PowerPoint Presentation

Prepararea cavitatilor de clasa a III-a pentru inlay

Prepararea cavitatilor de clasa a III-a pentru inlay tratamentul leziunilor carioase localizate pe suprafetele aproximale ale dintilor frontali la care unghiul incizal nu este compromis.Cavitatea de clasa a III-a l - lingualg - gingivala - axial sau parapulparf - vestibular

Particularitati de preparare a cavittilor:1. deschiderea cavitatii:se respecta factorul esteticpe fata orala pe fata vestibulara

largirea deschiderii inspre coletsmaltul sanatos trebuie conservat chiar daca nu este sustinut de dentina cervical,vestibular, incizalDeschiderea procesului carios: minima, dictata strict de marimea procesului carios sau de existenta unei obturatii vechi;pe fata orala;vestibular doar cand evolutia procesului carios a realizat distructia smaltului de pe suprafata vestibulara;estetic- smaltul sanatos trebuie conservat la nivel vestibular, cervical si incizal chiar daca nu este sustinut de dentina sanatoasa;Prepararea cavitatilor de clasa a III-a pentru inlay2. Exereza dentinei alterate: freze globulare la viteza conventionala, escavator;concentric, incepand cu peretii laterali si terminand cu peretele pulpar;Jonctiunea smalt-dentina!Prepararea cavitatilor de clasa a III-a pentru inlay3. Asigurarea retentiei forma cavitatiiunghiuri bine precizate;unghiuri externe rotunjite;peretele axial convex / plan;peretele oral conservat;daca preparatia se extinde gingival la nivelul radacinii adancimea peretelui gingival va fi de 0,5 0,75 mm;

Prepararea cavitatilor de clasa a III-a pentru inlay4. extensia preventiva

Prepararea marginilor: - indepartarea prismelor de smalt colorate si demineralizate - netezirea marginilor;Se poate realiza un bizou ingust (0,5 -1 mm) la nivelul marginilor accesibile;

Asigurarea rezistentei:primeaza principiul estetic;se pastreaza smaltul nesustinut de dentina;marginile de smalt fragile si anfractuoase se indeparteaza;

Prepararea cavitatilor de clasa a III-a pentru inlay

turbina, freze cilindrice / cilindro-conice, sub racire cu apa;se incepe cu conturarea cavitatii palatinale, incizal fata de cingulum, la o profunzime de cca. 1 mm. Prepararea cavitatilor de clasa a III-a pentru inlay

se continua de-a lungul zonei mediane a cingulumului, in directie gingivala (pana la cca. 1 mm);apoi, din capatul incizal, preparatia se extinde spre suprafata proximala pe care este localizat procesul carios;Prepararea cavitatilor de clasa a III-a pentru inlayVa rezulta o cavitate orala de aspectul literei L/ L intors (in functie de fata proximala pe care este localizat procesul carios), cu latimea de aproximativ 1 mm;Prepararea cavitatilor de clasa a III-a pentru inlay

conturarea cavitatii proximale se incepe de la nivelul fetei orale;se urmareste deschiderea minima vestibulara (se pastreaza smaltul nesustinul de dentina vestibular, oral si incizal); se indeparteaza doar marginile de smalt fragile si anfractuoase.

Prepararea cavitatilor de clasa a III-a pentru inlayPeretele gingival va fi plasat sub punctul de contact cu dintele adiacent

Prepararea cavitatilor de clasa a III-a pentru inlaySe accentueaza unghiurile gingivo-axial si incizo-axial ale preparatiei;Se evita subminarea unghiului incizal;

Prepararea cavitatilor de clasa a III-a pentru inlay

2,1,3Peretele axial al cavitatii se realizeaza convexPrepararea cavitatilor de clasa a III-a pentru inlayOrientarea peretilor cavitatii este responsabila de retentia cavitatii

Prepararea cavitatilor de clasa a III-a pentru inlayFinisarea marginilor cavitatii se realizeaza cu freze diamantate efilatePrepararea cavitatilor de clasa a III-a pentru inlay

1,3,2Bizotarea marginilor se poate realiza un bizou ingust (0,5 1 mm) la nivelul marginilor accesibile

Prepararea cavitatilor de clasa a III-a pentru inlay

Aspectul oral al cavitatii de clasa a III-a, foarte asemanatoare cu cavitatea de clasa a II-a;

Prepararea cavitatilor de clasa a III-a pentru inlay

Prepararea cavitatilor de clasa a IV-a pentru inlayrezulta din tratamentul cariilor localizate pe fetele proximale a dintilor frontali cu unghiul incizal distrus;prepararea cavitatii - similar cavitatilor de clasa a III-a;cavitati de intindere mare:cavitati suplimentare de retentie: localizate oral / incizal; forma de sant / coada de randunica; adancime 1- 1,5 mm, intre cavitati istm;mijloace suplimentarea de retentie: pivoturi dentinare;Prepararea cavitatilor de clasa a V-a pentru inlay

