curs 1

Savarsirea infractiunii de catre mai multe pers

Pluralutatea de infractori este sit in care un nr de 2 sau mai multe pers au savarsit prin eforturi conjugate aceeasi infractiune.Asadar o sg infractiune avand nu unul ci 2 sau nmai multi infractori ca sub activi caract pluralitatea de infractori.pt existenta unei pluralitati de infractori se cere sa existe sub rap laturii obiective o contributa efectiva a 2 sau mai multe persoane la sav aceleasi fapte prevazute de legea penala,iar sub rap laturii subiective sa existe vointa acestor pers de a coopera la sav faptei respective.caracterizarea criminologie a pluralitatii de infractori.

O pluralitate de faptuitori prezinta caractere specifice si produce efecte juridice deosebite datorita unicitatii infr savarsite.Oricat de multi sub activi ar fi unicitatea infr nu este infl.

Calificarea faptei,determinarea locului si timpului sav acesteiea si in genere continutul infractiunii se rasfrange asupra tuturor faptuitorilor,urmarea socilamente periculoasa este produsa prin cooperarea tuturor faptuitorilor la sav faptei ce constituie elem material al infr.

Unicitatea infr ca temei al rasp penale a fapt face ca toate cauzele care inlatura raspunderea penala (aminstia,prescriptia raspunderii penale) sau care o exclud (abrogarea incriminarii,lipsa unui elem constitutiv al infractiunii) sa produca efecte fata de toti fapt deopotriva si in acelasi timp.

Formele pluralitatii de infractori

Pluralitatea de infractori se prezinta sub 3 forme:

- Naturala- Constituita- ocazionala sau participatia penala

Pluralitatea naturala este o forma a pluralitatii de infractori det de insasi natura faptei prev de legea penala care nu poate fi sav decat prin contributia a 2 sau mai multe persoane.de aceea pluritatea naturala de infractori mai este denumita si pluralitate necesara.

Dintre faptele prevazute de legea penala care prezinta o pluralitate naturala de infractori cele mai numeroase sunt acelea care nu pot fi sav decat prin contrib a 2 persoane din care cauza sunt numite infr bilaterale.spre ex incestul,bigamia etc.

Exista si infractiuni are nu pot fi sav decat prin contrib mai multor pers cum ar fi incaierarea sau rixul.

Pluralitatea naturala de infr nu este reglem prin norme cu caracter general,ele au fost incriminate si sanctionate ca atare in conditii specifice fiecarei infractiuni.

Caracteristic pluralit naturale de infr este faptul ca fiecare participant la sav faptei este privit ca autor al infractiunii si raspunde de rezultatul produs.Nu este necesar ca toti faptuitorii sa aiba si calitatea de infractori.Este suf ca unul dintre fapt ca actioneze cu vinovatie si deci sa aiba calit de infractori.

Pluralitatea constituita este o forma a pluralitatii de infractori creata prin asocierea sau gruparea mai multor pers in vederea sav unei infractiuni.

Se caract prin imprejurarea ca se creaza prin asocierea sau gruparii mai multor persoane in vederea sav de infractiuni indif daca aceasta asociere a fost sau nu urmata de contrib efectiva a pers respective la sav uneia din infr proiectate.

Conditii de existenta:- sa existe o grupare de cel putin 2

persoane- gruparea sa aibe un anumit program

in care sa intre sav uneia sau mai multor infr

- gruparea sa aibe o anumita organizare

- o structura ierarhica,o perceptie unica de conducere care sa asigufe

existenta coeziunii si stabilitatea gr

- asocierea pt sav de infractiune-

Pluralitatea ocazionala sau participatia penala este o forma a pluralitatii de infractori care consta in savarsirea unei infractiunii de 2 sau mai multe persoane atunci cand aceasta infr putea fi sav in mod normal de o sg persoana sau de un nr mai < de persoane decat a fost sav in realitate.Pluralitatea ocazionala are un caracter intamplator ocazional,cooperarea dintre subiectii activi fiind determinata nu de natura faptei sau cond in care ar putea fi realizata ci de anumite cond concrete in care cooperarea infractionala apare mai avantajoasa sub rap sav sau ascunderii urmelor infractiunii.

Participatia penala se deosebeste de celelate forme a pluralitatii de infr nu numai prin caracterul ocazional obligatoriu,dar si prin pozitia juridica a faptuitorilor,astfel daca la plur naturala fiecare dintre participanti este considerat ca a sav infr si raspunde pt comiterea acesteia si nu pt contrib avuta in cazul participatiei fiecare participant este tinut sa raspunda numai pt contrib pe care a avut o la sav infractiunii,altfel spus numai pt participarea sa.

