curs fiscalitate id fabbv

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN BUCUREŞTI

FACULTATEA DE FINANŢE, ASIGURĂRI, BĂNCI ŞI BURSE DE VALORI

SUPORT CURS ÎNVĂŢĂMÂNT LA DISTANŢĂ

DISCIPLINA: FISCALITATE

Lect.univ. dr. FILIPESCU Maria-Oana

Lect.univ. dr. LAZĂR Paula

BUCUREŞTI 2014

Cuprins

Unitatea de învăţare 4

IMPOZITUL PE VENIT...................................................................................................................4

4.1. Cuvintele cheie şi competenţele unităţii de învăţare............................................................5

4.2. Impozitul pe venit – caracterizare generală..........................................................................5

4.3. Veniturile din activităţi independente...................................................................................7

4.3.1. Aplicaţii rezolvate.............................................................................................................9

4.3.2 Teste de autoevaluare a cunoştintelor...........................................................................13

4.4. Venituri din salarii................................................................................................................15

4.4.1. Aplicaţii rezolvate...........................................................................................................18


4.5. Venituri din cedarea folosinţei bunurilor...........................................................................23



4.6. Venituri din drepturi de proprietate intelectuală..............................................................28



4.7. Veniturile din pensii..............................................................................................................32



4.8. Venituri din premii și jocuri de noroc.................................................................................34



4.9. Venituri din transferul proprietăţilor imobiliare din patrimoniul personal...................37



4.10. Veniturile din investiţii.......................................................................................................39

4.10.1 Aplicaţii rezolvate..........................................................................................................40

4.10.2 Teste de autoevaluare a cunoştintelor.........................................................................41

2


TAXA PE VALOAREA ADĂUGATĂ...........................................................................................42

6.1. Cuvintele cheie şi competenţele unităţii de învăţare..........................................................42

6.2. Operaţiuni impozabile..........................................................................................................43

6.3. Baza de impozitare................................................................................................................44

6.4. Cotele de impozitare şi regimul deductibilităţii..................................................................47

6.5. Determinarea taxei pe valoarea adăugată...........................................................................48

6.6. Aplicaţii rezolvate..................................................................................................................50

6.7. Teste de autoevaluare a cunoştintelor.................................................................................55


ACCIZELE.......................................................................................................................................57

7.1. Cuvintele cheie şi competenţele unităţii de învăţare..........................................................57

7.2. Accizele armonizate - concepte de bază..............................................................................57

7.3. Scutirile şi termenele de plată a accizelor armonizate.......................................................61

7.4. Alte produse accizabile.........................................................................................................62

7.5. Aplicaţii rezolvate..................................................................................................................63

7.6. Teste de autoevaluare a cunoştintelor.................................................................................66

Bibliografie........................................................................................................................................68

3

Unitatea de învăţare 4.

IMPOZITUL PE VENIT

Cuprins

4.1. Cuvintele cheie şi competenţele unităţii de învăţare

4.2. Impozitul pe venit – caracterizare generală

4.3. Veniturile din activităţi independente

4.3.1. Aplicaţii rezolvate

4.3.2. Teste de autoevaluare a cunoştinţelor

4.4 Veniturile din salarii



4.5 Veniturile din cedarea folosinţei bunurilor



4.6. Veniturile din drepturile de proprietate intelectuală



4.7. Venituri din pensii

4.7.1. Aplicații rezolvate

4.7.2 Teste de autoevaluare a cunoștințelor

4.8. Venituri din premii și jocuri de noroc



4.9. Venituri din transferul proprietăţilor imobiliare din patrimoniul personal

4. 9. 1. Aplicații rezolvate


4.10. Veniturile din investiţii



4


Cuvinte cheie: contribuabil, categorii de venituri supuse impozitului pe venit, cheltuieli deductibile,

cheltuieli nedeductibile, venituri impozabile, venituri neimpozabile, cotă forfetară, sistem de plăţi

anticipate, sistem real de impunere, declaraţii de impunere, dobânzi și penalități de întârziere la

plata impozitului pe venit.

Competenţele unităţii de învăţare: După parcurgerea unităţii, studentul va fi capabil să:

identifice persoanele încadrate în noţiunea de contribuabil;

recunoască categoriile de venituri pentru care se datorează impozit;

facă distincţie între diferitele tipuri de venituri (venituri impozabile / venituri

neimpozabile) şi cheltuieli (cheltuieli deductibile / cheltuieli nedeductibile);

definească cotele forfetare şi modalitatea lor de aplicare;

determine impozitul datorat pe fiecare tip de venit cuprins în unitatea de învăţare;

distingă între impunerea pe baza plăţilor anticipate şi impunerea în sistem real;

cunoască declaraţiile ce trebuie întocmite pentru plata impozitului pe venit,

termenele de depunere a acestora şi dobânzile suportate în cazul întârzierii plăţii

impozitului pe venit datorat.

4.2. Impozitul pe venit – caracterizare generală

Contribuabilii sunt:

persoanele fizice rezidente;

persoanele fizice nerezidente care desfăşoară o activitate independentă prin intermediul

unui sediu permanent în România;

persoanele fizice nerezidente care desfăşoară activităţi dependente în România.

