DAUNATORII POMILOR FRUCTIFERI

Daunatorii pomaceelor

Ord. Acari Fam. TetranychidaeAcarianul rosu al pomilor Panonychus ulmi

Biologie si ecologie - are 5-6 generatii pe an, ierneaza in stadiul de ou de iarna pe scoarta pomilor, mai ales pe partea inferioara a ramurilor.

Eclozarea primelor larve are loc in fenofaza de buton alb, la soiurile timpurii de prun, iar la cele tarzii in faza fenologica de dezmugurire. Prima generatie se dezvolta in cursul lunii aprilie, iar urmatoarele generatii in lunile mai- octombrie.

Plante gazda si mod de daunare specie polifaga, ataca pomi si arbustifructiferi (mar, par, prun, cires, visin), arbori si arbusti ornamentali si forestieri.

Larvele si adultii colonizeaza pe parte ainferioara a frunzelor, unde se hranesc, intepand si sugand sucul celular. Pe frunze, apar pete mici albe-brunii; culoarea petelor se schimba treptat, devenind alb- argintii pana la alb-rosiatic.

Combatere -tratamente de iarna cu Confidor 0il 1,5%, Polisulfura de calciu 20%.-tratamente de vara in timpul perioadei de vegetatie cu diferite acaricide; primul tratament se aplica prefloral, al doilea postfloral, dupa scuturarea petalelor. PED-ul este de 5-10 indivizi/frunza.Se pot utiliza unul din produse: Vertimec 1,8 EC 0,1% (1,5l/ha), Voliam Targo 0,75-1,1 l/ha.

Acaranul rosu al marului Tetranychus viennensis

Biologie si ecologie -5-6 generatii pe an si ierneaza ca femela adulta in jurul coletului pomilor, sub bulgarii de pamant. Femela depune ponta pe partea inferioara a frunzelor.Plante gazda si mod de atac- pomi fructiferi; atacul este caracteristic prezentandu-se sub forma unor pete, care nu conflueaza. Frunzele capata o culoare cenusie galbuie.

Ord. Acari Fam. BryobiidaeAcarianul brun al pomilor Bryobia rubrioculus

Biologie si ecologie- are 5-7 generatii pe an, ierneaza in stadiul de ou pe ramurile pomilor, mai ales in jurul mugurilor si in crapaturile scoartei.

Plante gazda si mod de atac pagube mari in livezile de mar, prun, cires.

In urma atacului adultilor si larvelor la frunze se produc dislocari ale epidermei si ale celulelor parenchimului lacunar si apar pete de culoare alba cenusie sau cenusie- roscata.

Pagube mari in anii secetosi.

Combatere asemanatoare acarianului rosu al pomilor.

Ord. Heteroptera Fam. Tingitidae

Plosnita parului Stephanitis pyri

Biologie si ecologie are 2 generatii pe an si ierneaza ca adult in crapaturile scoartei pomilor, sub frunzele cazute.Primavara , adultii colonizeaza partea inferioara a frunzelor , depun ponta sub cuticula in niste incizii facute cu ovipozitorul, dupa care le acopera cu excremente.

Plante gazda si mod de atac pomi si arbusti fructiferi, arbori si arbusti ornamentali. In urma atacului adultilor si larvelor partea inferioara afrunzelor este acoperita cu exuvii si excremente si are un aspect patat; partea superioara a frunzelor devine alba cenusie si capata aspectul bolii de plumb.

Ord. Homoptera Fam. MembracidaeCicada gheboasa a pomilor Ceresa bubalus

Biologie si ecologie o generatie pe an si ierneaza in stadiul de ou pe scoarta copacilor.

Plante gazda si mod de atac polifaga, ataca pomi fructiferi, arbori ornamentali si forestieri,vita de vie, plante erbacee.

Femele produc vatamari prin depunerea pontei.Din cauza inciziilor, circulatia sevei se intrerupe si ramurile stagneaza in crestere si se usuca.

Combatere folosirea de material saditor sanatos la infiintarea plantatiilor;- taierea si distrugerea ramurilor infestate cu ponte in timpul iernii;- distrugerea buruienilor din livezi si a plantelor susceptibile la atacul cicadei;- tratamente in timpul iernii.

