curs iv
TRANSCRIPT
EDENTAŢIA TOTALĂEDENTAŢIA TOTALĂ
CURS IVCURS IV
Facultatea de Medicina Facultatea de Medicina Victor PapilianVictor Papilian
Colegiu de Tehnică DentarăColegiu de Tehnică Dentară
CONF. UNIV. DR. CONF. UNIV. DR. Mariana SABĂUMariana SABĂU
CONCONFECŢIONAREA ŞABLOANELOR FECŢIONAREA ŞABLOANELOR DE OCLUZIEDE OCLUZIE
ŞABLOANELE DE OCLUZIE SE COMPUN DIN 2 ELEMENTE:ŞABLOANELE DE OCLUZIE SE COMPUN DIN 2 ELEMENTE:
Baza şablonuluiBaza şablonului
Bordura de ocluzieBordura de ocluzie
PREGĂTIREA MODELELOR FUNCŢIONALE PREGĂTIREA MODELELOR FUNCŢIONALE ÎN VEDEREA CONFECŢIONĂRII ÎN VEDEREA CONFECŢIONĂRII
ŞABLOANELOR DE OCLUZIEŞABLOANELOR DE OCLUZIE
1.1. CONTROLUL DUPĂ DEMULARECONTROLUL DUPĂ DEMULARE
După demulare modelul funcţional este corect dacă îndeplineşte După demulare modelul funcţional este corect dacă îndeplineşte
următoarele condiţii:următoarele condiţii:
Include toate suprafeţele anatomice ale amprentei funcţionaleInclude toate suprafeţele anatomice ale amprentei funcţionale
Defectele pozitive – perlele – dacă sunt prezente trebuie să fie în Defectele pozitive – perlele – dacă sunt prezente trebuie să fie în
zone fără mare importanţă şi suficient de mici pentru a se putea zone fără mare importanţă şi suficient de mici pentru a se putea
îndepărta uşorîndepărta uşor
Defectele negative – golurile – dacă sunt prezente trebuie să fie Defectele negative – golurile – dacă sunt prezente trebuie să fie
în zone fără mare importanţă şi suficient de miciîn zone fără mare importanţă şi suficient de mici
1.1. CONTROLUL DUPĂ DEMULARECONTROLUL DUPĂ DEMULARE
După demulare modelul funcţional este corect dacă îndeplineşte După demulare modelul funcţional este corect dacă îndeplineşte
următoarele condiţii:următoarele condiţii:
Include toate suprafeţele anatomice ale amprentei funcţionaleInclude toate suprafeţele anatomice ale amprentei funcţionale
Defectele pozitive – perlele – dacă sunt prezente trebuie să fie în Defectele pozitive – perlele – dacă sunt prezente trebuie să fie în
zone fără mare importanţă şi suficient de mici pentru a se putea zone fără mare importanţă şi suficient de mici pentru a se putea
îndepărta uşorîndepărta uşor
Defectele negative – golurile – dacă sunt prezente trebuie să fie Defectele negative – golurile – dacă sunt prezente trebuie să fie
în zone fără mare importanţă şi suficient de miciîn zone fără mare importanţă şi suficient de mici
PREGĂTIREA MODELELOR FUNCŢIONALE PREGĂTIREA MODELELOR FUNCŢIONALE ÎN VEDEREA CONFECŢIONĂRII ÎN VEDEREA CONFECŢIONĂRII
ŞABLOANELOR DE OCLUZIEŞABLOANELOR DE OCLUZIE
1.1. CONTROLUL DUPĂ DEMULARECONTROLUL DUPĂ DEMULARE
Modelul funcţional este considerat inutilizabil în următoarele situaţii:Modelul funcţional este considerat inutilizabil în următoarele situaţii:
Modelul s-a fracturat la demulareModelul s-a fracturat la demulare
Are defecte pozitive sau negative mariAre defecte pozitive sau negative mari
Suprafaţa modelului este de proastă calitate din cauza Suprafaţa modelului este de proastă calitate din cauza
contaminării cu sânge sau salivă, preparării necorespunzătoare a contaminării cu sânge sau salivă, preparării necorespunzătoare a
ghipsului, demulării tardiveghipsului, demulării tardive
PREGĂTIREA MODELELOR FUNCŢIONALE PREGĂTIREA MODELELOR FUNCŢIONALE ÎN VEDEREA CONFECŢIONĂRII ÎN VEDEREA CONFECŢIONĂRII
ŞABLOANELOR DE OCLUZIEŞABLOANELOR DE OCLUZIE
2. PREGĂTIREA MODELULUI ÎN VEDEREA REALIZĂRII 2. PREGĂTIREA MODELULUI ÎN VEDEREA REALIZĂRII
ŞABLONULUI ŞABLONULUI
a. SOCLAREAa. SOCLAREA
Trebuie făcută cu grijă pentru a nu distruge porţiuni importante Trebuie făcută cu grijă pentru a nu distruge porţiuni importante
de la extremitatea modelelorde la extremitatea modelelor
Grosimea bazelor trebuie să fie de minim 13 mm pentru a asigura Grosimea bazelor trebuie să fie de minim 13 mm pentru a asigura
rezistenţarezistenţa
Porţiunea modelelor care reproduce peretele extern al fundurilor Porţiunea modelelor care reproduce peretele extern al fundurilor
de sac trebuie să aibă aproximativ 2 mmde sac trebuie să aibă aproximativ 2 mm
PREGĂTIREA MODELELOR FUNCŢIONALE PREGĂTIREA MODELELOR FUNCŢIONALE ÎN VEDEREA CONFECŢIONĂRII ÎN VEDEREA CONFECŢIONĂRII
ŞABLOANELOR DE OCLUZIEŞABLOANELOR DE OCLUZIE
2. PREGĂTIREA MODELULUI ÎN VEDEREA REALIZĂRII 2. PREGĂTIREA MODELULUI ÎN VEDEREA REALIZĂRII
ŞABLONULUI ŞABLONULUI
a. SOCLAREAa. SOCLAREA
Pregătire modelelor trebuie să seama de:Pregătire modelelor trebuie să seama de:
Papila interincisivăPapila interincisivă
Cele două fovee palatineCele două fovee palatine
Axa de simetrie care trece prin centrul papilei incisive şi un punct Axa de simetrie care trece prin centrul papilei incisive şi un punct
posterior ce trece la distanţă egală de cele 2 foveeposterior ce trece la distanţă egală de cele 2 fovee
Axa de rotaţie a vălului palatin – o linie care uneşte punctele cele Axa de rotaţie a vălului palatin – o linie care uneşte punctele cele
mai declive ale şanţurilor pterigopalatinemai declive ale şanţurilor pterigopalatine
PREGĂTIREA MODELELOR FUNCŢIONALE PREGĂTIREA MODELELOR FUNCŢIONALE ÎN VEDEREA CONFECŢIONĂRII ÎN VEDEREA CONFECŢIONĂRII
ŞABLOANELOR DE OCLUZIEŞABLOANELOR DE OCLUZIE
2. PREGĂTIREA MODELULUI ÎN VEDEREA 2. PREGĂTIREA MODELULUI ÎN VEDEREA
REALIZĂRII ŞABLONULUI REALIZĂRII ŞABLONULUI
b. FOLIEREAb. FOLIEREA
Constă în adăugarea pe model a unei folii Constă în adăugarea pe model a unei folii
de plumb sau a unei cuticule de ciment de plumb sau a unei cuticule de ciment
sau ghips, pentru ca în zona respectivă sau ghips, pentru ca în zona respectivă
viitoarea proteză să fie la distanţă de viitoarea proteză să fie la distanţă de
câmpul protetic câmpul protetic
PREGĂTIREA MODELELOR FUNCŢIONALE PREGĂTIREA MODELELOR FUNCŢIONALE ÎN VEDEREA CONFECŢIONĂRII ÎN VEDEREA CONFECŢIONĂRII
ŞABLOANELOR DE OCLUZIEŞABLOANELOR DE OCLUZIE
2. PREGĂTIREA MODELULUI ÎN VEDEREA REALIZĂRII 2. PREGĂTIREA MODELULUI ÎN VEDEREA REALIZĂRII
ŞABLONULUI ŞABLONULUI
SCOPUL FOLIERII:SCOPUL FOLIERII:
De a evita presiuni pe anumite zone sensibile sau dureroaseDe a evita presiuni pe anumite zone sensibile sau dureroase
De a compensa diferenţa de rezilienţă dintre torusul palatin şi De a compensa diferenţa de rezilienţă dintre torusul palatin şi
muchia crestelor – pentru a evita basculareamuchia crestelor – pentru a evita bascularea
IDEAL ar fi ca folierea să se facă înainte de realizarea şabloanelor de IDEAL ar fi ca folierea să se facă înainte de realizarea şabloanelor de
ocluzieocluzie
ÎN PRACTICĂ se realizează după proba machetelorÎN PRACTICĂ se realizează după proba machetelor
PREGĂTIREA MODELELOR FUNCŢIONALE PREGĂTIREA MODELELOR FUNCŢIONALE ÎN VEDEREA CONFECŢIONĂRII ÎN VEDEREA CONFECŢIONĂRII
ŞABLOANELOR DE OCLUZIEŞABLOANELOR DE OCLUZIE
2. PREGĂTIREA MODELULUI ÎN 2. PREGĂTIREA MODELULUI ÎN
VEDEREA REALIZĂRII ŞABLONULUI VEDEREA REALIZĂRII ŞABLONULUI
c. GRAVAREA – se face de obicei la probac. GRAVAREA – se face de obicei la proba
macheteimachetei
d. IDENTIFICAREA RETENTIVITĂŢILORd. IDENTIFICAREA RETENTIVITĂŢILOR
Pentru a face mai uşoară îndepărtarea Pentru a face mai uşoară îndepărtarea
bazei de pe un model extrem de retenziv bazei de pe un model extrem de retenziv
se recomandă umplerea zonelor retentive se recomandă umplerea zonelor retentive
cu cearăcu ceară
PREGĂTIREA MODELELOR FUNCŢIONALE PREGĂTIREA MODELELOR FUNCŢIONALE ÎN VEDEREA CONFECŢIONĂRII ÎN VEDEREA CONFECŢIONĂRII
ŞABLOANELOR DE OCLUZIEŞABLOANELOR DE OCLUZIE
2. PREGĂTIREA MODELULUI ÎN 2. PREGĂTIREA MODELULUI ÎN
VEDEREA REALIZĂRII VEDEREA REALIZĂRII
ŞABLONULUI ŞABLONULUI
e. TRASAREA LINIILOR CARE e. TRASAREA LINIILOR CARE
MARCHEAZĂ MIJLOCUL CRESTELORMARCHEAZĂ MIJLOCUL CRESTELOR
Corect ar fi să se facă în această fază Corect ar fi să se facă în această fază
pentru a orienta tehnicianul în pentru a orienta tehnicianul în
poziţionarea bordurilor de cearăpoziţionarea bordurilor de ceară
De obicei se face înainte de montarea De obicei se face înainte de montarea
dinţilordinţilor
BAZA ŞABLONULUI DE OCLUZIEBAZA ŞABLONULUI DE OCLUZIE
Una din condiţiile esenţiale pe care trebuie să o Una din condiţiile esenţiale pe care trebuie să o
îndeplinească un şablon de ocluzieîndeplinească un şablon de ocluzie pentru a permite pentru a permite
determinarea relaţiilor intermaxilaredeterminarea relaţiilor intermaxilare este aceea de a avea este aceea de a avea
menţinere şi stabilitate întocmai ca viitoarea protezămenţinere şi stabilitate întocmai ca viitoarea proteză
Pentru a rezista solicitărilor din timpul relaţiilor Pentru a rezista solicitărilor din timpul relaţiilor
intermaxilare,intermaxilare, baza şablonului trebuie să prezinte o baza şablonului trebuie să prezinte o
grosime de 1,5 – 2 mm, să fie rigidă şi nedeformabilă la grosime de 1,5 – 2 mm, să fie rigidă şi nedeformabilă la
temperatura cavităţii bucale.temperatura cavităţii bucale.
