CURS NR 5 IMUNOLOGIA = se ocupa cu studiul imunitatii IMUNITATEA BACTERIANA: -innascuta ( prin factori nespecifici de aparare) -dobandita( cu factori specifici) IMUNITATEA INNASCUTA: fiecare organism are la nastere factori nespecifici ce apara oraganismul la fel indiferent de atacul bacterian FACTORI DE APARARE 1) 2) nostru) bariere tegumentare si mucoase ( ne apara prin integritate anatomica) microbiocenozele ( asociatii de specii microbiene aflate intr-un anumit raport intre ele si atasate tuturor suprafetelor si cavitatilor corpului

sunt peste 400 500 de specii microbiene numai in cavitatea bucala apara local ( pt ca ele creeaza un anumit ph ce defavorizeaza flora patogena) contine specii nepatogene din acelasi gen cu alte specii patogene si competitioneaza pt hrana cu acestea -exemplu: pe piele bacteria dominanta e STAFILOCOCCUS EPIDERMINIS( alb, nepatogen) se hraneste cu STAFILOCOCUL AURIU ( patogen) => daca pe piele se aseaza un stafilococ auriu, stafilococcul alb nu-l lasa sa se inmulteasca si sa atinga nr prag -in cavitatea bucala , faringe, predomina STREPTOCOCCUS VIRIDANS( streptococ ce ataca hematiile , sunt nepatogeni) ; patogen e STREPTOCOCUL B-HEMOLITIC ( ataca total hematiile si hemoglobina) -la nivel intestinal e cea mai bogata microbiocenoza cu flora de putrefactie si de fermentatie ( aeroba/ anaeroba) => daca se produce un dezechilibru apare colita de putrefactie; de exemplu: bacilul COLI domina in intestin si e implicat in producerea vitaminelor din grupurile B si K -la nivel vaginal, flora dominanta e alcatuita dintr-un bacil gram+ Dodderline ce creeaza un ph .. si reface flora vaginala BOLILE ENDOGENE= se produce din cauza unor bacterii ce exista in mod normal in microbiocenoza, dar prin dezechilibru apar fenomene patologice ( exemplu: candodoza) FACTORII UMORAL I DE APARARE

1)

SER : a) complementul= factor proteic alcatuit din 11-13 unitati proteice libere ce se asambleaza in cascada=> factor de aparare final ce actioneaza cand se produce o infectie

Rol= recunoasterea membranelor straine = dirijarea si controlul procesului de fagocitare b) opsonina= factor proteic din ser dirijat de complement catre locul unde au patruns bacteriile, acopera membranele straine=> sunt factori de semnalizare = coordoneaza procesul de fagocitare = e implicat in imunitatea specifica ( liza specifica prin complexe antigen-anticorp) c) proberotina= factor proteic ce scurteaza activitatea complementului prin calea suntata d) interferon= factori antivirali - interferonul gamma are actiune antibacteriana e) lizozimul seric= enzima cu actiune proteolitica, actiune pe peretele bacteriilor gram + => au un perete predominant proteic iar lizozimul seric ataca peretele=> bacteria se transforma in protoplast SALIVA a) lizozim: -in cantitate mai mare decat in ser -distruge peretele bacteriilor gram + => efect antibacterian b) complement:- extravazat din ser c) interferon gamma, opsonina( extravazate din ser) d) FACTOR SPECIFIC= FACTORUL GREEN ( IZOTIOCIANAT PEROXIDAZA) LAPTE MATERN SI COLOSTRU -lactenina ( previne infectiile digestive) SPERMA -spermina ( activitate antibacteriana impotriva cocilor gram + si gram - ) FACTORI DE APARARE TISULARA -elemente de aparare= celule -mecanism de aparare=fagocitoza -in functie de natura fagocitului se declanseaza inflamatia acuta sau cronica INFLAMATIA ACUTA -mecanism : fagocitoza prin PMN -e determinata de majoritatea bacteriilor ce se dezvolta intre celule Etapele fagocitozei: 1) bacteria se inmulteste si elibereaza factori de metabolism 2) factorii de metabolism ajung intr-un capilar sanguin si emit semnale( sunt factori chemotatici-fagocite) 3) primele ce trimit semnale sunt PMN 4) are loc marginatia leucocitara ( PMN se aseaza pe peretele capilar ) 5) migrarea prin diapedeza ( PMN emit pseudopode)