Conditii de existenta:

- sa se fi sav o fapta prev de legea penala

- fapta sa fi fost sav in cooperare de 2 sau mai multe pers

- nr acestora trb sa fie de cel putin 2 in cazul sav ce ar putea fi sav de o sg pers si superior nr necesar pt sav infractiunii in cazul plur constituite sau naturale

- nu este necesar ca toti fapt sa aibe calitatea de infractori

- nu intereseaza felul contributiei- sa existe vointa comuna a

participantilor de a coopera la sav infractiunii

- fapta prev de legea penala trb sa constituie infractiune

-Feluri ale participatiei penale

In rap cu atitudinea psihica a participantilor se face distinctie intre participatie proprie (propriu-zisa sau perfecta) si improprie sau imperfecta.

In cazul participatiei proprii toti participantii actioneaza cu aceeasi forma de vinovatie adica cu intentie (eadem animus) sau din culpa (e adem culpa).

In cazul participatiei improprii unii dintre faptuitori actioneaza cu intentie,iar altii din culpa sau fara vinovatie.

Se face distinctie intre participatia simpla sau omogena sau coautorat la care contrib participantilor sunt aceleasi.

Participatia complexa sau eterogena la care contrib participantilor sunt diferite (autori,instigatori,complici).

Participatia materiala consta in contrib participantilor la realiz laturii obiective a infractiunii.

Participatia morala care consta in contrib la realizarea laturii subiective a infractiunii.mai exista si

Participatie spontana si preodrinaraParticipatie anterioara la are contrib este data

inainte de a trece la executarea faptei.Participatie concomitenta la are contrib este data

in timpul sav faptiei.Participatia penala propriu-zisa sau perfecta

reprezinta acel gen de participatie obisnuit sau comun la care toti participantii la infractiune actioneaza cunintentie (idem animus),iar in cazul infr din culpa toti faptuitorii actioneaza din culpa (eadem culpa).

Formele participatiei penale proprii,formele tipice de cooperarea la sav unei fapte prev de legea penala sunt in nr de 3: 1.prin efectuarea de acte prin care se realiz insasi fapta prevazuta de legea penala (acte de executare)2.prin efectuarea de acte prin care se determina formarea hotararii de a savarsii fapta (acte de determinare)

3.efectuarea din acte prin care se ajuta la savarsirea faptei (acte de sprijinire)

Contributia data prin sav unui act de executare este denumita autorat sau acte de executare.Contrib data prin determinarea hot de a sav actiunea poarta denumirea de instigare,iar pers se numeste instigator sau autor moral.

Contrib data prin acte de ajutare sau sprijinire poarta denumirea de complicitate,persoana fiind numita complice.

Autoratul este acea forma de participare care consta in savarsirea de acte de executare in sav faptei de executare penala.

Legea penala prevede ca este autor pers care sav in mod nemijlocit fapta prev de legea penala.In raport cu celelalte forme ale participatiei autoratul se distinge prin caracterul sau initial si necesar.Contrib constand tocmai in sav faptei care constituie infractiune.

Autoratul este singura forma de contributie care poate exista si in afara participatie,nici instigarea si nici complicitatea nu pot exista in afara autoratului.

Autoratul se deosebeste net de instigare care consta in actiunea de determinare a unei pers la sav unei ninfractiuni.Se deosebeste si de complicitate care este o contrib indirecta la sav infractiunii.

Sub raportul laturii subiective autoratul dat specificului sau de contrib esentiala la sav infractiunii poate fi realizat cu orice forma de vinovatie.

Coautoratul este sit in are o fapta prev de legea penala a fost sav in mod nemijlocit de 2 sau mai multe persoane care au calitatea de autori,deci de coautori a i acelei fapte.

Pt existenta coautoratului trebuie sa se constate ca cel putin 2 participanti au savarsit in mod nemijlocit fapta prevazuta de legea penala.

Prin act de executare sau de sav nemijlocita a faptei se intelege orice act de executare,orice act de conduita exterioara prin care se infaptuieste direct ssu indirect actiunea incriminata.Se considera a fi acte de executare (de coautorat) si acele acte prin care se contribuie indirect la efectuarea faptei incriminate cum ar fi cele de paralizare a energiei,de opunere sau inlaturare a unui obstacol din calea savarsirii faptei.

In cazul infractiunii complexe este coautor acela care sav una din act ce formeaza elem material al infractiunii complexe,cealalta fiind realizata de alt autor.

Daca contrib dif autori este deseori simultana aceasta poate fi si succesiva,contrib putand fi date succesive in timp intr o inlantuire de acte de executare a infract de executare unice.Interventia succesiva a coautorilor fiind posibila nu numai in cazul infr continue si continuate dar si in cazul altor infr care prin natura lor complexa nu pot fi realizate decat prin contrib succesive (falsificarea de monede si alte valori).

