation, mariage, famille, ruiné, humiliant ; funeste, malheur, folie, violence, menace, forcer, manquement, tyran, persécuteur, souffrir

Lexeme/Izotopii

Enumération : il a été mauvais fils, mauvais époux, mauvais père, mauvais citoyen, sujet dangereux…; Métaphore : mauvais fils : on l’a vu, par ses folles et basses dissipations, dévorer le patrimoine de son père, troubler son repos par des procès indignes, affliger et humilier sa vieillesse par le spectacle de ses travers, et attenter même à son honneur par des infâmes libelles.

Figuri de stil

Filosofeme: il a été mauvais fils, mauvais époux, mauvais père, mauvais citoyen, sujet dangereux… ; Quels droits peut donc avoir celui qui n’a jamais connu de

devoirs, qui s’est joué de l’honneur, de la bonne foi, de la vertu, qui n’a respecté ni les liens de convention, ni ceux du sang ou de la nature ?/El a fost un fiu rău, un soț

rău, un tată rău, un cetățean rău, un tip periculos...; Ce drepturi poate să aibă cel care niciodată nu a știut ce înseamnă obligațiunea, care a jucat cu onoarea, cu buna credință, cu virtutea, care nu a respectat nici legăturile de conveniență, nici cele de

sânge sau de natură?

15. Graf-rezumat al pledoariei pentru baronul Bezenval, pronunțată în 1790 de Raymond Romain Desèze (1748-1828), avocat în parlamentul de la Bordeaux, apărătorul lui Ludovic al XVI-ea, academcian la Academia Franceză, primul președinte al Curții de casare în 1815, pair al Franței în 1816. Fapte : baronul Bezenval intervine în fruntea unui detașament de gărzi elvețiene ca să calmeze mulțimea de insurgenți care asasinase proprietara unui butic de tapete. Bilanțul carnagului intervenției a fost 20 de morți. Adunarea națonală a ordonat arestarea lui Bezenval. Elocința este obținută grație lexicului ales, marcat stilistc, și această pledoarie a făcut posibilă achitarea lui Bezenval. (Corato, 2011, p.180).

Délit, crime, accusé, peine, justice, loi, délit, justificationTermeni juridici

Opprimé, calomnié, accusé, fortune, médecine, spéculation, cardinal, courage, résignation, innocence, bienfait, souverain, religion, respecter, citoyen, étranger, oser, collier, diamant, infortuné, joailler, prix, sacré, reine, négociateur, tromperie

Lexeme/izotopii

Discours fait à la première personne ; Question rhétorique : Quel crime ai-je commis ? De quoi m’accuse-t-on ? Que vous importe, Français ? Antithèse : en donnant toujours et en ne recevant jamais. Attaquer avec patience et se défendre avec modération ; Enumération : …un droit qui n’exige ni nom, ni patrie, ni preuves, ni caution.

Figuri de stil

Filosofeme: Les injures que j’ai reçues, je les ai pardonnées, le bien que j’ai fait, je l’ai fait en silence. Ma patrie est pour vous le premier lieu de votre empire, où je me suis

soumis avec respect à vos lois ; mon nom est celui que j’ai fait honorer parmi vous ; mon motif est Dieu ; mes ressources mon secret. N’interrogez point ; mais écoutez et aimez

celui qui respectera toujours les rois, parce qu’ils sont dans les mains de Dieu ; les gouvernements, parce qu’il les protège ; la religion, parce qu’elle en est le supplément ;

les hommes enfin, parce qu’ils sont comme lui ses enfants./Injuriile pe care le-am primit, le-am iertat, binele pe care l-am făcut - l-m făcut în tăcere. Patria mea pentru voi este primul loc al imperiului, unde m-am supus cu respect legilor voastre; numele meu e

cel care a fost onorat printre voi; rațiunea mea este Dumnezeu; resursele mele sunt secretul meu. Nu mă mai interogaț; dar ascultați și iubiți-l pe cel care va respecta mereu

regii, deoarece ei sunt în mâna lui Dumneazeu; guvernele, pentru că acestea îl protejează; religia, pentru că aceasta este supliment său; în sfârșit, oamenii, pentru că ei

sunt ca și el - niște copii.

16. Graf-rezumat al pledoariei de avocat pronunțată în 1793 de Raymond Romain Desèze (1748-1828); el a fost asistat pentru redactarea pledoarieie de Malesherbes (autorul gramaticii fundamentale a limbii franceze) et Tronchet în procesul lui Ludovic al XVI-ea, care a compărut în fașța Convenției, constituite cu statut de Tribunal (Corato, 2011, p.193).

Juger, citoyen, homicide, instruction, accusation, procédure, droit, crime, défendre, accusé, accusateur

Termeni juridici

Patriotisme, féroce, honneur, peuple, opinion, victime, liberté, caractère, succomber, monarque, conspirerLexeme/

Izotopii

Métaphore : forger des crimes pour aussi forger des coupables ; Répétition/mise en relief : J’appelle un grand caractère…(4 fois) ; Figuri de

stil

Filosofeme: J’appelle un grand caractère celui qui, opprimé par la force, n’a jamais douté de la puissance de la loi ; à qui il n’est pas échappé une plainte, qui ne s’est pas

permis un murmure, et qui n’a jamais opposé à ses aveugles et barbares ennemis que sa vie passée, sa conscience et le temps ./Eu amintesc despre un mare caracter, acel care oprimat porn forță niciodată nu a pus la îndoială puterea legii; căruia nu i-a scăpat din

vedere nicio plângere, care nu și-a perms nicio rumoare, și care niciodată nu a opus inamcilor săi barbari și nevăzători decât viața sa trăită, conștiința și timpul.

Loi, accusé, accuser, défendre, législation, criminel

Termeni juridici

Mort, captif, sang, imputer, désespoir, affreux, consoler, triste, grandeur, loyauté, nation, national, Français, infortune, économe, juste, ami, peuple, abolir, sacrifice, rigueur, liberté

Lexeme/Izotopii

Antithèse : le jour de la justice a succédé aux jours de colère et de prévention ; Répétition : Contre lui…(4 fois) ; le peuple …(5 fois) Question rhétorique : N’auriez-vous donc plus de respect pour les droits sacrés de l’asile ?

Figuri de stil

Filosofeme: Vous lui reprochez le sang répandu ! Vous voulez que ce sang crie vengeance contre lui ! Citoyens, je n’achève pas…Je m’arrête devant l’histoire: songez qu’elle jugera votre

jugement, et que le sien sera celui des siècles ! /Îi reproșați sângele vărsat! Voi vreți ca acest sânge să fie răzbunat prin el! Cetățeni, eu nu finalizez...Eu mă opresc în fața istoriei: gândiți-vă că

ea va judeca judecata voastră, pecând judecata sa va fi cea a secolelor!

17. Graf-rezumat al discursului de acuzare (prima și a doua intervenție) pronunțat în 1793 de Robespière (1758-1794), deputat de Artois, deputat de Paris în Convenție, condamnat la ghilotină în iulie 1794 în procesul lui Ludovic al XVI-ea, care compărea în fața Convenției, consttuite cu statut de Tribunal (Corato, 2011, pp.194-205)

18. Graf-rezumat al pledoariei de avocat (restabilită după notițele de avocat de Yves Ozanamm pronunțată în 1793 de Claude François Chauveau-Lagarde (1756-1841), avocat al Mariei-Antoinnette în cadrul procesului Mariei-Antoinnettem soției lui Ludovic al XVI-ea (Corato, 2011, p.221).

Sentence, procès, juger, litige, absous, innocent, détention, tribunal, crime, constitution, justice, peine de mort, avocat, condamner, flagrant délit, preuve,

Termeni juridici

Peuple, république, dénoncer, cœur, mépris, liberté, roi, despotisme, rétrograder, vérité, innocence, rebelle, empire, patriote, faiblesse, nation, constitution, salut, intrigue, raison, principe, cause, humanité, cruel, cruauté, détrôné, révolution, sacrifice, traître, dévouement, vengeance, puissance, punir, malheur, trésor, perfidie, disgrâce, guerre, civil

Lexeme/Izotopii

Métaphore : Les peuples ne jugent pas comme les cours judiciaire ; ils ne rendent point de sentences, ils lancent la foudre ; ils ne condamnent pas les rois, ils les replongent dans le néant ; Question rhétorique : Quels autres effets peut produire ce système ? Que dis-je ? Que trouvez-vous là de grand ? Craignez-vous de blesser l’opinion du peuple ? Qu’importe au peuple le méprisable individu du dernier roi ? Exclamation : O crime, o honte ! Et quelle carrière ouverte aux conspirateurs ! Le moyen de confondre les despotes, c’est de respecter leur complice !

Figuri de stil

Filosofeme: Vous n’avez point une sentence à rendre pour ou contre un homme, mais une mesure de salut public à prendre, un acte de providence nationale à exercer. Les peuples ne

jugent pas comme les cours judiciaire ; ils ne rendent point de sentences, ils lancent la foudre ; ils ne condamnent pas les rois, ils les replongent dans le néant. Je prononce à regret cette

fatale vérité…mais Louis doit mourir, parce qu’il faut que la patrie vive. Citoyens, la sensibilité qui sacrifie l’innocence au crime est une sensibilité cruelle ; la clémence qui compose avec la tyrannie est barbare. ! /Voi nu doar veți pronunța o simplă sentință, ci veți lua o adevărată

măsură de salvare publică, veți exercita un act de providență națională. Popoarele nu judecă după precuș tribunalele; ele nu dau sentințe, ele lansează trăsnete; ele nu condamnă regi, ele

îi aruncă în neant. Eu pronunț cu regret acest adevăr fatal...dar Ludovic trebuie să moară, deoarece trebuie ca patria să trăiască. Cetățeni, sensibilitatea care sacrifică inocența în

favoarea crimei este o sensibilitate crudă; clemența care combinată cu tirania este barbară!

19. Graf-rezumat al discursului acuzatorului public (procurorului) tribunalului revoluționar Fouquier-Tinville (1746-1795), pronunțat în 1793 în procesul Mqriei-Antoinnette, soției lui Ludovic al XVI-ea (Corato, 2011, pp.216-219

20. Graf-rezumat al discursului lui Pierre –Augustin Canon de Beaumarchais (1732-1799), pronunțat în 1789 în cadrul procesului Goezman, în fața camerelor reunite ale Parlamentului. Procesele lui Beaumarchais în fața Parlamentului Vechiului Regim au intrat în istoria gândirii judiciare a Franței. Este vorba de acuzațiile ce i se aduceau în legătură cu implicarea lui Beaumarchais în trafic de arme și alte acțiuni ilegale, precum istoria unei datorii pe care o avea Beaumarchais față de moltenitorul Duverney. (Corato, 2011, pp.225-230).

Accuser, défendre, tribunal, pièce de conviction, procès, preuve, justification, arrêter, impassibilité, juré,

Termeni juridici

Ennemi, république, contre-revolutionnaire, malheur, reine, amour de la liberté, liberticide, préjugé, honorable, intelligenceLexeme/

izotopii

Exclamation : Quelle épouvantable tache ! Quelle mission alarmante ! Figuri de stil

Filosofeme: L’accusé a eu le malheur d’être Reine et cette idée seule peut d’avance mettre des républicains en garde contre sa justification et vous faire

sortir ainsi malgré vous de l’impassibilité qui convient à votre saint caractère./Acuzatul a avut nenorocul să fie Regină și doar această idee de una

singură poate să-i pună din start în gardă pe republicani împotriva justificării sale și să vă facă să ieșiți astfel din impasibilitatea care convine spiritului

dumneavoastrp sănătos.