Ord. Homoptera Fam. Psyllidae

Puricele melifer al marului Cacopsylla (Psylla) mali

- atac pe ramurile tinere.

Biologie si ecologie o generatie pe an si ierneaza in stadiul de ou pe scoarta ramurilor de mar.

Plante gazda si mod de atac- ataca marul, adultii si larvele colonizeaza mugurii vegetativi si floriferi, frunzele tinere si chiar fructele.In urma atacului, lastarii se rasucesc, frunzele se deformeaza si capata un aspect clorotic. Organele atacate sunt acoperite cu dejectiile dulci ale insectei, pe care se dezvolta ciuperci din genul Capnodium (fumagina).

Combatere

-tratamente de iarna cu produse pe baza de uleiuri emulsionabile de petrol, de sulf, si de amestecuri de ulei mineral cu diferite insecticide;-primavara la aparitia larvelor se vor efectua stropiri cu piretroizi de sinteza.

Puricele melifer al parului Cacopsylla pyriBiologie si ecologie are 4-5 generatiii pe an si ierneaza ca adult in crapaturile scoartei, pe sub frunzele uscate.Plante gazda si mod de atac parul; colonizeza mugurii, frunzele, florile, lastarii si fructele mici.Larvele sunt cele mai pagubitoare, organele atacate sunt acoperite cu roua de miere, pe care se dezvolta fumagina si capata culoare brun- negricioasa. Lastarii isi incetinesc cresterea si se curbeaza, fructele raman mici.Combatere - n timpul iernii tratamente cu Confidor 0il SC 004- 1,5%- mpotriva larvelor Sumi-alpha 2,5 EC-0,03%, Polytrin 200EC 0,015%

Ord. Homoptera Fam. Pemphigidae

Paduchele lanos Eriosoma lanigerum

Biologie si ecologie la noi in tara are 8-10 generatii pe an si ierneaza in stadiul de larva de varsta I si a II- a in crapaturile scoartei, pe colet si pe radacina.

Plante gazda si mod de atac mar, mai rar pe gutui, par. Paduchele colonizeaza tulpinile, lastarii si radacinile marului. In urma atacului tesuturile se hipertrofiaza, pe organele atacate formandu-se tumori cu aspect canceros.

Combatere -plantarea de soiuri rezistente;-in perioada repausului vegetativ se vor efectua tratamente de iarna;- in vegetatie se pot utiliza: Nurelle 50/500 EC 0,075 %, Pyrinex 25 CS 0,3% (4,5 l/ha n 1500 l ap).

Ord.Homoptera Fam Aphididae

Paduchele verde al marului Aphis pomi

Biologie si ecologie specie nemigratoare, cu o dezvoltare holociclica monoecica, in cursul unei perioade de vegetatie se pot dezvolta 8-12 generatii si ierneaza ca ou.

Dusmani naturali : Adalia bipunctata, Chrysoperla carnea.

Plante atacate si mod de daunare mar, mai rar par, paducel. Din cauza intepaturilorsi a sugerii sevei frunzele se rasucesc, formandu-se pseudocecidii.

Ord. Homoptera Fam. Diaspididae

Paduchele din San Jose Quadraspidiotus perniciosus

Biologie si ecologie are 1-3 generatii pe an, ierneaza ca larva primara sub scut, pe scoarta copacilor.

Paduchele din San Jose se raspandeste indeosebi cu materialul saditor din pepiniere si cu altoi.

Plante gazda si mod de atac polifag, ataca peste 200 de specii de plante: mar, par, piersic, , tei, ulm, plop, etc.Ataca mai ales partile lemnoase, mai putin frunzele si fructele. In locurile atacate tesuturile se inrosesc si se necrozeaza din cauza unei substante, pe care o introduce paduchele o data cu sugerea hranei.