Categoriile de venituri supuse impozitul pe venit sunt:

venituri din activităţi independente;

venituri din salarii;

venituri din cedarea folosinţei bunurilor;

venituri din investiţii;

venituri din pensii;

5

venituri din activităţi agricole;

venituri din premii şi din jocuri de noroc;

venituri din transferul proprietăţilor imobiliare;

venituri din alte surse

Dintre veniturile neimpozabile reţinem:

ajutoarele, indemnizaţiile şi alte forme de sprijin cu destinaţie specială, acordate din

bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetele fondurilor speciale, bugetele

locale şi din alte fonduri publice în conformitate cu Codul Fiscal;

indemnizaţiile pentru risc maternal, maternitate, creşterea copilului şi îngrijirea copilului

bolnav;

sumele încasate din asigurări de orice fel reprezentând despăgubiri, sume asigurate,

precum şi orice alte drepturi, cu excepţia câştigurilor primite de la societăţile de asigurări

ca urmare a contractului de asigurare încheiat între părţi, cu ocazia tragerilor de

amortizare;

pensiile pentru invalizii de război, orfanii, văduvele/văduvii de război, sumele fixe

pentru îngrijirea pensionarilor care au fost încadraţi în gradul I de invaliditate, precum şi

pensiile, altele decât pensiile plătite din fonduri constituite prin contribuţii obligatorii la

un sistem de asigurări sociale, inclusiv cele din fonduri de pensii facultative şi cele

finanţate de la bugetul de stat;

sumele sau bunurile primite sub formă de sponsorizare sau mecenat;

drepturile în bani şi în natură primite de militarii în termen, militarii cu termen redus,

studenţii şi elevii unităţilor de învăţământ din sectorul de apărare naţională, ordine

publică şi siguranţă naţională în conformitate cu Codul Fiscal; etc.

Perioada impozabilă este anul fiscal, care în România, corespunde anului calendaristic, iar

cota de impunere este de 16% şi se aplică asupra venitului impozabil corespunzător fiecărei surse

din fiecare categorie de venit supus impozitului.

6

4.3. Veniturile din activităţi independente

Veniturile din activităţi independente cuprind veniturile comerciale, veniturile din profesii

libere şi veniturile din drepturi de proprietate intelectuală, realizate în mod individual şi/sau într-o

formă de asociere, inclusiv din activităţi adiacente.

Venitul net din activităţi independente se determină ca diferenţă între venitul brut şi

cheltuielile aferente realizării de venituri, deductibile, pe baza datelor din contabilitatea în partidă

simplă.

Venitul brut cuprinde, în principal:

a) sumele încasate şi echivalentul în lei al veniturilor în natură din desfăşurarea activităţii;

b) veniturile sub formă de dobânzi din creanţe comerciale sau din alte creanţe utilizate în legătură

cu o activitate independentă;

c) câştigurile din transferul activelor din patrimoniul afacerii, utilizate într-o activitate

independentă, exclusiv contravaloarea bunurilor rămase după încetarea definitivă a activităţii;

d) veniturile înregistrate de casele de marcat cu memorie fiscală, instalate ca aparate de taxat pe

autovehiculele de transport persoane sau bunuri în regim de taxi.

Nu sunt considerate venituri brute:

a) aporturile în numerar sau echivalentul în lei al aporturilor în natură făcute la începerea unei

activităţi sau în cursul desfăşurării acesteia;

b) sumele primite sub formă de credite bancare sau de împrumuturi de la persoane fizice sau

juridice;

c) sumele primite ca despăgubiri;

d) sumele sau bunurile primite sub formă de sponsorizări, mecenat sau donaţii.

Dintre cheltuielile cu deductibilitate limitată reţinem:

cheltuielile de sponsorizare, mecenat, precum şi pentru acordarea de burse private,

efectuate conform legii;

cheltuielile sociale;

dobânzi aferente împrumuturilor de la persoane fizice şi juridice, altele decât

instituţiile care desfăşoară activitatea de creditare cu titlu profesional, utilizate în

desfăşurarea activităţii, pe baza contractului încheiat între părţi.

7

Baza de calcul pentru cheltuielile cu deductibilitate limitată (protocol 2%, sponsorizare,

mecenat și acordarea de burse private 5%, cotizaţii plătite la asociaţiile profesionale 2%) se

determină ca diferenţă între venitul brut şi cheltuielile deductibile, altele decât cheltuielile de

sponsorizare, mecenat, pentru acordarea de burse private, cheltuielile de protocol, cotizaţiile plătite

la asociaţiile profesionale.

Plăţile anticipate în contul impozitului pe veniturile din activităţi independente, exceptând

cazurile în care impozitul anticipat este reţinut la sursă sau a cazurilor în care impozitul reţinut este

final, se stabilesc de organul fiscal competent pe fiecare sursă de venit, luându-se ca bază de calcul

venitul anual estimat sau venitul net realizat în anul precedent, după caz, prin emiterea unei decizii

care se comunică contribuabililor, potrivit legii.

La stabilirea plăţilor anticipate se utilizează cota de impozit de 16% şi acestea se virează în

4 rate anuale egale, până la data de 25 inclusiv a ultimei luni din fiecare trimestru (25 martie, 25

iunie, 25 octombrie și 25 decembrie).

Contibuabilii care obțin venituri din activități independente au obligația să depună anual o

declarație privind nivelul veniturilor și cheltuielilor estimate (D220 Declaraţie privind venitul

estimat/norma de venit (OPANAF 184/2013) – Anexa nr. 9). Pe baza acestei declarații, organul

fiscal competent va determina și va trimite contribuabilului decizia cu privire la nivelul plăților

anticipate de impozit de virat în timpul anului până la datele scadente menționate anterior. La finele

anului fiscal contribuabilii au obligația să depună o declarație (D200 Declaraţie privind veniturile

realizate din România (OPANAF 24/2013) – Anexa nr. 10) privind nivelul realizat al veniturilor și

cheltuielior, precum și cuantumul impozitul pe venit efectiv datorat și eventualele diferențe de plată

sau de recuperat față de impunerea anticipată din timpul anului.

Contribuabilii care obţin venituri din activităţi independente sunt obligaţi să organizeze şi

să conducă contabilitate în partidă simplă, cu respectarea reglementărilor în vigoare privind

evidenţa contabilă, şi să completeze Registrul-jurnal de încasări şi plăţi, Registrul-inventar şi alte

documente contabile prevăzute de legislaţia în materie.