Décret, Convention, accusateur public, juge, criminel, tribunal, ordonnace, Termeni juridici

Révolution, infâme, exécrable, sangsue, veuve, contre-révolutionnaire, ouvrages, puissance, étrangère, régner, famille, intrigue, féconde, favoriser, fanatique, dangereux, immoral, indécence, aveu, pervers, trésor, national, manœuvres, dilapider, écrouer

Lexeme/izotopii

Mise en relief/répétition : Que c’est la veuve Capet…(8 fois) ; Epithète : étrangère, immorale, perverse, indécente, conspiratrice, horrible ;

Figuri de stil

Filosofeme: Que c’est la veuve Capet qui faisait nommer les ministres pervers, et aux places dans les armées./Este anume ea, văduva Capet cea care numea în funcții miniștri

perverși și decidea alte funcții militare.

21. Graf-rezumat al Solicitării Domnilor reprezntanți ai Comunei din Paris ; Petiție către Convenția Națională, redactată în 1789 de Pierre –Augustin Canon de Beaumarchais (1732-1799). Fapte istorice : procesul lui Beaumarchais în fața Tribunalelor Revoluției a avut loc pe motivul învinuirii aduse lui Beaumarchais în legătură cu faptul că scriitorul se făcuse vânzător de arme. Familia sa a fost întemnițată, moartea lui Robespierre îl salvează de la ghilotină. (Corato, 2011,pp.236-242).

Procès, justice, parlement, jurisconsulte, juge, coupable, tribunal, plaider, jugement, défense légitime

Termeni juridici

Corrompu, francs, ennemi, roi, lettre, innocence, abuser, devoir, civil, blâme, infamie

Lexeme/izotopii

Epithète : véritable dignité ; magistrat trop généreux ; faible plume ; courses inutiles ; procès perdu ; juge avide et prévaricateur ; misérable prix ; horrible union

Figures de pensée

Filosofeme: La question qui occupe aujourd’hui les deux chambres assemblées est de savoir si la nécessité de répandre l’or autour d’un juge pour en obtenir une audience

indispensable, et qu’on n’a pu se procurer autrement, est un genre de corruption punissable ou seulement un malheur digne de compassion. Quel juge honnête a jamais pensé de lui qu’un client le soupçonnait d’être corruptible ?/Chestiunea care astăzi preocupă ambele

camere ale Parlamentului este de a cunoaște dacă necesitatea de a răspândi aur în jurul unui judecător pentru a obține o audiență indispensabilă de carenu ai putut să faci rost de o altă

manieră, este un gen de corupție demnă condamnabilă sau o nenorocire demnă de compasiune. Ce judecător cinstit s-a gândit vreodată că vreun client de-al său îl suspecta de a

fi coruptibil?

22. Graf-rezumat al Declarației lui Jean-Victor Moreau (1762-1813), général al epocii revoluționare, acuzat de Napoleon de conspirație împotriva Franței. CDeclarația a fost pronunțată în 1804. (Corato, 2011, p.248).

23. Grafe-rezumat al primei și celei de adoua pledoarii a lui Pierre Antoine Berryer (1790-1868), avocat, deputat de Marsilia, ales academician al Academiei Franceze. Pledoariile au fost pronunțate în 1816 în timpul procesului generalului Cambronne, un brav militar, care a fost învinuit de trădare a Franței pentru a fi luptat împotriva țării cu propriile arme, Cambronne a fost achitat, pledoaria lui Berryer ajutându-l în acest sens. (Corato, 2011, pp.253-261).

Défendre, Assemblée, procès, délit, législateurTermeni juridici

Bastille, ennemi de l’état, place publique, crédit, parlement, grand oppresseur, despotisme, courte mémoire, Dieu, dilemme, famille dans les pleurs, céder son marché, achever le dénonciateur, citoyen, ma monnaie, utile à la patrie, magnifique acheteur, France

Lexeme/izotopii

Exclamation : Oh ! Malheureuse mère ! Oh, bienfaisante déité !Vers propres : Quand les rois craignent,/Les prêtres règnent… ; Question rhétorique : pourquoi jouer à mon égard la fable du Loup et de l’Agneau ?

Figuri de stil

Filosofeme: En repoussant aux yeux de tous l’horrible injure qui m’est faite, c’est votre cause, o citoyen ! que je défends, plutôt que la mienne. Tous les citoyens

suspectés se sont sauvés hors de France, et je ne puis les blâmer ; car qui veut braver le péril d’être tué sans être jugé ?/Respingând în ochii tuturor oribila injurie care îmi este adusă, e cauza voastră, o, cetățeni! cea pe care o appr astăzi, și nu a mea! Toți cetățenii suspectați s-au salvat în afara granițelor Franței, iar eu nu pot să-i blamez;

căci cine ar dori să braveze în fața pericolului de a fi omorât fără a fi judecat?

Défenseur, défense, justice, soupçon, criminel, accusé, accusateurTermeni juridici

Armée, nation, succès, armée, César, caractère, protester, intégrité, conduite

Lexeme/izotopii

Métaphore : Vous savez vos devoirs, la France vous écoute, l’Europe vous contemple, et la postérité vous attend.

Figuri de stil

Filosofeme: Vous savez vos devoirs, la France vous écoute, l’Europe vous contemple, et la postérité vous attend./Voi vă cunoașteți îndatoririle! Franța vă

ascultă, Europa vă contemplează și posteritatea vă așteaptă!

24. Graf-rezumat al pledoariei de avocat a lui Pierre Antoine Berryer (1790-1868), deputat de Marsilia, ales academician al Academiei Franceze, pledoarie pronunțată în 1833 (Corato, 2011, pp.265-271), în cadrul procesului lui Chateaubriand (care scrisese și publicase, în pofida interdicției guvernului, un Memoriu în care a luat partea ducesei de Berry, aceasta dorind să-și vadă revenit la tron pe fiul său, ultimul din dinastia Bourbon, tronul Franței fiind ocupat de par Ludovic-Philippe, duce de Orléans. Subiectul central al pledoariei este apărarea dreptului la libertatea de exprimare a presei.

Accusé, ordonnance, criminalité, jugement, juger, punir, coupable, justice, procureur du roi, prison, officier public

Termeni juridici

Oubli des devoirs, violation des serments, juste vengeance, pièce de canon, grenadier, discipline, attaque, militaire, France, téméraire, ambitieux, agresseur, drapeau, prisonnier, Russe, artillerie, mousqueterie, les ordres du chef, volonté ferme, venger les injustices, empereur, Sire, charme de la patrie, usurper, soldats, prisonnier, Bonaparte, obéir, soumission, abdication

Lexeme/izotopii

Métaphore : C’est le moment pour lui de recevoir le prix de ses généreuses actions. Voyez au pied du tribunal ceux qu’il a arrachés à la mort, vous demander la vie ; que la voix de ceux qui périrent, malgré tous ces efforts, s’élève jusqu’à vous et pénètre vos âmes !Exclamation : Quel étrange abus est toléré par la loi de révision ! Eh, jugez, Messieurs, dans quelle position se trouve le défenseur d’un si illustre accusé ! Question rhétorique : Que dit la loi pour l’information ? Ne devrait-il pas plutôt indiquer ces personnes …?Epithète : nouveaux périls, front obéissant, efforts infructueux, terre étrangère, épouvantable mémoire, proclamations défigurées, altérées

Figuri de stil

Filosofeme: Toutes les fois qu’une ardeur française vous emporta au fort du péril, au foyer des combats, vous avez admiré le général Cambronne. Mais Bonaparte, malgré la

pesanteur de sa chute, n’était point revenu de l’ivresse où l’avait plongé ce pouvoir souverain, dont il avait tant abusé./De fiecare dată când o ardoare franceză v-a dus în

mijlocul pericolului, în focul luptelor, ați admirat pe generalul Cambronne. Dar Bonaparte, în ciuda greutății căderii sale, așa și nu și-a mai revenit din euforia acestei puteri suverane,

de care a abuzat.

25. Graf- rezumat al pledoariei pronunțate în 1840 de Pierre Antoine Berryer (1790-1868), avocat, deputat de Marsilia, academician ales la Academia Franceză, în cadrul procesului lui Louis-Napoléon Bonaparte, aruncat la închisoare pentru atacul împotriva lui Louis-Philippe. El fuge din închisoare în 1846 și revine după revoluția din 1848. Această pledoarie este stranie pentru Berryer, deoarece el era un monarchist legitimist convins, partisan și participant active la Restaurare. (Corato, 2011, pp.279-284).

Défendre, plaider la cause, rendre justice, procès, poursuites, argument, ministère public, crime, droit, droit constitutionnel, procureur général, juré, jugementTermeni

juridici

Dignité, écrit plein de génie, mot à mot, phrase à phrase, dignité, journaux, auteur du discours, tolérance, indépendance de la pensée, dynastie, liberté, calomnie, opinion, l’épée et la plume, valeur, prestige, presse, Europe, M.de Chateaubriand, Votre Majesté, conviction, bouleverser, principe, vertu, traitre, tyrannique oppression, journaliste, liberté de la presse, discussion, écrivain, amour du pays, souveraineté nationale

Lexeme/izotopii

Questions rhétoriques : Ne le connaissaient-ils pas par tous les extraits qu’en avaient publié tous les journaux de la France ? Comment une simple relation de cette nature peut-elle constituer un délit ?Le droit qui nous régit aujourd’hui, quel est-il ? Quel est le rôle que la presse est appelée à jouer dans un pays ou la loi de la majorité est souveraine ? N’est-ce pas ce noble roi qui a aboli le combat judiciaire ? Métaphore : « Laissez là votre plume ; allez en armes sur la place publique, où nous aurons des meurtriers pour vous répondre ; le combat judiciaire. Epithète : opinion dangereuse, réunion imposante, accusation capitale, roi magnanime

Figuri de stil

Filosofeme: M.de Chateaubriand ne devait pas être défendu ; et cependant que sa cause est belle, plaidée devant un jury français qui comprendra ce caractère que l’on accuse parce qu’on l’a méconnu, et qui rendra

justice à des sentiments que l’on essaye de flétrir parce qu’on les redoute ! Votre fils est mon roi ! Il n’y a pas une de vos libertés, de vos prérogatives que vous ne deviez à la Restauration. Quel est le rôle que la presse est

appelée à jouer dans un pays ou la loi de la majorité est souveraine ? Et parce que cette révolution s’est opérée, il se trouve que M.de Chateaubriand n’a plus ni son esprit éclairé, ni son amour pour le bien public ; il faut qu’il

renonce à ses croyances ; il faut qu’il cesse d’avoir confiance dans des principes et dans des opinions qui, pendant tant de siècles, ont fait la gloire de la France ! Vous etes Français, vous êtes peuple, vous acquitterez Chateaubriand. Roi magnanime, c’est en votre demeure, c’est au milieu de ruines que j’aperçois d’ici, et que votre souvenir a consacrées, qu’on ose dire à l’écrivain : « Laissez là votre plume ; allez en armes sur la place

publique, où nous aurons des meurtriers pour vous répondre »./Domnul Chateaubriand nu trebuia să fie apărat; și, totuși, cauza sa este frumoasă, este apărată în fața unui juriu francez, care va înțelege că acest

caracter este acuzat, pentru că nu este cunoscut, iar juriul va da dreptate unor sentmente, ce se încearcă a fi umbrite fiindcă sunt redutabile! Fiul Dumneavoastră este regele meu! Nu există o singură libertate din ale

voastre, nici o singură prerogativă, pe care nu ați datora-o Restaurării. Care este rolul pecare presa este chemată să-l joace într-o țară unde legea majorități este suverană? Și, deoarece această revoluție a avut loc, așa se întâmplă că Domnul Chateaubriand nu mai are nici spiritul său elevat, nici dragostea sa pentru binele public;

îi cereți să renunțe la credințele sale, pretindeți că el ar trebui să înceteze să aibă încredere în principile și opiniile care, timp de atâtea secole, au edificat gloria Franței! Voi sunteți Francezi, voi sunteți poporul, voi îl veți achita pe Chateaubriand! Rege atotmilostiv, cum e posibil ca în lăcașul domniei tale, în mijlocul ruinelor pe care

le contemplez de aici și pe care domnia ta le-a consacrat, cineva îndrăznește să- spună scritorului: ”Lăsați la o parte pana; mergeți în piața publică, unde noi vom trimite ucigași ca să vă răspundă”.

