1

CURS 07. 2.1.4. Ornamente antropomorfe

Modurile in care fiinta umana intervine in ornamentatie sunt deosebit de variate. Poate cel mai des intervin in ornamentica sculptata si pictata zeii, semizeii, eroii si alte personaje din mitologia greco-romana:

Numele in Grecia antica Numele in Roma antica Observatii

ZEUS JUPITER Zeul zeilor, atribute: fulgerele, stejarul HERA JUNONA Sotia lui Zeus ATHENA MINERVA Zeita intelepciunii, atribute: coif, lance, scut,

bufnita PHOEBUS APOLLO Zeu solar, al luminii, patronul muzicienilor,

atribut: lira AFRODITA VENUS Zeita frumusetii, a primit marul de aur de la Paris EROS CUPIDON, AMOR Zeul iubirii, atribut: arcul cu sageti POSEIDON NEPTUN Zeul marilor, atribut: tridentul; calatoreste intr-un

vehicul tras de delfini, este insotit de tritoni (fapturi masculine jumatate om, jumatate peste)

HERMES MERCUR Zeul comertului, mesagerul zeilor, are aripioare la sandale, uneori la coif, atribut: caduceul cu 2 serpi

DYONISOS BACCHUS Zeul vinului si al petrecerilordionisiace, atribut: vita de vie, strugurii

TYCHE NEMESIS Zeita destinului FORTUNA Zeita norocului, atribut: cornul abundentei ARTEMIS DIANA Zeita vanatorii, atribute: arc cu sageti, ogari ESCULAP HIPOCRATE Zeul medicinei, patronul medicilor, atribut: cupa

cu 2 serpi HEFAISTOS VULCAN Zeul fierarilor, al mestesugurilor ARES MARTE Zeul razboiului, atribute: coif, platosa, lance,

spada NIKE VICTORIA Zeita victoriei, inaripata HERAKLE HERCULE Erou, 12 munci THESEU Erou, invingatorul minotaurului PERSEU Erou, invingatorul Gorgonei Medusa IASON Erou, imbarcat pe nava Argos, in cautarea lanii de

aur; sotul vrajitoarei Medeea PROMETEU Semizeu, aducatorul focului GORGONA MEDUSA Monstru feminin cu serpi in par ARIADNA Fiica regelui Minos din Creta, care l-a ajutat pe

Theseu sa se intoarca din labirint MINOTAURUL Monstru uman cu cap de taur, fiul reginei

Pasiphae si al regelui Minos, ascuns in labirintul din Cnossos, cerand jertfe umane

ATLAS Sustine globul pamantesc

Virtutile, viciile, pasiunile, starile de spirit, stiintele, artele, varstele, anotimpurile, orele, elementele naturii, muntii, fluviile, oceanele, pot fi simbolizate, sugerate in imaginile plastice prin figuri omenesti numite alegorii. Tot figura umana este sursa ornamentelor numite masti, mascaroni (figuri masculine cu expresii exagerate) si grotesti (combinatii de antropo-zoo-fitomorfe, care erau subiecte predilecte in decorul pictat pe peretii din incaperile caselor si palatelor romane antice; in momentul primelor descoperiri arheologice, pe la 1500, la Roma, nivelul

2

strazilor depasea cu cativa metri nivelul vechi al acelor locuinte; astfel, initial, s-a crezut ca acele incaperi erau grote pictate; de aici provine denumirea de grotesti). Tabliile mobilei corp si uneori spatarele de scaune, mai ales in Renastere si in baroc, erau sculptate in relief relativ plat, avand un motiv central, de obicei circular sau oval, numit medalion, in care era un profil sau un portret. Elementele de sustinere cu caracter decorativ in forma trupului feminin se numesc cariatide, iar cele masculine se numesc atlanti.Cariatidele initiale erau fecioarele frumos drapate care sustineau acoperisul loggiei templului ionic de pe Acropola ateniana, numit Erechteion. Se pare ca acestea reprezentau preotese din colonia greaca numita Caria, de pe coasta Asiei mici. De obicei la mobilier, cand cariatidele au doar rol decorativ, la intalnim reprezentate pe lezene (de exemplu la dulapurile Renasterii franceze din Sud, de la Dijon, realizate de catre ebenistul Hugues Sambin) In situatia in care cariatidele sau atlantii nu au trupul intreg reprezentat, ci numai ca bust pe un trunchi de piramida alungit, ele se numesc herme. (In antichitate, Hermes era si zeul granitelor, astfel la intersectii, sau la margine de teritoriu, se inaltau monumente in cinstea lui, avnd in componenta acest trunchi de piramida alungit, de unde si denumirea de herma). Copii intervin deseori in ornamentatie, in diferite ipostaze, in aproape toate stilurile, poate ceva mai frecvent in Renastere, baroc, rococo. In Renastere se facea o confuzie deliberata intre amorasi, numiti putti, si ingerasi, aceasta perioada fiind caracterizata de o permanenta suprapunere intre elementele pagane, antice si cele crestine. Intalnim in ornamentica nenumarate alcaturi antropo-zoomorfe, fapturi fantastice, mosteniri ale diverselor mitologii:

Denumire Alcatuire

Centaur Trup de cal, bust masculin Satir Trup masculin, copite de tap Sirena Trup feminin, coada de peste Triton Trup masculin, coada de peste Sfinx a. in Grecia, sfinxul este feminin, cu bust feminin, trup de leu, aripi de vultur b. in Egipt, sfinxul este masculin, are trup de leu si cap de fararon; cel mai

celebru, Sfinxul de la Gizeh, il reprezinta pe faraonul Kefren Anubis In Egiptul antic, este zeul cu trup de om si cap de sacal care se ocupa cu

imbalsamarea mortilor Horus Zeu egiptean reprezentat uneori cu cap de vultur si trup de om

1 2 3 4 5

1. Cariatida; 2. Herma cariatida; 3. Dubla cariatida; 4. Atlant pe consola cu dubla voluta; 5. Picior de masa in forma de leu monopod inaripat cu cap de copil.

3

1 2

4

3

1. Erechteionul, de pe Acropola ateniana. In dreapta, loggia cariatidelor; 2. Dulap-secreter din Renastere, cu cariatide; 3. Dulapior cu doua usi, Secesiunea vieneza (Koloman Moser), incrustat si intarsiat cu nimfe.

5

4

5 4. Cassone sculptat din Renasterea romana, cu lezene diagonale cu cariatide. 5. Cassone sculptat din Renasterea romana, cu lezene dispuse diagonal cu cariatide; panoul frontal este sculptat cu scene mitologice.

In cele trei figuri de mai jos (6,7,8), sunt reprezentati putti, un mascaron si un cap feminin cu diadema.

6 7 8

6

9 10

111111 12 13

9. Centauri.10. Grotesti si mascaroni. 11. Vrejuri cu acanturi si fapturi antropo-zoo-fitomorfe. 12. Alegoria dragostei. 13. Alegoria primaverii.

2.1.5. Ornamente skeomorfe (inspirate din activitatea si preocuparile omului)

In aceasta categorie sunt cuprinse tipuri de ornamente cum sunt: arme, unelte, trofee, embleme-de exmplu de breasla, atribute muzicale, ale picturii, sculpturii, arhitecturii, poeziei, atribute campestre, atribute ale zeilor cornul abundentei, tridentul, caduceul, cupa, ciocanul, bufnita, coronita de laur, lira. Emblemele sunt alcatuite din asocieri de unelte si instrumente, sugerand o anumita meserie, idee, domeniu al artelor si stiintelor. De exemplu:

- muzica: lira, flauturi, cornuri, naiuri - teatrul: masti - pictura: paleta, pensule; sculptura: dalta, ciocan, busturi, profile - arhitectura: echer, compas, capitel

Printre cele mai remarcabile ornamente skeomorfe sunt vasele antice grecesti, capodopere ale formei si proportiei, precum si ale relatiei forma-ornament. Sunt mai multe stiluri care au preluat aceste vase si le-au integrat in ornamentica lor de ansamblu, in arhitectura, la mobilier, in artele decorative in general: Renasterea, barocul, neoclasicismul, Art Nouveau. Vasele antice grecesti se denumesc cu numele lor grecesc, aflat de obicei in relatie directa cu destinatia lor: hydria, oinochoe, kylix, amfora, pelike, rhyton, skyphos, krater, lekythos

1 2 3 1,2,3. Kylix (cupa pentru baut vin amestecat cu apa)

7

4 5 6 4,5,6. Oinochoe (cana de vin)

7 8 9 10 7,8. Hydria (vas pentru apa, de mari dimensiuni). 9. Amphora (in functie de forma si marime, putea fi pentru ulei sau alte

destinatii, de exemplu pentru ofrande). 10. Skyphos (cupa de baut diverse bauturi)

11 12 13 11,12. Krater (de multe ori cu rol decorativ, sau pentru ofrande). 13. Lekythos (ulcior)