PROTEZA TOTALĂ

Confecţionarea lingurii individuale este o etapă Confecţionarea lingurii individuale este o etapă tehnică de laborator, în care se realizează o portamprentă tehnică de laborator, în care se realizează o portamprentă individualizată, adaptată particularităţilor CP al pacientului, individualizată, adaptată particularităţilor CP al pacientului, care devine suportul rigid al materialului de maprentare care devine suportul rigid al materialului de maprentare finală. Aceasta se confecţionează pe modelul preliminar şi finală. Aceasta se confecţionează pe modelul preliminar şi creează premisele unei amprentări de calitate.creează premisele unei amprentări de calitate.

Scopul confecţionării lingurii individuale este legat Scopul confecţionării lingurii individuale este legat de realizarea unei închideri marginale de bună calitate, deci de realizarea unei închideri marginale de bună calitate, deci de obţinere a succiunii şi adeziunii optime a viitoarei de obţinere a succiunii şi adeziunii optime a viitoarei proteze, de reliefare corectă a suprafeţei de sprijin şi de proteze, de reliefare corectă a suprafeţei de sprijin şi de culegere a unor date despre suprafaţa externă a acesteia.culegere a unor date despre suprafaţa externă a acesteia.

Componentele portamprentei individuale Componentele portamprentei individuale sunt:sunt:

- baza lingurii individuale , care acoperă - baza lingurii individuale , care acoperă suprafaţa de sprijin a CP şi urmăreşte conturul suprafaţa de sprijin a CP şi urmăreşte conturul marginal marcat , având o grosime de aproximativ marginal marcat , având o grosime de aproximativ 1,5 mm., pentru a-i conferi rezistenţă.1,5 mm., pentru a-i conferi rezistenţă.

- accesoriile sunt compuse din mâner, butoni - accesoriile sunt compuse din mâner, butoni de presiune, întărituri şi uneori, în funcţie de tipul de presiune, întărituri şi uneori, în funcţie de tipul de amprentare, de borduri de ocluzie.de amprentare, de borduri de ocluzie.

Mânerul lingurii va avea forma şi dimensiunile unui Mânerul lingurii va avea forma şi dimensiunile unui incisiv, fiind solidarizat cu baza lingurii şi respectând incisiv, fiind solidarizat cu baza lingurii şi respectând libertatea de mişcare a musculaturii periprotetice. Rolul libertatea de mişcare a musculaturii periprotetice. Rolul său este de a centra şi a putea manipula lingura său este de a centra şi a putea manipula lingura individuală, fără a afecta marginile acesteia, mai ales cu individuală, fără a afecta marginile acesteia, mai ales cu ocazia amprentării finale.ocazia amprentării finale.

Butonii de presiune sunt nişte blocuri Butonii de presiune sunt nişte blocuri paralelipipedice dispuse pe faţa externă a bazei lingurii paralelipipedice dispuse pe faţa externă a bazei lingurii individuale, în zona premolară mandibulară, care se individuale, în zona premolară mandibulară, care se soilidarizează cu baza şi care permit distanţarea degetelor soilidarizează cu baza şi care permit distanţarea degetelor medicului de marginile lingurii individuale, în perioada de medicului de marginile lingurii individuale, în perioada de amprentare funcţională.amprentare funcţională.

Întăriturile de sârmă se practică de obicei la lingurile Întăriturile de sârmă se practică de obicei la lingurile individuale din placă de bază, care nu rezistă la presiuni mai mari, individuale din placă de bază, care nu rezistă la presiuni mai mari, în situaţia utilizării unor materiale de amprentare mai consistente. în situaţia utilizării unor materiale de amprentare mai consistente. Întăritura se realizează prin inserţia unei sârme de 1-1,5 mm. Întăritura se realizează prin inserţia unei sârme de 1-1,5 mm. diametru şi 8-10 cm. Lungime în baza lingurii, mai apropiată de diametru şi 8-10 cm. Lungime în baza lingurii, mai apropiată de suprafaţa externă linguală a acesteia, care se cudează după forma suprafaţa externă linguală a acesteia, care se cudează după forma arcadei. Unii tehnicieni dentari confecţionează o buclă situată arcadei. Unii tehnicieni dentari confecţionează o buclă situată median, care deţine şi rolul de mâner. median, care deţine şi rolul de mâner.

În cazul confecţionării lingurii individuale din răşini În cazul confecţionării lingurii individuale din răşini acrilice, întăritura se poate realiza din acelaşi material sub forma acrilice, întăritura se poate realiza din acelaşi material sub forma unor nervuri dispuse oral, care îngroaşă bază lingurii şi îi conferă unor nervuri dispuse oral, care îngroaşă bază lingurii şi îi conferă rezistenţă mecanică sporită.rezistenţă mecanică sporită.

Bordurile de Bordurile de oocluzie se pot confecţiona din materiale cluzie se pot confecţiona din materiale diverse, fiind taşate bazei : ceară, materiale termoplastice tip Stenz diverse, fiind taşate bazei : ceară, materiale termoplastice tip Stenz sau Kerr, răşini acrilice. Se aplică riguros pe creasta edentată sau Kerr, răşini acrilice. Se aplică riguros pe creasta edentată imitând aspectul arcadelor dentare.imitând aspectul arcadelor dentare.