26. Graf-rezumat al pledoariei lui Charles-Forbes-René, conte de Montalembert (1810-1870), pair al Franței, pronunțată la 20 de ani, apărător aprig al catolicismului pe timpul celei de II Republci și al Imperiului. Pledoaria a fost pronunțată în cadrul procesului Școlii Libere. În 1831, la cei 20 de ani abia împliniți, contele de Montalembert împreună cu abatele Lacordaire deschid o școală liberă la Paris, ceea ce contravine legii, care încredințase monopolul educației Universității din Paris. Inculpații au plătit o amendă de 1000 de franc. Pledoaria este de o elocvență rarisimă, și a avut un impact foarte răsunător în societate. Subiectul central al pledoariei este revendicarea dreptului la învățământul privat religios, altul decât cel public (Corato, 2011, pp.288-298).

Procès, procureur général, tribunal, juge, juger, ministère public, président, condamner, crime, constitution, lois, chambre des pairs, chambre des députés, code pénal, décret, exécuter, témoignage

Termeni juridici

Débat, réflexion, révolution, restauration, république, royaliste, principe, peuple français, souveraineté de la nation, dogme politique, empereur, empire, impérial, souveraineté populaire, jeune prince, usurpateur, gloire, immoralité, infamie, empire, religion, France, Napoléon, taxe universitaire

Lexeme/izotopii

Epithète : révolutions successives, violentes ; situation sociale ; congrès national ; position personnelle ; dogme politique ; arbitrage suprême ; usurpateur corse ; arbitre inévitable éternel ; actes solennels ; étrange maxime ; Enumération : des lois, des événements, des actes, des traités, des fautes… ; jeune homme téméraire, aveugle, présomptueux, … ; sans préméditation, sans calcul, sans combinaison …;Question rhétorique : Qu’a fait la Chambre des représentants ? Qu’est-ce à dire ? Pouvez-vous disputer à l’héritier du soldat ses armes ? Comtes, barons, vous qui fûtes ministres, généraux, sénateurs, maréchaux, à qui devez-vous vos titres, vos honneurs ?

Figuri de stil

Filosofeme: Est-ce donc un fantôme, Messieurs, est-ce donc une illusion que l’établissement de la dynastie impériale ? Ce qu’elle a fait retentit assez

dans le monde et parle assez haut, non seulement en France, mais chez tous les peuples de l’Europe. Non, ce ne fut pas un rêve que l’établissement de l’empire. Il n’y a pas de juges parce qu’il n’y a pas de justiciables. Soyons

hommes Messieurs, et comme hommes jugeons les actions humaines. Une peine infamante sur le nom de Napoléon, serait-ce là le premier gage de

paix que vous auriez à offrir à l’Europe ?/Domnilor, prin urmare, instituția dinastiei imperiale este o fantomă? Ceea ce a făcut ea răsună destul în lume

și vorbește cu voce tare, nu doar în Europa, dar la toate popoarele din Europa. Nu, instituția imperului nu a fost o fantomă. Nu depinde existența

judecătorilor de existența justițiabililor. Să fim oameni, Domnilor, ș în calitate de oameni să judecăm acțiunile umane. O pedeapsă defaimatoare

pentru numele Napoleon, ar fi oare un prim gaj de pace pe care voi doriți s-o oferiți Europei?

Droit, loi, juridiction, juge, plaider, jugement, liberté publique, droit de conscience, procureur général, réquisitoire, inviolabilité, ordonnanceTermeni

juridci

France, Université, religion, catholique, enfants, jeune, langage catholique, liberté de l’enseignement, liberté, conviction , étudiant, jeune homme, école , pensée, intelligence, monopole de l’Université , roi, Jésuite, église, Messieurs, despotisme, Danton, Convention, bureaucratie, culte, autorité morale, enfance, jeunesse

Lexeme/

izotopii

Litote : Je sais que par moi-même je ne suis rien, je ne suis qu’un enfant, et je me sens si jeune, si inexpérimenté ; une vie d’homme c’est aujourd’hui surtout bien peu ce chose ; Antithèse : question de vie ou de mort ; banc de l’école – banc des prévenus ; Epithète : brillante occasion ; passé cruel ; bruyante distinction ; publicité précoce ; douloureuses émotions ; effroyables dangers ; pacte solennel, religieux , irrévocable ; éclatante gloire ; glorieuse cause ; auguste mystère ; prix sublime ; Questions rhétorique : Messieurs, y a-t-il un seul d’entre vous qui eut le courage de le condamner ?... Pourquoi faut-il que nous catholiques, soyons sans refuge et sans secours ? A tout cela que répond le pouvoir ? Métaphore : acheter un peu de science au prix de la foi ; Ironie : Vous croirez, avec Danton, à l’unité sociale et domestique de la république, proclamée par le bourreau et sanctionnée par la guillotine ; si notre foi doit mourir, souffrez au moins que nous lui choisissions un tombeau, et que ce tombeau soit la liberté du monde ; usurper le langage de la tristesse

Figuri de stil

Filosofeme: Mais, il y a encore dans le monde quelque chose qu’on appelle la foi ; elle n’est pas morte dans tous les cœurs : c’est à elle que j’ai donnée de

bonne heure mon cœur et ma vie. Vos lois nous proclament la majorité du peuple français, ah ! Pour Dieu ! Otez-nous ce vain titre, et rendez-nous à ce

prix les libertés que nul n’a le droit de contester à la minorité la plus chétive ! Et si quelque chose prouve à quel point la notion de la vraie liberté s’est

altérée de nos jours, c’est sans doute la honteuse patience avec laquelle on l’a supporté jusqu’à présent./Dar mai exstă în lumea aceasta ceva care se

numește credință, ea nu a murit încă în toate inimile: anume ei i-am dat la fragedă vârstă inima și viața mea. Legile voastre ne proclamă majoritatea

poporului francez, ah! Pentru Dumnezeu! Scutițin-ne penoi de acest titlu van, și întoarceți-ne pentru acest preț libertățile pe care nimeni nu are dreptul să le

conteste une minorități ma slabe! Și dacă ceva dovedește în ce măsură noțiunea de libertate s-a alterat în zilele noastre, e vorba, fără îndoială, de

rușinoasa răbdare cu care am tolerat aceasta până în prezent.

27. Graf-rezumat al pledoariei apărării, pronunțată în 1831 de Henri Dominique Lacordaire (1802-1861), abate, restaurator al Ordinului Domincan al Franței, deputat de Marsilia, în cadrul procesului Școlii Libere (Corato, 2011, pp.299-307).

28. Grqf-rezumat al pledoariei de avocat pronunțată în 1821 André Dupin (1783-1865), avocat, jurisconsult, deputat, președinte al Adunării Constituante, ales academician al Academiei Franceze. Pledoaria a fost pronunțată în cadrul procesului Béranger. Fapte : cântecele poetului sunt contestate, deoarece sunt considerate ca ofensă în adresa bunelor moravuri, religiei și regelui. Această pledoarie, talentată, plină de elocință, de ironie l-a costat pe Béranger o pedeapsă minimală : trei luni de închisoare și o amendă de 500 franci. (Cirato, 2011, pp.309-324).

Banc des prévenus, procureur général, ministre, pair, loi, justice, impunité, accusation, ministère public, cour, tribunal

Termeni juridici

Principe de liberté non-organisé par une loi, liberté, enfant, monopole, Université, monopole de l’enseignement, volonté privée, droit inviolable, opinion, impôt, école

Lexeme/izotopi

Antithèse /Question rhétorique: Si M.le procureur général est coupable, comment m’accuse-t-il ? Et s’il est innocent, comment m’accuse-t-il encore ? Napoléon fut un despote en signant son décret, je fus un bon citoyen en ouvrant mon école. Plus…moins… ; Où est le consentement des citoyens ? Est-ce que nous ne connaissons le ventre de notre mère ?Epithète : infinies précautions ; politique profonde ; principal fondement ; sceptre impérial ; Métaphore : c’était du temps où les restes de la république, descendus de l’échafaud, adoraient à genoux la fortune impériale ; Enumération : …par la révolution de 1830, par une haine unanime, par des pétitions innombrables, par tous les organes de l’opinion publique, par plusieurs tribunaux… ;

Figuri de stil

Filosofeme: Si M.le procureur général est coupable, comment m’accuse-t-il ? Et s’il est innocent, comment m’accuse-t-il encore ?

Napoléon fut un despote en signant son décret, je fus un bon citoyen en ouvrant mon école. Ce n’est pas le désordre qu’on poursuit en nous,

mais la liberté. La violation d’une loi peut etre l’accomplissement d’une autre loi plus élevée. La liberté et la religion sont immortelles. /Dacă Domnul procuror general este vinovat, cum poate el să mă acuze? Și dacă el este inocent, cum de mă mai acuză încă? Napoleon a fost un

despot semnând decretul său, eu am fost un bun cetățean, deschizând școala mea. Noi nu urmărim dezordinea prin aceasta, ci libertatea. Violarea unei legi poate fi realizarea unei alte legi, net superioare.

Lbertatea și religia sunt nemuritoare.

29. Graf-rezumat al pledoariei pronunțate în 1856 de către Marie-Antoine-Jules Sénard (1800-1885), avocat, președinte al Adunării Națonale și Ministru al Internelor. Această pledoarie a fost pronunțată în cadrul faimosului proces al Doamnei Bovary : Gustave Flaubert a fost purtat prin tribunale pentru ofensă adusă în adresa moravurilor și religiei. Scriitorul a fost achitat la 7 februarie 1857. (Corato, 2911, pp. 329-361).