Combatere

- utilizarea la infiintarea pepinierelor de material sanatos;- altoii se vor procura numai din livezile neinfestate;

- se va evita plantare gutuiului japonez, a paducelului, a lemnului cainesc, plante susceptibile la atacul paduchelui;- controlul biologic cu ajutorul viespii parazite Prospaltella perniciosi sau prdtori precum Chilocurus bipustulatus.- tratamente de iarna si de vara;- 1-2 tratamente de iarana cu Nuprid Oil 004 CE1,5%;- in pepiniere, in plantatiile neintrate pe rod, se va aplica schema 3+3;- in zonele cu infestare redusa 2+2;- se pot folosi produsele Pyrinex Quick -0,1%, Reldan 22 EC 2 l/ha , Mospilan 20 SG 0,025-0,03%.

Paduchele testos al parului Epidiaspis leperii

Biologie si ecologie o generatie pe an si ierneaza ca femela adulta sub scut, pe scoarta pomilor.

Plante gazda si mod de atac pomii si arbustii fructiferi, arborii si arbustii ornamentali.

Paduchele colonizeaza tulpinile, ramurile si lastarii.Din cauza atacului scoarta acestora se exfoliaza si se formeaza crapaturi adanci.Combatere-asemantoare paduchelui de San Jose.

Ord.Coleoptera Fam. Scarabeidae

Gandacul paros Epicometis hirtaBiologie si ecologie o generatie pe an si ierneaza ca adult in sol.

Ponta este depusa in grupe mici in solurile afanate, bogate in substante organice.

Plante atacate si mod de daunare- ataca specii de plante ierboase si lemnoase.Adultii se hranesc cu organele florale.

Ord. Coleoptera Fam.CurculionidaeGargarita mugurilor Sciaphobus squalidusBiologie si ecologie are o generatie la 2 ani si ieneaza in stadiile de adult si larva in sol.Adultii apar o data cu dezmuguritul mugurilor de rod la mar.Depun ponta grupat pe varful frunzelor, inchizand cele 2 margini ale frunzelor cu o substanta lipicioasa.Plante atacate si mod de daunare mar, par, gutui, visin, vita de vie, arborii ornamentali si forestieri, etc.Adultii rod mugurii vegetativi, frunzele, florile, larvele nu sunt daunatoare.CombatereIn zonele cu atacuri, in fenofaza de dezmugurire a pomilor se vor aplica tratamente cu produse de protecia plantelor.

Gargarita florilor de mar- Anthonomus pomorum

Biologie si ecologie- are o generatie pe an si ierneaza ca adult in crapaturile scoartei, pe sub frunzele, uneori si in sol la baza copacilor.Adultii apar inainte de inmugurire si se hranesc intens cu partile verzi ale mugurilor de rod. Depun ponta in bobocii florali, in mici cavitati sapate de femela cu ajutorul rostrului.Larvele care apar se hranesc cu organele interne ale florilor (ovar, stamine).

Plante gazda si mod de atac ataca marul cultivat si salbatic, parul, paducelul.Adultii hibernanti se hranesc cu mugurii foliari si florali, iar noii adulti rod una din epiderme si parenchimul la frunze. Larvele se dezvolta in interiorul bobocilor florali, consuma pistilul, staminele.Bobocii atacati nu se mai deschid, se brunifica usor, se usuca si ramna agatati pe ramuri, fiind cunoscuti in popor sub numele de cuisoare.

Combatatere - taierea ramurilor uscate;- folosirea braielor capcana;- stropiri la aparitia adultilor cu Pyrinex 25 CS - 0,3%

Gargarita mugurilor de par Anthonomus pyri

Biologie si ecologie o generatie pe an si ierneaza ca ou si, foarte rar ca larva neonata, in mugurii de rod.Larvele apar in luna februarie, se dezvolta in interiorul mugurilor, hranindu-se cu partile interne ale acestora .Adultii apar in prima decada a lunii aprilie se hranesc cu lastarii tineri, petiolul frunzelor si chiar cu fructele. Dupa imperechere depun ponta in mugurii de rod.

.

Plante atacate si mod de atac specie monofaga, ataca doar parul.Vatamarile sunt produse atat de adulti cat si de larve.

Ord. Coleoptera Fam. Scolytidae Cariul scoartei Scolytus rugulosus

Biologie si ecologie are 1-2 generatii pe an si ierneaza ca larva in ultima varsta in galerii, sub scoarta pomilor si arborilor.La inceputul lunii aprilie, larvele se transforma in pupe, iar adultii apar la sfarsitul lunii aprilie sau luna mai, sapa galerii intre scoarta si lemn.

