MANAGEMENTUL REZIDUURILOR~ CURS IV~

• În România, se înţelege prin reziduuri şi/sau deşeuri, orice resturi tehnologice, resturi menajere, produse şi materiale cu termene de garanţie depăşite sau produse uzate fizic (conform Legii Protecţiei Mediului).

• Legislaţia Europeană înţelege prin reziduu orice substanţă, obiect sau material care rezultă dint-un proces de fabricare, transformare, folosire, consum sau curăţare şi pe care proprietarul (din intenţie sau obligaţie) îl abandonează/aruncă, fără ai găsi o utilizare imediată.

În prezent, deşeurile constituie o problemă de sănătate publică şi ecologică:– datorită creşterii volumului acestora, ceea ce ridică probleme de

depozitare– deoarece reprezintă un potenţial pericol pentru mediul înconjurător

şi sănătatea populaţiei

1. Componenţa deşeurilor

2. Clasificarea deşeurilor

3. Deşeurile medicale

4. Managementul reziduurilor

COMPONENŢA DEŞEURILOR

• Deşeurile poluează aerul, apa şi solul, degradează peisajele pe suprafeţe întinse, antrenează costuri ridicate pentru depozitarea lor şi uzine pentru incinerarea reziduurilor.

Principalele surse de deşeuri sunt: - reziduuri industriale - menajere- agro-zootehnice.

După provenienţă deşeurile pot fi organice, mase plastice, sticlă, metale, carton/hârtie, lemn, piele, cauciuc, substanţe chimice (solvenţi, pesticide, vopsele, cerneală, detergenţi). - unele sunt biodegradabile altele nu - unele sunt incinerabile altele nu.

Compoziţia procentuală medie a deşeurilor menajere

Material %

Hârtie, carton 13,8

Materiale plastice 11,0

Sticlă 5,5

Textile 3,2

Metale 2,5

Alte materiale 64,0

Total 100,0

1. Componenţa deşeurilor

2. Clasificarea deşeurilor

3. Deşeurile medicale

4. Managementul reziduurilor

CLASIFICAREA DEŞEURILOR

• Toate tipurile de deşeuri generate pe teritoriul ţării noastre sunt clasificate în:– deşeuri municipale– deşeuri industriale– deşeuri medicale

• 1. Deşeuri municipale: totalitatea deşeurilor generate, în mediul urban şi în mediul rural, din gospodării, instituţii, unităţi comerciale şi prestatoare de servicii (deşeuri menajere), deşeuri stradale colectate din spaţii publice, străzi, parcuri, spaţii verzi, nămoluri de la epurarea apelor uzate orăşeneşti

• 2. Deşeuri de producţie industrială: totalitatea deşeurilor generate din activităţile industriale, care pot fi deşeuri de producţie nepericuloase şi deşeuri de producţie periculoase

• 3. Deşeuri generate din activităţi medicale.

1. Componenţa deşeurilor

2. Clasificarea deşeurilor

3. Deşeurile medicale

4. Managementul reziduurilor

DEŞEURILE MEDICALE (1)

• Deşeurile de spital sunt toate reziduurile provenite din activitatea spitalului !

Clasificarea pe categorii a deşeurilor de spital:- deşeuri nepericuloase- deşeuri periculoase

1. Deşeuri nepericuloase (fără noxe)– cuprind deşeurile serviciilor de îngrijire medicală, tehnică medicală,

administrative, cazare, blocuri alimentare, oficiilor de distribuţie a hranei , deşeuri de mobilier, ambalaje, deşeuri metalice, deşeuri menajere de la curăţenie, deşeurie de la bucătării, deşeuri din spaţiile verzi şi parcări

– sunt asimilabile deşeurilor menajere – cele reciclabile: plastic separata, sticlă separat, hârtie separat