Procès, tribunal, ministre, magistrat, jurisprudence, coupable, réquisitoire, juger, poursuite, accusation, accusateur, délitTermeni juridici

Napoléon, Béranger, liberté, chanson, poète, auteur, Boileau, roi, politique, chansonner, rire, morale publique, morale religieuse , calomnie, mœurs

Lexeme/izotopii

Métaphore / Ironie : monarchie tempérée par des chansons ; les chansons qui vous sont différées n’ont pas été composées sur l’air de l’accusation, ni faites pour être débitées gravement par des gens en robe et en bonnet carré ; on ne devrait regarder comme chansons proprement dites que le Pont-Neuf et les couplets de pure gaité ; Vous chanterez pour nous ou vous serez destitués ! Epithète : monarchie absolue ; le plus bel éloge ; rare bonheur ; chanson politique ; chanson immorale ; couplets satyriques ; Enumération : le poète célèbre la bravoure, la gloire, les services rendus à la patrie, l’amour de la liberté ; chansons politiques antiministérielles et antijudiciaires ; Antithèse : au lieu de blâmer, il faudrait féliciter ; Question rhétorique : Briserez-vous, Messieurs, ce modeste asile qui sut respecter un conquérant ? Confondez-vous ainsi les idées et les principes ?

Figuri de stil

Filosofeme: Mazarin demandait : Que dit le peuple de nouveaux édits ? Monseigneur, le peuple chante ! Mazarin : Le peuple chante ? Il paiera ! Il n’est plus vrai de dire : En France tout finit par des chansons, mais tout

finit par des procès. Le premier sentiment que fait naitre ce procès fut l’étonnement : un procès pour des chansons ! Aucune loi, aucun procès

ne nous empêchera de rire ! L’intolérance est fille des faux dieux. /Mazarini întreba: Ce zice poporul despre noile edicte? Preasfințenie, poporul cântă! Mazarini: poporul cântă? El va plăti! Nu mai e adevărat să spunem: În Franța totul se termină cu cântece, ci în Franța totul se terminî cu procese. Primul sentiment născut în urma acestui proces a

fost mirarea: un proces pentru cântece! Nicio lege, niciun proces nu ne va împiedica să râdem! intoleranța este fiica falșilor Dunezei.

30. Graf-rezumat al Rechiztoriului pronunțat în în 1857 de către procurorul Ernest Pinard (1822-1909) în timpul procesului Florilor Răului. Baudelaire, în fața celei de a șasea camere corecționale este acuzat de ofensă adusă moralei publice și religioase. Pinard este procurorul care a instrumentat și procesul împotriva romanului lui Flaubert ”Madame Bovary”. (Corato, 2011, pp.367-370).

Ministère public, client, tribunal, accusation, avocat impérial, coupable, défense, Termen

juridici

Mauvais livre, Flaubert, exécution du livre, moralité, dignité, devoir de conscience, honnêteté, passions, histoire, jeune femme, auteur, adultère, Lamartine, littérature, suppression, œuvre, Académie Française, passage, sainteté religieuse, éducation, outrage à la religion, phrase

Lexeme/izotopii

Métaphore : l’excitation à la vertu par l’horreur du vice ; Epithète : pensée morale et religieuse ; illustre père ; grands souvenirs ; Répétition : Histoire de l’éducation, l’histoire des adultères, histoire des périls, histoire de la dégradation ; malheureuse suppression ; Question rhétorique : Que-ce que Flaubert a voulu peindre ? Enumération : déception, douleur, remords… ; Il a pris une jeune fille, est-ce une nature perverse ? Et en quoi, s’il vous plait ? Antithèse : amour du vice – horreur du vice ;

Figuri de stil

Filosofeme: La lecture d’un tel livre, donne-t-elle l’amour du vice, inspire-t-elle l’horreur du vice ? La lecture de ce livre ne peut pas produire sur vous

une impression autre qu’elle a produite sur nous, à savoir : que ce livre est excellent dans son ensemble, et que les détails en sont irréprochables./Oare

lectura unei cărți ca aceasta îți inspiră dragostea pentru viciu, îți inspiră oroarea pentru viciu? Lectura acestei cărți nu poate să producă asupra

voastră o altă impresie decât cea pe care a produs-o asupra noastră, adică: această carte este excelentă în ansamblu, iar detaliile sunt ireproșabile.

Juge, ministère public, poursuite, délit, précédent, droit, justice, objection, jugement

Termeni juridici

Morale publique, critique littéraire, morale religieuse, reniement contre Jésus, offense à la morale chrétienne, le livre est triste, immoralité, livre, blâmer, Baudelaire, condamner, blasphème

Lexeme/izotopii

Epithète : Fièvre malsaine ; impunité absolue ; nature inquiète, impressions malsaines

figuri de stil

Filosofeme: Le juge est une sentinelle qui ne doit pas laisser passer la frontière. Ou le sens de la pudeur n’existe pas, ou la limite qu’elle impose a été

audacieusement franchie. /Judecătorul este o santinelă care nu trebuie să admită violarea frontierei. Ori nu există sentmentul pudorii, ori limita pe care ea

o impune a fost depășită de o manieră îndrăzneață.

31. Graf-rezumat al pledoariei de avocat pronunțată în 1857 de către Gustave Chaix d’Est-Ange (1800-1876), personalitae politică, magistrat, în cadrul procesului ”Florile răului” lui Baudelaire. (Corato, 2011, pp.371-380).

32. Graf-rezumat al pledoariei de avocat pronunțată în 1830 de Maitre Bresson (1772 - ?), magistrat la curtea regală din Nancy. Pledoaria este de o rarisimă elocință, cu o durată de 2,5 ore, pronunțată în cadrul Procesului Clasciclor și Romanticilor. Este vorba despre o afacere de plagiat între avocatul Pellet, autor al unui poem cu acelaș titlu și pun procuror, Massey de Tyrone, care și-a apropriat poemul. Bresson a apărat onoarea cumnatului său, Maitre Pellet, care între timp déjà decedase. (Corato, 2011, pp.388-397).

Juge, ministère public, outrage de la morale religieuse, outrage de la morale publique, procès, juridique, incriminer, poursuite

Termeni juridici

Baudelaire, honnête homme, Molière, rime ; censure, littérature, citer, Beaumarchais, Béranger, Jésus, Montesquieu, Molière, VoltaireLexeme/

izotopii

Comparaison : comme la femme porte en ses entrailles l’enfant de sa tendresse ; Exclamation : Quelle leçon ! Question rhétorique : N’est-ce pas terrible ? Que répondra le critique ? N’est-il pas vrai ?

Figuri de stil

Filosofeme: Qu’il est de faux dévots ainsi que de faux braves. Et que sous peine de prendre la fausse monnaie à l’égale de la bonne, il faut distinguer

entre l’hypocrisie et la dévotion./Așa precum există falși enoriași, așa există și falși bravi. Și cu riscul de a confunda moneda falsă cu cea adevărată, trebuie să

facem diferență între ipocrizie și devoțiune.

33. Graf-rezumat al pledoariei pronunțate în 1835 de avocatul Maitre Brochat, tânăr stagiar în cadrul procesului poetului Lacenaire, criminalul cel mai faimos al sec.XIX. El comisese mai multe asasinate și a fost condamnat la ghilotină. (Corato, 2011, pp.400-406).

Cause, accuser, Cour, condamnation, jugement, première instance, magistrat, justice, tribunal, témoin, arrêt

Termeni juridici

Abus de confiance, larcin, indignation, honneur, Muse, poète, talent, vers, copié, manuscrit, deuil, funeste, pensée, débat, Sophocle, Louis XIV, Pellet, Massey de Tyrone, trahir, mort, devoir, frère, douleur, désespoir, femme malheuresue

Lexeme/izotopii

Epithète : prix inestimable ; émotion profonde ; plus graves sujets ; veuve désolée ; jeune et honorable défenseur ; implacable et cruel adversaire ; juste douleur ; galant homme ; arme meurtrière ; mains perfides ; âme élevée ; caractère noble ; caractère ineffaçable ; Répétition : j’ai besoin de me faire violence…j’ai besoin de … ; Question rhétorique : Que veut cette foule empressée et curieuse ? Pourquoi cette solennité, cet appareil ? Métaphore : frapper l’oreille ; l’insolence de notre adversaire s’y montre à nu ; je viens attacher sur ses pas l’ombre de mon malheureux frère ; ses douze mille vers sont encire captifs dans son portefeuille et les enfants de sa Muse, privés de la lumière, languissent dans l’obscurité à laquelle la barbarie de leur père les a condamnés. Antithèse : doctrine littéraire nouvelles et anciennes ; Comparaison : le pays qu’il aimait comme un enfant chérit sa mère ; Enumération : …toutes les injustices, toutes les violences, toutes les provocations

Figuri de stil

Filosofeme: Du fond de son tombeau, la voix de Pellet se ranime encore aujourd’hui pour protester contre l’indigne abus qu’on a fait de son manuscrit.

L’avocat lorrain ! Voyez, donc, Messieurs, avec quel ton de supériorité cet homme, pour qui sans doute la capitale est occupée à tresser des couronnes, sait faire tomber le mépris sur un pauvre avocat de province ! Que ce silence

doit lui paraitre triste et effrayant ! Quel présage de sort que lui est réservé !/Din adâncul mormântului său, vocea lui Pellet învie încă astăzi

pentru a protesta împotriva nedemnului abuz care i-a fost aplicat manuscrisului său. Avocat lotaringhez! Vedeți, deci, Domnilor, cu ce tonalitate de superioritate acest om, pentru care, fără îndoială, capitala este ocupată de

împletirea coroanelor gloriei, știe să-și arunce disprețul asupra unui biet avocat din provincie! o, cât deînspăimântătoare și tristă trebuie să-i pară

această șiniște! Ce destin jalnic îi este prevestit!

34. Graf-rezumat al pledoariei împotriva pedepsei cu moartea, pronunțată în 1851 de Victor Hugo (1802-1885) în cadrul procesului lui Charles Hugo, jurnalist, fiul lui Victor Hugo, care se prezentă în fața tribunalului Senei pentru că a publicat un articol în ziarul Evenimentul (L’Evénement), în care a descris în detalii ororile unei execuții prin ghilotinare. (Corato, 2011, pp.416-432).

Témoignage, meurtrier, victime, suicide, jugement, Cour, détention, prison, bourreau, peine de mort

Termeni jurdici

Sanglant, commerce, riche, fortune, fils, père, sang-froid ; échafaud, insensibilité, égarer, indulgence, deuil, honneur

Lexeme/izotopi

Epithète : scènes sanglantes ; écrasants témoignages ; bras nerveux ; honorable confiance ; immense procédure ; nouveau crime ; spéculations hasardées ; malheureuse occasion ; Antithèse : oublier le sang des victimes – épargner le sang du meurtrier ; belle nature, cultivée par l’éducation, faite pour des mœurs douces et paisibles – épouvantable phénomène ; honneur de la société – épouvantable renommée ; défendre sa vie – passer pour un lâche ; celui qui possède – celui qui n’a rien ; Exclamation : Que faire ! Que devenir ! Hélas ! que n’a-t-il péri dans cette déplorable rencontre ! Métaphore : fouler aux pieds les lois les plus saintes de la société ; souffrir mille morts

Figuri de stil

Filosofeme: Alors que de toutes parts retentissent des cris de vengeance de mort, il me faut seul élever ma voix contre tous, lutter seul contre une juste

indignation, et vous faire oublier le sang des victimes pour vous faire épargner le sang du meurtrier. Voyez-le, paisible et tranquille dans les courts loisirs que lui

laisse le crime, employer ses mains ensanglantés à tracer des pensées plaisantes et gracieuses ; et demandez-vous si tout cela peut s’allier avec la raison ! La mort pour tant de forfaits ! La mort pour cet homme qui s’en rit et qui la brave ! Oh !