Rezulta din tratamentul leziunilor carioase situate in treimea cervicala a fetelor vestibulare si orale ale tuturor dintilor.Prepararea cavitatilor de clasa a V-a pentru inlayDeschiderea procesului carios:este realizata de obicei de evolutia procesului carios;consta in largirea deschiderii cavitatii prin indepartarea smaltului afectat de la marginea cavitatii simultan cu exereza dentinei alterate;Prepararea cavitatilor de clasa a V-a pentru inlayExereza dentinei alterate:freze globulare la viteze conventionale;se incepe cu peretii laterali si se termina cu peretele parapulpar;Prepararea cavitatilor de clasa a V-a pentru inlayExtensia preventiva si retentia:se realizeaza simultan;- indepartarea marginilor cretoase; contur extern = oval / rotund /reniform- retentia: exprimarea unghiurilor de intalnire dintre pereti; peretele axial convex, similara convexitatii suprafetei pe care se realizeaza cavitatea; realizarea de canale dentinare pentru crampoane metalice;

profunzimea initiala a cavitatii va fi de cca. 1 mm;daca este posibil se pastreaza nivelul supragingival al pragului gingival;

Prepararea cavitatilor de clasa a V-a pentru inlay

1,3,2Suplimentarea retentiei: canale dentinare cu diametrul de 0,6 mm;plasate in general la capetele mezial, respectiv distal al preparatiei, evitand lezarea camerei pulpare dar si riscurile de lezare a fetelor proximale;

Prepararea cavitatilor de clasa a V-a pentru inlay

1,3,2Suplimentarea retentiei: se incepe conturarea canalelor dentinare cu freze globulare;canalele dentinare vor fi perpendiculare pe suprafata vestibulara, respectiv orala a dintelui;profunzimea canalelor dentinare 1,5 3 mm;Atentie la paralelismul canalelor dentinare !

Prepararea cavitatilor de clasa a V-a pentru inlay

2,3,1Se realizeaza un bizou de 45 grade, pe o latime de cca. 0,5 mm freza flacara diamantata.

Prepararea cavitatilor de clasa a V-a pentru inlay

aaaRealizarea step-by-step a restaurarilor de tip inlaydecizia realizarii unui inlay (discutia cu pacientul);Verificarea urmatoarelor detalii:vitalitatea dintelui clinic si radiologic- d.devitali risc crescut de fractura necesara mai multa substanta dentara;RCR se realizeaza cu rasini compozite duale si pivoti din fibra de sticla sau cuart (adeziune mai buna);verificarea pungilor parodontaledesign diferit la nivelul punctului de contact interdentar inlay/ dintele vecin

Realizarea step-by-step a restaurarilor de tip inlayverificarea ocluziei static si dinamic;preparatia pentru inlay-uri ceramice si compozite:se va limita la maxim extinderea preparatiei;se prefera pastrarea stopurilor ocluzale in smalt; cuspizi subminationlay / utilizarea unui ciment glassionomer pentru sustinerea lor;Inlay-urile ceramice necesita preparatii mai extensive decat cele compozite; colajul adeziv si elasticitatesa cimentului-rasina face ca inlay-ul compozit sa intareasca cuspizii restantiprincipiul biomecanic ! reducerea la minim a extensiilor preventive - scad rezistenta deja redusa a dintelui;se prefera preparatiile supra sau juxtangingival

Realizarea step-by-step a restaurarilor de tip inlaypreparatia pentru inlay-uri ceramice si compozite:se prefera preparatiile supra sau juxtangingival; preparatiile subgingivale: pot genera amprente incorecte, adeziune de proaste calitate (cimentare pe cement si dentina radiculara), nu este posibila o amprenta optica cu scannere intraorale a preparatiei (necesita o buna vizibilitate a marginilor);prepararea se face sub magnificare (lupe cu marire de minim 2,5x si cu iluminare puternica / microscop)

Realizarea step-by-step a restaurarilor de tip inlaypreparatia pentru inlay-uri ceramice si compozite:forma preparatiei extinderea procesului carios / vechea restaurare de inlocuit, pozitia contactelor ocluzale in smalt;grosimea minima ceruta de materialul restaurativ: 1,5 mm ceramica presata; 2 mm ceramica feldspatica; sub 1 mm la zirconiu; minim 1,2 mm la compozit.limita preparatiei nu se va plasa pe varful cuspidului sau in foseta (risc de fractura), ci pe versantii cuspidieni / pe fetele vestibulara si orala (onlay);