BAZA ŞABLONULUI DE OCLUZIEBAZA ŞABLONULUI DE OCLUZIE
Materiale utilizate pentru realizarea bazei şablonului:Materiale utilizate pentru realizarea bazei şablonului:
Plăcile de bază: termoplastice, sau din polistirenPlăcile de bază: termoplastice, sau din polistiren
Răşini acrilice: autopolimerizabile, sau termopolimerizabileRăşini acrilice: autopolimerizabile, sau termopolimerizabile
Răşini compozite fotopolimerizabileRăşini compozite fotopolimerizabile
BORDURA DE OCLUZIEBORDURA DE OCLUZIE
Bordura sau valul de ocluzie este al doilea element Bordura sau valul de ocluzie este al doilea element
componenet al şablonului de ocluzie carecomponenet al şablonului de ocluzie care reproduce forma reproduce forma
şi dimensiunea viitoarelor arcade dentare artificiale fiind şi dimensiunea viitoarelor arcade dentare artificiale fiind
plasată pe locul acestora.plasată pe locul acestora.
Valurile de ocluzie sunt confecţionate la dimensiuni standard:Valurile de ocluzie sunt confecţionate la dimensiuni standard:
În regiunea frontală 10 mm înălţime şi 4-6 mm lăţimeÎn regiunea frontală 10 mm înălţime şi 4-6 mm lăţime
În regiunea laterală 5-6 mm înălţime şi 6-8 mm lăţimeÎn regiunea laterală 5-6 mm înălţime şi 6-8 mm lăţime
BORDURA DE OCLUZIEBORDURA DE OCLUZIE
Conformarea bordurilor trebuie să respecte anumite reguli:Conformarea bordurilor trebuie să respecte anumite reguli:
Să fie strict pe mijlocul crestei în zona laterală şi în zona frontală Să fie strict pe mijlocul crestei în zona laterală şi în zona frontală
inferioarăinferioară
Bordura superioară trebuie să aibă limita anterioară în partea ei Bordura superioară trebuie să aibă limita anterioară în partea ei
mediană la 6 mm anterior de papila bunoidămediană la 6 mm anterior de papila bunoidă
Modelarea bordurii de ocluzie în regiunea frontală se realizează simetric Modelarea bordurii de ocluzie în regiunea frontală se realizează simetric
faţă de linia medianăfaţă de linia mediană
BORDURA DE OCLUZIEBORDURA DE OCLUZIE
Conformarea bordurilor trebuie să respecte anumite reguli:Conformarea bordurilor trebuie să respecte anumite reguli:
• Lăţimea bordurii de ocluzie în regiunea laterală trebuie să fie Lăţimea bordurii de ocluzie în regiunea laterală trebuie să fie
egală cu lăţimea crestei alveolareegală cu lăţimea crestei alveolare
• Suprafaţa ocluzală să fie perfect planăSuprafaţa ocluzală să fie perfect plană
• Pentru a evita interferenţele în regiunea distală între valurile de Pentru a evita interferenţele în regiunea distală între valurile de
ocluzie superior şi inferior acestea se vor opri la 1,5 cm anterior ocluzie superior şi inferior acestea se vor opri la 1,5 cm anterior
de tuberozităţi, respectiv de tuberculii piriformi.de tuberozităţi, respectiv de tuberculii piriformi.
BORDURA DE OCLUZIEBORDURA DE OCLUZIE
TEHNICA DE CONFECŢIONARE A BORDURII DE OCLUZIE DIN TEHNICA DE CONFECŢIONARE A BORDURII DE OCLUZIE DIN
CEARĂCEARĂ
În tot timpul adaptării bordurii de ocluzie baza şablonului În tot timpul adaptării bordurii de ocluzie baza şablonului
va fi aplicată pe model.va fi aplicată pe model.
Bordura se obţine astfel:Bordura se obţine astfel:
Fie prin topire şi turnarea cerii într-un conformator special Fie prin topire şi turnarea cerii într-un conformator special
de forma şi dimensiunile bordurilorde forma şi dimensiunile bordurilor
Fie prin plastifierea unei folii din ceară şi răcirea ei până se Fie prin plastifierea unei folii din ceară şi răcirea ei până se
obţine un rulou care se va adapta pe baza şablonului şi obţine un rulou care se va adapta pe baza şablonului şi
modela la forma doritămodela la forma dorită
TEHNICA DE CONFECŢIONARE A BORDURII DE OCLUZIE DIN TEHNICA DE CONFECŢIONARE A BORDURII DE OCLUZIE DIN
CEARĂCEARĂ
În tot timpul adaptării bordurii de ocluzie baza şablonului În tot timpul adaptării bordurii de ocluzie baza şablonului
va fi aplicată pe model.va fi aplicată pe model.
Bordura se obţine astfel:Bordura se obţine astfel:
Fie prin topire şi turnarea cerii într-un conformator special Fie prin topire şi turnarea cerii într-un conformator special
de forma şi dimensiunile bordurilorde forma şi dimensiunile bordurilor
Fie prin plastifierea unei folii din ceară şi răcirea ei până se Fie prin plastifierea unei folii din ceară şi răcirea ei până se
obţine un rulou care se va adapta pe baza şablonului şi obţine un rulou care se va adapta pe baza şablonului şi
modela la forma doritămodela la forma dorită
DETERMINAREA RELAŢIILOR DETERMINAREA RELAŢIILOR INTERMAXILAREINTERMAXILARE
IMPORTANŢĂIMPORTANŢĂ
Evaluarea relaţiilor ocluzale şi a aranjamentului dentar la Evaluarea relaţiilor ocluzale şi a aranjamentului dentar la
protezele vechi sau noiprotezele vechi sau noi
În cadrul protezării totale, ca etapă de tratamentÎn cadrul protezării totale, ca etapă de tratament
IMPORTANŢĂIMPORTANŢĂ
Evaluarea relaţiilor ocluzale şi a aranjamentului dentar la Evaluarea relaţiilor ocluzale şi a aranjamentului dentar la
protezele vechi sau noiprotezele vechi sau noi
În cadrul protezării totale, ca etapă de tratamentÎn cadrul protezării totale, ca etapă de tratament
DETERMINAREA RELAŢIILOR DETERMINAREA RELAŢIILOR INTERMAXILAREINTERMAXILARE
SCOPSCOP
Depistarea şi înregistrarea unor relaţii mandibulo-Depistarea şi înregistrarea unor relaţii mandibulo-
maxilare în funcţie de care se poziţionează modelele maxilare în funcţie de care se poziţionează modelele
finale şi se transferă apoi pe instrumentul de lucrufinale şi se transferă apoi pe instrumentul de lucru
Culegerea de date suplimentare în raport cu aspecte Culegerea de date suplimentare în raport cu aspecte
estetice şi funcţionale, care să ajute la aranjamentul estetice şi funcţionale, care să ajute la aranjamentul
dentardentar
SCOPSCOP
Depistarea şi înregistrarea unor relaţii mandibulo-Depistarea şi înregistrarea unor relaţii mandibulo-
maxilare în funcţie de care se poziţionează modelele maxilare în funcţie de care se poziţionează modelele
finale şi se transferă apoi pe instrumentul de lucrufinale şi se transferă apoi pe instrumentul de lucru
Culegerea de date suplimentare în raport cu aspecte Culegerea de date suplimentare în raport cu aspecte
estetice şi funcţionale, care să ajute la aranjamentul estetice şi funcţionale, care să ajute la aranjamentul
dentardentar
DETERMINAREA RELAŢIILOR DETERMINAREA RELAŢIILOR INTERMAXILAREINTERMAXILARE
OBIECTIVEOBIECTIVE
Rezolvarea problemelor de estetică, depind în cea mai Rezolvarea problemelor de estetică, depind în cea mai
mare măsură de înregistrarea acestei etape în funcţie mare măsură de înregistrarea acestei etape în funcţie
de care se realizează alegerea şi aranjamentul dentarde care se realizează alegerea şi aranjamentul dentar
Rezolvarea problemelor funcţionaleRezolvarea problemelor funcţionale
Rezolvarea problemelor de echilibru al protezelorRezolvarea problemelor de echilibru al protezelor
Profilaxia structurilor de suport şi perioraleProfilaxia structurilor de suport şi periorale
OBIECTIVEOBIECTIVE
Rezolvarea problemelor de estetică, depind în cea mai Rezolvarea problemelor de estetică, depind în cea mai
mare măsură de înregistrarea acestei etape în funcţie mare măsură de înregistrarea acestei etape în funcţie
de care se realizează alegerea şi aranjamentul dentarde care se realizează alegerea şi aranjamentul dentar
Rezolvarea problemelor funcţionaleRezolvarea problemelor funcţionale
Rezolvarea problemelor de echilibru al protezelorRezolvarea problemelor de echilibru al protezelor
Profilaxia structurilor de suport şi perioraleProfilaxia structurilor de suport şi periorale
ETAPE ÎN STABILIREA RIMETAPE ÎN STABILIREA RIM
1.1. Controlul şabloanelor de ocluzieControlul şabloanelor de ocluzie
2.2. Determinarea curburii vestibulare a şablonului maxilarDeterminarea curburii vestibulare a şablonului maxilar