Caracteristicile generale ale lingurii individuale sunt:Caracteristicile generale ale lingurii individuale sunt:1. se confrcţionează pe modelul preliminar;1. se confrcţionează pe modelul preliminar;2. trebuie să fie rigidă, pentrua a nu deforma amprenta finală;2. trebuie să fie rigidă, pentrua a nu deforma amprenta finală;3. nu va depăşi limitele funcţionale ale CP, deci trebuie să aibă un 3. nu va depăşi limitele funcţionale ale CP, deci trebuie să aibă un gabarit redus, facilitând inserţia şi dezinserţia amprentei funcţionale în gabarit redus, facilitând inserţia şi dezinserţia amprentei funcţionale în cavitatea bucală;cavitatea bucală;4. să nu lase materialul de amprentare nesusţinut în zone marginale;4. să nu lase materialul de amprentare nesusţinut în zone marginale;5. să nu fie influenţată de mişcările mandibulei în detrimentul 5. să nu fie influenţată de mişcările mandibulei în detrimentul stabilităţii şi menţinerii ei;stabilităţii şi menţinerii ei;6. accesoriile să nu jeneze baza sau periferia CP;6. accesoriile să nu jeneze baza sau periferia CP;7. lingura să permită aderenţa materialului de amprentare pe o 7. lingura să permită aderenţa materialului de amprentare pe o suprafaţă suficient de mare (realizată prin retenţii mecanice sau suprafaţă suficient de mare (realizată prin retenţii mecanice sau adeziune chimică);adeziune chimică);8. marginile lingurii să fie rotunjite şi decupate în dreptul formaţiunilor 8. marginile lingurii să fie rotunjite şi decupate în dreptul formaţiunilor mobile de la periferia CP (bride şi frenuri);mobile de la periferia CP (bride şi frenuri);9. grosimea marginilor lingurii va fi dictată de gabaritul fundurilor de 9. grosimea marginilor lingurii va fi dictată de gabaritul fundurilor de sac vestibularesac vestibulare

După Coca şi Prelipceanu se disting 3 tipuri de linguri După Coca şi Prelipceanu se disting 3 tipuri de linguri individuale, în funcţie de raportul acestora cu modelul preliminar, şi individuale, în funcţie de raportul acestora cu modelul preliminar, şi anume:anume:

- în contact total cu modelul (adaptare intimă, cazuri - în contact total cu modelul (adaptare intimă, cazuri normale),normale),

- cu distanţări pe anumite zonee sau perforaţii (zone care - cu distanţări pe anumite zonee sau perforaţii (zone care trebuiesc despovărate: fie cu mucoasă prea subţire şi aderentă, fie trebuiesc despovărate: fie cu mucoasă prea subţire şi aderentă, fie cele cu rezilienţă exagerată;cele cu rezilienţă exagerată;

- distanţă în totalitate faţă de model (în funcţie de utilizarea - distanţă în totalitate faţă de model (în funcţie de utilizarea materialelor de amprentare de tipul celor termoplastice sau în cazul materialelor de amprentare de tipul celor termoplastice sau în cazul crestelor exagerat retentive sau a crestelor flotante).crestelor exagerat retentive sau a crestelor flotante).

Clasificarea lingurilor individuale:Clasificarea lingurilor individuale:Acestea se pot clasificadupă materialul din care sunt Acestea se pot clasificadupă materialul din care sunt

confecţionate şi după metoda de execuţie, astfel:confecţionate şi după metoda de execuţie, astfel:- linguri individuale din mase termoplastice: placă de - linguri individuale din mase termoplastice: placă de

bază, stents, ebonită, polistiren;bază, stents, ebonită, polistiren;- linguri individuale din răşini acrilice auto- şi - linguri individuale din răşini acrilice auto- şi

termopolimerizabile;termopolimerizabile;- linguri individuale din materiale hidro-- linguri individuale din materiale hidro-

termoplastice;termoplastice;- poliesteri, copoliesteri;- poliesteri, copoliesteri;- linguri individuale din materiale - linguri individuale din materiale

fotopolimerizabile;fotopolimerizabile;- linguri individuale metalice- linguri individuale metalice

Amprenta funcţională, definitivă, finală, Amprenta funcţională, definitivă, finală, secundară sau de precizie este o fază clinică din secundară sau de precizie este o fază clinică din tehnologia protezei totale, care înregistrează CP, de tehnologia protezei totale, care înregistrează CP, de regulă dinamic, cu maximă precizie pentru regulă dinamic, cu maximă precizie pentru obţinerea tuturor detaliilor necesare asupra obţinerea tuturor detaliilor necesare asupra suprafeţei de sprijin corelată cu zonele de suprafeţei de sprijin corelată cu zonele de menţinere şi stabilizare ale viitoarei piese protetice. menţinere şi stabilizare ale viitoarei piese protetice. Astfel, se completează datele obţinute prin Astfel, se completează datele obţinute prin amprentarea preliminară.amprentarea preliminară.

Scopul amprentării finale este cel de obţinere Scopul amprentării finale este cel de obţinere a modelului final, definitiv sau de lucru, pe care au a modelului final, definitiv sau de lucru, pe care au fost transpuse toate detaliile CP maxilar şi fost transpuse toate detaliile CP maxilar şi mandibular.mandibular.

Obiectivele amprentării finale constau în:Obiectivele amprentării finale constau în:- obţinerea unei înălţimi corecte a marginilor şi extinderea - obţinerea unei înălţimi corecte a marginilor şi extinderea optimă maximă a bazei viitoarei proteze;optimă maximă a bazei viitoarei proteze;- repartizarea unor presiuni egale pe compartimentele dure - repartizarea unor presiuni egale pe compartimentele dure şi moi ale C.P.;şi moi ale C.P.;- respectarea libertăţii mişcărilor musculare şi realizarea - respectarea libertăţii mişcărilor musculare şi realizarea închiderii marginale a protezei totale;închiderii marginale a protezei totale;

Obiectivele moderne cer ca amprentarea finală să se Obiectivele moderne cer ca amprentarea finală să se realizeze sub presiune ocluzală, la o dimensiune verticală realizeze sub presiune ocluzală, la o dimensiune verticală de ocluzie corectă şi cu o durată prelungită a amprentării de ocluzie corectă şi cu o durată prelungită a amprentării pentru modelarea mpentru modelarea marginală.arginală.