2. Deşeuri periculoase (cu noxe)

DEŞEURILE MEDICALE (2)2. Deşeuri periculoase (cu noxe)

a. deşeuri anatomo-patologice:– cuprind părţi anatomice, material biopsic rezultat din blocurile operatorii de

chirurgie şi obstetrică (fetuşi, placente), părţi anatomice rezultate din laboratoarele de autopsie, cadavre de animale rezultate în urma activităţilor de cercetare şi experimentare 

b. deşeuri infecţioase: – sângele, precum şi totalitatea materialelor care au venit în contact cu sângele

sau alte lichide biologice precum şi cu virusuri, bacterii, paraziţi, deşeurile din secţiile de hemodializă, instrumentarul şi materialele sanitare de unică folosinţă după utilizarea lor în practica medicală

c. deşeuri chimice şi farmaceutice: pot fi toxice, corozive şi inflamabile– includ citotoxicele, reactivii folosiţi în laborator, medicamentele nefolosite de

pacienţi, medicamentele, sărurile şi vaccinurile cu termen de valabilitate depăşit, reactivii de laborator, dezinfectanţi, diluanţi, uleiuri, coloranţi, metale grele

d. deşeuri înţepătoare-tăietoare: care rezultă din activităţile de diagnostic, tratament şi cercetare medicală şi care sunt considerate infectate– reprezentate de ace, catetere, seringi cu sau fără ac, pipete, lame de bisturiu de

unică folosinţă, sticlărie de laborator sau altă sticlărie (spartă sau nu) care a fost în contact cu material infectant

e. deşeuri radioactive: sunt gestionate în ţara noastră conform "Normelor republicane de securitate nucleară, regimul de lucru cu surse radioactive“ (includ lichide neutilizate rămase de la radioterapie sau laboratoare de cercetare, sticlărie contaminată, ambalaje şi hârtie absorbantă sau urină şi excremente ale pacienţilor investigaţi sau trataţi cu radionuclizi )

DEŞEURILE MEDICALE (3)

– deşeurile cu risc trebuie strict separate de cele fără risc încă la locul de producere

– se folosesc saci impermeabili sau containere metalice ermetic închise

Organizaţia Mondială a Sănătăţii recomandă următorul cod de culori pentru sacii şi containerele din unităţile de îngrijire medicală:– galben pentru deşeuri infecţioase;– verde pentru deşeuri anatomice– roşu pentru deşeuri cu risc infecţios major şi pentru cele

tăietoare-înţepătoare (cutii din material rezistent la acţiuni mecanice cu sistem de închidere temporară şi definitivă)

– negru pentru deşeuri nepericuloase (cele fără risc infecţios şi cel asimilabile cu cele menajere)

DEŞEURILE MEDICALE (3)

• Riscuri asociate deşeurilor medicale:

– Riscuri fizice (rănire, înţepare, lasere, zgomot, electricitatea)– Riscuri chimice (toxice, inflamabile, explozive, reactivi,

dezinfectanţi, plăgi, intoxicaţii acute sau cronice prin expunere, arsuri, absorbţie prin peiele sau ingestie sau inhalare)

– Riscuri infecţioase (deşeuri contaminate cu sânge sau fluide biologice pot contamina pe cale aeriană, contact direct sau vectori)

– Riscuri radiologice– Riscuri pentru mediu (indirecte, impact ecologic)– Risc ocupaţional + risc pentru sănătatea publică

1. Componenţa deşeurilor

2. Clasificarea deşeurilor

3. Deşeurile medicale

4. Managementul reziduurilor

MANAGEMENTUL REZIDUURILOR

Un sistem de management al deşeurilor cuprinde următoarele etape (Directiva 2008/98/EC a Parlamentului European şi Consiliului):

1. Colectarea internă (manipularea, presortarea, stocarea primară imediat după utilizare şi tratarea la sursă a deşeurilor) – bazată pe supravegherea, monitorizarea şi inspecţia deşeurilor pe secţie

2. Depozitarea centrală (separarea şi prelucrarea deşeurilor de pe secţiile de spital)

3. Evacuarea şi transportul deşeurilor (vehicule conforme normelor europene)

4. Eliminarea, depozitarea finală şi neutralizarea (depozitarea la depozitul de deşeuri sau instalaţii de reciclare).

• Deşeuri reciclabile = includ deşeurile necontaminate care se pot recicla:– Carton şi hârtie– Plastice– Sticlă nespartă– Metale

• Originea: generate în oricare din sectoarele unităţii spitaliceşti, bucătărie, saloane, birouri, departamente tehnice etc.