3.3. Stabilirea nivelului şi direcţiei planului de ocluzie în zona Stabilirea nivelului şi direcţiei planului de ocluzie în zona
frontală şi lateralăfrontală şi laterală
4.4. Determinarea DVODeterminarea DVO
5.5. Determinarea RCDeterminarea RC
6.6. Stabilirea indicaţiilor suplimentare privind alegerea şi Stabilirea indicaţiilor suplimentare privind alegerea şi
aranjamentul dinţiloraranjamentul dinţilor
1.1. Controlul şabloanelor de ocluzieControlul şabloanelor de ocluzie
2.2. Determinarea curburii vestibulare a şablonului maxilarDeterminarea curburii vestibulare a şablonului maxilar
3.3. Stabilirea nivelului şi direcţiei planului de ocluzie în zona Stabilirea nivelului şi direcţiei planului de ocluzie în zona
frontală şi lateralăfrontală şi laterală
4.4. Determinarea DVODeterminarea DVO
5.5. Determinarea RCDeterminarea RC
6.6. Stabilirea indicaţiilor suplimentare privind alegerea şi Stabilirea indicaţiilor suplimentare privind alegerea şi
aranjamentul dinţiloraranjamentul dinţilor
DETERMINAREA CURBURII VESTIBULARE DETERMINAREA CURBURII VESTIBULARE A ŞABLONULUI MAXILARA ŞABLONULUI MAXILAR
1.1. OBIECTIVEOBIECTIVE
De ordin estetic şi funcţionalDe ordin estetic şi funcţional
Dar şi de echilibru şi de profilaxie a structurilor – Dar şi de echilibru şi de profilaxie a structurilor –
buze, suport muco-ososbuze, suport muco-osos
1.1. OBIECTIVEOBIECTIVE
De ordin estetic şi funcţionalDe ordin estetic şi funcţional
Dar şi de echilibru şi de profilaxie a structurilor – Dar şi de echilibru şi de profilaxie a structurilor –
buze, suport muco-ososbuze, suport muco-osos
DETERMINAREA CURBURII VESTIBULARE DETERMINAREA CURBURII VESTIBULARE A ŞABLONULUI MAXILARA ŞABLONULUI MAXILAR
2.2. STABILIREA CURBURII VESTIBULARESTABILIREA CURBURII VESTIBULARE
Aplicarea şablonului pe câmpul protetic, medicul Aplicarea şablonului pe câmpul protetic, medicul
efectuând mişcări de relaxare a buzei superioare, efectuând mişcări de relaxare a buzei superioare,
pentru ca acesta să capete o poziţie fireascăpentru ca acesta să capete o poziţie firească
Aprecierea grosimii bazei şablonului la nivelul Aprecierea grosimii bazei şablonului la nivelul
fundului de sac vestibular frontal şi aspectul estetic fundului de sac vestibular frontal şi aspectul estetic
obţinutobţinut
2.2. STABILIREA CURBURII VESTIBULARESTABILIREA CURBURII VESTIBULARE
Aplicarea şablonului pe câmpul protetic, medicul Aplicarea şablonului pe câmpul protetic, medicul
efectuând mişcări de relaxare a buzei superioare, efectuând mişcări de relaxare a buzei superioare,
pentru ca acesta să capete o poziţie fireascăpentru ca acesta să capete o poziţie firească
Aprecierea grosimii bazei şablonului la nivelul Aprecierea grosimii bazei şablonului la nivelul
fundului de sac vestibular frontal şi aspectul estetic fundului de sac vestibular frontal şi aspectul estetic
obţinutobţinut
DETERMINAREA CURBURII VESTIBULARE DETERMINAREA CURBURII VESTIBULARE A ŞABLONULUI MAXILARA ŞABLONULUI MAXILAR
2. STABILIREA CURBURII VESTIBULARE2. STABILIREA CURBURII VESTIBULARE
Se continuă cu aprecierea din punct de vedere estetic interesând Se continuă cu aprecierea din punct de vedere estetic interesând
relaţia cu bordura de ocluzie, ca suport pentru buzărelaţia cu bordura de ocluzie, ca suport pentru buză
Verificarea curburii vestibulare stabilite în bazele criteriilor estetice Verificarea curburii vestibulare stabilite în bazele criteriilor estetice
realizată prin utilizarea de teste fonetice astfel:realizată prin utilizarea de teste fonetice astfel:
După stabilirea planului de orientare protetică prin stabilirea După stabilirea planului de orientare protetică prin stabilirea
înălţimii valului de ocluzie maxilar, se urmăreşte curbura vestibulară înălţimii valului de ocluzie maxilar, se urmăreşte curbura vestibulară
a şablonului în dinamica buzelor, pacientul pronunţând cuvinte ce a şablonului în dinamica buzelor, pacientul pronunţând cuvinte ce
conţin labio-dentale “V”, “F”conţin labio-dentale “V”, “F”
2. STABILIREA CURBURII VESTIBULARE2. STABILIREA CURBURII VESTIBULARE
Se continuă cu aprecierea din punct de vedere estetic interesând Se continuă cu aprecierea din punct de vedere estetic interesând
relaţia cu bordura de ocluzie, ca suport pentru buzărelaţia cu bordura de ocluzie, ca suport pentru buză
Verificarea curburii vestibulare stabilite în bazele criteriilor estetice Verificarea curburii vestibulare stabilite în bazele criteriilor estetice
realizată prin utilizarea de teste fonetice astfel:realizată prin utilizarea de teste fonetice astfel:
După stabilirea planului de orientare protetică prin stabilirea După stabilirea planului de orientare protetică prin stabilirea
înălţimii valului de ocluzie maxilar, se urmăreşte curbura vestibulară înălţimii valului de ocluzie maxilar, se urmăreşte curbura vestibulară
a şablonului în dinamica buzelor, pacientul pronunţând cuvinte ce a şablonului în dinamica buzelor, pacientul pronunţând cuvinte ce
conţin labio-dentale “V”, “F”conţin labio-dentale “V”, “F”
DETERMINAREA CURBURII VESTIBULARE DETERMINAREA CURBURII VESTIBULARE A ŞABLONULUI MAXILARA ŞABLONULUI MAXILAR
2. STABILIREA CURBURII VESTIBULARE2. STABILIREA CURBURII VESTIBULARE
Verificarea curburii vestibulare stabilite în bazele criteriilor Verificarea curburii vestibulare stabilite în bazele criteriilor
estetice realizată prin utilizarea de teste fonetice astfel:estetice realizată prin utilizarea de teste fonetice astfel:
După stabilirea DVO se realizează verificarea curburii vestibulare După stabilirea DVO se realizează verificarea curburii vestibulare
a şablonului maxilar în relaţie cu cel mandibular, în cursul a şablonului maxilar în relaţie cu cel mandibular, în cursul
propulsiei maxime fonetice, induse prin aplicarea testului fonetic propulsiei maxime fonetice, induse prin aplicarea testului fonetic
de pronunţare a unor cuvinte ce conţin grupurile “ce, ci”de pronunţare a unor cuvinte ce conţin grupurile “ce, ci”
2. STABILIREA CURBURII VESTIBULARE2. STABILIREA CURBURII VESTIBULARE
Verificarea curburii vestibulare stabilite în bazele criteriilor Verificarea curburii vestibulare stabilite în bazele criteriilor
estetice realizată prin utilizarea de teste fonetice astfel:estetice realizată prin utilizarea de teste fonetice astfel:
După stabilirea DVO se realizează verificarea curburii vestibulare După stabilirea DVO se realizează verificarea curburii vestibulare
a şablonului maxilar în relaţie cu cel mandibular, în cursul a şablonului maxilar în relaţie cu cel mandibular, în cursul
propulsiei maxime fonetice, induse prin aplicarea testului fonetic propulsiei maxime fonetice, induse prin aplicarea testului fonetic
de pronunţare a unor cuvinte ce conţin grupurile “ce, ci”de pronunţare a unor cuvinte ce conţin grupurile “ce, ci”
DETERMINAREA CURBURII VESTIBULARE DETERMINAREA CURBURII VESTIBULARE A ŞABLONULUI MAXILARA ŞABLONULUI MAXILAR
3. ÎNREGISTRAREA 3. ÎNREGISTRAREA
Curburii vestibulare constă în Curburii vestibulare constă în
modelarea şablonului maxilar modelarea şablonului maxilar
adăugând sau îndepărtând din ceară adăugând sau îndepărtând din ceară
de pe faţa vestibulară a valului de de pe faţa vestibulară a valului de
ocluzie maxilar atât cât impune ocluzie maxilar atât cât impune
aprecierea estetică şi foneticăaprecierea estetică şi fonetică
3. ÎNREGISTRAREA 3. ÎNREGISTRAREA
Curburii vestibulare constă în Curburii vestibulare constă în
modelarea şablonului maxilar modelarea şablonului maxilar
adăugând sau îndepărtând din ceară adăugând sau îndepărtând din ceară
de pe faţa vestibulară a valului de de pe faţa vestibulară a valului de
ocluzie maxilar atât cât impune ocluzie maxilar atât cât impune
aprecierea estetică şi foneticăaprecierea estetică şi fonetică