PMN inglobeaza bacteria ce are opsonina pe membrana- creeaza o vezicula de fagocitoza= fagozom Fagozomul + lizozomul PMN= unitate functionala numita FAGOLIZOZOM In tesut apare puroiul alcatuit din :- PMN distruse si intregi bacterii intregi si distruse celule din tesut distruse si intregi detritusuri Clinic: aspecte locale: aparitia unui abces caracteizata prin 5 semne rubor ( roseata) tumor( zona proeminenta) dolor( zona e dureroasa pt ca puroiul apasa pe terminatiile nervoase) calor( s-au deschis multe capilare) functio laesa ( functia zonei e afectata) aspecte generale: febra si frisonul semne de laborator: modificari din leucograma ( hiperleucocitoza, hiperneutrofilie) EVOLUTIA CLINICA incubatie scurta evolutie scurta tendinta la abcedare spontana vindecare in timp scurt si fara sechele INFLAMATIA CRONICA -mecanism: e declansat de bacteriile ce se inmultesc intracelular( exceptia e bacilul Koch) Bacilul Koch - se poate inmulti in macrofag -prezinta CORD FACTOR ( obliga bacteriile de bacil Koch sa se fixeze in corzi) -monocitul migreaza din sange in tesut si capata denumirea de macrofag -macrofagele invadate de bacilul Koch se unesc => isi unesc citoplasmele si aparatele lizozomale=> celula gigant multinucleara LANGHANS -puroiul ce se formeaza e in interiorul celulei gigant; contine multe grasmi si se numeste CAZEUM -celula gigant se inconjoara de multe PMN si rezulta o coroana de PMN aparand o leziune histopatologica ( folicul tuberculos) -s-a produs o organizare in leziunea cronica => apare o leziune patognomonica ( ce ne arata ca s-a produs TBC) = leziune de diagnostic -semne locale: abces rece ( in interiorul celulei ) -semne clinice: subfebrilitate prelungita, fatigabilitate; in leucograma apare hiper sau monoleucocitoza - evolutie: incubatie lunga( B.K. se multiplica greu) cronica( luni si ani de zile) vindecare( rareori spontana) : raman adesea sechele IMUNITATEA DOBANDITA= specifica, dobandita pe parcursul vietii; pt fiecare factor de agresiune se formeaza un factor de aparare -e declansata de antigene= substante straine in organism dar care patrunse in organism sunt capabile sa declanseze formarea de factori specifici de aparare; Conditii de antigenitate: 1) trebuie sa fie o substanta non-self; insa pot exista si substante self ce actioneaza ca antigene( un tesut ce-si modifica structura) 2) greutatea moleculara( o substanta actioneaza ca antigen doar daca are peste 40000 de daltoni) exceptie: exista antigene incomplete( haptene) cu greutate sub 40000 de daltoni dar care patrunse in organism gasesc proteine serice de care sa se lege si devin antigene( asa actioneaza antigenele) 3) structura chimica ( cele mai bune antigene sunt proteinele) : pentru ca o substanta sa fie antigen trebuie sa aiba macar resturi de proteine( de ex, lipopolizaharidele-LPS- sunt antigene pt ca au polipeptide in structura) 4) complexitatea structurala: daca au stabilitate in structura chimica sunt antigene 5) remanenta ca atare ( substanta trebuie sa vina in contact cu o subst imunocompetenta) ANTIGENELE -formate din 2 componente: a) grupare purtatoare( carrier) b) o zona cu grupari chimice specifice( epitopi) au o inlantuire a componentelor ce actioneaza pe sistemul chieie in broasca Antigenele prezinta imunogenitate si valenta. -imunogenitatea: unele antigene declanseaza un raspuns imun mai puternic, altele mai slab -valenta: nr de grupari chimice prin care antigenul se uneste cu anticorpul; antigenul e N-valent pt ca poate avea epitopi ascunsi sau expusi Unirea antigen- anticorp se face specific( epitopii antigenelor se vor uni specific numai cu epitopii anticorpului determinat de el) Antigenele bacteriene - o bacterie e un mozaic de antigene si prezinta:- antigene structutale -antigene difuzibile

6) 7) 8)

a) 1) 2) 3)

antigenele structurale: provin din corpul bacteriei si sunt 3 tipuri antigenO antigen de perete la gram - ; se elibereaza cand bacteria e fagocitata antigenK-antigen de invelis( proteine de suprafata, capsula) antigen H exista la bacteriile mobile( ex: flagelina din flagel)

antigenele difuzibile exotoxine : pot da nastere anticorpilor; tratate cu caldura si formol se transforma in anotoxina( isi pierd toxicitatea dar isi pastreaza capacitatea de antigen) 2) toxienzime: factori proteici cu actiune apropiata de a enzimelor( ex: streptolizina O SLO ce apare in infectiiile streptocociene) Antigenele vor determina in organism inmunitatea umorala specifica aparitia de factori de aparare care circula in umori( anticorpi)

b)

1)