Non ; ce serait trop peu !..Suivant une belle expression, vous le condamnez à vivre./În timp ce din toate părțile răsună strigăte de răzbunare cu moartea, eu

trebuie să ridic vocea împotriva tuturor, să lupt împotriva unei juste indignări, și să vă fac să uitați sângele vctimelor pentru a vă face să cruțați viața ucigașului.

Priviți-l, pașnic și liniștit în scurtele pauze de odihnă pe care i le lasă crimele, el își tulizează mânile însângerate pentru a trasa gânduri agreabile și grațioase, ș

întrebați-vă dacă toate acestea pot armoniza cu rațiunea! Moartea pentru atâtea crime! Moartea - pentru acest om care râde de ea și bravează cu ea! O! nu; ar fi

prea puțin! Conform unei expresii frumoase, voi îl condamnați la viață!

35. Graf-rezumat al pledoariei lui Léon Gambetta (1838-1882), strălucit avocat al secolului său, personalitate politică de mare valoare și țnută, prin această pledoarie el își inaugurează cariera sa de avocat în 1868 în cadrul procesului Delescluze, inculpat pentru a fi deschis osubscriere publică în ziarul său cu scopul de a ridica un monument lui Jean-Baptiste Baudin (1811-1851), fost deputat în Adunarea Națională a Franței, care a murit fiind ucis de un glonte provocator ce venea din partea unei baricade insurecționale în1949. Léon Gambetta a făcut din acest proces un eveniment capital, pledând pentru libertatea de exprimare. (Corato, 2011, pp.427-432).

Juge, ministère public, lois, constitution, pouvoir législatif, assemblée nationale, code européen, jurés, procès, démocratie, parlement, chambre des députés, loi pénale

Termeni jurdici

Respects aux lois, presse, France, Russie, guillotine, échafaud, rendre justice, liberté de pensée, fils, écrire, Louis XVI, Chateaubriand, Voltaire, Calas, Molière, Jean-Jacques Rousseau, critiquer la loi, L’Evénement, peuple, agonie, principe, mœurs, société, vérité, juste, Béranger, idée démocratique, humain

Lexeme/

izotopii

Epithète : déclamateur démagogue ; déchéance publique ; ancienne tradition ; inqualifiable procès ; Personnification : (à propos de la guillotine) elle s’indigne contre ces utopistes anarchiques. Elle exige qu’on lui rende des respects ! …elle se porte partie civile…Elle a eu du sang, ce n’est pas assez… ; Questions rhétorique : Quoi ! est-ce donc là que nous en sommes ? Offensaient-ils la justice de leur temps , la justice transitoire et faillible ? Métaphore : une loi funeste ; la loi humaine a cloué la loi divine ; Enumération : …le fer rouge, le poing coupé, la torture et l’inquisition ; il se révolte, il se débat, il refuse de mourir ; Pâles, haletants, terrifiés, désespérés ;

Figuri de stil

Filosofeme: La critique – oui, la révolte – non. Voilà le vrai sens ; le sens unique de ce mot, respect des lois. Cette loi devant laquelle la

conscience humaine recule avec une anxiété chaque jour plus profonde, c’est la peine de mort. En présence des épouvantables faits que je viens de remettre sous vos yeux, vous diriez à la guillotine : Tu as raison ! et

vous, diriez à la pitié : Tu as tort !/Critica - da, revolta - nu. Iată adevăratul sens; sensul unic al acestui cuvânt - respectul față de lege. Această lege în fața căreia conștiința umană reculează cu anxietate în

fiecare zi tot mai profundă, e vorba de pedeapsa cu moartea. În prezența unor fapte înspăimântătoare, pe care vi le-am descris, voi veți

spune ghilotinei: Tu ai dreptate! și voi veți spune milei: Tu nu ai dreptate!

36. Graf-rezumati al eseului „eu acuz” (« J’accuse »), scrsoare președintelui republicii redactatăde Emil Zolà (1840-1902), din cauza căreia a avut și el un proces judiciar. Procesul Dreyfus (1894-1898) a intrat pentru totdeuna în istoria gândrii judciare ca un proces împotriva antisemitismului, în care armata a jucat un rol nefast, deoarece ma mulți generali au fost implicați în istoria cu ”bilețelul”, fabricat și el de militari-intriganți. În urma acestor intrigi Dreyfus, ofițer evreu, a fost învinut de trădare. Emile Zola s-a implicat personal în apărarea lui Dreyfus, care nu a fost achitat decât în 1904. (Corato, 2011, pp.450-456).

Réquisitoire, ministère public, plaidoirie, procès, coup d’Etat, criminel, justice, police, dossier, interroger, gouvernement, loi, poursuite, casier judiciaire, assassin, défense, calomnie, preuve, juge, magistrat, Constitution, plaidoirie

Termeni juridici

Nation, républicain, Etat, politique, patriote, conscience publique, Révolution française, monarchie, presse, discussion, doctrine, liberté, égalité, fraternité, conviction, programme, Cicéron, Corneille, Socrate, France, homme, valeur, morale, vertu, Code civil, honneur, gloire

Lexeme/izotopii

Epithète : plaisir amer ; question terrible ; nature humaine ; société civilisée ; salut public ; échafaudage puéril ; sinistre combat ; intérêt personnel ;mensonge historique ; Question rhétorique : Celui qui a tout sacrifié pour la France n’a pas le cœur français ? Cherchez s’il y a jamais eu un procès comparable à celui dont vous êtes saisis ? Métaphore : quelle légende monstrueuse arrive-t-on à entasser contre lui ; Antithèse : nous l’avons supprimé, vous le rétablissez

Figuri de stil

Filosofeme: Ah ! ce n’est pas assez que d’avoir chassé les républicains de la République ! Vous voudriez encore les chassez de la nature humaine ! J’ai

beau interroger mes souvenirs, consulter l’histoire, jamais, non, jamais, je n’ai rencontré un pareil duel entre le droit et le despotisme, entre la loi et la force,

jamais je ne les ai vus si ouvertement ni si injustement aux prises dans cet éternel drame dont se compose l’humanité./Ah! Nu e suficient să fi alungat repulicanii din Republică! Voi ați vrea să îi alungați din însăși natura umană! Degeaba îmi întreb amintirile, consult istoria, niciodată, nu, niciodată, nu am

mai întâlnit un asemenea duel între drept și despotism, între lege și forță, niciodată nu i-am văzut prinși atât de deschis și atât de injust în această

eternă dramă din care e constituită umanitatea.

Calomnie, justice, conseil de guerre, crime, accusé, aveu, instruction, procès de famille, juge, ministère de guerre, tribunal militaire Termeni

juridici

Vérité, France, devoir, Dreyfus, lettre, armée, coupable, papiers, bordereau, traitre, guerre, commandant du Paty de Clam, machination, ennemi, nation, histoire, roman-feuilleton, pièce secrète, mensonge, défense nationale, convaincre, victime, écriture

Lexeme/izotopii

Métaphore : votre étoile est menacée de la plus honteuse, la plus ineffaçable des taches ; vous apparaissez rayonnant dans l’apothéose de cette fête patriotique ; la France a sur la joue cette souillure ; la nation s’incline ; le néant de cet acte d’accusation ; le coupable reste sur son rocher d’infamie dévoré par les remords ; Epithète : solennel triomphe ; Exposition universelle ; grand siècle ; crime social ; honnête homme ; effroyable erreur judiciaire ; paralysie générale ; Antithèse : examiner le bordereau d’un esprit superficiel – un examen raisonné ; enquête folle ; démence torturante ; imaginations monstrueuses ; bordereau imbécile ; Répétition : Dreyfus connait plusieurs langues, crime ; on n’a trouvé chez lui aucun papier compromettant, crime ; il est laborieux, il a le souci de tout savoir, crime ; il ne se trouble pas, crime ; il se trouble, crime ; J’accuse…

Figuri de stil

Filosofeme: Quelle tâche de boue sur votre nom – j’allais dire sur votre règne – que cette affaire Dreyfus ! Ah ! Le néant de cet acte

d’accusation ! Oui, nous assistons à ce spectacle infâme, des hommes perdus de dettes et de crimes dont on proclame l’innocence, tandis

qu’on frappe l’honneur même, un homme à la vie sans tache ! Je n’ai qu’une passion, celle de la lumière, au nom de l’humanité qui a tant

souffert et qui a droit au bonheur./Ce pată de glod pe numele dumneavoastră - vroiam să zic, pe a dumneavoastră domnie -

această afacere Dreyfus! Da, noi asstăm la acest spectacol infam, al oamenilor pierduți în datorii și crime, a căror inocență este

proclamată, în timp ce însăși onoarea unui alt om, cu o viață nepătată, este lovită! Nu am decâto singură pasiune, cea a luminii, în

numele umantăți, care a avut atât de suferit ș care are dreptul la fericire.

37. Graf-rezumat al declarației făcute în 1898 de Emile Zolà (1840-1902) în cadrul propriului proces – Zolà/afacerea Dreyfus. (Corato, 2011, pp.437-441)

Arrêt, juridiction, justice, preuve, loi, témoin, verdictTermeni juridici

Armée, dénoncer, France, honneur, nation, conseil de guerre, affaire, scandale, peuple, histoire, généraux, complicité, ennemi, Europe, liberté, écrivain, erreur judiciaire, Dreyfus, lumière, innocent

Lexeme/izotopii

Epithète : applaudissements frénétiques ; respect indiscutable ; grand trouble ; monstrueuse affaire ; louche procédure ; péril redoutable ; vie morale ; impérieux besoin ; gravité exceptionnelle ; Métaphore : ténèbres extraordinaires d’obstination ; Question rhétorique : Comment ne vous-rendez-vous compte de la terrible crise politique que le pays traverse ? Rêvez-vous une France isolée du monde ?

Figuri de stil

Filosofeme: Je dénonce à la conscience des honnêtes gens cette pression des pouvoirs publics sur la justice du pays. Ce sont là des mœurs politiques abominables qui déshonorent une nation libre. J’affirme que ce sont eux qui la déshonorent, cette grande armée

nationale, lorsqu’ils mêlent les cris « Vive l’armée » à ceux de « A mort les juifs ! » Qui souffre pour la vérité et la justice devient auguste et sacré. Il n’y a plus d’affaire Dreyfus, il s’agit désormais de savoir si la

France est encore la France des droits de l’homme, celle qui a donné la liberté du monde et qui devait lui donner la justice. Un jour la France

me remerciera d’avoir sauvé l’honneur d’un homme./Eu denunț în fața conștinței oamenilor onești această presiune a puterilor publice asupra

justiției țării. Acestea sunt niște moravuri politice abominabile, care dezonorează o națiune liberă. Eu afirm că ei sunt cei care o

dezonorează, această mare armată națională, atunci când amestecă strigătul ”Trăiască armata!” cu strigătul ”Moarte evreilor!”. Cel care suferă pentru dreptate și justiție devine august și sacru. Nu mai există afacerea Dreyfus, de acum încolo este vorba despre dacă Franța mai este încă Franța drepturilor omului, cea care a dat libertatea lumii și

care ar trebui să îi dea și justiția. Cândva Franța îmi va mulțumi pentru faptul că i-am salvat onoarea unui om.