În ceea ce privește contribuțiile de asigurări pentru persoanele care realizează venituri din

activități independente, legislația în vigoare menționează următoarele:

1. Contribuția de asigurări de sănătate (CASS) – în cazul în care venitul din activități

independente este singurul venit obținut de persoana fizică valoarea contribuției nu

poate fi inferioară celei aferente salariului minim brut pe țară (pentru 2013 nivelul

salariului minim brut lunar este de 750 lei începând cu data de 1 februarie și până la

data de 1 iulie, urmând ca de la data de 1 iulie să crească la 800 lei), iar în cazul în

care pe lângă veniturile din activități independente, pesoana fizică obține și alte

venituri pentru care are obligativitatea plății contribuției de asigurări de sănătate, ca

8

de exemplu venituri din salarii, aceasta va datora contribuția de asigurări de sănătate

pe fiecare venit obținut, indiferent de nivelul acestuia. Cota de impunere este 5,5%.

2. Contribuția de asigurări sociale (CAS) – în cazul în care venitul din activități

independente este singurul venit obținut de persoana fizică, aceasta are opțiunea

asigurării în sistemul public de pensii pe baza unui contract individual și în acest caz

venitul asigurat nu poate fi mai mic de 35% din salariul mediu brut utilizat la

fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat (în 2013 nivelul salariului mediu

brut este 2.223 lei/lunar), dar nici mai mare de 5 ori salariul mediu brut utilizat la

fundamentarea bugetului. Dacă persoana fizică obține pe lângă venitul din activități

independente și alte venituri pentru care datorează contribuția de asigurări sociale,

aceasta nu mai datorează contribuția de asigurări sociale pentru veniturile obținute ca

urmare a activității independente desfășurate. Cota de impunere este 31,3%.

3. Contribuția de asigurări pentru șomaj (CFS) – persoanele care obțin venituri din

activități independente se pot asigura în sistemul asigurărilor pentru șomaj, voluntar,

pe baza unui contract individual. Nivelul venitului asigurat nu poate fi mai mic decât

salariul minim brut, dar nici mai mare de 5 ori salariul mediu brut lunar. Cota de

impunere este de 0,5%.


1. Petrovici Ionel este angajat pe post de agent-vânzări, cu normă redusă, la societatea

comercială ”ELECTRONICUL” S.A. și pentru a își completa veniturile de la 1 ianuarie 2013

domnul Petrovici a devenit antreprenor independent (persoană fizică autorizată în domeniul

informatic). Acesta nu este înregistrat în scopuri de TVA și ține evidența activității desfășurate după

contabilitatea în partidă simplă. Sediul social aferent activității independente se află în apartamentul

proprietate personală. Domnul Petrovici vă pune la dispoziție următoarele informați cu privire la

activitatea independentă desfășurată:

Venituri:

- venituri din vânzarea componentelor informatice 17.000 lei;

- venituri din acordarea de asistență informatică 6.000 lei;

- venituri sub formă de dobânzi aferente contului curent personal 1.000 lei;

9

http://www.artclips.com/clipart/free/clipart/Pen.gif

- venituri sub formă de dobânzi aferente contului curent al activității independente

desfășurate 2.000 lei;

- pentru buna desfășurare a activității, domnul Petrovici, împrumută de la soție suma de

8.000 lei.

Împrumutul este acordat la data de 1 ianuarie 2013 pe o perioadă de 1 an, la o rată de dobândă de

9% /an. Rambursarea împrumutului se face integral la scadență.

Cheltuieli:

- cheltuieli aferente achiziției de materiale 9.000 lei;

- cheltuielile totale aferente sediului social cu serviciilor prestate de terți (energie și apă)

2.000 lei;

- cheltuieli cu dobânda la împrumutul primit de la soție 720 lei;

- cota parte a impozitului pe clădiri – impozit aferent sediului social, datorat bugetului

local, 250 lei;

- cheltuieli aferente contribuţiilor de natură socială, în conformitate cu legislația în

vigoare, 1.500 lei;

- domnul Petrovici a acordat suma de 1.500 lei, în conformitate cu legea sponsorizării,

fundației ”CALCULATORUL, PRIETENUL MEU”;

- domnul Petrovici a donat unei rude cu probleme grave de sănătate suma de 1.000 lei, în

conformitate cu legislația în vigoare.

Alte informații:

- rata de referință a BNR este 4,00%;

- domnul Petrovici a estimat la începutul anului 2013 un venit net aferent activității

independente desfășurate de 10.000 lei.

Cerințe:

a) determinați impozitul datorat în cursul anului 2013 sub formă de plăți anticipate, pentru

activitatea independentă desfășurată și precizați datele scadente ale acestora;

b) determinați impozitul final datorat pentru activitatea independentă desfășurată în

conformitate cu datele din contabilitatea în partidă simplă;

c) determinați diferența de plată sau de recuperat în contul impozitului pe venitul din

activitatea independentă desfășurată în funcție de valorile obținute la punctele b) și c).

Rezolvare

10

a) Impozitul sub formă de plăți anticipate = 16% * Venitul net estimat

Impozitul sub formă de plăți anticipate = 16% * 10.000 = 1.600 lei

Impozitul se achită în 4 tranșe anuale egale cu scadență pe 25 a ultimei luni a fiecărui trimestru:

domnul Petrovici va achita în contul impozitului pe venitul din activitățile independente 400 lei

trimestrial cu scadența pe 25 martie, 25 iunie, 25 sepetembrie și 25 decembrie.

b) Impozitul datorat se determină pe baza datelor din contabilitatea în partidă simplă, astfel

Impozitul datorat = 16% * venitul net

Venitul net= Venitul brut – Cheltuielile deductibile

Venitul brut = 17.000 + 6.000 + 2.000 = 25.000 lei

Cheltuielile deductibile = 9.000 + 2.000 + 250 + 1.500 + 320 + 596,5 = 13.666,5 lei

Cheltuielile cu deductibilitate limitată:

1. cheltuielile cu dobânda (720 lei): limitate la nivelul ratei de referință a BNR, astfel:

Limita de deductibilitate a cheltuielilor cu dobânda = 4,00% * 8.000 = 320 lei

2. cheltuielile de sponsorizare (1.500 lei): limitate la 5% din diferența dintre venitul brut și

cheltuielile deductibile, altele decât cheltuielile de sponsorizare, protocol, acordarea de burse

private, mecenat și cotizații la asociații profesionale.