Problemele pe care trebuie să le rezolve o amprentă finală Problemele pe care trebuie să le rezolve o amprentă finală sunt:sunt:

- menţinerea, adeziunea şi succiunea;- menţinerea, adeziunea şi succiunea;- rezolvarea parţială a problemelor de stabilitate, care ţin de - rezolvarea parţială a problemelor de stabilitate, care ţin de

retentivităţile anatomice (relieful componentei dure) şi de acţiunea retentivităţile anatomice (relieful componentei dure) şi de acţiunea musculaturii periprotetice;musculaturii periprotetice;

- rezolvarea parţială a transmiterii echilibrate a presiunii - rezolvarea parţială a transmiterii echilibrate a presiunii masticatorii asupra CP;masticatorii asupra CP;

- rezolvarea parţială a problemelor de fizionomie (prin - rezolvarea parţială a problemelor de fizionomie (prin margini adecvate ca grosime, mai ales vestibular);margini adecvate ca grosime, mai ales vestibular);

- rezolvarea parţială a problemelor fonetice (prin margini - rezolvarea parţială a problemelor fonetice (prin margini corecte, reliefate ca lungime şi grosime, spaţiu funcţional pentru corecte, reliefate ca lungime şi grosime, spaţiu funcţional pentru limbă).limbă).

De aceea, au apărut o mulţime de tehnici de De aceea, au apărut o mulţime de tehnici de amprentare finală, care au însă câteva elemente comune:amprentare finală, care au însă câteva elemente comune:

- utilizarea unei portamprente individuale;- utilizarea unei portamprente individuale;- adaptarea lingurii individuale,- adaptarea lingurii individuale,- modelarea marginală comandată de către medic şi - modelarea marginală comandată de către medic şi

executată de pacient şi cea executată de medic;executată de pacient şi cea executată de medic;- tehnici de transmitere echilibrată a presiunilor în - tehnici de transmitere echilibrată a presiunilor în

timpul amprentării,timpul amprentării,- utilizarea unei game largi de materiale de - utilizarea unei game largi de materiale de

amprentare adecvate tehnicii diferite de lucru.amprentare adecvate tehnicii diferite de lucru.

Etapele obligatorii parcurse în amprentarea Etapele obligatorii parcurse în amprentarea finală sunt:finală sunt:

- adaptarea lingurii individuale;- adaptarea lingurii individuale;- alegerea materialului de amprentă, în - alegerea materialului de amprentă, în

funcţie de particularităţile CP şi de tehnica de funcţie de particularităţile CP şi de tehnica de lucru;lucru;

- pregătirea pacientului;- pregătirea pacientului;- amprenta propriu-zisă;- amprenta propriu-zisă;- verificarea, controlul amprentei;- verificarea, controlul amprentei;- transportul în condiţii adecvate în - transportul în condiţii adecvate în

laboratorul de tehnică dentară.laboratorul de tehnică dentară.

Adaptarea lingurii individuale se realizează:Adaptarea lingurii individuale se realizează:- pe model;- pe model;- detaşată de model;- detaşată de model;- în cavitatea bucală (pe CP) fie pe zone - în cavitatea bucală (pe CP) fie pe zone

cheie, fie în întregime.cheie, fie în întregime.Adaptarea lingurii individuale în CB Adaptarea lingurii individuale în CB

cuprinde:cuprinde:- verficarea corectitudinii executării - verficarea corectitudinii executării

marginilor lingurii individuale;marginilor lingurii individuale;- corecturi primare, secundare.- corecturi primare, secundare.

Verificarea marginilor se realizează vizual şi manual – Verificarea marginilor se realizează vizual şi manual – palpatoriu, controlând fiecare zonă a CP în privinţa adaptării în palpatoriu, controlând fiecare zonă a CP în privinţa adaptării în statică şi dinamică a marginilor lingurii individuale, care trebuie să statică şi dinamică a marginilor lingurii individuale, care trebuie să se înscrie obligatoriu în zona de sprijin, menţinere şi stabilizare, fără se înscrie obligatoriu în zona de sprijin, menţinere şi stabilizare, fără a mobiliza portamprenta.a mobiliza portamprenta.

Palparea manuală a marginilor lingurii individuale inserate pe Palparea manuală a marginilor lingurii individuale inserate pe CP, poate evidenţia adaptarea sau distanţarea faţă de CP.CP, poate evidenţia adaptarea sau distanţarea faţă de CP.

Lingura individuală nu trebuie să provoace leziuni sau dureri Lingura individuală nu trebuie să provoace leziuni sau dureri la inserţie, menţinere pe câmp şi dezinserţie.la inserţie, menţinere pe câmp şi dezinserţie.

Această verificare vizează şi baza portamprentei, care trebuie Această verificare vizează şi baza portamprentei, care trebuie să urmărească fidel suprafaţa de sprijin a CP. Este obligatoriu să se să urmărească fidel suprafaţa de sprijin a CP. Este obligatoriu să se detaşeze zonele de mucoasă mobilă, care interferează cu marginile detaşeze zonele de mucoasă mobilă, care interferează cu marginile portamprentei şi să se extindă eventual baza lingurii cu materiale portamprentei şi să se extindă eventual baza lingurii cu materiale termoplastice tip Stentz sau Kerr.termoplastice tip Stentz sau Kerr.