ANTICORPII = factori specifici aparuti in ser sub actiunea stimulului antigenic denumirea corecta e de imunoglobuline pentru ca anticorpii sunt de fapt proteine serice din categoria gamma-globuline ce participa la raspunsul imun; Structura anticorpilor:cel mai simplu anticorp= monomer de Ig G Molecula de monomer are aspect de litera T si e alcatuita din 4 lanturi polipeptidice: 2 lanturi grele ( cu mai multi aminoacizi) 2 lanturi usoare( cu mai putini aminoacizi) Lanturile sunt legate prin punti disulfurice. Pe tot parcursul lantului se realizeaza legaturi intralant cu formatiuni globuloase numite DOMENII. S- a constatat ca pe parcursul acestor lanturi exista domenii variabile si hipervariabile. Functional, molecula de Ig G are 3 zone: 1) fragment FAB, format din domenii fxe ale lantului greu, toate domeniile fixe ale lantului usor, domenii hipervariabile ale lantului greu si usor;are rol fixator 2) fragment FC, format din domenii fixe ale lanturilor grele, nu se schimba, contine anticorpi inlantuiti conform codului genetic al proteinei 3) zona balama, situata intre bratele literei T si coada literei T; pe lantul greu se afla un situs pentru complement dar pe molecula de anticorp inactiva nu se poate fixa complementul pentru ca situsul e mascat -complementul se poate fixa numai pe molecula de anticorp unita cu antigenul= >prin fixarea complemetului pe complexul antigen anticorp se confera puterea de liza anticorpului

CLASELE DE IMUNOGLOBULINE -in organismul uman exista 5 variante de Ac.,aceste variante apar in functie de structura lanturilor grele: Ig M ig G Ig A Ig E Ig D CLASA Ig M: -struct: pentamer format din 5 mono asezati in rozeta si uniti la coada lit.T prin lanturi interne J -greutate moleculara mare , decavalent-10 situsuri de Ag, multiplu fixatoare de complement -I Ig ce apare in proc.infectios- 5-7 zile de la debutul bolii -are viata scurta-7-10 zile=Ig de urgenta in viata scurta, ulterior de Ac din clasa Ig G , nu se transmite prin placenta. CLASA Ig G: -lanturi grele de tip -struct:monomeri bivalenti ,fixatori de complement, cu greutate molec mica, trec de la mama la fat -Ac cu viata lunga, persista pe tot parcursul bolii, Ac restanti dupa boala si dupa vaccinare, in titruri mai mici. CLASA Ig A: -struct:Ac cu lanturi grele de tipalfa ,sub forma de liner -2 monomeri uniti printr-o comp. secretorie, piesa intermediara -2 aspecte-in ser monomeri inactivi-ei extravazeaza la nivelul mucoaselor unde local in gl. Se sintetizeaza comp. secretoric,asamblarea in dimer Ig A secretor -greutate mai mare , nu poate trece inapoi in ser -tetravalent , nu fixeaza complementul -funct Ig A secretorparticularizate in funct. De mucoasa sa apere local -faptul ca are comp. secretorie confera rezistenta la enzimele protolitice locale -Ig A salivar-cea mai imp. Ig -monomerii sunt sintetizati in plasmocitele din jurul gl. Parotide - comp. secretorie si asamblarea in gl. Parotida apoi eliminate cu saliva parotidiana -actiuni:-impiedica aderenta bacteriana de smaltul dentar - poate desprinde bact. Din placa bacteriana - poate produce sg. Liza bact. Fara a fixa complem. CLASA Ig E: -monomeri cu lanturi grele de tip -Ac numiti si reagine