Cheltuielile deductibile luate în calcul la stabilirea limitei de deductibilitate a cheltuielilor de

sponsorizare = 13.070 lei

Limita de deductibilitate a cheltuielilor de sponsorizarea = 5% *(25.000 – 13.070) = 596,5 lei

Venit net realizat = 25.000 - 13.666,5 = 11.333,5 lei

Impozit datorat = 1.813 lei

c) Impozitul achitat anticipat = 1.600 lei

Impozitul datorat = 1.813 lei

Diferența de plată = 213 lei

2. Despre domnul Georgescu Ion se cunosc următoarele informații:

este angajat cu normă întreagă, pe post de șef compartiment contabil la societatea S.C.

Buburuza S.A, societate plătitoare de impozit pe profit cu sediu în orașul Craiova.

are calitatea de consultant fiscal, oferind consultanță unei serii variate de clienți. Despre

activitatea independentă desfășurată se cunosc următoarele:

- domnul Georgescu nu are angajați;

- veniturile obținute ca urmare a serviciilor prestate au fost în valoare de 10.000 lei;

11


- pentru activitatea desfășurată domnul Georgescu a înregistrat următoarele

cheltuieli: achiziții de materiale consumabile 450 lei; achiziții diverse produse utilizate pentru

protocol 1.000 lei; cotizația la Corpul Consultanților Fiscali 300 lei; cheltuieli aferente

utilităților apartamentului proprietate personală 400 lei (25% din apartament este utilizat pentru

activitatea independentă).

La începutul anului domnul Georgescu a estimat că va obține din activitatea independentă un

venit net în valoare de 6.000 lei.

Determinați cuantumul impozitului pe veniturile din activitați independente datorat de către domnul

Georgescu și realizați regularizarea acestuia cu menționarea obligațiilor fiscale ale domnului

Georgescu.

Rezolvare

Impozitul sub formă de plăți anticipate = 16% * 6.000 = 960 lei

Impozitul se achită în 4 tranșe anuale egale cu scadență pe 25 a ultimei luni a fiecărui trimestru:

domnul Georgescu va achita în contul impozitului pe venitul din activitățile independente 240 lei

trimestrial cu scadența pe 25 martie, 25 iunie, 25 septembrie și 25 decembrie.

Venitul brut = 10.000 lei

Cheltuielile deductibile = 450 + 300 + 25% * 400 + 183 = 1.033 lei

Cheltuielile cu deductibilitate limitată

1. cheltuielile aferente cotizației obligatorii la Corpul Consultanților Fiscali (300 lei) sunt limitate la

5% din venitul brut

Limita cheltuielilor aferente cotizației la corpul consultanților fiscali = 5% * 10.000 = 500 lei, deci

valoarea de 300 lei este integral deductibilă

2. cheltuielile de protocol (1.000 lei): limitate la 2% din diferența dintre venitul brut și cheltuielile

deductibile, altele decât cheltuielile de sponsorizare, protocol, acordarea de burse private, mecenat

și cotizații la asociații profesionale.

Cheltuielile deductibile luate în calcul la stabilirea limitei de deductibilitate a cheltuielilor de

protocol = 850 lei (450 + 300 + 25%*400)

Limita de deductibilitate a cheltuielilor cu dobânda = 2% * (10.000 - 850) = 183 lei

Venit net realizat = 8.967 lei

12

Impozit datorat = 1.435 lei

Impozitul achitat anticipat = 960 lei

Impozitul datorat = 1.435 lei

Diferența de plată = 475 lei

Până pe data de 31 ianuarie a anului curent domnul Georgescu are obligația de a depune opțiunea

pentru determinarea venitului în sistem real prin completarea și depunerea formularului privind

determinarea venitului net în sistem real la administrația fiscală în cărei rază teritorială își

desfășoară activitatea.

Până pe data de 25 mai a anului fiscal următor domnul Georgescu va depune declarația cu privire la

cuantumul venitului realizat, data respectivă fiind data limită pâna la care poate efectua plata

diferenței de impozit de plată fără a datora cheltuieli accesorii.

4.3.2 Teste de autoevaluare a cunoştintelor

1. O persoană fizică desfăşoară o activitate independentă de natură comercială în legătură cu

care realizează în cursul anului curent următoarele venituri şi cheltuieli:

- venituri din vânzări 25.000 lei,

- venituri din sponsorizări 800 lei,

- venituri din despăgubiri 700 lei,

- venituri din dobânzi aferente creanţelor comerciale 1.200 lei,

- venituri din împrumuturi (pe o perioadă de un an) primite de la o altă persoană fizică 7.000 lei,

- cheltuieli cu chiria spaţiului în care se desfăşoară activitatea 2.000 lei,

- cheltuieli aferente achiziţionării de materii prime şi materiale consumabile 5.700 lei,

- cheltuieli cu donaţiile 870 lei,

- cheltuieli cu dobânzile aferente împrumuturilor primite de la persoana juridică 595 lei, în

condiţiile în care dobânda de referinţă a BNR este de 4,00%,

- cheltuieli de protocol 800 lei,

- cheltuieli de sponsorizare 600 lei,

- cheltuieli cu amenzi şi penalităţi datorate autorităţilor române 200 lei.