Corecturile primare (mari) se realizează în funcţie de Corecturile primare (mari) se realizează în funcţie de materialul din care este confecţionată portamprenta, prelucrarea materialul din care este confecţionată portamprenta, prelucrarea marginală preliminară executându-se prin procese termice succesive marginală preliminară executându-se prin procese termice succesive de ramolire fragmentară a marginilor (lingură din placă de bază), de ramolire fragmentară a marginilor (lingură din placă de bază), prin frezaj sau prin adiţie de materiale termoplastice.prin frezaj sau prin adiţie de materiale termoplastice.

Corecturile secundare se realizează segmentar, eşalonat pe Corecturile secundare se realizează segmentar, eşalonat pe zonele funcţionale ale CP cu un material bucoplastic, termoplastic, zonele funcţionale ale CP cu un material bucoplastic, termoplastic, acrilate autopolimerizabile sau material siliconat de amprentă de acrilate autopolimerizabile sau material siliconat de amprentă de consistenţă crescută. Pentru aceasta pacientul va executa anumite consistenţă crescută. Pentru aceasta pacientul va executa anumite miscari dictate de medic (mişcări test) sau mişcări executate de către miscari dictate de medic (mişcări test) sau mişcări executate de către medic, mişcări prin care se mobilizează succesiv, rapid şi eficient medic, mişcări prin care se mobilizează succesiv, rapid şi eficient musculatura periprotetică şi formaţiunile mobile de la periferia CP. musculatura periprotetică şi formaţiunile mobile de la periferia CP. Prin aceste mişcări se urmăreşte obţinerea unei bune adeziuni a Prin aceste mişcări se urmăreşte obţinerea unei bune adeziuni a bazei la CP şi realizarea unei succiuni optime printr-o închidere bazei la CP şi realizarea unei succiuni optime printr-o închidere marginală corectă.marginală corectă.

Mişcările test Herbst cuprind sistematizate un număr sumar Mişcările test Herbst cuprind sistematizate un număr sumar de mişcări funcţionale pentru maxilar şi pentru mandibulă, care sunt de mişcări funcţionale pentru maxilar şi pentru mandibulă, care sunt executate într-o anumită ordine precisă şi care determină executate într-o anumită ordine precisă şi care determină funcţionalizarea eficientă a marginilor CP.funcţionalizarea eficientă a marginilor CP.

La maxilar: ordonarea acestor mişcări urmăreşte zonele La maxilar: ordonarea acestor mişcări urmăreşte zonele vestibulare ale CP, dinspre posterior spre anterior, încheindu-se cu vestibulare ale CP, dinspre posterior spre anterior, încheindu-se cu zona posterioară Ah. Acestea sunt:zona posterioară Ah. Acestea sunt:

- deschiderea largă a gurii, care are acţiune pe zona - deschiderea largă a gurii, care are acţiune pe zona perituberozitară, vestibular şi distal;perituberozitară, vestibular şi distal;

- mimarea unui surâs forţat, care are acţiune în zona - mimarea unui surâs forţat, care are acţiune în zona premolară şi a molarului prim;premolară şi a molarului prim;

-fluierat şi supt cu acţiune în zona incisivo-canină;-fluierat şi supt cu acţiune în zona incisivo-canină;- tuse sau pronunţia fonemei “A” acţionează distal pe zona - tuse sau pronunţia fonemei “A” acţionează distal pe zona

Ah.Ah.

La mandibulă: ordinea executării La mandibulă: ordinea executării mişcărilor urmăreşte iniţial o parte din conturul mişcărilor urmăreşte iniţial o parte din conturul extern al tuberculului piriform, urmată de o extern al tuberculului piriform, urmată de o delimitare orală şi ulterior vestibulară, ca în delimitare orală şi ulterior vestibulară, ca în final să realizaze închidere marginală orală final să realizaze închidere marginală orală distală. Se poate observa că practic se parcurge distală. Se poate observa că practic se parcurge limita CP de la deschiderea gurii la închiderea limita CP de la deschiderea gurii la închiderea ei, cu maximă atenţie pentru reliefarea ei, cu maximă atenţie pentru reliefarea marginilor orale (greu de delimitat vizual).marginilor orale (greu de delimitat vizual).

Testele Herbst pentru mandibulă sunt:Testele Herbst pentru mandibulă sunt:- deschiderea medie şi apoi largă a gurii – acţionează pe zonă - deschiderea medie şi apoi largă a gurii – acţionează pe zonă vestibulară a tuberculului piriform (vestibulo-distal) şi marchează vestibulară a tuberculului piriform (vestibulo-distal) şi marchează zona maseterină;zona maseterină;- umezirea buzelor – marchează zona linguală laterală;- umezirea buzelor – marchează zona linguală laterală;- oscilaţia vf. limbii în spatele comisurilor – are ca efect imprimarea - oscilaţia vf. limbii în spatele comisurilor – are ca efect imprimarea zonelor de amplasare a glandelor sublinguale, unde se poate extinde zonelor de amplasare a glandelor sublinguale, unde se poate extinde piesa protetică;piesa protetică;- protracţia limbii cu vf. Direcţionat spre vf. nasului acţionează pe - protracţia limbii cu vf. Direcţionat spre vf. nasului acţionează pe zona linguală centrală;zona linguală centrală;- fluieratul sau mimarea suptului conturează zona vestibulară - fluieratul sau mimarea suptului conturează zona vestibulară centrală (incisivo-canină);centrală (incisivo-canină);- deglutiţia se practică - deglutiţia se practică efefeecctiv, doar la amprentare, modelând tiv, doar la amprentare, modelând versantul lingual al zonei tuberculului piriform. versantul lingual al zonei tuberculului piriform.