Realizarea step-by-step a restaurarilor de tip inlayverificarea preparatiei: amprenta segmentara in silicon / scanner intraoral, softul marcand zonele retentive;finisarea atenta:- toate unghiurile rotunjite;- forma finala a preparatiei sa permita existenta unui ax de insertie, cu pereti usor divergenti (4 6 grade: refluarea cimentului adeziv, insertia si dezinsertia usoara la proba, de preferinta in axul dintelui);

Realizarea step-by-step a restaurarilor de tip inlaylucrari provizorii obligatoriu cu un inlay provizoriu in prezente inflamatiei gingivale;aplicarea unui strat de bonding;obturatie provizorie din compozit / material termoplastic gutaperca (impiedica proliferarea tesutului parodontal in cavitate si pastreaza punctul de contact);

amprentarea:tehnica digitala cu scannere intraorale (CEREC AC BlueCam, Sirona, E4D Dentist, D4D Technologies)

metoda conventionala cu materiale de amprenta de precizie, polivinil siloxani (Take-1 Kerr, Aquasil Dentsply, Imprint 3 3 M) sau polieteri (Impregum, 3M) Realizarea step-by-step a restaurarilor de tip inlayamprentarea:tehnica digitala cu scannere intraorale:scaneaza direct preparatia in cavitatea bucala model virtual;medicul / personalul auxiliar va realiza designul restaurarii cu ajutorul unui soft specializatRealizarea step-by-step a restaurarilor de tip inlayamprentarea:

metoda conventionala cu materiale de amprenta de precizie se recomanda amprenta arcadicaRealizarea step-by-step a restaurarilor de tip inlayAmprenta laborator realizarea modelului de ghips clasic,pe care se realizeaza etapele de laborator, sauva fi scanat pentru inlay-urile CAD/CAM (pragul situat subgingival, scanarea fiind dificila / imposibila)Cazuri complexe medicul realizeaza in cabinet lucrarea provizorie din acrilat / compozit, verifica ocluzia,se rescaneaza ocluzia (dubla scanare), informatia ajunge in laborator pentru parametrii optimi functionali.Metoda indirect

similar cu amprentarea pentru coroanele de nveli - nu pretinde dilatarea anului gingival;materialul se introduce cu spatule mici / seringa n detaliile cavitii, nainte de amprentarea global (cu portamprent) a arcadei dentare. nu se uleiaz cavitatea ci se usuc.

Transferul de date se poate face si prinmetoda direct - machetarea intraoral a viitorului inlay;

Metoda direct sau machetareacear albastr / incolor pentru inlay-urile fizionomiceintrodus i presat n cavitatea uleiat;sculptarea i verificarea morfologiei;detaarea n ax, cu ajutorul unei tije metalice nclzit moderat i aplicat n centrul machetei;controlul exactitatii machetei;trimitere in laborator pentru ambalare i turnare. rini acrilice autopolimerizabile.MachetareaMacheta:precursorul lucrrii protetice;realizata din cear / rini acrilice;de dimensiune i morfologie identic cu a lucrrii finite.

MachetareaIndicat metoda indirecta - avantaje:scade timpul de lucru n cabinet;ofer posibilitatea de a obine machete mai complexe, mai dificile;asigur o modelare mai corect a morfologiei datorit accesului pe toate feele dintelui stlp;asigur posibilitatea de corecie i verificarea machetei;permite obinerea lucrrilor metalice placate cu materiale fizionomice.

Etapele de obinere a macheteiidentificarea limitei preparaiei - va fi trasat cu un creion;blocarea zonelor retentive cu cear aderent;spaierea:pentru a crea locul necesar cimentului cu care se fixeaz lucrarea;lac colorat, vizibil, depus prin pensulare 1-2 mm de marginea preparaiei (a nu altera adaptarea marginal a lucrrii);grosimea lacului cca. 0,2 mm.

Etapele de obinere a macheteiIzolarea:faciliteaza detaarea machetei de pe model;scade tensiunea superficiala a bontului - ceara fierbinte picurat pe model s curg perfect;Izolarea:ulei de parafin;excesul ndeprtat cu o pesul / aer comprimat;dac substana izolatoare a fost absorbit complet, se pensuleaz nc un strat.Tehnica picurrii cerii n exces i rzuirii

asigur o adaptare maxim la pereii cavitii i tensiuni interne sczute.Tehnica:picurarea cerii n cantiti mici pn la umplerea cavitii (in exces); aplicarea unei presiuni digitale constante pe suprafaa liber a machetei timp de un minut (dupa solidificarea cerii);caviti cu adancime mare depunere rapida, n straturi; se evita apariia minusurilor n machet i a fenomenului de laminare a cerii;inlay-ul se extinde pe mai mult dect o fa (mezio-ocluzal, disto-ocluzal sau mezio-ocluzo-distal), umplerea feelor se va face pe rnd.

indeprtarea excesului de cear de pe faa ocluzal cu un instrument nclzit;modelarea fetei ocluzale prin contactul repetat cu modelul antagonist n IM si radierea cerii;zonele machetei care realizeaz contacte premature sunt evideniate cu pudr de talc sau stearat de zinc (arde fr rezidiu);zonele proximale - iniial modelate supraconturat; se ajunge la morfologia normal prin rzuirea cerii.