Coautoratul fiind o forma de participare propriu-zisa sau perfecta se caracerizaeza prin insistenta a tuturor participantilor intenia sau culpa de regula coautoratul se savarseste cu intentie.

Coautoratul poate exista si in cazul infr din culpa si se realiz atunci cand 2 sau mai multe persoane actionand din culpa au sav simultan sau succesiv acte de executare prin care s a produs acelasi rezultat socialmente periculos.

Unii autori sunt de parere nu poate exista coautorat in cazul infr neintentionate (inclusiv proful).infractiuni la care coaturoatul nu este posibil !!!:

Cazul infr cu autor unic care nu pot fi sav nemijlocit de catre o singura persoana

Infr care se sav in persona propria:marturia mincioana,dezertarea,nedenuntarea etc

Infractiunile omisive (cu autor unic) care se sav prin neindeplinirea unei oblig de afaceri impusa cu caracter personal astfel incat fiecare infractor sav o infractiune de sine statatoare.

Instigarea este fapta unei pers denumita instigator care cu intentie determina prin orice mijloace pe o alta persoana (instigat sa sav o fapta prev de legea penala).

Instigatorul contribuie la sav infractiunii prin transmiterea catre cel instigat a ideii de sav a infractiunii si prin determinarea hot acesteia de a savarsii fapta.

Instigarea prezinta in esenta un aspect psihic,ea determinand luarea hot de a sav infractiunea si realizand cauzalitatea psihica ce precede cauzalitatea fizica,adica actele de executare.

Datorita continutului psihic instigatorulmeste denumit si autor moral.

Instigatorul poate fi orice pers care indeplineste cond generale pt a fi sub al infractiunii.Nu este necesara o calitate speciala de aceea instigarea este posibila si la infr proprii fara sa fie necesar ca instigatorul sa aiba calitatea ceruta de lege a autorului infractiunii.

Instigarea este posibilia la oricare dintre faptele prev de legea penala,poate fi sav nu numai de o singura persoana dar si de 2 sau mai multe pers care det simultan sau succesiv aceeasi pers la sav aceleiasi infr.In astfel de cazuri exista 2 ssu mai multi coinstigatori,daca acestia au actionat in intelegere unii cu altii si cu vointa de a coopera.Daca intre instigatori nu a existat o astfel de intelegere v a exista un concurs de instigari si nu o coinstigare.Exista de asemeenea o coinstigare in cazul in care o pers det o alta persoana ca aceasta la randul ei insa det o a3 a persoana sa sav o fapta prev de legea penala.In astfel de cazuri exista o instivare mediata din partea primului instigator si imediata din partea celui de al doilea.Daca pe langa activ de instigare persosna sav si acte de executare participand si ca autor la sav faptei contrib de instigator se absoarbe in contrib de autor.Instigatul este pers asupra careia se exercita instigarea si poate fi orice persoana fizica indif daca indeplineste sau nu conditiile generale de a fi sub activ ale infr la care a fost instigat.Cand instigarea este adrssata unei singure persoane este denumifa individula,iar atunci cand se adreseaza unui nr nedeterminat este denumita instigare colectiva.prima modalitate este o forma a participatiei penale,in timp ce a doua nu realiz o participstie penala,dar poate constitui o infr de sine statatoare.de ex instigarea publica prevazuta de art 368 din n c penal.

Conditiile instigarii:a) sa existe onactiv de determinare de catre o persoana (instigator)b) activitatea de determinare sa constituie sav unei fapte prev de legea penalac) sanu existe o determinare anterioarad)activitatea de instigare sa aibe afect adica sa duca lz det instigatului

e) cel mic sa fi trecut la desf faptie realizand cel putin o tentativa pedepsibila

Activitatea de determinare

Se pozte realiza prin orice mijloace- simpla prin mijloace imateriale

(rugaminti,indemnuri,insinuari)- calificata prin care se folosesc

mij ca promisiuni de daruri,foloase,forme de constrangere

Obiectivul il constituie o fapta prev de legea penala .

Instigarea trb sa se indrepte asupra unei persosne care are calitatea ceruta de lege pt autorul infractiunii.

Se face distictie intre instigare directa la care instigatorul comunica direct si explicit indemnul si indirecta la care instigatorul nu transmite direct idees sav faptei.

Instigare evidenta la care instigatorul actioneaza deschis si insiduoasa ori ascunsa la care insgigatorul act din umbra fara ca cel instigat sa si dea seama ca este det la sav unei fapte prev de legea penala.a

Continutul subiectiv este necesar ca fapta sa fie cu intentie,poate act si cu intentie indirecta,nu intereseaza mobilul sau scopul urmarit de instivator.