DETERMINAREA CURBURII VESTIBULARE DETERMINAREA CURBURII VESTIBULARE A ŞABLONULUI MAXILARA ŞABLONULUI MAXILAR
3. TRANSFERUL3. TRANSFERUL
Curburii vestibulare a şablonului maxilar se poate Curburii vestibulare a şablonului maxilar se poate
realiza cu ajutorul plăcuţei Pedro Saizar sau prin realiza cu ajutorul plăcuţei Pedro Saizar sau prin
utilizarea de chei vestibulareutilizarea de chei vestibulare
3. TRANSFERUL3. TRANSFERUL
Curburii vestibulare a şablonului maxilar se poate Curburii vestibulare a şablonului maxilar se poate
realiza cu ajutorul plăcuţei Pedro Saizar sau prin realiza cu ajutorul plăcuţei Pedro Saizar sau prin
utilizarea de chei vestibulareutilizarea de chei vestibulare
STABILIREA NIVELULUI ŞI DIRECŢIEI STABILIREA NIVELULUI ŞI DIRECŢIEI PLANULUI DE ORIENTARE PROTETICĂPLANULUI DE ORIENTARE PROTETICĂ
SCOPULSCOPUL
Este stabilirea nivelului planului de orientare protetică în raport cu Este stabilirea nivelului planului de orientare protetică în raport cu
care va fi restabilit planul de ocluzie, pierdut o dată cu dinţiicare va fi restabilit planul de ocluzie, pierdut o dată cu dinţii
OBIECTIVELEOBIECTIVELE
Diferă în funcţie de zone, astfel pentruDiferă în funcţie de zone, astfel pentru zona frontalăzona frontală este este
importantă pentru estetică şi fonaţie, iar pentru ceaimportantă pentru estetică şi fonaţie, iar pentru cea lateralălaterală
pentru echilibrul protezelor şi masticaţiepentru echilibrul protezelor şi masticaţie
SCOPULSCOPUL
Este stabilirea nivelului planului de orientare protetică în raport cu Este stabilirea nivelului planului de orientare protetică în raport cu
care va fi restabilit planul de ocluzie, pierdut o dată cu dinţiicare va fi restabilit planul de ocluzie, pierdut o dată cu dinţii
OBIECTIVELEOBIECTIVELE
Diferă în funcţie de zone, astfel pentruDiferă în funcţie de zone, astfel pentru zona frontalăzona frontală este este
importantă pentru estetică şi fonaţie, iar pentru ceaimportantă pentru estetică şi fonaţie, iar pentru cea lateralălaterală
pentru echilibrul protezelor şi masticaţiepentru echilibrul protezelor şi masticaţie
STABILIREA NIVELULUI ŞI DIRECŢIEI STABILIREA NIVELULUI ŞI DIRECŢIEI PLANULUI DE ORIENTARE PROTETICĂPLANULUI DE ORIENTARE PROTETICĂ
1.1. STABILIREASTABILIREA
PENTRU ZONA FRONTALĂ:PENTRU ZONA FRONTALĂ:
Ca direcţie – se aplică şablonul maxilar pe câmpul protetic şi se Ca direcţie – se aplică şablonul maxilar pe câmpul protetic şi se
urmăreşte paralelismul suprafeţei inferioare a şablonului cu urmăreşte paralelismul suprafeţei inferioare a şablonului cu
planul bipupilar (planul de referinţă)planul bipupilar (planul de referinţă)
Ca nivel – se porneşte de la poziţia de repaus, prin raportare la Ca nivel – se porneşte de la poziţia de repaus, prin raportare la
marginea liberă a buzei superioaremarginea liberă a buzei superioare
1.1. STABILIREASTABILIREA
PENTRU ZONA FRONTALĂ:PENTRU ZONA FRONTALĂ:
Ca direcţie – se aplică şablonul maxilar pe câmpul protetic şi se Ca direcţie – se aplică şablonul maxilar pe câmpul protetic şi se
urmăreşte paralelismul suprafeţei inferioare a şablonului cu urmăreşte paralelismul suprafeţei inferioare a şablonului cu
planul bipupilar (planul de referinţă)planul bipupilar (planul de referinţă)
Ca nivel – se porneşte de la poziţia de repaus, prin raportare la Ca nivel – se porneşte de la poziţia de repaus, prin raportare la
marginea liberă a buzei superioaremarginea liberă a buzei superioare
STABILIREA NIVELULUI ŞI DIRECŢIEI STABILIREA NIVELULUI ŞI DIRECŢIEI PLANULUI DE ORIENTARE PROTETICĂPLANULUI DE ORIENTARE PROTETICĂ
1.1. STABILIREASTABILIREA
PENTRU ZONA LATERALĂ:PENTRU ZONA LATERALĂ:
Ca direcţie – planul de orientare protetică se raportează la planul Ca direcţie – planul de orientare protetică se raportează la planul
de referinţă Camper – având ca reper aripa externă a nasului şi de referinţă Camper – având ca reper aripa externă a nasului şi
mijlocul conductului auditiv extern, planul auriculo-nazalmijlocul conductului auditiv extern, planul auriculo-nazal
Ca nivel – plasarea planului de orientare protetică în regiunea Ca nivel – plasarea planului de orientare protetică în regiunea
laterală porneşte de la criterii mecano-morfologice, respectiv laterală porneşte de la criterii mecano-morfologice, respectiv
planul de ocluzie se plasează la jumătatea distanţei dintre planul de ocluzie se plasează la jumătatea distanţei dintre
crestele edentatecrestele edentate
STABILIREA NIVELULUI ŞI DIRECŢIEI STABILIREA NIVELULUI ŞI DIRECŢIEI PLANULUI DE ORIENTARE PROTETICĂPLANULUI DE ORIENTARE PROTETICĂ
2. VERIFICAREA2. VERIFICAREA
PENTRU ZONA FRONTALĂPENTRU ZONA FRONTALĂ
Se verifică obligatoriu în dinamica buzelor – în surâs şi în fonaţieSe verifică obligatoriu în dinamica buzelor – în surâs şi în fonaţie
PENTRU ZONA LATERALĂPENTRU ZONA LATERALĂ
Planul de ocluzie plasat în continuarea zonei frontale, după Planul de ocluzie plasat în continuarea zonei frontale, după
aprecierea funcţională cu limba şi buccinatorul, se controlează aprecierea funcţională cu limba şi buccinatorul, se controlează
ca apropiere de creasta resorbită şi în raport cu tuberculul ca apropiere de creasta resorbită şi în raport cu tuberculul
piriform şi tuberozităţilepiriform şi tuberozităţile
STABILIREA NIVELULUI ŞI DIRECŢIEI STABILIREA NIVELULUI ŞI DIRECŢIEI PLANULUI DE ORIENTARE PROTETICĂPLANULUI DE ORIENTARE PROTETICĂ
3. ÎNREGISTRAREA3. ÎNREGISTRAREA
Se realizează prin îndepărtarea sau adăugarea din ceara de la nivelul Se realizează prin îndepărtarea sau adăugarea din ceara de la nivelul
ocluzal.ocluzal.
DETERMINAREA DVODETERMINAREA DVO
DVO este definită ca fiind distanţa dintre două puncte, unul pe DVO este definită ca fiind distanţa dintre două puncte, unul pe
maxilar şi celălalt pe mandibulă când dinţii antagonişti sunt în maxilar şi celălalt pe mandibulă când dinţii antagonişti sunt în
contactcontact
La edentatul total, se caută DVO plecând de la repere La edentatul total, se caută DVO plecând de la repere
preextracţionale, când acestea există, sau de la caracteristici preextracţionale, când acestea există, sau de la caracteristici
anatomice şi funcţionale legate de DVOanatomice şi funcţionale legate de DVO
DETERMINAREA DVODETERMINAREA DVO
SCOPULSCOPUL
Este restabilirea DVO prin contactul funcţional al Este restabilirea DVO prin contactul funcţional al
arcadelor artificiale antagoniste, având în vedere arcadelor artificiale antagoniste, având în vedere
consecinţele estetice, funcţionale şi echilibrul consecinţele estetice, funcţionale şi echilibrul
protezelorprotezelor
DETERMINAREA DVODETERMINAREA DVO
1. STABILIREA DVO1. STABILIREA DVO
Pentru stabilire trebuie parcurse următoarele etape:Pentru stabilire trebuie parcurse următoarele etape:
Marcarea punctelor între care se măsoară înălţimea etajului Marcarea punctelor între care se măsoară înălţimea etajului
inferior al feţei – de regulă subnazale pe maxilar şi gnation pe inferior al feţei – de regulă subnazale pe maxilar şi gnation pe
mandibulă.mandibulă.
Stabilirea metodelor de determinare a valorii înălţimii etajului Stabilirea metodelor de determinare a valorii înălţimii etajului
inferior al feţei şi deducerea valorii pentru DVOinferior al feţei şi deducerea valorii pentru DVO
Stabilirea DVO cu ajutorul şabloanelor Stabilirea DVO cu ajutorul şabloanelor
DETERMINAREA DVODETERMINAREA DVO
METODE BAZATE PE DVRMETODE BAZATE PE DVR
Stabilirea DVO pe baza DVR se bazează pe considerentul că DVR Stabilirea DVO pe baza DVR se bazează pe considerentul că DVR
este constantă.este constantă.
Etapele de stabilire a DVO pe baza DVR sunt:Etapele de stabilire a DVO pe baza DVR sunt:
Pregătire pacientului – pentru a înlătura o serie de factori ce pot Pregătire pacientului – pentru a înlătura o serie de factori ce pot
influenţa starea de tonus muscular.influenţa starea de tonus muscular.