Mişcările Schreinemakers cuprind:Mişcările Schreinemakers cuprind:1. la maxilar:1. la maxilar:

- mişcări de modelare în zona incisivo-canină vestibulară prin - mişcări de modelare în zona incisivo-canină vestibulară prin ţuguierea repetată a buzelor, când gura este închisă şi portamprentele ţuguierea repetată a buzelor, când gura este închisă şi portamprentele prevăzute cu borduri de ocluzie sunt stabilizate la o DVO şi RC prevăzute cu borduri de ocluzie sunt stabilizate la o DVO şi RC corectă;corectă;- mişcări modelatoare ale zonei Ah prin expiraţii forţate, tuse;- mişcări modelatoare ale zonei Ah prin expiraţii forţate, tuse;- modelaj marginal vestibular prin masaje executate de medic;- modelaj marginal vestibular prin masaje executate de medic;

2. la mandibulă:2. la mandibulă:- esenţiale sunt mişcările de protracţie şi balansare dreaptă şi stângă - esenţiale sunt mişcările de protracţie şi balansare dreaptă şi stângă ale limbii, pentru imprimarea zonei linguale centrale, considerată de ale limbii, pentru imprimarea zonei linguale centrale, considerată de autor ca zonă cheie principală, pentru obţinerea succiunii la proteza autor ca zonă cheie principală, pentru obţinerea succiunii la proteza mandibulară;mandibulară;- ţuguierea buzelor este modelatoare a zonei incisivo-canine;- ţuguierea buzelor este modelatoare a zonei incisivo-canine;- modelajul marginal vestibular este obţinut prin funcţionalizarea - modelajul marginal vestibular este obţinut prin funcţionalizarea executată de medic.executată de medic.

Mişcările efectuate de medic în scop modelator sunt: Mişcările efectuate de medic în scop modelator sunt: tracţiuni ale comisurii bucale, ale buzei superioare sau tracţiuni ale comisurii bucale, ale buzei superioare sau inferioare, masaje cu mişcări circulare aplicate în zona inferioare, masaje cu mişcări circulare aplicate în zona mucoasei jugale.mucoasei jugale.

Mişcările funcţionale automatizate: aici se regăsesc Mişcările funcţionale automatizate: aici se regăsesc adaptările de lingură individuală şi amprentele fonetice, adaptările de lingură individuală şi amprentele fonetice, metodele piezografice şi amprentarea cu materiale cu metodele piezografice şi amprentarea cu materiale cu vâscozitate lent progresivă.vâscozitate lent progresivă.

Pronunţarea unor foneme ca SIS-SO, SE-ME, PE, Pronunţarea unor foneme ca SIS-SO, SE-ME, PE, ME, PE-TE, DE au rolul de funcţionaliza marginile CP ME, PE-TE, DE au rolul de funcţionaliza marginile CP maxilar sau mandibular, în cadrul obiectivării culoarului maxilar sau mandibular, în cadrul obiectivării culoarului neutral muscular, pentru montarea corectă a dinţilor neutral muscular, pentru montarea corectă a dinţilor artificiali.artificiali.

Controlul succiunii se realizează după Controlul succiunii se realizează după următoarele etape:următoarele etape:1. la maxilar: zona distală se verifică prin apăsarea 1. la maxilar: zona distală se verifică prin apăsarea pe mâner dinapoi-înainte şi prin tracţiune în jos, ea pe mâner dinapoi-înainte şi prin tracţiune în jos, ea fiind zona cheie succiunii totale maxilare. Sigur că fiind zona cheie succiunii totale maxilare. Sigur că această manevră porneşte de la premiza că lingura această manevră porneşte de la premiza că lingura individuală este stabilă pe CP şi că marginile individuală este stabilă pe CP şi că marginile vestibulare ale acesteia nu se desprind sub acţiunea vestibulare ale acesteia nu se desprind sub acţiunea formaţiunilor mobile de la periferie, realizând o formaţiunilor mobile de la periferie, realizând o succiune totală.succiune totală.

La manidibulă, verificarea succiunii cuprinde 4 teste, şi La manidibulă, verificarea succiunii cuprinde 4 teste, şi anume:anume:- testul I acţionează în domeniul tuberculului piriform: se exercită o - testul I acţionează în domeniul tuberculului piriform: se exercită o presiune orizontală pe mnerul lingurii cu o direcţionare oro-presiune orizontală pe mnerul lingurii cu o direcţionare oro-vestibulară;vestibulară;- testul II acţionează în zona linguală centrală şi constă în aplicarea - testul II acţionează în zona linguală centrală şi constă în aplicarea unei presiuni orizontale pe mâner cu direcţionare V-O;unei presiuni orizontale pe mâner cu direcţionare V-O;- testul III este de verificare în ansamblu a închiderii marginale. Se - testul III este de verificare în ansamblu a închiderii marginale. Se împinge mânerul lingurii V-O şi apoi O-V, la care se adaugă împinge mânerul lingurii V-O şi apoi O-V, la care se adaugă tracţiunea în ax;tracţiunea în ax;- testul IV corespunde zonei de închidere marginală externă-- testul IV corespunde zonei de închidere marginală externă-vestibulară şi constă în repetarea testului doi, la care se adaugă în vestibulară şi constă în repetarea testului doi, la care se adaugă în plus răsfrângerea buzei inferioare.plus răsfrângerea buzei inferioare.

Mateialele utilizate în amprentarea totală sunt Mateialele utilizate în amprentarea totală sunt grupate în:grupate în:

- materiale rigide şi semirigide ireversibile: - materiale rigide şi semirigide ireversibile: gipsul, răşinile acrilice, pastele de oxid de zinc-gipsul, răşinile acrilice, pastele de oxid de zinc-eugenol;eugenol;

- materiale rigide reversibile: compound-uri - materiale rigide reversibile: compound-uri Stents, gutapercă, materiale bucoplastice, ceruri;Stents, gutapercă, materiale bucoplastice, ceruri;

- materiale elastice tip elastomeri de sinteză.- materiale elastice tip elastomeri de sinteză.