38. Graf-rezumat al pledoariei de avocat, pronunțată în 1898 de Fernand Labori (1860-1917), avocat, jurnalist, om de afaceri, deputat de Reims, I parte a pledoariei, în cadrul procesului Zolà/Afacerea Dreyfus (acuzat de înaltă trădare, condamnat în 1994, exilat pe Insula Dracului, refugiat în 1999, condamnat din nou și grațiat de președintele Franței Emile Loubet). (Corato, 2011, pp.442-450)

39. Graf-rezumat al Notelor pledoariei, care nu a fost niciodată pronunțată de Fernand Labori (1860-1917) în afacerea Dreyfus, deoarece celălalt avocat al lui Dreyfus Demange axase în 1899 pledoaria sa pe inocența armatei, în timp ce Labori își structurase pledoaria pe constatarea contrarie. (Corato, 2011, pp.463-486).

Jurés, juge, preuve, sentence, jugement, acquittement, le fond du procèsTermeni juridci

Peuple, affaire , liberté, droit, dénoncer, injure, calomnie, infamie, Clemenceau, Dreyfus, juif, antisémite, journal, haine religieuse, écriture, défense, armée, Zola, honneur

Lexeme/izotopii

Epithète : attention impartiale des juges ; opinion publique ; scène émouvante ; terribles amitiés ; grand crime ; impulsion naturelle ; Question rhétorique : n’êtes-vous pas frappés, Messieurs les jurés ? Quelle écriture ? Au lieu de cela que voit-on. Exclamation : Ne vous laissez pas troubler ! Ne vous laisser pas intimider ! Donnez donc par l’acquittement un exemple de fermeté ! Vous sentez bien que cet homme est l’honneur de la France !

Figuri de stil

Filosofeme: Moi aussi je veux crier « Vive l’armée », - mais aussi « Vive la République ! » et « Vive la France ! » c’est-à-dire, « Vice le Droit ! Vive l’idéal

éternel »/Eu tot aș vrea să strig : ”Trăiască armata!”, dar aș vrea de asemenea să strig ”Trăiască Republica!” și ”Trăiască Franța!”, adică ”Trăiască Dreptul!

Trăiască idealul etern!”

40. Graf-rezumat al pledoariei pronunțate în 1887 de Maitre de Saint Auban (1887-1988) avocat, în cadrul afacerii decorațiilor. Fapte: ginerele președintelu Franței Jules Grévy, deputatul Wilson, fusese implicat în trafic de decorații cu ajutorul Doamnei Ratazi, care a jucat rol de intermediar. În urma acestei afaceri Wilson a fost condamnat la 3 ani de pușcărie și o amendă de 3000 de franci. Avocatul Saint Auban a apărat-o pe Doamna Ratazzi în acest proces. (Corato, 2011, pp.490-501).

Justice, Cour de cassation, Chambre criminelle, juge, jugement, arrêt, Cour suprême, sentence, acquittement, témoignage, pièce, Cour d’assises, tribunal de soldats, enquête, information préliminaire, victime, complicité, Conseil de guerre

Termeni juridici

Dreyfus, Juif, traître, général, journal, opinion publique, vérité, Esterhazy, Allemagne, Italie, accusateur, réconciliation nationale, honneur de l’armée, armée, bordereau, mensonge, authenticité de la pièce, agent, écriture, trahison, lettre, intrigue

Lexeme/izotopii

Epithète : désorientation intellectuelle et morale ; vérité définitive ; preuve certaine, irrécusable ; ces légendes invraisemblables, changeantes, contradictoires, vivaces ; haleine infatigable ; accusations absurdes et impossibles ; tumultueuses passions ; habileté exceptionnelle ; infâme sophisme ; affublements grotesques ; Question rhétorique : Quelle est cette preuve qui a convaincu tous les ministres de la guerre ? Que sais-je encore ? Pourquoi au début, de la part des puissances publiques, tant de résistance ? Pourquoi tant d’obstacles… ? Pourquoi tant de généraux respectés…. ? Quant aux expertises, à quoi bon les reprendre encore ? Métaphore : les charges morales et matérielles s’écroulent ; vérité cristallisée ; l’évidence est si aveuglante ; délivrons-nous des chimères crées à plaisir par le crime aux abois pour troubler les cerveaux des hommes naïfs ou complaisants

Figuri de stil

Filosofeme: Les affirmations sans preuves, d’où qu’elles partent, ne comptent pas pour vous ; les déclarations vides ne sauraient ni créer les charges ni vivifier

les accusations mortes. Pourquoi tant d’obstacles sans cesse accumulés sur la route des hommes de bonne foi qui ne demandaient qu’un peu de vérité et un

peu de justice. Jugeons ce qui est simple avec simplicité. Hélas ! Le faux reste un crime tout nu, le plus cruel, le plus injuste des crimes. Dans cette affaire l’armée

n’a rien à faire. Gardez-la pour d’autres combats./Afirmațiile fără dovezi, de oriunde ar veni ele, nu contează pentru voi; declarațiile goale nu ar putea nici să inventeze învinuiri, nici să resuscite acuzații moarte. De ce atâtea obstacole sunt acumulate neîncetat în drumul oamenilor de bună credință, care nu cer

decât un pic adevăr și unpic de justiție? Să judecăm ceia ce este simplu cu simplitate. Degeaba! Falsul rămâne o crimă absolut goală, cea mai crudă, cea mai injustă din crime. În această afacere armata nu are ce căuta. Păstrați-o

pentru alte bătălii.

41. Graf-rezumat al pledoariei, care nu a fost niciodată pronunțată, redactată de Ravachol alias François Koenigstein (1859-1992), anarhist, ateu, care promova și practica furtul ca metodă de luptă socială. Această pledoarie nu l-a salvat de la ghilotină, la care a fost condamnat în 1892, pentru comiterea mai multor omucideri și dinamitarea mai multor locuințe a judecătorilor care i-au condamnat pe anarhiști. Textul îi aparține, dar el nu l-a pronunțat niciodată, deoarece i s-a interzis să o facă. (Corato, 2011, pp.506-507).

Avocat, défendre, code pénal, arrêt, délit, juge d’instruction, banc correctionnel, tribunal, Cour, accusation, acquittement, prison, prouver, réduction de la peine, circonstance atténuante, tribunal, inculpation, droit, pouvoir judiciaire, trafic de crédit

Termeni juridici

Escroquerie, crédit imaginaire, crédit, garantie, morale publique, corruption, décoration, croix de la Légion d’honneur, décorer, ministre, journaliste, influence, lettre, innocent, intérêt national, pouvoirs publics, Wilson, conviction, procurer, vengeance, calomnie, Elysée,

Lexeme/izotopii

Antithèse : acheteurs et vendeurs ; corrupteurs et corrompus ; comédie tragique ; les humbles – les forts ; agences véreuses – administrations honnêtes ; Exclamation : Les voilà, les dupes ! Les voilà, les escroqués ! Elargissez le débat au lieu de le rétrécir ! L’escroquerie suppose un crédit imaginaire ! Epithète : mains vénales ; sens primitif ; placement pécuniaire ; politiciens avilis ; appétit innommable ; preuves irréfragables ; indignation publique ; vaste horizon ; grand air ; vrais acteurs ; paresse législative ; Métaphore : l’appétit exerce le pouvoir de chef d’état ; étouffez vos émotions et attendez l’histoire ; ils exploitent la faiblesse, la fatigue nationale ; déguiser la vérité ;

Figuri de stil

Filosofeme: Ces industriels, ces marchands envient la décoration ; ils envient des honneurs dont l’honneur se désintéresse, qui, entre des mains vénales,

perdent leur sens primitif pour devenir un élément du patrimoine ; ils convoitent ces croix que d’autres payent, les uns de leur sang, les autres d’une

vie de labeur, et ne pouvant la payer de cette manière là, ils la payent de la monnaie qu’ils tirent de leur poche. Le bon sens et la logique interdisent de

traiter les escrocs qui tiennent leurs promesses tout à fait comme les escrocs qui ne peuvent pas les tenir./Acești industriali, acești comerciațânți, ei își doresc decorația; ei își doresc onoruri de care onoarea este dezinteresată,

deoarece în mâni corupte, decorațiile își pierd sensul primitiv pentru a deveni un obiect de patrimoniu; ei își doresc aceste cruci pe care alții le plătesc, unii prin sângele lor, alții printr-o viață de muncă, și, neputând să le plătească în acest mod, ei le cumpără cu bani, ce-i scot dinbuzunarele lor. Bunul simț și

logica interzic de a trata escrocii, atât cei care se țin de cuvânt, cât și cei care nu seținde el.

42. Graf-rezumat al pledoariei lui Joseph Paul-Boncour (1873-1972), avocat, personalitate politică influentă, ministru al muncii, ministru al războiului, ministru al apărări naționale, ministru de stat, ministru al afacerilor externe, în cadrul procesului asasinatului lui Jean Jaurès, în 1919. Jaurès a fost asasinat la 31 iulie 1914 de către Raoul Villain. Asasinul nu a fost judecat decât în 1919 după Armistițiu. El a fost achitat și imediat pus în libertate. (Corato, 2011, pp.515-542)

Acte, accuser, loi, délit, crime, criminel, juré, peine de mort, code, législationTermeni juridici

Ouvrier, travail, emploi, misère, anarchiste, mort, liberté, vie, cause, métal, chômage, faim

Lexeme/izotopii

Epithète : existence misérable ; tranquillité morale ; fierté naturelle ; Antithèse : abondance – famine ; cause – effet ; Question rhétorique : Que peut-il faire, celui qui manque en travaillant ? Enumération : contrebandier, faux monnayeur, voleur, meurtrier et assassin ; Exclamation : Et combien cela est facile à réaliser ! Détruire la misère, ce genre de crime, en assurant à chacun la satisfaction de tous les besoins ! Que chacun se débrouille comme il peut !

Figuri de stil

Filosofeme: Tous ceux qui ont du superflu s’occupent-ils s’il y a des gens qui manquent des choses nécessaires ? Et bien, Messieurs, il n’y a plus de

criminels à juger, mais les causes du crime à détruire. /Toți cei care au averi în plus, se ocupă ei oare de oamenii care duc lipsă de lucruri necesare? Ei,

Domnilor, prin urmare, nu există criminali care trebuie judecați, ci cauze ale crimei care trebuie distruse.