Efectuarea măsurătorilor şi stabilirea valorii pentru DVREfectuarea măsurătorilor şi stabilirea valorii pentru DVR
Deducerea DVO pornind de la DVR, prin scăderea SIF – spaţiul de Deducerea DVO pornind de la DVR, prin scăderea SIF – spaţiul de
inocluzie fiziologicăinocluzie fiziologică
DETERMINAREA DVODETERMINAREA DVO
2. VERIFICAREA2. VERIFICAREA
A. Prin metoda foneticăA. Prin metoda fonetică
După aducerea şabloanelor în contact la DVO dedusă din DVR, După aducerea şabloanelor în contact la DVO dedusă din DVR,
pacientul este invitat cu şabloanele în gură să spună cuvinte care pacientul este invitat cu şabloanele în gură să spună cuvinte care
conţin consoana “S”conţin consoana “S”
Din faţă şi din profil se apreciază spaţiul vertical prezent între Din faţă şi din profil se apreciază spaţiul vertical prezent între
cele două şabloanecele două şabloane
DETERMINAREA DVODETERMINAREA DVO
2. VERIFICAREA2. VERIFICAREA
B. Pe baza deglutiţiei se realizează astfel:B. Pe baza deglutiţiei se realizează astfel:
Prin măsurarea directă a înălţimii etajului inferior al feţei în timpul Prin măsurarea directă a înălţimii etajului inferior al feţei în timpul
deglutiţieideglutiţiei
Prin utilizarea testului Buchman IsmailPrin utilizarea testului Buchman Ismail
DETERMINAREA DVODETERMINAREA DVO
2. VERIFICAREA2. VERIFICAREA
C. Prin aspectul estetic:C. Prin aspectul estetic:
Se aplică şabloanele pe câmpul protetic, aducându-se în contact Se aplică şabloanele pe câmpul protetic, aducându-se în contact
la DVO şi apreciindu-se proporţia estetică, prin examinarea din la DVO şi apreciindu-se proporţia estetică, prin examinarea din
faţă şi din profilfaţă şi din profil
DETERMINAREA DVODETERMINAREA DVO
3. ÎNREGISTRAREA 3. ÎNREGISTRAREA
Se realizează prin contactul uniform Se realizează prin contactul uniform
între bordurile de ocluzie antagoniste între bordurile de ocluzie antagoniste
stabilind distanţă dintre creste stabilind distanţă dintre creste
corespunzătoare unui aspect estetic corespunzătoare unui aspect estetic
plăcut, în prezenţa spaţiului minim de plăcut, în prezenţa spaţiului minim de
vorbire şi de inolcuzie fiziologică vorbire şi de inolcuzie fiziologică
caracteristice tipului somatic şi caracteristice tipului somatic şi
dinamicii mandibulare, valoare dinamicii mandibulare, valoare
stabilită prin combinarea a 2 sau mai stabilită prin combinarea a 2 sau mai
multe metode funcţionale.multe metode funcţionale.
DETERMINAREA DVODETERMINAREA DVO
4. TRANSFERUL 4. TRANSFERUL
Se realizează prin montarea modelelor în ocluzor sau articulator Se realizează prin montarea modelelor în ocluzor sau articulator
în funcţie de înălţimea bordurilor de ocluzie în contact. După în funcţie de înălţimea bordurilor de ocluzie în contact. După
montarea modelelor braţul vertical al ocluzorului este blocat în montarea modelelor braţul vertical al ocluzorului este blocat în
poziţia respectivă prin intermediul piuliţei, conservând în acest poziţia respectivă prin intermediul piuliţei, conservând în acest
sens DVOsens DVO
DETERMINAREA RCDETERMINAREA RC
SCOPULSCOPUL
De a depista şi înregistra poziţia de RC, ca poziţie De a depista şi înregistra poziţia de RC, ca poziţie
fundamentală, comună stării de dentat şi edentat, fundamentală, comună stării de dentat şi edentat,
stabilă şi reproductibilă, pentru a poziţiona cele 2 stabilă şi reproductibilă, pentru a poziţiona cele 2
modele funcţionale unul faţă de celălat, în plan sagital modele funcţionale unul faţă de celălat, în plan sagital
şi transversal, în vederea montării dinţilor în IMşi transversal, în vederea montării dinţilor în IM
DETERMINAREA RCDETERMINAREA RC
OBIECTIVEOBIECTIVE
Legate în primul rând de implicaţiile funcţionale ale Legate în primul rând de implicaţiile funcţionale ale
RC în echilibrul protezelor, în profilaxia structurilor de RC în echilibrul protezelor, în profilaxia structurilor de
suport şi în esteticăsuport şi în estetică
DETERMINAREA RCDETERMINAREA RC
METODE CLINICE DE PLASARE A MANDIBULEI ÎN RCMETODE CLINICE DE PLASARE A MANDIBULEI ÎN RC
Homotropia linguo-mandibularăHomotropia linguo-mandibulară
Metoda memoriei tisulare a lui HubermanMetoda memoriei tisulare a lui Huberman
Conducerea uni- sau bimanuală a mandibuleiConducerea uni- sau bimanuală a mandibulei
Reflexul de ocluzie molarăReflexul de ocluzie molară
DeglutiţiaDeglutiţia
Memoria ocluzalăMemoria ocluzală
Hiperextensia forţatăHiperextensia forţată
DETERMINAREA RCDETERMINAREA RC
VERIFICAREA POZIŢIEI DE RC SE REALIZEAZĂ PRIN VERIFICAREA POZIŢIEI DE RC SE REALIZEAZĂ PRIN
ACEEA CĂ:ACEEA CĂ:
În RC condilii nu sunt palpabili pretragianÎn RC condilii nu sunt palpabili pretragian
Se palpează contracţia simetrică bilaterală a Se palpează contracţia simetrică bilaterală a
muşchilor temporalimuşchilor temporali
Închiderea gurii este fermă sigură şi trebuie să se Închiderea gurii este fermă sigură şi trebuie să se
realizeze mereu în aceeaşi poziţierealizeze mereu în aceeaşi poziţie
DETERMINAREA RCDETERMINAREA RC
ÎNREGISTRAREA POZIŢIEI DE RC :ÎNREGISTRAREA POZIŢIEI DE RC :
Odată fixată poziţia de RC şabloanele se fixează între Odată fixată poziţia de RC şabloanele se fixează între
ele cu ajutorul unor clame încălzite la flacără şi ele cu ajutorul unor clame încălzite la flacără şi
aplicate la nivelul bordurilor câte două în X bilateral şi aplicate la nivelul bordurilor câte două în X bilateral şi
una paramedianuna paramedian
STABILIREA INDICAŢIILOR ÎN VEDEREA STABILIREA INDICAŢIILOR ÎN VEDEREA ALEGERII ŞI ARANJAMENTULUI DINŢILOR ALEGERII ŞI ARANJAMENTULUI DINŢILOR
ARTIFICIALIARTIFICIALI
TRASAREA LINIILOR DE REFERINŢĂ PENTRU VIITORII DINŢI :TRASAREA LINIILOR DE REFERINŢĂ PENTRU VIITORII DINŢI :
Linia mediană – este linia verticală ce se trasează pentru a servi Linia mediană – este linia verticală ce se trasează pentru a servi
ca reper pentru linia interincisivăca reper pentru linia interincisivă
STABILIREA INDICAŢIILOR ÎN VEDEREA STABILIREA INDICAŢIILOR ÎN VEDEREA ALEGERII ŞI ARANJAMENTULUI DINŢILOR ALEGERII ŞI ARANJAMENTULUI DINŢILOR
ARTIFICIALIARTIFICIALI
TRASAREA LINIILOR DE REFERINŢĂ PENTRU VIITORII DINŢI :TRASAREA LINIILOR DE REFERINŢĂ PENTRU VIITORII DINŢI :
Linia surâsului – se înregistrează prin mimarea de câtre pacient a Linia surâsului – se înregistrează prin mimarea de câtre pacient a
unui surâs, şi trasarea pe şablonul superior în regiunea frontală a unui surâs, şi trasarea pe şablonul superior în regiunea frontală a
unei linii razante cu marginea liberă a buzei superioare.unei linii razante cu marginea liberă a buzei superioare.
STABILIREA INDICAŢIILOR ÎN VEDEREA STABILIREA INDICAŢIILOR ÎN VEDEREA ALEGERII ŞI ARANJAMENTULUI DINŢILOR ALEGERII ŞI ARANJAMENTULUI DINŢILOR
ARTIFICIALIARTIFICIALI
TRASAREA LINIILOR DE REFERINŢĂ PENTRU VIITORII DINŢI :TRASAREA LINIILOR DE REFERINŢĂ PENTRU VIITORII DINŢI :
Linia caninului – corespunde cu comisura bucală atunci când Linia caninului – corespunde cu comisura bucală atunci când
pacientul stă cu gura închisăpacientul stă cu gura închisă
STABILIREA INDICAŢIILOR ÎN VEDEREA STABILIREA INDICAŢIILOR ÎN VEDEREA ALEGERII ŞI ARANJAMENTULUI DINŢILOR ALEGERII ŞI ARANJAMENTULUI DINŢILOR
ARTIFICIALIARTIFICIALI
DATE TRANSMISE ÎN VEDEREA ALEGERII DINŢILOR :DATE TRANSMISE ÎN VEDEREA ALEGERII DINŢILOR :
Forma dinţilor – se porneşte de la incisivul central care trebuie să Forma dinţilor – se porneşte de la incisivul central care trebuie să
se armonizeze ca formă cu forma răsturnată a feţeise armonizeze ca formă cu forma răsturnată a feţei
Mărimea – se armonizează cu mărimea feţei, tipul constituţional, Mărimea – se armonizează cu mărimea feţei, tipul constituţional,
mărimea arcadelor, DVOmărimea arcadelor, DVO
Culoarea Culoarea
MaterialulMaterialul
STABILIREA INDICAŢIILOR ÎN VEDEREA STABILIREA INDICAŢIILOR ÎN VEDEREA ALEGERII ŞI ARANJAMENTULUI DINŢILOR ALEGERII ŞI ARANJAMENTULUI DINŢILOR
ARTIFICIALIARTIFICIALI
DATE TRANSMISE REFERITOR LA TIPUL DE OCLUZIE :DATE TRANSMISE REFERITOR LA TIPUL DE OCLUZIE :
În zona frontală putem avea : ocluzie psalidodontă, În zona frontală putem avea : ocluzie psalidodontă,
labiodontă. sau inversălabiodontă. sau inversă
În regiunea laterală: ocluzie normală, ocluzie inversăÎn regiunea laterală: ocluzie normală, ocluzie inversă
STABILIREA INDICAŢIILOR ÎN VEDEREA STABILIREA INDICAŢIILOR ÎN VEDEREA ALEGERII ŞI ARANJAMENTULUI DINŢILOR ALEGERII ŞI ARANJAMENTULUI DINŢILOR
ARTIFICIALIARTIFICIALI
DATE TRANSMISE LEGAT DE RELIEFUL FEŢELOR OCLUZALE :DATE TRANSMISE LEGAT DE RELIEFUL FEŢELOR OCLUZALE :
Trebuie să fie direct proporţional cu curbura sagitală şi gradul de Trebuie să fie direct proporţional cu curbura sagitală şi gradul de
supraocluzie, dar şi cu aspectul crestelor şi celorlalte condiţii de supraocluzie, dar şi cu aspectul crestelor şi celorlalte condiţii de
echilibru, cu relaţia dintre creste şi aspectul dinţilor la protezele echilibru, cu relaţia dintre creste şi aspectul dinţilor la protezele
vechi. vechi.
În nici un caz la protezele totale nu sunt indicaţi dinţii exagerat de În nici un caz la protezele totale nu sunt indicaţi dinţii exagerat de
cuspidaţi.cuspidaţi.