13

Determinaţi impozitul pe venit datorat precum şi impozitul de plată sau de recuperat, în

situaţia în care plăţile anticipate cu titlu de impozit, efectuate în cursul anului, au fost în sumă de

900 lei.

2. Ion Popescu este de profesie notar și își desfășoară activitatea printr-un birou notarial –

activitate independentă cu angajați; sediul social se află într-o clădire închiriată. În cursul anului,

aferent activității desfășurate, realizează venituri totale în sumă de 120.000 lei, dar pentru a asigura

buna funcționare a acesteia contribuabilul a contractat un credit bancar în sumă de 16.000 lei.

Cheltuielile aferente realizării veniturilor sunt următoarele:

- cheltuieli aferente prestării de servicii (apă, energie, telefonie) 9.000 lei;

- cheltuieli cu salariile personalului 45.000 lei;

- contribuțiile sociale aferente salariilor personalului 12.400 lei

- cheltuieli de protocol 1.900 lei;

- ratele aferente creditului bancar contractat 5.000 lei;

- majorări de întârziere datorate autorităţilor române 150 lei;

- cheltuieli de sponsorizare 1.200 lei;

- chiria aferentă sediului 7.000 lei.

Determinaţi impozitul pe venit datorat de către contribuabil bugetului de stat.

14

Pentru rezolvarea testelor de autoevaluare a cunoştinţelor trebuie să ne

reamintim conceptele de bază şi noţiunile specifice furnizate prin unitatea de învăţare

numărul 4, subunitatea 4.3.

4.4. Venituri din salarii

Sunt considerate venituri din salarii toate veniturile în bani şi/sau în natură obţinute de o

persoană fizică ce desfăşoară o activitate în baza unui contract individual de muncă sau a unui

statut special prevăzut de lege, indiferent de perioada la care se referă, de denumirea veniturilor

ori de forma sub care ele se acordă, inclusiv indemnizaţiile pentru incapacitate temporară de

muncă.

Sunt asimilate salariilor o serie de venituri şi avantaje expres menţionate în Codul Fiscal

(art.55 alin. 2 şi alin.3).

Nu sunt asimilate salariului venituri precum:

ajutoarele cu caracter social, cadouri şi alte sume acordate salariaţilor (art.55, alin 4);

contravaloarea cheltuielilor de deplasare pentru transportul între localitatea în care

angajaţii îşi au domiciliul şi localitatea unde se află locul de muncă al acestora, la nivelul

unui abonament lunar, pentru situaţiile în care nu se asigură locuinţă sau nu se suportă

contravaloarea chiriei, conform legii;

sumele primite de angajaţi pentru acoperirea cheltuielilor de transport şi cazare a

indemnizaţiei primite pe perioada delegării şi detaşării în altă localitate, în ţară şi în

străinătate, în interesul serviciului;

costul abonamentelor telefonice şi al convorbirilor telefonice, inclusiv cartelele telefonice,

efectuate în vederea îndeplinirii sarcinilor de serviciu, etc.

Deducerea personală se acordă pentru persoanele fizice care au un venit lunar brut de până la

1.000 lei inclusiv, astfel:

pentru contribuabilii care nu au persoane în întreţinere - 250 lei;

pentru contribuabilii care au o persoană în întreţinere - 350 lei;

pentru contribuabilii care au două persoane în întreţinere - 450 lei;

pentru contribuabilii care au trei persoane în întreţinere - 550 lei;

15

pentru contribuabilii care au patru sau mai multe persoane în întreţinere - 650 lei.

Pentru contribuabilii care realizează venituri brute lunare din salarii cuprinse între 1.000,01 lei

şi 3.000 lei, inclusiv, deducerile personale sunt degresive faţă de cele de mai sus şi se stabilesc prin

Ordin al ministrului finanţelor publice. În acest caz cuantumul deducerii personale de baze se

rotunjește până la unitatea imediat superioară multiplu de 10 lei.

Pentru contribuabilii care realizează venituri brute lunare din salarii de peste 3.000 lei nu se

acordă deducerea personală.

În sinteză, deducerea personală de bază, acordată lunar, la locul de muncă de bază, se determină

după modalitățile prezentate în tabelul următor.

Venit brut lunar (VBL)

Contribuabil fără pers. în întreţinere

Contribuabil cu 1 pers. în

întreţinere

Contribuabil cu 2 pers. în întreţinere

Contribuabil cu 3 pers. în întreţinere

Contribuabil cu 4 sau mai multe pers.

În întreţinerepână la 1.000 lei 250 350 450 550 650

1.001 – 3.000 lei 250*[1- (VBL – 1000) / 2000]

350* [1 – (VBL – 1000) / 2000]

450 * [1 – (VBL – 1000) / 2000]

550 * [1 – (VBL – 1000) / 2000]

650 * [1 – (VBL – 1000) / 2000]

peste 3.000 lei 0 0 0 0 0

Beneficiarii de venituri din salarii datorează un impozit lunar, final, care se calculează şi se

reţine la sursă de către plătitorii de venituri.

Impozitul lunar se determină astfel:

a) la locul unde se află funcţia de bază, prin aplicarea cotei de 16% asupra bazei de calcul

determinate ca diferenţă între venitul net din salarii, calculat prin deducerea din venitul brut a

contribuţiilor obligatorii aferente unei luni, şi următoarele:

- deducerea personală acordată pentru luna respectivă;

- cotizaţia sindicală plătită în luna respectivă;

- contribuţiile la fondurile de pensii facultative, astfel încât la nivelul anului să nu se depăşească

echivalentul în lei a 400 euro;

b) pentru veniturile obţinute în celelalte cazuri, prin aplicarea cotei de 16% asupra bazei de calcul

determinate ca diferenţă între venitul brut şi contribuţiile obligatorii pe fiecare loc de realizare a

acestora.