Cour, loi criminelle, juré, politique extérieure, politique intérieure, instruction, dossier, défense, crime, procureur général, réquisitoire, juger, meurtre, pénalité, assassin, ministère public, peine, victime, meurtrier

Termeni juridici

Villain, l’Humanité, France, paix, guerre, attentat de Sarajevo, Europe, Jaurès, victime, lettre anonyme, victoire, journal, parti, politique, calomnie, patriotisme, barre, Allemagne, traître, lecture des journaux, journaliste, haine, la pensée de Jaurès, atmosphère morale, réunion, physionomie, alliance, Clemenceau, sentiment national, République, Gambetta, démocratie, liberté, atteinte au droit, peuple, victoire, pouvoir, majorité, coalition, Alsace-Loraine, socialiste, unité, histoire, révolution, guerre industrielle, grève générale, armée, officiers, mort, deuil

Lexeme/izotopii

Epithète : guerre universelle ; passions surexcites ; loyauté personnelle ; vols courageux ; influence considérable ; danger national ; responsabilité morale ; physionomie fausse et abominable ; responsabilité morale très lourde ; Métaphore : des morts endormis dans la fraternité ; fils ailé de l’Encyclopédie ; découronner sa pensée ; désordre de son esprit ; Question rhétorique : Que lit-il ? Que voit-il ? Quelles influences subit-il ? Que fait-on à cette ligue ? Dans quelle mesure cet homme est sincère ? Pourquoi cet homme est-il devenu le point de convergence de toutes les attaques ? Mise en relief : guerres de magnificence…, guerre de défense…, guerre de propagande…, guerre d’hégémonie…, guerre de nationalité… ; Propagande de paix, organisation de la paix, politique extérieure de la paix… ; Leçon de justice, leçon de respect des convictions de chacun, leçon de respect de la vie humaine ; Antithèse : beauté tragique

Figuri de stil

Filosofeme: Où donc cet homme irait-il chercher les opinions qui l’inspirent, sinon dans les milieux qu’il fréquente et dans les journaux

qu’il lit ? Vola la calomnie ramassée dans la presse, voila le premier des mobiles du crime. Et nous demandons dans la réconciliation à laquelle

on nous convie, qu’on n’oublie pas tout de même – et je le dis sans colère, sans haine, sans même élever la voix – mais qu’on n’oublie pas

tout de même que, sur le chemin que nous avons à parcourir, il y a d’un côté une victime et de l’autre un meurtrier./Deci, unde va merge acest

om să caute opiniile care îl inspiră, dacă nu în mediile pe care le frecventează și ziarele pe care le citește? Iată calomnia adunată în

presă, iată prima cauză a crmei. Și noi întrebăm în spirtul reconcilerii la care suntem îndemnați, să nu uităm, totuși - și eu spun aceasta fără

mânie, fără ură, fără a ridica vocea măcar - dar, să nu uităm, totuși, pe drumul pe care îl avem a parcurge, pe de o parte,există victima, pe de

alta - ucigașul

43. Graf-rezumat al pledoariei apărării, pronunțată în 1919 de Henri Géraud (1872-1962), avocat al lui Villain asasinul lui Jaurès, în cadrul procesului asasinatului lui Jean Jaurès. (Corato, 2011, pp.543-548)

Défense, acquittement, délit, homicide, accusation, défense, fait, culpabilité, crime passionnel, instruction, prémédité, préméditation, prison préventive, jury, Cour d’assises,

Termeni juridici

Mémoire, politique, rédacteur, injurier, Chambre, Jaurès, Villain, la pensée, ennemi, homicide, déséquilibre mental, âme, cervelle, atmosphère, pardonLexeme/

izotopii

Mise en relief : Ne le plaignez pas, car il n’a pas connu nos angoisses, ne le plaignez pas, car il n’a pas connu la douleur de perdre son fils, ne le plaignez pas, car il n’a pas vu sombrer le rêve de ses illusions. Ne le plaignez pas, mais surtout ne le vengez pas !... La passion qui a armé son bras…, la passion qui a armé… ; pensée morbide, pensée criminelle, pensée intime ; C’est le tribun c’est ce député, c’est cet homme que je n’ai jamais vu. Question rhétorique : Est-il coupable ? A-t-il été poussé par une force ? Alors, c’est sur ces trois jours que vous allez le juger ? Quel est l’état d’âme d’un jeune home qui lit cela ? Antithèse : noble dans ses origines et terrible dans son application ; heures maudites et bénies ; Métaphore : mettre le feu aux édifices de sa patrie ; berçant la misère humaine sous les rameaux d’oliviers ; Epithète : homme inoccupé, rêveur, chaste, inachevé ; audiences absorbantes, fatigantes et élevées ; conduite exemplaire

Figuri de stil

Filosofeme: Il ne savait pas que lorsqu’un journaliste écrit qu’il faudrait tuer un autre journaliste, cela n’a aucune importance…/El nu știa, că dacă un

jurnalist scre cp trebuie ucis un alt jurnalist, aceasta nu are nicio importanță....

44. Graf-rezumat al pledoariei de avocat, pronunțată în 1921 de către Vincent de Moro-Giafferri (1878-1956), avocat, excelent orator. Pledoaria a fost rostită în cadrul procesului Landru, ucigaș care omorâse 10 femei, după ce le-a sedus. Landru a fost executat la 25 februarie 1922. (Corato, 2011, pp.555-556).

Din totalul corpusului analizat – 44 de texte – 34 sunt pledoarii, care au cunoscut spectacolul oratorului, în timp ce 10 sunt texte scrise, care nu au fost niciodată pronunțate la tribunal. Putem urmări evoluția gândirii judiciare, ce își găsește expresia sa supremă în limbă, prin evoluția și îmbogățirea vocabularului de termeni juridici. Această terminologie era sărăcăcioasă la început, iar cu timpul a devenit din ce în ce mai elaborată. E denotat faptul că, totuși, termeni precum juge- judecător, justice-justiție, jugement-judecată fgurează în toate discursurile începând cu secolul XV până în sec.XX. Termeni-cheie precum roi-rege, miséricorde-mizericordie, lèse-majesté-lez-maiestate dispar odată cu apariția instituțiilor democratice. Termeni noi ai jurisprudenței apar: loi-lege, ministère public-minister public, procureur-procuror, juré-jurat, tribunal-tribunal, cour-curte, avocat-avocat, code-cod, etc. Alegerea vocabularului în jurul căruia sunt construite izotopiile discursurilor este diferit, în funcție de specificul procesului. Dacă este vorba de un proces criminal, vom găsi Tableaux horribles – imagini oribile, repousser - a respinge, assertions calomnieuses – aserțuni calomnioase, funeste - funest, séduction - seducție, ambition - ambiție, atrocité - atrocitate, mort - moarte, empoisonnement – otrăvire (Maître Nivelle, avocat, XVIIème siècle, Le procès de la Marquise de Brinvilliers, connue par l’horreur et l’atrocité de ses crimes, Corato, 2011, p.65-77).

În procesele de divorț lexemele centrale sunt opinion - opinie, faux - fals, injuste - injust, intime - intim, époux - soț, fils - fiu, opprobre - oprobriu, ignominie - ignominie, séparation - separare,

Avocat général, erreur judiciaire, arrêt de mort, jugement, Code civile, victime, magistrats, loi, acte de décès, pièce, guillotiner, jurés

Termeni juridici

Douter, décès, mort, Landru, tète humaine, véritéLexeme/izotopii

Question rhétorique : Pas d’erreur judiciaire, dites-vous ? Avez-vous examiné le visage de cet homme ? Cet homme a frappé, où ? Quand ? Comment ? Métaphore : squelette d’accusation ; compagnon intérieur et charmant : l’imagination ; Epithète : prétendue victime ; tète humaine ; allures ironiques ; émouvante éloquence ; home indifférent

Figuri de stil

Filosofeme: Il n’y a pas de décès, alors, au nom des lois qui nous régissent, ne nous accusez plus d’avoir tué des femmes qui ne

sont pas mortes !.../Nu există deces, atunci, în numele legii care ne ghdează, nu ne ma acuzați că am ucis femei care nu au murit!...

mariage - căsătorie, famille - familie, ruiné - ruinat, humiliant - umiliant , funeste - funest, malheur - nenorocire, folie - nebunie, violence - violență, menace - amenințare, forcer – a forța, manquement - escivare, tyran - tiran, persécuteur – persecutor, souffrir – a suferi (pledoaria lui Jean Portalis, 1780 procesul de divorț Mirabeau împotriva lui Portalis, Corato, 2011,p.169-170) sau amour - dragoste, aimer – a iubi, époux - soț, mœurs - moravuri, domicile - domiciliu, famille - familie, honnête - onest, ami - prieten, cœur - inimă, répugnance - repugnare, honneur - onoare, langage - limbaj, oser – a îndrăzni, discussion - discuție, désir - dorință, répondre – a răspunde, parents - părinți, séduction - seducție, immoralité - imoralitate, maison - casă, ardeur - ardoare, Dieu - Dumnezeu, tromper – a trăda, divorce - divorț, femme - femeie, libre - liber, morale - morală, séparation- separare, infortune - nenoroc, respect - respect, sacré – sacru (pledoaria lui Mirabeau, 1780, procesul de divorț Mirabeau împotriva lui Portalis, Corato, 2011,p.159-168).

În procesul vizând libertatea de exprimare alegerea vocabularului este și ea una apropriată: dignité - demnitate, écrit plein de génie – scris plin de geniu, mot à mot – cuvânt în cuvânt, phrase à phrase – frază cu frază, journaux - ziare, auteur du discours – autor al discursului, tolérance - toleranță, indépendance de la pensée – independența gândirii, dynastie – dinastie, liberté - libertate, calomnie - calomnie, opinion - opinie, l’épée et la plume – spada și pana, valeur - valoare, prestige - prestgiu, presse - presă, Europe - Europa, M.de Chateaubriand, Votre Majesté - maiestate, conviction - convngere, bouleverser – a bulversa, principe - prncipe, vertu - virtute, traître - trădător, tyrannique oppression – opresiune tiranică, journaliste - jurnalist, liberté de la presse – libertatea presei, discussion - discuție, écrivain - scriitor, amour du pays – dragoste de țară, souveraineté nationale – suveranitate națională (Pierre Antoine Berryer, Procesul lui Chateaubriand, Corato, 2011, p.265-271).

Numeroase pledoarii au avut o conotație politică profundă, precum discursul de acuzare și cel al apărării pentru Ludovic al XVI, Maria-Antoinnette, pledoariile în procesul decorațiunilor (1898), procesul asasinatului lui Jaurès (1919). În toate aceste cazul alegerea vocabularulu va pune în valoare o terminologie socip-politică: république - republică, révolution - revoluție, parti politique – partid politic, morale - morală, nation - națiune, France - Franța, honneur - onoare, gloire - glorie, etc.

Cât privește elocința, adică alegerea figurilor de stil, acestea, mai ales în pledoariile sec.XV și XVI, se bazează pe figuri ale gândirii precum metafora, hiperbola (pentru a glorifica regele și a obține grațierea): Pour moi, mon souverain seigneur, nul doute ne fais-je que vous avez deux pouvoirs comme roi et empereur, l’un de justice et l’autre de miséricorde – În ceea ce mă privește, suveranul meu Domn, nu am nici un dubiu că Măria ta are două puteri ca rege și imperator, una este justiția, alta este mizericordia (Juvénal des Ursins, pledoare în favoarea ducelui Jean d’Alençon, Corato, 2011, p.26) ; Donc, Sire, si jusqu’ici, reconnaissant Votre Majesté toute juste, toute équitable, toute généreuse…- Deci, Maiestate, dacă până acum v-am recunoscut just, echitabil, generos ….(Pelisson, primul discurs către rege în favoarea lui Fouquet, Corato, 2011, p.33).