Tehnica picurrii cerii n exces i rzuirii

indeprtarea machetei de pe model:manual;cu ajutorul unei srme de cupru nclzite, poziionat n fosetele mezial i distal;detaarea srmei din machet - o pens incalzita se ine cteva secunde n contact cu srma;orificiile lsate de srm vor fi umplute prin picurare de cear fara a deteriora morfologia. finisarea machetei - cu o bucat de bumbac ud nfurat pe o scobitoare.

Tehnica picurrii cerii n exces i rzuirii

Macheta pregtit n vederea ambalrii cu o tij cu o bil pentru contracie

Relizarea inlay-urilor ceramice in laboratorul de tehnica dentaraInlay-uri feldspatice pe masa refractarapiesa protetica foarte fragila;tehnica laborioasa, consumatoare de timp;ocluzia poate fi verificata doar dupa cimentare;inserarea in cavitate se face cu ultrasunete cu ansa cauciucata (grosime minima a cimentului)

Relizarea inlay-urilor ceramice in laboratorul de tehnica dentaraInlay-uri ceramice realizate prin presarea ceramicii in tipartehnica nu este laborioasa;inlay-urile pot fi reintroduse in cuptorul de sinterizare ;se poate verifica ocluzia inainte de cimentare;permit un modelaj ocluzal aditiv din ceara (de tip wax-up), generand interferente ocluzale minime;rezistenta mai mare la flexiune;cimentare mai facila;zona de tranzitie monocroma zone laterale !Relizarea inlay-urilor ceramice in laboratorul de tehnica dentaraInlay-uri ceramice frezate prin tehnologie CAD/CAM 2 tipuri de ceramicaoxid de zirconiu:opacitate crescuta;indicate la pacientii cu ocluzie dificila, distructii extinse ale punctelor de contact;blocuri de ceramica vitroasaimbina avantajele tehnologiei CAD/CAM cu estetica.

Proba restaurarilorHartie de articulatie lichida Artispotse aplica pe fata interna a inlay-ului;contacte prea stranse reducerea se face din dinte;punctele de contact interdentar prea stranse se reduc cu gume diamantate;forma punctului de contact este marita fata de cea a dintelui natural pentru protectia papilei si rezistenta mai mare a crestei marginale.Cimentarea restaurarilor din compozitconditioneaza longevitatea restaurariiizolarea cu diga;pe suprafata preparata a dintelui se aplica un sistem adeziv (de preferinta in 3 timpi, acid-primer-adeziv);pe fata interna a inlay-ului (sablata in laborator) se aplica un primer de activare a rasinilor compozite (Composite primer, CG)Cimentarea restaurarilor din ceramica feldspatica si vitroasaconditioneaza longevitatea restaurariiizolarea cu diga;pe suprafata preparata a dintelui se aplica un sistem adeziv (de preferinta in 3 timpi, acid-primer-adeziv);in laborator se sableaza ;in cabinet: se graveaza acid cu acid fluorhidric 4,5%, 90 secunde si se silanizeaza cu silan bicomponent (Bis-silane, Bisco)Cimentarea restaurarilor din ceramica oxid de zirconiuconditioneaza longevitatea restaurariiizolarea cu diga;pe suprafata preparata a dintelui se aplica un sistem adeziv (de preferinta in 3 timpi, acid-primer-adeziv);se sableaza cu Rocatec (3M) sauaplicarea unui primer Z-prime (Bisco) care va creste adeziuneaMateriale de cimentareCiment rasina cu priza prelungita se aplica pe fata interna a inlay-ului si pe peretii cavitatii;inserare treptata (refluarea treptata a cimentului);prepolimerizarea cimentului refluat 1 secunda (excesul se indeparteaza in faza de gel inainte de priza finala, cu chiurete Gracey)Polimerizarea finala sub protectia unui gel pe baza de glicerina (asigura stabilitatea coloristica si previne microinfiltratia marginala)indepartarea digii;verificarea - ocluziei; - punctelor de contact stranse; - stopurilor ocluzale ;finisarea cu gume diamantate (dupa 24 ore); gutiere 4 saptamani / toata viata (bruxism)Indicatii de igienizare: dus bucal, ata dentara;Consultatii periodice la 6 luni