Plante gazda si mod de atac ataca diferite specii de pomi fructiferi , ornamentali si forestieri. Frecvent la prun, cires, cais.Adultii si larvele rod galerii in scoarta si lemn, pomii se debiliteaza si dau recolte scazute.Combatere folosirea de puieti vigurosi si sanatosi la infiintarea livezilor;-taierea si arderea ramurilor uscate si puternic atacate;folosirea arborilor cursa, care atrag femelele pentru depunerea pontei;-tratmente atat in repausul vegetativ (Confidor oil SC 004-1,5%), cat si in cursul perioadei de vegetatie : Karate Zeon 0,5%.

Ord. COLEOPTERA - Fam . Ipidae Cariul lemnului Xyleborus dispar Biologie si ecologie o generatie pe an si ierneaza ca adult, de regula in galeriile materne. Adultii apar in mai, femelele depun ponta in galerii longitudinale, indreptate in sensul fibrelor.Larvele aparute raman in galerii si se hranesc cu miceliul ciupercii Ambrosia candida.

Plante atacate si mod de atac pomi fructiferi (mar, par, prun, cais, nuc) si arbori ornamentali si forestieri. Adultii si larvele rod galerii in scoarta si lemn, circulatia sevei este intrerupta si pomii sufera in crestere.Combatere masuri profilactice (taierea si arderea ramurilor atacate si uscate);- tratamente cu produse de protecia plantelor cu actiune de contact si cu remanenta indelungata;

Ord. HYMENOPTERA Fam Cephidae Viespea lastarilor de par Janus compressusBiologie si ecologie o generatie pe an si ierneaza ca larva, in ultima varsta intr-un cocon pergamentos, in interiorul lastarilor de par.Adultii apar in perioada de inflorire a perilor, femela perforeaza cu ajutorul ovipozitorului scoarta lastarilor, si depune din loc in loc, in spirala cate un ou.Larvele care apar se dezvolta in interiorul lastarilor.

Plante gazda si mod de atac par, rareori mar si gutui.Vatamarile sunt produse de adulti in timpul pontei prin perforarea scoartei si de larve, care rod galerii in lastari.Lastarii se inegresc si se usuca.Combatere -taierea si arderea lastarilor atacati;-tratamente chimice in timpul zborului maxim al viespilor;

Fam TenthredinidaeViespea merelor Hoplocampa testudinea Biologie si ecologie o generatie pe an si ierneaza ca larva in ultima varsta, in interiorul unui cocon. Viespile apar in timpul fenofazei de infoiere a corolei la soiurile timpurii de meri.Ouale sunt depuse cate unul in caliciul florilor, larvele patrund in fructele abia formate si rod galerii superficiale sub epiderma fructelor.

Plante atacate si mod de daunare monofaga, ataca numai marul.Larvele ataca fructele de mar sub doua forme :larva neonata, roade o galerie curbata sub epiderma, care se cicatrizeaza si duce la deformarea fructului.A doua forma de atac este provocata de larva in celelalte varste care mineaza fructulpana in zona lojilor seminale, unde consuma semintele si tesuturile din jur. Fructele raman mici si cad.Combatere- aplicarea unui tratament, cand petalele s-au scuturat in proportie de 15- 20% cu piretroizi de sinteza (Faster 10 EC- 0,025%, Polytrin 200EC-0,015% ).

Viespea perelor Hoplocampa brevis

Biologie si ecologie- o generatie pe an si ierneaza ca larva de ultima varsta intr-un cocon in sol.Adultii apar in luna aprilie, fenologic aparitia lor coincide cu faza de buton alb- infoierea corolei la soiurile de par cu inflorire timpurie. Ponta este depusa in flori, sub epidermala baza dintilor caliciului.

Larvele aparute patrund in fructe, unde se hranesc cu seminte.Plante gazda si mod de atac ataca perii, mai ales pe cei cu inflorire timpurie.Larvele in prima varsta rod o galerie superficiala in forma de cerc sau potcoava, la baza staminelor, mai tarziu patrund in fruct facand galerii pana la seminte.

Combaterea asemanatoare.