MONTAREA DINMONTAREA DINŢŢILORILOR
1.1. FIXAREA MODELELOR ÎN OCLUZORFIXAREA MODELELOR ÎN OCLUZOR
a. Pregătirea modelelora. Pregătirea modelelor
Se controlează înălţimea soclurilor modelelor care nu Se controlează înălţimea soclurilor modelelor care nu
trebuie să depăşească 13-15 mmtrebuie să depăşească 13-15 mm
Pe socluri se fac retenţii sub forma unor şanţuri Pe socluri se fac retenţii sub forma unor şanţuri
perpendiculare unele pe alteleperpendiculare unele pe altele
Modelele astfel preg[tite se introduc Modelele astfel preg[tite se introduc îîn n şşabloaneabloane
Se aplică şabloanele solidarizate pe modeleSe aplică şabloanele solidarizate pe modele
MONTAREA DINMONTAREA DINŢŢILORILOR
1.1. FIXAREA MODELELOR ÎN OCLUZORFIXAREA MODELELOR ÎN OCLUZOR
b. Ghipsarea modelelor în ocluzorb. Ghipsarea modelelor în ocluzor
Reguli de montare a modelelor în ocluzor:Reguli de montare a modelelor în ocluzor:
Axul median al celor două modele trebuie să coincidă Axul median al celor două modele trebuie să coincidă
cu axul median al ocluzoruluicu axul median al ocluzorului
Axul median al modelelor trebuie să fie perpendicular Axul median al modelelor trebuie să fie perpendicular
pe axa de rotaţie a ocluzoruluipe axa de rotaţie a ocluzorului
MONTAREA DINMONTAREA DINŢŢILORILOR
1.1. FIXAREA MODELELOR ÎN OCLUZORFIXAREA MODELELOR ÎN OCLUZOR
b. Ghipsarea modelelor în ocluzorb. Ghipsarea modelelor în ocluzor
Reguli de montare a modelelor în ocluzor:Reguli de montare a modelelor în ocluzor:
Planul de orientare ocluzală al şabloanelor trebuie Planul de orientare ocluzală al şabloanelor trebuie
să fie la nivelul reperului care indică planul de să fie la nivelul reperului care indică planul de
ocluzie al instrumentuluiocluzie al instrumentului
Distanţa dintre punctul interincisiv superior şi axul de Distanţa dintre punctul interincisiv superior şi axul de
rotaţie al ocluzorului trebuie să fie de 10,5 cmrotaţie al ocluzorului trebuie să fie de 10,5 cm
MONTAREA DINMONTAREA DINŢŢILORILOR
1.1. FIXAREA MODELELOR ÎN OCLUZORFIXAREA MODELELOR ÎN OCLUZOR
b. Ghipsarea modelelor în ocluzorb. Ghipsarea modelelor în ocluzor
Tehnica de ghipsare a modelelor în ocluzorTehnica de ghipsare a modelelor în ocluzor
Modelele solidarizate prin intermediul şabloanelor Modelele solidarizate prin intermediul şabloanelor
de ocluzie între cele două ramuri ale ocluzorului cu de ocluzie între cele două ramuri ale ocluzorului cu
partea distală către balamapartea distală către balama
Şurubul ocluzorului se activează până când între Şurubul ocluzorului se activează până când între
ramura superioară şi soclul modelului superior se ramura superioară şi soclul modelului superior se
crează o distanţă de aproximativ 5 mm, iar şurubul crează o distanţă de aproximativ 5 mm, iar şurubul
se blochează cu contrapiuliţa.se blochează cu contrapiuliţa.
MONTAREA DINMONTAREA DINŢŢILORILOR
1.1. FIXAREA MODELELOR ÎN OCLUZORFIXAREA MODELELOR ÎN OCLUZOR
b. Ghipsarea modelelor în ocluzorb. Ghipsarea modelelor în ocluzor
Tehnica de ghipsare a modelelor în ocluzorTehnica de ghipsare a modelelor în ocluzor
Ansamblul modele-şabloane se introduce în apă Ansamblul modele-şabloane se introduce în apă
rece pentru 2-3 minuterece pentru 2-3 minute
Se pregăteşte ghipsulSe pregăteşte ghipsul
Pe o plăcuţă de sticlă se pune o cantitate de ghips, Pe o plăcuţă de sticlă se pune o cantitate de ghips,
iar peste ia se pune ramura inferioară a ocluzoruluiiar peste ia se pune ramura inferioară a ocluzorului
Se aplică ghips şi pe soclul modelului superiorSe aplică ghips şi pe soclul modelului superior
MONTAREA DINMONTAREA DINŢŢILORILOR
1.1. FIXAREA MODELELOR ÎN OCLUZORFIXAREA MODELELOR ÎN OCLUZOR
b. Ghipsarea modelelor în ocluzorb. Ghipsarea modelelor în ocluzor
Tehnica de ghipsare a modelelor în ocluzorTehnica de ghipsare a modelelor în ocluzor
După priza ghipsului se definitivează fasonareaDupă priza ghipsului se definitivează fasonarea
Se controlează ghipsul să nu fie acoperit cu ghipsSe controlează ghipsul să nu fie acoperit cu ghips
MONTAREA DINMONTAREA DINŢŢILORILOR
1.1. FIXAREA MODELELOR ÎN OCLUZORFIXAREA MODELELOR ÎN OCLUZOR
c. Transferul liniilor de referinţă de pe şabloane pe modele c. Transferul liniilor de referinţă de pe şabloane pe modele
• Linia mediană este prelungită de la nivelul bordurii de Linia mediană este prelungită de la nivelul bordurii de
ocluzie pe soclul modelului superior şi pe soclul ocluzie pe soclul modelului superior şi pe soclul
modelului inferiormodelului inferior
• Liniile caninilor sunt prelungite pe soclul modelului Liniile caninilor sunt prelungite pe soclul modelului
superiorsuperior
MONTAREA DINMONTAREA DINŢŢILORILOR
1.1. FIXAREA MODELELOR ÎN OCLUZORFIXAREA MODELELOR ÎN OCLUZOR
c. Transferul liniilor de referinţă de pe şabloane pe modele c. Transferul liniilor de referinţă de pe şabloane pe modele
• Linia surâsului se transferă trasând două orizontale Linia surâsului se transferă trasând două orizontale
paralele cu soclul modelului superiorparalele cu soclul modelului superior
• Direcţia planului de orientare ocluzală este materializată Direcţia planului de orientare ocluzală este materializată
printr-o linie paralelă cu aceasta trasată pe soclul printr-o linie paralelă cu aceasta trasată pe soclul
modelului superiormodelului superior
MONTAREA DINMONTAREA DINŢŢILORILOR
1.1. FIXAREA MODELELOR ÎN OCLUZORFIXAREA MODELELOR ÎN OCLUZOR
c. Transferul liniilor de referinţă de pe şabloane pe modele c. Transferul liniilor de referinţă de pe şabloane pe modele
• După îndepărtarea şabloanelor de ocluzie pe modele După îndepărtarea şabloanelor de ocluzie pe modele
mai sunt trasate nişte linii de referinţă pentru a facilita mai sunt trasate nişte linii de referinţă pentru a facilita
montarea dinţilor:montarea dinţilor:
Liniile care materializează mijlocul crestelor la Liniile care materializează mijlocul crestelor la
maxilar şi la mandibulămaxilar şi la mandibulă
MONTAREA DINMONTAREA DINŢŢILORILOR
2. TEHNICA DE MONTARE A MODELELOR ÎN OCLUZOR2. TEHNICA DE MONTARE A MODELELOR ÎN OCLUZOR
TEHNICA GYSITEHNICA GYSI
• Alfred Gysi foloseşte dinţi anatoformi cu pante cuspidiene Alfred Gysi foloseşte dinţi anatoformi cu pante cuspidiene
între 20 şi 40 de grade şi un articulator adaptabil sau între 20 şi 40 de grade şi un articulator adaptabil sau
semiadaptabilisemiadaptabili
a.a. Montarea normalăMontarea normală
Reguli generale de montare a dinţilor frontali:Reguli generale de montare a dinţilor frontali:
Feţele vestibulare ale dinţilor frontali superiori trebuie Feţele vestibulare ale dinţilor frontali superiori trebuie
să se înscrie exact în curba vestibulară a şablonuluisă se înscrie exact în curba vestibulară a şablonului
MONTAREA DINMONTAREA DINŢŢILORILOR
2. TEHNICA DE MONTARE A MODELELOR ÎN OCLUZOR2. TEHNICA DE MONTARE A MODELELOR ÎN OCLUZOR
TEHNICA GYSITEHNICA GYSI
a.a. Montarea normalăMontarea normală
Reguli generale de montare a dinţilor frontali:Reguli generale de montare a dinţilor frontali:
Marginea incizală a frontalilor superiori trebuie să Marginea incizală a frontalilor superiori trebuie să
corespundă planului de orientare proteticăcorespundă planului de orientare protetică
Incisivii inferiori au axele verticale paralele şi marginile Incisivii inferiori au axele verticale paralele şi marginile
incizale în general la acelaşi nivelincizale în general la acelaşi nivel
MONTAREA DINMONTAREA DINŢŢILORILOR
2. TEHNICA DE MONTARE A MODELELOR ÎN OCLUZOR2. TEHNICA DE MONTARE A MODELELOR ÎN OCLUZOR
TEHNICA GYSITEHNICA GYSI
a.a. Montarea normalăMontarea normală
Reguli generale de montare a dinţilor frontali:Reguli generale de montare a dinţilor frontali:
Incisivii inferiori se montează cu marginea incizală Incisivii inferiori se montează cu marginea incizală
înclinată către vestibular, dar fără să iasă în afara înclinată către vestibular, dar fără să iasă în afara
perimetrului de sprijin oferit de creasta edentatăperimetrului de sprijin oferit de creasta edentată
Atunci când este posibil se realizează o supraocluzie de Atunci când este posibil se realizează o supraocluzie de
1-2 mm şi o inocluzie sagitală1-2 mm şi o inocluzie sagitală
MONTAREA DINMONTAREA DINŢŢILORILOR
2. TEHNICA DE MONTARE A MODELELOR ÎN OCLUZOR2. TEHNICA DE MONTARE A MODELELOR ÎN OCLUZOR
TEHNICA GYSITEHNICA GYSI
a.a. Montarea normalăMontarea normală
Reguli generale de montare a dinţilor laterali:Reguli generale de montare a dinţilor laterali:
Dinţii laterali sunt montaţi pe mijlocul crestei alveolareDinţii laterali sunt montaţi pe mijlocul crestei alveolare
Fiecare dinte se montează în raport cu axa Fiecare dinte se montează în raport cu axa
interalveolară, măsurată cu o riglă special conceputăinteralveolară, măsurată cu o riglă special concepută
Fiecare dinte articulează cu câte doi dinţi antagonişti Fiecare dinte articulează cu câte doi dinţi antagonişti
formând unităţi de masticaţieformând unităţi de masticaţie
MONTAREA DINMONTAREA DINŢŢILORILOR
2. TEHNICA DE MONTARE A MODELELOR ÎN OCLUZOR2. TEHNICA DE MONTARE A MODELELOR ÎN OCLUZOR
TEHNICA GYSITEHNICA GYSI
a.a. Montarea normalăMontarea normală
Reguli generale de montare a dinţilor laterali:Reguli generale de montare a dinţilor laterali:
Excepţia fac incisivul central inferior şi ultimul molar Excepţia fac incisivul central inferior şi ultimul molar
superior care articulează cu un singur antagonistsuperior care articulează cu un singur antagonist
În sens V-O, dinţii superiori depăşesc spre vestibular În sens V-O, dinţii superiori depăşesc spre vestibular
dinţii inferiori cu o jumătate de cuspiddinţii inferiori cu o jumătate de cuspid
În zona laterală se realizează I.M. în poziţia de R.C.În zona laterală se realizează I.M. în poziţia de R.C.