Odată cu avansarea în timp, pledoariile avocaților devin din ce în ce mai argumentate, expunerea faptelor obiective începe să ocupe un loc important în pledoarii, în care rămâne tot mai puțin loc pentru figurile de stil metaforice. În schimb, apar figurile sintaxei afective – întrebările retorice și exclamațiile, deoarece ele permit avocaților și acuzatorilor publici să utilizeze vocea pentru a convinge jurații, deputați sau tribunalele, în funcție de amploarea procesului: Quel spectacle ! Quel objet pour les yeux d’une mère !Ô jugement incroyable et terrible ! – Ce spectacol! Ce priveliște pentru cohii unei mame! O, judecată incredibiliă și teribilă! (Loiseau de Mauléon, pledoarie pentru reabilitarea lui Jean Calas, Corato, 2011, p.98) ; Quoi ! Le droit de se justifier, comme le droit de se défendre, ne serait donc plus qu’une grâce ?N’est-ce pas un devoir de citoyen de défendre l’État, de sa pensée comme de son sang ? – Cum? Dreptul de a se justifica precum și dreptul de a se apăra nu este decât o favoare? Nu-i așa că un cetățean este dator să-și apere Statul, atât prin gândirea sa cât și cu sângele său? (Dupaty, Memoriu justificativ pentru a apăra trei bărbați condamnați la

moarte pe roată, Corato, 2011, p.133). Într-un anumit sens, putem afirma că pledoaria avocaților, în majoritatea cazurilor, sunt texte estetice, iar un text estetic necesită o finețe specifică:

”L’utilisation esthétique du langage mérite une attention aux différents niveaux: un texte esthétique implique un travail spécial, c’est-à-dire il nécessite une manipulation spécifique de l’expression... toute la démarche, même si elle est concentrée sur les codes, produit souvent un nouveau type de conscience du monde, dans la mesure où le travail esthétique poursuit le but d’être analysé en détail par le destinataire, l’émetteur du texte esthétique doit focaliser son attention sur les réactions possibles du destinataire.” / ”Utilizarea estetică a limbajului merită o atenție la diferite nivele: un text estetic implică o muncă specifică, adică el necesită o manipulare specifică a exprimării…e vorba de un demers, chiar dacă el este concentrat pe coduri, produce deseori un nou tip de conștientizare a lumii, în măsura în care munca estetică urmărește scopul să fie analizată în detalii de către destinatar.” (Eco, 2003, p.282).

De fapt, Umberto Eco, încearcă să ne convingă de faptul că textul estetic, și prin urmare, o pledoarie,poate să conțină o doză bună de manipulare, ceea ce apare în graful nostru ca ”imaginar-manipulare-minciună”.

Desigur, în procesele unde apărarea a fost asigurată de scriitori, elocința se datorează figurilor de stil, deoarece experiența scrisului a influențat inevitabil bogăția discursului: C’est parce qu’on veut faire disparaître de l’auguste et lumineux sanctuaire de la justice cette figure sinistre qui suffit pour remplir d’horreur et d’ombre, le bourreau !... –Deoarece se dorește ca să dispară din augustul și luminosul sancruat al justiției această fgură sinistră, care e suficientă pentru a umple de groază și umbră, călăul! (Pledoaria lui Victor Hugo împotriva pedepsei cu moartea, Corato, 2011, p.419) ; Comment, une loi serait funeste, elle donnerait à la foule des spectacles immoraux, dangereux, dégradants, féroces, à de certains jours elle aurait des effets horribles…- Cum, o lege ar fi funestă, ea ar da mulțimi spectacole imorale, periculoase, degradante, feroce, în unele zile ea ar avea efecte oribile…. (Pledoaria lui Victor Hugo împotriva pedepsei cu moartea, Corato, 2011, p.418) ; En me frappant, vous ne feriez que me grandir. Qui souffre pour la vérité et la justice devient auguste et sacré…Ce qui ne m’empêche pas d’être très fier que mon père soit de Venise, la cité resplendissante dont la gloire ancienne chante dans toutes nos mémoires…Dès lors, ce syndicat s’est mis à entasser les crimes, achetant les consciences, jetant la France dans une agitation meurtrière, décidé à la vendre à l’ennemi, à embraser l’Europe d’une guerre générale… - Lovind în mine nu mă veți face decât mai măreț. Cine suferă pentru adevăr și justiție devine august și sacru…Ceea ce nu mă împiedică să fiu foarte mândru, că tatăl meu este din Veneția, orașul strălucitor, a cărui glorie veche cântă în toate amintirile noatre…De atunci, acest sindicat s-a apucat să grămădească crimele, cumpărând conștiințe, aruncând Franța într-o agitație ucigașă, a decis să o vândă inamicului, să dea foc Europei printr-un război general…. (Declarația lui Emile Zola la procesul său, Corato, 2011, p.438-439).

Filosofemele ce pot fi degajate din discursurile analizate sunt de asemenea foarte pertinente, cu statut de citate celebre; ele pot fi clasificate în filosofeme atemporale și filosofeme contextuale. Filosofemele atemporale sunt utilizate în afara unui context juridic specific, deoarece sunt aserțiuni axiomatice, ce caracterizează o situație care atinge nivelul universalității în fenomenul judiciar, fie că e vorba de un proces de drept civil sau penal: Les peuples ne jugent pas comme les cours judiciaires ; ils ne rendent point de sentences, ils lancent la foudre./Popoarele nu judecă așa precum curțile judiciare; ele nu pronunță sentințe, ele lansează praful de pușcă. (Robespierre, Discurs despre judecarea lui Ludovc al XVI, Corato, 2011, p.195) ; Que méditez-vous, ô, mes juges ?Qu’allez-vous faire ? Êtes-vous des pères, des magistrats, des hommes ?- La ce meditați, o, judecătorii mei?Ce veți face voi? Sunteți tați, magistrați, bărbați? (Pledoaria lui Mauléon, procesul de reabilitare a lui Jean Calas, 1863, Corato, 2011, p.94) ; Je dénonce à la conscience des honnêtes gens cette pression des pouvoirs publics sur la justice du pays. Ce sont là des mœurs politiques abominables qui déshonorent une nation libre. – Denunț în fața conștinței oamenilor

onești această presiune a puterilor publice asupra justiției țării. Acestea sunt niște moravuri politice abominabile, care dezonorează o națiune liberă. (Zola, Declarația în cadrul procesului său, Corato, 2011, p.437) .

Filosofemele contextuale sunt de asemenea aserțiuni celebre, dar ele conțin elemente, care concretizează situația judiciară, deoarece ele vehiculează nume proprii de persoane sau alte referințe: Vous êtes Français, vous êtes peuple, vous acquitterez Chateaubriand ! – Sunteți Francezi, sunteți popor, voi îl veți achita pe Chateaubriand ! (Pledoaria lui Berryer, Corato, 2011, p. 270) ; Napoléon fut despote en signant son décret, je fus un bon citoyen en ouvrant mon école. – Napoleon a fost un despot, semnând decretul său, eu am fost un bun cetățean, deschizând școala mea. (Discursul abatelui Lacordaire în procesul Școlii Libere, 1831 Corato, 2011, p.300) ; Oh ! Montesquieu, que dirait ta grande âme, si pour ton malheur rappelé à la vie, tu voyais poursuivre pour outrage à la morale publique Baudelaire et les Fleurs du Mal, toi qui as écrit le Temple de Gnide etles Lettres persanes…- O! Montesquieu, ce ar spune sufletul tău cel mare, dacă pentru nenorocirea readucerii tale la viață te-ai vedea judecându-l pe Baudelaire și Florile Răului pentru ofensă publică adusă moralei, tu, cel care ai scris Temple de Gnide și Scrisorile Persane… (Pledoaria lui Est-Ange, procesul împotriva lui Baudelaire și Florile răului, Corato, 2011, p.379). 

Ne rămâne să reflectăm impactul, pe care puterea judiciară a limbii, prin exemplele de pledoarii și discursuri de acuzare analizate, a exercitat asupra societății franceze în plan istoric. Primul impact, de obediență individuală: toate discursurile au influențat direct destinele acuzaților, unii din ei fiind achitați, alții condamnați. Al doilea impact, de obediență istorică: procesele pe care le-am analizat, sunt toate emblematice și ele au marcat nu doar istoria gândiri judiciare, ci și istoria țării – Franța. Din pledoariile analizate am distins clar nașterea unor principii fundamentale ale dreptului modern – supremația legii, dreptul la un proces echitabil, dreptul pentru libertatea presei, dreptul la alegerea opțiuni educaționale, dreptul la viață ș.a.

Ca să revenim la semiotica discursului juridic, vom menționa că fiecare din aceste mari procese constituie un macrosemn, cu o carcasă semiotică complexă, departe de a fi redusă la o singură structură a pledoariei, dar corpusul nostru este foarte precis și noi ne-am limitat doar la el. Această afirmație este posibilă grație distanței în timp și priviri critice, pa care o avem astăzi asupra evoluției societăților moderne. Mai mult ca atât, simbolismul acestor procese și al acestor pledoarii este de o evidență tranșantă: procesul lui Jean Calas – sinonim cu eroare judiciară, iar ”Tratatul despre toleranță” al lui Voltaire constituie opera de referință chiar și pentru discursurile politice actuale; pledoariile avocaților Marie-Antoine-Jules Sénard (1857) și Ernest Pinard (1858) în favoarea romanului lui Flaubert Madame Bovary și poemelor Florile răului ale lui Baudelaire sunt o dovadă pentru eternitate că nu poți judeca scriitorii și operle lor; eseul « J’accuse »/”Eu acuz” al lui Emile Zolà este o lecție istorică a implicări unui om al penelului într-un proces militar, în care pana scriitoricească a obținut victorie asupra corupției militarilor. Cel de-al treilea impact, care decurge din simbolismul textelor analizate, este faptul că marele procese și marele pledoarii ale Franței pot servi drept exemplu pentru democrațiile emergente, care nu au cunoscut o istorie atât de bogată a gândirii judiciare (acesta e și cazul Republici Moldova). O istorie bogată a gândirii judiciare, exprimată în exclusivitate prin intermediul limbii, constituie un veritabil patrimoniu al fiecărei națiuni.

O concluzie foarte pragmatică se impune, analizele efectuate pot servi la elaborarea unui instrument informatic, utilizat în predarea-învățarea elocinței, în baza modelelor semiotice ale limbii franceze, dar și ale limbii române.

Surse :

Eco, U. O teorie a semioticii. București, Ed.Meridiane, 2003, 384 p.

Grandes plaidoiries et grands procès du XV-e au XX-esiècle. Sous la direction de Nicolas Corato. Prat éditions, Barcelone, Espagne, 2011, 557 p.

Gutu, A. Confusioidentitarum. Chisinau, ULIM, 2011, 170 p.Gutu, A. Écrits traductologiques.Chisinau, ULIM, 2012, 138 p.

Huisman, D. et A.Verges. Histoires des philosophes, illustrée par des textes. Paris, Nathan, 2010, 432 p.

Iiordace, E.Semiotica traducerii poetice. Iași, Ed.Junimea, 2003, 180 p.

Klinkenberg, J.-M. Précis de sémiotique générale. Paris, De Boeck Université, 1998. 490 p.

Tiercelin, C. La sémiotique philosohique de Charles Senders Peirce. In: Questions de sémiotique, Sous la direction de Anne Hénault. Paris, PUF, 2003, 758 p.