Pregătirea pacientului pentru amprentarea Pregătirea pacientului pentru amprentarea finală are anumite particularităţi cu cele de finală are anumite particularităţi cu cele de amprentare preliminară. Deosebirea constă în amprentare preliminară. Deosebirea constă în colaborarea pacientului la funcţionalizarea colaborarea pacientului la funcţionalizarea amprentei finale. Acestuia i se pot prezenta în amprentei finale. Acestuia i se pot prezenta în prealabil etapele amprentării, mişcările test prealabil etapele amprentării, mişcările test solicitate şi chiar i se pot demonstra sumar câteva solicitate şi chiar i se pot demonstra sumar câteva exerciţii, până la înţelegerea importanţei fiecăruia.exerciţii, până la înţelegerea importanţei fiecăruia.

La amprentarea propriu-zisă de maximă La amprentarea propriu-zisă de maximă importanţă este:importanţă este:a) dozarea presiunii exercitate pe CP sub aspectul a) dozarea presiunii exercitate pe CP sub aspectul intensităţii şi a timpului de aplicare a materialului intensităţii şi a timpului de aplicare a materialului de amprentare;de amprentare;b) centrarea lingurii individuale cu materialul de b) centrarea lingurii individuale cu materialul de amprentare;amprentare;c) acoperirea întregii suprafeţe de sprijin;c) acoperirea întregii suprafeţe de sprijin;d) dinamizarea marginilor viitoarei baze protetice.d) dinamizarea marginilor viitoarei baze protetice.

Presiunea cu care se aplică materialul de Presiunea cu care se aplică materialul de amprentare pe CP este obţinută astfel:amprentare pe CP este obţinută astfel:

- cea digitală a operatorului;- cea digitală a operatorului;- cea ocluzală exercitată de presiunea mandibulei pe - cea ocluzală exercitată de presiunea mandibulei pe

maxilar în RC la o DVO adecvată;maxilar în RC la o DVO adecvată;Intensitatea presării materialului de amprentare este Intensitatea presării materialului de amprentare este

dictată de consistenţa acestuia, iar alegerea materialului dictată de consistenţa acestuia, iar alegerea materialului este în funcţie de calităţile componentei moi a CP;este în funcţie de calităţile componentei moi a CP;

Timpul de exercitare pe CP este legat de tipul de Timpul de exercitare pe CP este legat de tipul de amprentare, de calităţile materialului de amprentare şi de amprentare, de calităţile materialului de amprentare şi de timpul său de priză.timpul său de priză.

După inserţia şi centrarea complexului portamprentă După inserţia şi centrarea complexului portamprentă individuală-material de amprentă şi aplicarea presiunii individuală-material de amprentă şi aplicarea presiunii adecvate, se trece la modelajul marginal, prin mişcări test adecvate, se trece la modelajul marginal, prin mişcări test comandate de medic pacientului, mişcări executate de comandate de medic pacientului, mişcări executate de medic sau prin mişcări funcţionale automatizate ale medic sau prin mişcări funcţionale automatizate ale pacientului.pacientului.

Pentru amprentarea corectă a marginilor CP, cei mai Pentru amprentarea corectă a marginilor CP, cei mai mulţi autori folosesc 2 tipuri de materiale, care au mulţi autori folosesc 2 tipuri de materiale, care au consistenţe diferite: unul chitos pentru margini şi unul fluid consistenţe diferite: unul chitos pentru margini şi unul fluid pentru suprafaţa de sprijin. pentru suprafaţa de sprijin.

Desigur, amprenta funcţională se poate obţine, atât Desigur, amprenta funcţională se poate obţine, atât cu un material sau cu mai multe, care se aplică succesiv pe cu un material sau cu mai multe, care se aplică succesiv pe portamprenta individuală.portamprenta individuală.

AmprentaAmprenta mucostatică are la bază o amprentare fără mucostatică are la bază o amprentare fără presiune, nefuncţionalizată dinamic. Aceasta se bazează pe presiune, nefuncţionalizată dinamic. Aceasta se bazează pe fidelitatea reproducerii CP şi adeziunea viitoarei proteze. fidelitatea reproducerii CP şi adeziunea viitoarei proteze. Problema adepţilor acestei tehnici este ca în timpul Problema adepţilor acestei tehnici este ca în timpul amprentării să nu se deformeze CP şi ca ţesuturile să se afle amprentării să nu se deformeze CP şi ca ţesuturile să se afle în repaos complet pe parcursul etapei. Închiderea marginală în repaos complet pe parcursul etapei. Închiderea marginală obţinută prin succiune, nu este considerată esenţială. Acest obţinută prin succiune, nu este considerată esenţială. Acest gen de amprentare este utilizat mai ales pentru cazurile cu gen de amprentare este utilizat mai ales pentru cazurile cu fibromucoasă cu rezilienţă mare sau în cazul câmpurilor cu fibromucoasă cu rezilienţă mare sau în cazul câmpurilor cu retentivităţi exagerate. Sunt utilizate linguri scurte, la retentivităţi exagerate. Sunt utilizate linguri scurte, la distanţă CP sau perforate (pentru torusuri şi exostoze).distanţă CP sau perforate (pentru torusuri şi exostoze).