MONTAREA DINMONTAREA DINŢŢILORILOR
2. TEHNICA DE MONTARE A MODELELOR ÎN OCLUZOR2. TEHNICA DE MONTARE A MODELELOR ÎN OCLUZOR
TEHNICA GYSITEHNICA GYSI
a.a. Montarea normalăMontarea normală
În tehnica Gysi dinţii sunt montaţi într-o anumită ordine:În tehnica Gysi dinţii sunt montaţi într-o anumită ordine:
Montarea se începe cu dinţii frontali superiori. Se Montarea se începe cu dinţii frontali superiori. Se
montează alternativ de o parte şi alta faţă de linia montează alternativ de o parte şi alta faţă de linia
mediană, IC, IL, şi caninii superiorimediană, IC, IL, şi caninii superiori
Se montează dinţii laterali superiori PM1, PM2, M1, M2, Se montează dinţii laterali superiori PM1, PM2, M1, M2,
de o parte şi de altade o parte şi de alta
MONTAREA DINMONTAREA DINŢŢILORILOR
2. TEHNICA DE MONTARE A MODELELOR ÎN OCLUZOR2. TEHNICA DE MONTARE A MODELELOR ÎN OCLUZOR
TEHNICA GYSITEHNICA GYSI
a.a. Montarea normalăMontarea normală
În tehnica Gysi dinţii sunt montaţi într-o anumită ordine:În tehnica Gysi dinţii sunt montaţi într-o anumită ordine:
Secvenţa de montare a dinţilor inferiori este Secvenţa de montare a dinţilor inferiori este
următoarea: M1, C, IC, IL, PM1, PM2, M2 de o parte şi de următoarea: M1, C, IC, IL, PM1, PM2, M2 de o parte şi de
altaalta
MONTAREA DINMONTAREA DINŢŢILORILOR
2. TEHNICA DE MONTARE A MODELELOR ÎN OCLUZOR2. TEHNICA DE MONTARE A MODELELOR ÎN OCLUZOR
TEHNICA GYSITEHNICA GYSI
b. Montarea laterală inversăb. Montarea laterală inversă
Gysi recomandă montarea dinţilor laterali în ocluzie Gysi recomandă montarea dinţilor laterali în ocluzie
inversă atunci când axa interalveolară face cu planul inversă atunci când axa interalveolară face cu planul
orizontal de orientare un unghi mai mic de 80 de gradeorizontal de orientare un unghi mai mic de 80 de grade
Pentru a respecta principiul de montare pe mijlocul Pentru a respecta principiul de montare pe mijlocul
crestei a dinţilor laterali, în aceste cazuri cuspizii crestei a dinţilor laterali, în aceste cazuri cuspizii
vestibulari ai dinţilor inferiori se montează în afara vestibulari ai dinţilor inferiori se montează în afara
cuspizilor vestibulari superioricuspizilor vestibulari superiori
MONTAREA DINMONTAREA DINŢŢILORILOR
2. TEHNICA DE MONTARE A MODELELOR ÎN OCLUZOR2. TEHNICA DE MONTARE A MODELELOR ÎN OCLUZOR
TEHNICA GYSITEHNICA GYSI
b. Montarea laterală inversăb. Montarea laterală inversă
Cu dinţi anatoformi ocluzia inversă se poate realiza în Cu dinţi anatoformi ocluzia inversă se poate realiza în
trei moduri:trei moduri:
Dinţii laterali din dreapta se montează în partea stângă Dinţii laterali din dreapta se montează în partea stângă
inferioară şi invers – montare încrucişată. Se suprimă de inferioară şi invers – montare încrucişată. Se suprimă de
obicei PM1 la proteza superioară deoarece nu mai are obicei PM1 la proteza superioară deoarece nu mai are
loc.loc.
MONTAREA DINMONTAREA DINŢŢILORILOR
2. TEHNICA DE MONTARE A MODELELOR ÎN OCLUZOR2. TEHNICA DE MONTARE A MODELELOR ÎN OCLUZOR
TEHNICA GYSITEHNICA GYSI
b. Montarea laterală inversăb. Montarea laterală inversă
Cu dinţi anatoformi ocluzia inversă se poate realiza în Cu dinţi anatoformi ocluzia inversă se poate realiza în
trei moduri:trei moduri:
Dinţii laterali superiori din dreapta se montează inferior Dinţii laterali superiori din dreapta se montează inferior
în dreapta, cei superiori stânga se montează inferior în dreapta, cei superiori stânga se montează inferior
stânga. Dinţii inferiori se montează superior de aceeaşi stânga. Dinţii inferiori se montează superior de aceeaşi
parte.parte.
MONTAREA DINMONTAREA DINŢŢILORILOR
2. TEHNICA DE MONTARE A MODELELOR ÎN OCLUZOR2. TEHNICA DE MONTARE A MODELELOR ÎN OCLUZOR
TEHNICA GYSITEHNICA GYSI
b. Montarea laterală inversăb. Montarea laterală inversă
Cu dinţi anatoformi ocluzia inversă se poate realiza în Cu dinţi anatoformi ocluzia inversă se poate realiza în
trei moduri:trei moduri:
Dinţii laterali inferiori se montează pe cadranul lor dar în Dinţii laterali inferiori se montează pe cadranul lor dar în
ocluzie inversă, adică cuspizii vestibulari inferiori vin în ocluzie inversă, adică cuspizii vestibulari inferiori vin în
afara cuspizilor vestibulari superioriafara cuspizilor vestibulari superiori
MONTAREA DINMONTAREA DINŢŢILORILOR
2. TEHNICA DE MONTARE A MODELELOR ÎN OCLUZOR2. TEHNICA DE MONTARE A MODELELOR ÎN OCLUZOR
TEHNICA GYSITEHNICA GYSI
c. Ocluzia distalizatăc. Ocluzia distalizată
Este utilizată la pacienţii care au avut în perioada de Este utilizată la pacienţii care au avut în perioada de
dentat o anomalie clasa II Angle, prognaţie maxilarădentat o anomalie clasa II Angle, prognaţie maxilară
La aceşti pacienţi se realizează în regiunea frontală o La aceşti pacienţi se realizează în regiunea frontală o
supraocluzie mare şi o inocluzie sagitală maresupraocluzie mare şi o inocluzie sagitală mare
Uneori se poate încerca realizarea unui contact al Uneori se poate încerca realizarea unui contact al
incisivilor inferiori cu un platou retroincizal superiorincisivilor inferiori cu un platou retroincizal superior
În regiunea laterală M1 inferior se montează în În regiunea laterală M1 inferior se montează în
distopoziţiedistopoziţie
MONTAREA DINMONTAREA DINŢŢILORILOR
2. TEHNICA DE MONTARE A MODELELOR ÎN OCLUZOR2. TEHNICA DE MONTARE A MODELELOR ÎN OCLUZOR
TEHNICA GYSITEHNICA GYSI
d. Ocluzia mezializatăd. Ocluzia mezializată
Este utilizată la pacienţii care au avut în perioada de Este utilizată la pacienţii care au avut în perioada de
dentat o anomalie clasa III Angle, prognaţie mandibularădentat o anomalie clasa III Angle, prognaţie mandibulară
La aceşti pacienţi se încearcă o montare cap la cap în La aceşti pacienţi se încearcă o montare cap la cap în
regiunea frontalăregiunea frontală
Se realizează o ocluzie inversă frontală dacă raportul Se realizează o ocluzie inversă frontală dacă raportul
dintre cele două creste edentate în regiunea frontală o dintre cele două creste edentate în regiunea frontală o
impuneimpune
În regiunea laterală M1 inferior se montează în angrenaj În regiunea laterală M1 inferior se montează în angrenaj
mezializatmezializat
MONTAREA DINMONTAREA DINŢŢILORILOR
2. TEHNICA DE MONTARE A MODELELOR ÎN OCLUZOR2. TEHNICA DE MONTARE A MODELELOR ÎN OCLUZOR
TEHNICA PEDRO SAIZARTEHNICA PEDRO SAIZAR
Pedro Saizar foloseşte dinţi anatoformi.Pedro Saizar foloseşte dinţi anatoformi.În timp de Gysi folosea o plăcuţă de ocluzie mobilă, În timp de Gysi folosea o plăcuţă de ocluzie mobilă, Pedro Saizar foloseşte o plăcuţă de ocluzie fixată pe Pedro Saizar foloseşte o plăcuţă de ocluzie fixată pe suprafaţa ocluzală a bordurii de ocluzie a şablonului suprafaţa ocluzală a bordurii de ocluzie a şablonului inferior. inferior. Plăcuţa este fixată cu ceară de lipit pe toată Plăcuţa este fixată cu ceară de lipit pe toată circumferinţa de bordura de ocluzie inferioarăcircumferinţa de bordura de ocluzie inferioarăAcesta materializează planul de orientare ocluzală, pe ea Acesta materializează planul de orientare ocluzală, pe ea fiind preluate, o serie de repere de pe şablonul superior:fiind preluate, o serie de repere de pe şablonul superior:Curbura vestibularăCurbura vestibularăLinia medianăLinia medianăLinia caninilorLinia caninilor
MONTAREA DINMONTAREA DINŢŢILORILOR
2. TEHNICA DE MONTARE A MODELELOR ÎN OCLUZOR2. TEHNICA DE MONTARE A MODELELOR ÎN OCLUZOR
TEHNICA PEDRO SAIZARTEHNICA PEDRO SAIZAR
Dinţii frontali se montează ţinând cont de reperele de Dinţii frontali se montează ţinând cont de reperele de pa plăcuţă şi de pe soclul modeluluipa plăcuţă şi de pe soclul modeluluiDinţii laterali superiori se montează pe mijlocul Dinţii laterali superiori se montează pe mijlocul crestelorcrestelorSe respectă regulile individuale de montare ale lui Se respectă regulile individuale de montare ale lui Gysi atât pentru dinţii frontali cât şi pentru dinţii Gysi atât pentru dinţii frontali cât şi pentru dinţii lateralilaterali