Baza lunară de calcul a contribuţiilor sociale individuale obligatorii o reprezintă câştigul

brut realizat din activităţile dependente, în ţară şi în străinătate, cu respectarea prevederilor

instrumentelor juridice internaţionale la care România este parte. În situaţia în care totalul

veniturilor ce reprezintă baza de calcul a contribuțiilor este mai mare decât valoarea a de 5 ori

16

câştigul salarial mediu brut (salariul mediu brut în 2013 = 2.223 lei, respectiv 2.298 lei pentru

2014), contribuţia individuală de asigurări sociale se calculează în limita acestui plafon, pe fiecare

loc de realizare a venitului.

Mențiune În baza de calcul a contribuțiilor sociale nu intră veniturile menționate expres prin

prevederile Codului Fiscal.

Cotele contribuțiilor sociale individuale sunt stabilite prin reglementările în vigoare astfel:

a) cota contribuției de asigurări sociale 10,5%;

b) cota contribuției de asigurări sociale de sănătate 5,5%;

c) cota contribuției de șomaj 0,5%.

Plătitorii de salarii şi de venituri asimilate salariilor au obligaţia de a calcula şi de a reţine

impozitul aferent veniturilor fiecărei luni la data efectuării plăţii acestor venituri, precum şi de a-l

vira la bugetul de stat până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei pentru care se plătesc

aceste venituri. Prin excepție de la regula mai sus menționată, există o serie de contribuabili pentru

care virarea impozitului calculat și reținut la data efectuării plății acestor venituri se face pâna la

data de 25, inclusiv, a lunii următoare trimestrului pentru care se datorează (de exemplu: persoanele

juridice plătitoare de impozit pe profit care, în anul anterior, au înregistrat venituri totale de până la

100.000 euro şi au avut un număr mediu de până la 3 salariaţi exclusiv; persoanele juridice

plătitoare de impozit pe veniturile microîntreprinderilor care, în anul anterior, au avut un număr

mediu de până la 3 salariaţi exclusiv, etc)

Plătitorii de venituri, cu regim de reţinere la sursă a impozitelor, au obligaţia să depună o

declaraţie (D205 Declaraţie informativă privind impozitul reţinut la sursă şi câştigurile/pierderile

realizate, pe beneficiari de venit (OPANAF 1913/2012) – Anexa nr. 11) privind calcularea şi

reţinerea impozitului pentru fiecare beneficiar de venit la organul fiscal competent, până în ultima zi

a lunii februarie inclusiv a anului curent pentru anul expirat. Declararea impozitului pe venit aferent

se realizează de către plătitorii de venituri, prin intermediul D100, iar declararea privind obligația de

plată a contribuțiilor se realizează prin intermediul D112.

De asemenea, plătitorul este obligat să determine valoarea totală a impozitului anual pe

veniturile din salarii, pentru fiecare contribuabil și să-i elibereze acestuia, la cerere, un document

(care nu reprezintă un formular tipizat) care să cuprindă cel puţin informaţii privind: datele de

identificare ale contribuabilului, venitul realizat în cursul anului, deducerile personale acordate,

impozitul calculat şi reţinut.

Contribuabilii pot dispune (prin completarea și apoi depunerea la Administrația Fiscală de

domiciliu a unui formular – D230 Cerere privind destinaţia sumei reprezentând până la 2% din

impozitul anual şi deducerea cheltuielilor efectuate pentru economisirea în sistem colectiv pentru

17

domeniul locativ (OPANAF 476/2013) – Anexa nr. 12) asupra destinaţiei unei sume reprezentând

până la 2% din impozitul pe veniturile din salarii, pentru susţinerea entităţilor nonprofit care se

înfiinţează şi funcţionează în condiţiile legii, unităţilor de cult, precum şi pentru acordarea de burse

private, conform legii. Obligaţia calculării, reţinerii şi virării acestei sume revine organului fiscal

competent.


1. Alexandra Ionescu este angajată cu normă întreagă la SC LALEAUA SA (ce are ca

obiect principal de activitate „Activităţi de testări şi analize tehnice”) din 15 ianuarie a.c., pe post de

inginer - șef, având un salariu de bază brut de 4.820 lei. Pe lângă salariul de bază, doamna Ionescu

mai beneficiază lunar şi de un spor de vechime de 15% din salariul de bază. În luna noiembrie

2013, ca urmare a identificării unor substanțe importante în domeniul tehnic, doamna Ionescu

primește o recompensă în valoare de 2.700 lei. Doamna Ionescu are 2 copii – Vlad, în vârstă de 5

ani și Ioana, în vârstă de 12 ani. Determinați cuantumul salariului net încasat de către doamna

Ionescu în luna noiembrie anul curent.

Rezolvare

În baza art. 296 4 (1) alin. 2 baza de calcul a contribuțiilor individuale de asigurări sociale este

limitată la 5 ori câștigul salarial mediu brut. Câştigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea

bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2014 este de 2.298 lei.

5 × 2.298 = 11.490 lei > 8.243 lei

Venit brut = 4.820 + 15% × 4.820 + 2.700 = 8.243 lei

- CAS = 10,5% × 8.243 = 866 lei

- CASS = 5,5% × 8.243 = 453 lei

- CFS = 0,5% × 8.243 = 41 lei

= Venit net = 8.243 – 866 – 453 – 41 = 6.883 lei

- DP = 0, nu beneficiază de DPB pentru că Venitul brut depășeste valoarea de 3.000 lei

= Venit impozabil = 6.883 lei

18


Impozitul pe venit = 16% × 6.883 = 1101 lei

Venit net obținut (încasat) = Venit brut – CAS – CASS – CFS – impozitul pe venit

= 6.882 – 866 – 453 – 41 – 1101 = 5.782 lei

Presupunând că doamna Ionescu este singura angajată a acestei societăţi, putem determina şi

contribuţiile sociale obligatorii datorate de angajator:

Contribuţia de asigurări sociale = 15,8% * 8.243 = 1.302 lei

Contribuţia de asigurări sociale de sănătate = 5,2% * 8.243= 429 lei

Contribuţia de asigurări pentru şomaj = 0,5% * 8.243 = 41 lei

Contribuţia pentru concedii şi indemnizaţii de asigurări sociale de sănătate = 0,85% * 8.243 = 70 lei

Contribuţia la Fondul de garantare pentru plata creanţelor salariale = 0,25% * 8.243 = 21 lei

Contribuţia de asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale = 0,205% * 8.243 = 17 lei

(0,205% este tariful de risc corespunzător obiectului de activitate al societăţii)

Pe baza datelor de mai sus angajatorul completează, până la data de 25 decembrie 2014, D112

Declaraţie privind obligaţiile de plată a contribuţiilor sociale, impozitului pe venit şi evidenţa

nominală a persoanelor asigurate

2. Asandei Viorica este angajată cu normă întreagă la SC BIOS - BACĂU SA, din

februarie 2007, obținând lunar un salariu brut de 1.700 lei și un spor de vechime de 5% din salariul

de bază. În luna martie a.c. doamna Asandei este trimisă într-o delegație în interes de serviciu în

Piatra Neamț pe o perioadă de 4 zile, delegație pentru care primește suma de 200 lei reprezentând

contravaloarea indemnizației de deplasare și suma de 2.300 lei reprezentând contravaloarea

cheltuielilor de cazare și transport. Începând cu luna ianuarie a.c. societatea comercială oferă

angajaților tichete de masă în limitele legale, valoarea unui tichet de masă este de 9,35 lei. Doamna

Asandei este membru de sindicat și din salariul obținut i se reține lunar cotizația obligatorie de 10

lei. Victor Asandei are 7 ani, este elev în clasa I la școala generală nr. 5 din Bacău și este unicul

copil al soților Asandei, fiind considerat a fi în întreținerea mamei.

Determinați cuantumul drepturilor bănești ale doamnei Asandei în luna martie a.c. (nivelul

legal aferent indemnizației de deplasare pentru personalul instituțiilor publice este de 13lei/zi/pers)

19


Rezolvare

Limita cheltuieli cu indemnizația de deplasare = 13 × 2,5 × 4 = 130 lei, rezultă 70 lei (200 – 130)

venit asimilat salariului și impus ca atare (intră și în baza de calcul a contribuțiilor – art.55, (4) lit i

coroborat cu art 29615 lit g1)

Contravaloarea tichetelor de masă = 17 × 9,35 = 158,95 lei (1. angajatul primește un număr de

tichete egal cu numărul de zile în care este prezent la unitatea de lucru – Legea 142/1998 actualizată

la 31 oct. 2012 art. 5 alin (2) coroborat cu art 6 alin (1); luna martie a.c. are 21 de zile lucrătoare,

dar angajata este 4 zile plecată în interes de serviciu – zile pentru care nu mai beneficiază de tichete

de masă pentru că primește indemnizație de deplasare; 2. contravaloarea tichetelor de masă se

asimilează salariul și se impune cu cota de impozit de 16%, dar nu intră în baza de calcul a

contribuțiilor – norme CF 68 lit a) la art.55 alin (2) coroborat cu art. 296 15 lit. o); 3. contravaloarea

tichetelor de masă intră în baza de calcul a DP, dacă venitul brut lunar se află în intervalul 1.000.1 –

3.000 lei – OMFP 1.016/2005 art. 3)

Venit brut = 1.700 + 5% × 1.700 + 70 + 17 × 9,35 = 2.013,95 lei

Dar, baza de calcul a contribuțiilor = 2.013,95 – 158,95 = 1.855 lei

- CAS = 10,5%* 1.855 = 195 lei

- CASS = 5,5%* 1.855 = 102 lei

- CFS = 0,5%* 1.855 = 9 lei

= Venit net = venit brut – contribuții sociale individuale = 1.707,95 lei

- DP = 350 × (1 – (2.013,95 – 1.000)/2.000) = 172,55 lei (180 lei)

- Cotizaţie sindicat = 10 lei

= Venit impozabil = venit net – DP – cotizația la sindicat = 1.517,95 lei

Impozit = 16% × 1.517,95 = 244 lei

Salariul încasat = venit impozabil – impozitul pe venit + DP = 1.517,95 – 244 + 180

= 1.453,95 lei, din care 153 lei reprezintă contravaloarea tichetelor de masă

Venitul încasat = 1.453,95 + 130 (diferența de indemnizația de deplasare) + 2.300 (transport și

cazare) = 3.883,95 lei, din care numerar 3.725 lei și diferența de 158,95 lei

reprezintă contravaloarea tichetelor de masă

3. Iordache Mihaela este angajață cu normă întreagă la SC ALBINUTZA SA, societate

comercială cu sediul social în comuna Bragadiru și obține lunar, în conformitate cu prevederile

20


contractului de muncă, un salariu de bază brut de 1.500 lei, un spor de vechime de 900 lei și 3 kg

de miere la un preț de 9 lei/kg (preț exclusiv TVA). În luna iunie a.c. cu ocazia zilei copilului

angajatorul a oferit tuturor angajaților cadouri pentru copiii minori ai acestora, astfel doamna

Iordache a primit, pentru cei 2 copii minori – Mihai și Adela, dulciuri și bilete la Teatrul de păpuși

în valoare totală de 400 lei. Angajatorul oferă salariaților și tichete de masă, în limita prevăzută de

lege, în valoare de 9,35 lei/tichet, iar în luna iunie doamna Iordache a beneficiat de 20 de tichete de

masă. Doamna Iordache mai are un copil major – Iulian, care este student în București, și obține

lunar o bursă de studii de 230 lei.

Determinați cuantumul salariul net încasat de doamna Iordache în luna iunie a anului curent.