Deficienţele metodei constau în lipsa evaluării Deficienţele metodei constau în lipsa evaluării dinamice a amprentei finale, rezultând o proteză fie dinamice a amprentei finale, rezultând o proteză fie cu margini prea lungi, care trebuie prelucrată şi cu margini prea lungi, care trebuie prelucrată şi retuşată îndelung, unde musculatura periprotetică retuşată îndelung, unde musculatura periprotetică nu poate menţine şi stabiliza proteza. Inconstanţa nu poate menţine şi stabiliza proteza. Inconstanţa succiunii totale destabilizează proteza în dinamica succiunii totale destabilizează proteza în dinamica sa. Medicul dentist trebuie să aibă o experienţă sa. Medicul dentist trebuie să aibă o experienţă îndelungată, ca să obţină o proteză totală optimă îndelungată, ca să obţină o proteză totală optimă static şi dinamic.static şi dinamic.

Amprenta mucodinamică este la ora actuală una Amprenta mucodinamică este la ora actuală una dintre cele mai utilizate metode. Este unanim recunoscut dintre cele mai utilizate metode. Este unanim recunoscut faptul că, evidenţierea în dinamică a zonei de mucoasă faptul că, evidenţierea în dinamică a zonei de mucoasă pasiv-mobilă şi obţinerea unei proteze la care succiunea pasiv-mobilă şi obţinerea unei proteze la care succiunea totală este factorul esenţial de menţinere a bazei protezei, totală este factorul esenţial de menţinere a bazei protezei, constituie o cerinţă majoră. Metoda se bazează pe constituie o cerinţă majoră. Metoda se bazează pe adaptarea corectă a marginilor portamprentei individuale în adaptarea corectă a marginilor portamprentei individuale în zonele cheie de închidere sau prntr-un pachet de mişcări zonele cheie de închidere sau prntr-un pachet de mişcări test, care se reflectă şi pe amprenta propriu-zisă. De regulă, test, care se reflectă şi pe amprenta propriu-zisă. De regulă, sunt utilizate 2 materiale de amprentare: unul consistent sunt utilizate 2 materiale de amprentare: unul consistent pentru modelajul marginal al CP si unul fluid pentru toată pentru modelajul marginal al CP si unul fluid pentru toată suprafaţa de sprijin, menţinere si stabilizarea viitoarei suprafaţa de sprijin, menţinere si stabilizarea viitoarei proteze.proteze.

Amprenta cu gura deschisă este utilizată de Amprenta cu gura deschisă este utilizată de majoritatea medicilor dentişti pentru simplitatea ei. Acest majoritatea medicilor dentişti pentru simplitatea ei. Acest tip de amprentă presupune menţinerea complexului tip de amprentă presupune menţinerea complexului portamprentă-material de amprentă pe CP de către portamprentă-material de amprentă pe CP de către operator. Prezenţa degetelor medicului pe portamprentă, operator. Prezenţa degetelor medicului pe portamprentă, cât şi modelajul marginal efectuat de acesta conferă o bună cât şi modelajul marginal efectuat de acesta conferă o bună vizibilitate a CP, permiţând o funcţionalizare eficientă, de vizibilitate a CP, permiţând o funcţionalizare eficientă, de către un medic cu experienţă.către un medic cu experienţă.

Ca dezavantaj menţionăm inconstanţa exercitării Ca dezavantaj menţionăm inconstanţa exercitării presiunii asupra materialului de amprentare, datorită presiunii asupra materialului de amprentare, datorită schimbării poziţiei degetelor, şi ca atare, presarea schimbării poziţiei degetelor, şi ca atare, presarea materialului de amprentă este inegală şi inconstantă.materialului de amprentă este inegală şi inconstantă.

Amprenta cu gura închisă beneficiază în timpul Amprenta cu gura închisă beneficiază în timpul amprentării de presiunea exercitată de mandibulă pe maxilar amprentării de presiunea exercitată de mandibulă pe maxilar în RC. Acest lucru presupune ca lingura individuală să fie în RC. Acest lucru presupune ca lingura individuală să fie prevăzută cu bordură de ocluzie şi în prealabil trebuie prevăzută cu bordură de ocluzie şi în prealabil trebuie stabilite DVO şi RC. Dacă închiderea în RC a fost preluată stabilite DVO şi RC. Dacă închiderea în RC a fost preluată pe baza unor proteze vechi, atunci automat au fost preluate şi pe baza unor proteze vechi, atunci automat au fost preluate şi nişte obiceiuri vicioase şi parafuncţii (este necesară nişte obiceiuri vicioase şi parafuncţii (este necesară decondiţionarea prealabilă a acestora). Metoda nu permite decondiţionarea prealabilă a acestora). Metoda nu permite funcţionalizarea corectă a marginilor orale ale viitoarei funcţionalizarea corectă a marginilor orale ale viitoarei proteze.proteze.

Dar portamprentele cu borduri de ocluzie nu pot fi Dar portamprentele cu borduri de ocluzie nu pot fi verificate, se creează instabilitatea complexului în perioada verificate, se creează instabilitatea complexului în perioada de amprenntare. Mişcările vor fi limitate, rezultând proteze de amprenntare. Mişcările vor fi limitate, rezultând proteze cu margini prea lungi. De aceea, Schreinemakers combină cu margini prea lungi. De aceea, Schreinemakers combină metoda de amprentare cu gura închisă cu metoda cu gura metoda de amprentare cu gura închisă cu metoda cu gura deschisă.deschisă.

Amprenta compresivă se utilizează rar, pentr Amprenta compresivă se utilizează rar, pentr CP dure, cu rezilienţă mică, unde pericolul de CP dure, cu rezilienţă mică, unde pericolul de deformare a fibromucoasei este minim. deformare a fibromucoasei este minim. Comprimarea verticală a fibromucoasei este urmată Comprimarea verticală a fibromucoasei este urmată de regulă de o deformare în sens orizontal, motiv de regulă de o deformare în sens orizontal, motiv pentru care acest gen de amprentare nu este utilizat pentru care acest gen de amprentare nu este utilizat curent în practică.Ca materiale se folosesc curent în practică.Ca materiale se folosesc materialele termoplastice şi siliconii de consistenţă materialele termoplastice şi siliconii de consistenţă crescută. Metoda se aplică selectiv pe zone ale CP, crescută. Metoda se aplică selectiv pe zone ale CP, şi nu pe întreaga suprafaţăşi nu pe întreaga suprafaţă ..