MONTAREA DINMONTAREA DINŢŢILORILOR
3. PREGĂTIREA MACHETEI PENTRU PROBA ÎN CAVITATEA 3. PREGĂTIREA MACHETEI PENTRU PROBA ÎN CAVITATEA
BUCALĂBUCALĂ
Se modelează zona coletelor şi baza machetei numai Se modelează zona coletelor şi baza machetei numai în regiunea frontală, pentru a se putea face aprecierea în regiunea frontală, pentru a se putea face aprecierea corectă a esteticiicorectă a esteticiiPentru mărirea rezistenţei machetei la proba î Pentru mărirea rezistenţei machetei la proba î cavitatea bucală:cavitatea bucală:Macheta mandibulară este armată cu sârmă de 1,5 Macheta mandibulară este armată cu sârmă de 1,5 mm grosimemm grosimeLa maxilar se adaptează şi se aplică o bucată de placă La maxilar se adaptează şi se aplică o bucată de placă de bază în zona bolţii palatinede bază în zona bolţii palatine
MONTAREA DINMONTAREA DINŢŢILORILOR
3. PREGĂTIREA MACHETEI PENTRU PROBA ÎN CAVITATEA 3. PREGĂTIREA MACHETEI PENTRU PROBA ÎN CAVITATEA
BUCALĂBUCALĂ
Se verifică dacă marginile machetei reproduc întocmai Se verifică dacă marginile machetei reproduc întocmai fundurile de sac şi dacă nu prezintă asperităţifundurile de sac şi dacă nu prezintă asperităţi cu o pară de aer se proiectează pe suprafaţa cu o pară de aer se proiectează pe suprafaţa machetelor un jet de aer cald pentru a obţine un machetelor un jet de aer cald pentru a obţine un aspect neted, luciosaspect neted, lucios
PROBA MACHETELORPROBA MACHETELOR
1. CONTROLUL EXTRABUCAL AL MACHETELOR1. CONTROLUL EXTRABUCAL AL MACHETELOR
Controlul ocluzorului şi al modelelorControlul ocluzorului şi al modelelorControlul propriu-zis al machetelor:Controlul propriu-zis al machetelor:Controlul arcadelor artificaleControlul arcadelor artificaleControlul bazelor din cearăControlul bazelor din ceară
PROBA MACHETELORPROBA MACHETELOR
2. CONTROLUL INTRABUCAL AL MACHETELOR2. CONTROLUL INTRABUCAL AL MACHETELOR
Controlul extinderii, menţinerii şi stabilităţiiControlul extinderii, menţinerii şi stabilităţiia.a. Controlul machetei superioare:Controlul machetei superioare:
Baza machetei superioare trebuie să aibă o lungime şi Baza machetei superioare trebuie să aibă o lungime şi o grosime concordante cu cele ale fundurilor de sac, o grosime concordante cu cele ale fundurilor de sac, ocolind frenul buzei superioare şi bridele ocolind frenul buzei superioare şi bridele Baza machetei superioare trebuie să se extindă Baza machetei superioare trebuie să se extindă posterior, cuprinzând întreaga zonă de închidere posterior, cuprinzând întreaga zonă de închidere palatinală posterioarăpalatinală posterioarăMacheta trebuie să aibă o menţinere minimăMacheta trebuie să aibă o menţinere minimăSe verifică stabilitatea acesteia pe câmpul proteticSe verifică stabilitatea acesteia pe câmpul protetic
PROBA MACHETELORPROBA MACHETELOR
2. CONTROLUL INTRABUCAL AL MACHETELOR2. CONTROLUL INTRABUCAL AL MACHETELOR
Controlul extinderii, menţinerii şi stabilităţiiControlul extinderii, menţinerii şi stabilităţiib. Controlul machetei inferioare:b. Controlul machetei inferioare:
Controlul extinderii machetei mandibulare se face cu Controlul extinderii machetei mandibulare se face cu gura întredeschisă, pentru a nu pune în tensiune gura întredeschisă, pentru a nu pune în tensiune musculatura de la periferiemusculatura de la periferieSe verifică stabilitatea prin presiuni alternative cu Se verifică stabilitatea prin presiuni alternative cu degetele la nivelul premolarilor inferioridegetele la nivelul premolarilor inferiori
PROBA MACHETELORPROBA MACHETELOR
2. CONTROLUL INTRABUCAL AL MACHETELOR2. CONTROLUL INTRABUCAL AL MACHETELOR
Controlul esteticControlul estetic
În acest scop cele două machete sunt aplicate în În acest scop cele două machete sunt aplicate în cavitatea bucală şi se observă aspectul facial al cavitatea bucală şi se observă aspectul facial al pacientului din faţă şi din profil.pacientului din faţă şi din profil.
Examinarea se face cu gura închisă şi cu gura Examinarea se face cu gura închisă şi cu gura semideschisă.semideschisă.
PROBA MACHETELORPROBA MACHETELOR
2. CONTROLUL INTRABUCAL AL MACHETELOR2. CONTROLUL INTRABUCAL AL MACHETELOR
Controlul ocluzieiControlul ocluziei
a.a. Controlul componentei verticale a ocluzieiControlul componentei verticale a ocluzieiTeoretic:Teoretic: pentru controlul D.V.O la proba machetei pot fi pentru controlul D.V.O la proba machetei pot fi
utilizate toate metodele descrise la determinarea utilizate toate metodele descrise la determinarea relaţiilor intermaxilarerelaţiilor intermaxilare
Practic:Practic: la proba machetelor prima corelaţie trebuie la proba machetelor prima corelaţie trebuie făcută cu aspectul fizionimic astfel:făcută cu aspectul fizionimic astfel:
PROBA MACHETELORPROBA MACHETELOR
2. CONTROLUL INTRABUCAL AL MACHETELOR2. CONTROLUL INTRABUCAL AL MACHETELOR
Controlul ocluzieiControlul ocluziei
Dacă D.V.O este micşorată:Dacă D.V.O este micşorată:Aspectul feţei este îmbătrânitAspectul feţei este îmbătrânitŞanţurile peribucale sunt accentuateŞanţurile peribucale sunt accentuateRoşul buzelor este diminuatRoşul buzelor este diminuat
Dacă D.V.O este mărită:Dacă D.V.O este mărită:Pacientul are un facies crispatPacientul are un facies crispatBuzele nu intră în contact Buzele nu intră în contact Dinţii sunt prea vizibiliDinţii sunt prea vizibili
PROBA MACHETELORPROBA MACHETELOR
2. CONTROLUL INTRABUCAL AL MACHETELOR2. CONTROLUL INTRABUCAL AL MACHETELOR
Corectarea greşelilor:Corectarea greşelilor:D.V.O. micşorată:D.V.O. micşorată:
Se lipesc 2 benzi de ceară mai groase decât diferenţa Se lipesc 2 benzi de ceară mai groase decât diferenţa de înălţime pe feţele ocluzale ale PM şi M machetei de înălţime pe feţele ocluzale ale PM şi M machetei inferioare, se ramolesc şi se determină din nou relaţia inferioare, se ramolesc şi se determină din nou relaţia intermaxilarăintermaxilară
D.V.O mărită:D.V.O mărită:Se recomandă reluarea fazei de determinare a Se recomandă reluarea fazei de determinare a relaţiilor intermaxilare cu ajutorul şabloanelor de relaţiilor intermaxilare cu ajutorul şabloanelor de ocluzie.ocluzie.
PROBA MACHETELORPROBA MACHETELOR Controlul fonetic unde pot apărea următoarele situaţii:Controlul fonetic unde pot apărea următoarele situaţii:
FonemăFonemă ProblemaProblema ExplicaţiaExplicaţia
SS Emisiune şuieratăEmisiune şuierată Un spaţiu mărit între vârful limbii şi regiunea Un spaţiu mărit între vârful limbii şi regiunea retroincisivă:retroincisivă: frontalii superiori sunt pre vestibularizaţifrontalii superiori sunt pre vestibularizaţi frontalii inferiori pre lingualizaţifrontalii inferiori pre lingualizaţi
SS Emisiune ca un Emisiune ca un zâzâitzâzâit
Un spaţiu micşorat între vârful limbii şi regiunea Un spaţiu micşorat între vârful limbii şi regiunea retroincisivă:retroincisivă: Frontalii superiori oralizaţiFrontalii superiori oralizaţi
VV Seamănă cu FSeamănă cu F Dinţii superiori sunt prea scurţiDinţii superiori sunt prea scurţi
FF Seamănă cu VSeamănă cu V Dinţii superiori sunt prea lungiDinţii superiori sunt prea lungi
TT Se aude ca DSe aude ca D Dinţii superiori oralizaţiDinţii superiori oralizaţi
DD Se aude ca TSe aude ca T Dinţii superiori vestibularizaţi sau proteza este prea Dinţii superiori vestibularizaţi sau proteza este prea groasă în zona rugilor palatinegroasă în zona rugilor palatine
KK Se aude modificatSe aude modificat Macheta superioară este prea extinsă sau prea groasă Macheta superioară este prea extinsă sau prea groasă în regiunea posterioarăîn regiunea posterioară