-nu apar in mod normal in orice inf., producerea lor e indusa de antigene speciale ,haptene(.. care patrunse in organism gasesc prot serice de care se leaga) -au afinitate ptr.mastocite ( polinuclearele bazofile din sange) -se fixeaza pe mastocit, se unesc cu Ag si form. Pe S mastocitelor complexe, odata cu liza Ag se va produce si liza mastocitului eliminarea de mediatori bazoactivi apar fenomene alergice de tip soc anafilactic. -monomeri cu lanturi grele de tip delta -nu e decelabila in serul normal, devine decelabila in timpul nasterii si in unele fenomene patologice -are rolul de aparare in timpul travaliului-prot ancestrala -val . normale 100-150 UV ml ser -val > de Ig G -det. Ac . valori prin imunograma (principitare in gel) Cele implicate in rasp. Imun si succesiunea cel. In prod. Rasp. Imun. Specific umoral. Macrofagul-monocitul din sg. Ajuns in tes. -aparat lizozomial puternic -capabil sa desfaca bact. In fragmente mari Ag -prelucreaza si expune Ag - expune informatia antigenica- transmisa LB si LT-limfocite functionale -in viata embrionara din cel. Stem. limocitele migreaza apoi din org. limfoide ptr.. - o parte in timus:LT(timodependente)-se reantorc in sg -LB- migreaza din org. limfopoietice si merg in mad. Osoasa- se reantorc in sg. Cu alta funct LT sunt mai numeroase in sange LT analizeaza informatia -LT helper-transmite info. LB (produs de cooperare T-B) -LB va genera raspuns imun umoral -sub act mitogena a Ag-LB se transforma blastic-LB cu memorie -plasmocite-cel. Cu cromatina densa dispusa in spita de roata ETAPELE RASPUNSULUI IMUN UMORAL SPECIFIC: 1.RASPUNS IMUN PRIMAR-la primul contact cu Ag - dureaza 7-14 zile 2.RASPUNS IMUN SECUNDAR-se declanseaza la un intervalde timp la al doilea contact cu Ag -info. Direct preluata de LB de memorie limfoblastiplasmocite -raspunsul secundar mult mai rapid si mai amplu -la titruri mult mai inalte -explica rezistenta dupa boala -se pot prepara pe animale seruri hiperimune(ex:cai injectatiAc ptr .persoane cu tetanus_ RASPUNS IMUN SPECIFIC CELULAR -declansat de anumite bacterii -exceptia bacilului tuberculos-se poate inmulti chiar in macrofacexpune informatia Ag preluata de LT si retinute de Ac cel. Cheie LT LT sub act. Mitogena a Ag se transforma blastic in infoblasti, dupa n mitoze => LT de memorie -efectorii= cel. Killer specifice alaturi de care iau nastere numerosi factori enzimatici-CITOKINE -apar fen. Ample ce pot genera chiar aspecte patologice -prin liza cel. Se elibereaza cytokine pot sa apara din macrofag din cel. Tes. Respective din limfocite- act. Local si det distructii celulare , elibereaza anumiti factor ice amplifica raspunsul imun ex: limfocite limfokine (factorul de transformare blastica) -accelereaza blastarile --factorul de .al migrarii. -factorul de armare al ..-vor fagocita tintit numai bacilli tuberculosi -in locul respective-aglomerat cellular si enzymatic -stare de hipersensibilizare la Ag ce a provocat raspuns cellular ETAPE DE RASPUNS IMUN:primar secundar STARILE DE HIPERSENSIBILIZARE: DEF:raspuns imun deposit CLASIFICARE: I- SOC ANAFILACTIC-Ag e haptena ce patrunde parenteral determina formarea de Ac . Ig E - la primul contact cu Ag nu se intampla nimic(contact sensibilizat la al doilea contact-Ac se depun pe suprafata mastocitului si Ag cresc,complexe pe suprafata mastocitului o data cu liza Ac se produce si liza mastocitului-se elibereaza mediatori:histamina si heparina si la 15-20 -pers. Incepe sa aiba semen patologice-tahicardie -se inroseste la fata -HTA -cand Ag patrunde la nivelul unor aparate , mecanismul de declansare .-->astm bronsic,rinite alergice,alergii digestive,dermatite alergice

-poate fi decedat prin IDR(intradermoreactia) IDR la penicilina se interpreteaza :se fac dilutii, pe fata interna a antebratelor ,se injecteaza se citesc reactiile la 20-30 min=react. De determinat imediat-Ac se unesc cu Ag injectat roseata puternica II-REACT. DE HIPERSENSIBILITATE DE TIP CITOTOXIC-CITOLITIC-Ag se afla situate pe suprafata sau in interiorul unei cellule eucariote --Ac se uneste cu Ag fixeaza complementulliza cel care ii contine -ex: o complicatie produsa de infectie cu streptococmiocardita streptococica explicatie:streptococcii au anumite Ag in miocard exista o substanta cu structura asemanatoare unor Ag streptococicecand Ac formati vor ataca Ag streptococ. Ataca si miocardul III-REACTIA DE HIPERSENSIBILIZARE PRIN COMPLEXE IMUNE -cand in organism patrund dintr-o data cantitati mari de Ag -complicatie:dupa infectia cu streptococ si dupa scarlatinaglomerulonefrita poststreptococica -Ac in cantitate mare , resp complexe numeroase -macrofagul fagociteaza Ag-Ac-dar puterea de fagocitare a lui e depasita si complexele Ag-Ac precipita in capilar-zona glomerulara f. sensibila ex:boala serului- dupa administrari in cantitati mari de ser antitetanic-prezinta edem al glutei, buzei superioare,intregul aparat respiratoringreunarea respiratiei -adm. Serului trebuie facuta treptat si portionat IV-HIPERSENSIBILIZAREA DE TIP INTARZIAT MEDIAT CELULAR