Amprenta de despovărare a apărut din necesitatea Amprenta de despovărare a apărut din necesitatea echilibrării presiunilor aplicate pe CP cu rezilienţă echilibrării presiunilor aplicate pe CP cu rezilienţă variabilă. Se poate proceda astfel:variabilă. Se poate proceda astfel:- realizarea unui orificiu unic de 2 mm. în lingura - realizarea unui orificiu unic de 2 mm. în lingura individuală în centrul lingurii;individuală în centrul lingurii;- realizarea mai multor orificii în lingura individuală pe - realizarea mai multor orificii în lingura individuală pe zona de decomprimat, desenată de medic pe amprenta zona de decomprimat, desenată de medic pe amprenta preliminară şi transpusă pe model;preliminară şi transpusă pe model;- folierea modelului preliminar pe zone de rezilienţă - folierea modelului preliminar pe zone de rezilienţă scăzută sau exagerată,scăzută sau exagerată,- distanţarea în totalitate a portamprentei individuale de - distanţarea în totalitate a portamprentei individuale de model.model.

Dacă amprenta simplă presupune utilizarea Dacă amprenta simplă presupune utilizarea unui singur material de amprentare, amprenta unui singur material de amprentare, amprenta compusă are la bază folosirea a 2 sau mai multe compusă are la bază folosirea a 2 sau mai multe materiale de amprentare, pentru a rezolva cât mai materiale de amprentare, pentru a rezolva cât mai multe din obiectivele amprentării finale. Cel mai multe din obiectivele amprentării finale. Cel mai frecvent se utilizează 2 materiale din aceeaşi clasă: frecvent se utilizează 2 materiale din aceeaşi clasă: unul chitos pentru marginile CP, şi unul fluid care unul chitos pentru marginile CP, şi unul fluid care acoperă toată suprafaţa de sprijin. Mai este acoperă toată suprafaţa de sprijin. Mai este denumită şi amprentă de spălare sau wash denumită şi amprentă de spălare sau wash technique şi se referă la aocierea mai multor tehnici technique şi se referă la aocierea mai multor tehnici de amprentare, cum ar fi: amprenta mucodinamică de amprentare, cum ar fi: amprenta mucodinamică asociată cu cea cu gura deschisă sau închisă.asociată cu cea cu gura deschisă sau închisă.

Verificarea amprentei finale: evaluarea defectelor de Verificarea amprentei finale: evaluarea defectelor de amprentare:amprentare:- lipsa de centrare a lingurii individuale şi distribuţia inegală de - lipsa de centrare a lingurii individuale şi distribuţia inegală de material de amprentă pe suprafaţa de sprijin a CP;material de amprentă pe suprafaţa de sprijin a CP;- retuşul marginal insuficient al lingurii individuale, care contribuie - retuşul marginal insuficient al lingurii individuale, care contribuie la deformarea amprentei finale, în sensul că marginile pot deveni la deformarea amprentei finale, în sensul că marginile pot deveni prea subţiri, evazate sau prea lungi, determinând o distribuţie de prea subţiri, evazate sau prea lungi, determinând o distribuţie de material de amprentă necorespunzătoare în sens orizontal şi material de amprentă necorespunzătoare în sens orizontal şi vertical;vertical;- cantitatea de material de amprentă trebuie să fie mică şi să acopere - cantitatea de material de amprentă trebuie să fie mică şi să acopere milimetric, aproape transparent suprafaţa de sprijin a viitoarei baze milimetric, aproape transparent suprafaţa de sprijin a viitoarei baze protetice, iar marginal să aibă grosimi variabile adecvate mărimii protetice, iar marginal să aibă grosimi variabile adecvate mărimii fundurilor de sac. Orice insuficienţă sau grosime exagerată a fundurilor de sac. Orice insuficienţă sau grosime exagerată a amprentei finale, duce la modificarea menţinerii şi stabilităţii amprentei finale, duce la modificarea menţinerii şi stabilităţii viitoarei proteze.viitoarei proteze.

-marginile portamprentei lipsite de material de amprentă determină -marginile portamprentei lipsite de material de amprentă determină

zone de decubit pe fibromucoasă;zone de decubit pe fibromucoasă;- distribuţia inegală pe versantele crestelor edentate a - distribuţia inegală pe versantele crestelor edentate a materialului de amprentare pot invoca presiuni inegale pe materialului de amprentare pot invoca presiuni inegale pe acestea şi pot determina resorbţia şi atrofia galopantă a acestea şi pot determina resorbţia şi atrofia galopantă a structurii dure a CP;structurii dure a CP;- amprenta incompletă în zonele marginale, fără a cuprinde - amprenta incompletă în zonele marginale, fără a cuprinde tuberculul piriform sau tuberozităţile, cât şi toată suprafaţa tuberculul piriform sau tuberozităţile, cât şi toată suprafaţa de sprijin se pot corecta sau dacă sunt deficienţe mari, se de sprijin se pot corecta sau dacă sunt deficienţe mari, se reia amprenta;reia amprenta;- fracturarea amprentelor sau a portamprentei individuale - fracturarea amprentelor sau a portamprentei individuale este cauza unor deplasări ale masei de amprentat, pe care este cauza unor deplasări ale masei de amprentat, pe care nu se poate turna un model corect de lucru.nu se poate turna un model corect de lucru.