• Opţiune de management: instalaţie de reciclare

MANAGEMENTUL DEŞEURILOR DE SPITAL (1)

Metodele de management a deşeurilor de spital se diferenţiază în funcţie de categorie:

a. Tratarea deşeurilor nepericuloase

b. Tratarea deşeurilor periculoase

c. Tratarea reziduurilor lichide

MANAGEMENTUL DEŞEURILOR DE SPITAL (2)

a. Tratarea/fluxul deşeurilor nepericuloase: – includ deşeurile necontaminate cu compoziţie similară deşeurilor menajere

(deşeuri de alimente, ambalaje, gunoaie)– nu necesită tratament special şi pot fi incluse în ciclul de eliminare a deşeurilor

municipale– excepţie fac resturile alimentare provenite din unităţi de boli contagioase care

necesită autoclavare înainte de a fi preluate de vehiculele de salubritate.– colectarea se face în recipiente din materiale care se pot spăla şi dezinfecta, cu

capac– Îndepărtarea reziduurilor solide necontaminate se recomandă să se facă în

recipiente metalice închise cu capac (pubele) care se vor depune pe platforme impermeabilizate

– platforma se va amplasa la o distanţă de 30 m în raport cu clădirea unităţii sanitare (funcţiuni medicale, bloc alimentar)

– evacuarea reziduurilor de pe platformă se va face zilnic în sezonul cald şi la cel mult 3 zile în sezonul rece

– după fiecare golire se va asigura spălarea şi dezinfectarea recipienţilor de precolectare şi a pubelelor

– depozitarea pe platformele de gunoi şi neutralizare funcţie de capacitatea de incinerare

MANAGEMENTUL DEŞEURILOR DE SPITAL (3)b. Tratamentul deşeurilor periculoase consta în:

– sterilizare/autoclavare, urmată de depozitare sanitară pe rampa municipală

– dezinfectare chimică, urmată de depozitare sanitară pe rampa municipală

– incinerare– compactare şi mărunţire (reducerea volumului)– depozitare controlată sanitar pe rampa specială de deşeuri

Opţiune de management:Deşeurile infecţioase se neutralizează prin tratament termic urmat de depozitare pe

haldăDeşeurile ascuţite se neutralizează prin tratament termic şi mărunţire, eventual de

compactare, urmat de depozitare în depozitul de deşeuriDeşeurile citotoxice se neutralizează prin incinerare la temperatură mareDeşeurile farmaceutice se incinerează la temperatură mareDeşeurile chimice (toxice, inflamabile, corozive, genotoxice, iritante, ecotoxice) trebuie

reciclate (când este posibil), apoi neutralizate/incinerate la temperatură mareDeşeurile radioactive (din activităţi de cercetare, investigare şi tratament al cancerului)

se neutralizează prin convenţii speciale cu furnizorii sau institutele nucleareDeşeurile anatomo-patologice se neutralizează prin îngropare sau incinerare.

MANAGEMENTUL DEŞEURILOR DE SPITAL (4)

c. Reziduurile lichide se îndepărtează numai prin reţeaua de canalizare a apelor uzate, prevăzută cu separatoare pentru lichidele cu conţinut de grăsimi sau de hidrocarburi- apele uzate provenite de la unităţile sanitare (spitale de boli infecţioase, sanatorii, spitale de ftiziologie, laboratoare care lucrează cu produse patologice etc.), precum şi de la orice unităţi care, prin specificul lor, contaminează apele reziduale cu agenţi patogeni sau poluează cu substanţe chimice şi/sau radioactive, se tratează în incinta unităţilor respective, asigurându-se dezinfecţia şi decontaminarea, după caz, înainte de evacuarea în colectorul stradal.

Personalul de la transportul, spălarea şi dezinfecţia recipientelor de colectare a reziduurilor sau cel de deservire a crematoriului va purta echipament de protecţie, va avea asigurate condiţiile pentru menţinerea igienei individuale şi dezinfecţiei !