Rezolvare

Se asimilează salariului și sunt incluse și în baza de calcul a contribuțiilor produsele în natură și

contravaloarea cadourilor peste limita legală de 150 lei/persoană. (pentru veniturile în natură -

contravaloarea avantajelor în natură se determină la prețul pieței (deci la preț inclusiv TVA) la

momentul acordării acestora (norme CF 74 la art. 55, alin (3)) și sunt venituri asimilate salariul brut

fiind impuse ca atare (rezultă implicit și din art. 55 alin (1) – definirea venitului din salariu; norme

70 lit b) la art 55 alin (3) coroborat cu art 2964 (1) lit a); contravaloarea cadourilor - art. 55 alin (4)

lit a) coroborat cu 29615 b) ).

Avantaj în natură asimilat salariului = 3 × 9 × 1,24 = 33,48 lei

Limita cadouri 1 iunie = 2 × 150 = 300 lei,

Venit asimilat salariului din cadouri copii = 400 – 300 = 100 lei

Valoarea tichetelor de masă– vezi explicații anterioare.

Valoare tichete de masă = 20 × 9,35 = 187 lei

Toți cei 3 copii sunt considerați în întreținere (art. 56 alin (3))

Venit brut = 1.500 + 900 + 33,48 + 100 + 187 = 2.720,48 lei

Baza de calcul a contribuțiilor = venit brut – contravaloare tichete de masă = 2.533,48 lei

- CAS = 266 lei

- CASS = 139 lei

- CFS = 13 lei

= Venit net = venit brut – contribuții sociale individuale = 2.302,48 lei

- DP = 550 × (1 – 2.720,48 – 1.000 / 2.000) = 76,86 (80 lei)

21

= Venit impozabil = 2.222,48 lei

Impozit = 16% × 2222,48 = 356 lei

Salariul încasat = venit brut – contribuții sociale individuale – impozit pe venit = 1.946,48 lei


1. Adamache Iulia este angajată cu normă întreagă a SC DICȚIONARUL SA, pe post de

traducător și obține lunar un salariu de bază brut de 2.400 lei. În luna martie cu ocazia zilei de 8

martie, angajatorul oferă tuturor angajatelor cadouri în valoare de 100 lei/angajată. Pentru

completarea veniturilor personale doamna Adamache desfășoară încă o activitate dependentă, cu

program redus, la SC TIPOGRAFIA SA, pe post de secretară obținând un salariu brut lunar de 900

lei. Soțul doamnei Adamache este pensionar și obține lunar un venit egal cu 900 lei, iar Mihai,

băiatul soților Adamache, în vârstă de 17 ani, este elev la Liceul Economic și obține lunar o bursă

de studiu de 260 lei.

Determinați salariul net obținut de doamna Adamache la fiecare loc de muncă, precum și pe

total.

2. Alexandrescu Ionuț este o persoană fizică cu domiciliul în Oradea și a finalizat studiile

superioare în iunie anul trecut. Începând cu data de 1 februarie a.c. lucrează cu normă întreagă la

SC ZIARUL SA din orașul Cluj, acesta fiind primul său loc de muncă după absolvirea studiilor.

Domnul Alexandrescu este angajat pe post de redactor și obține lunar un salariu de bază brut de

2.000 lei, iar ca urmare a schimbării domiciliului beneficiază, în luna februarie, de o indemnizație

de instalare de 75% din salariu de bază. Domnul Alexandrescu nu are copii, dar locuiește cu soția și

mama acesteia. Ana Alexandrescu, soția, este casnică (nu obține nici un venit), iar mama acesteia

este pensionară, obține lunar un venit din pensii de 1.800 lei și este proprietara unei suprafețe de

8.000 mp de teren agricol în Oradea. Determinați cuantumul drepturilor salariale aferente lunii

februarie pentru domnul Alexandrescu.

22




4.5. Venituri din cedarea folosinţei bunurilor

Veniturile din cedarea folosinţei bunurilor sunt veniturile, în bani şi/sau în natură,

provenind din cedarea folosinţei bunurilor mobile şi imobile, obţinute de către proprietar,

uzufructuar sau alt deţinător legal, altele decât veniturile din activităţi independente.

Sunt considerate venituri din cedarea folosinţei bunurilor şi veniturile obţinute de către

proprietar din închirierea camerelor situate în locuinţe proprietate personală, având o capacitate de

cazare în scop turistic cuprinsă între una şi 5 camere inclusiv. Veniturile obţinute din închirierea în

scop turistic a camerelor situate în locuinţe proprietate personală, având o capacitate de cazare mai

mare de 5 camere de închiriat, sunt calificate ca venituri din activităţi independente pentru care

venitul net anual se determină pe bază de normă de venit sau în sistem real. În acest caz, obligațiile

declarative ale persoanelor fizice sunt reprezentate de D200 și D220, așa cum am menționat și

anterior, în cazul activităților independente.

Persoanele fizice care realizează venituri din cedarea folosinţei bunurilor din derularea unui

număr mai mare de 5 contracte de închiriere la sfârşitul anului fiscal, începând cu anul fiscal

următor califică aceste venituri în categoria venituri din activităţi independente şi le supun regulilor

de stabilire a venitului net pentru această categorie.

Venitul brut reprezintă totalitatea sumelor în bani şi/sau echivalentul în lei al veniturilor în

natură stabilite potrivit contractului încheiat între părţi pentru fiecare an fiscal, indiferent de

momentul încasării acestora.

Venitul brut se majorează cu valoarea cheltuielilor ce cad, conform dispoziţiilor legale, în

sarcina proprietarului, uzufructuarului sau a altui deţinător legal, dacă sunt efectuate de cealaltă

parte contractantă.

Venitul net din cedarea folosinţei bunurilor se stabileşte prin deducerea din venitul brut a

cheltuielilor determinate prin aplicarea cotei de 25% asupra venitului brut.

Contribuabilii care realizează venituri din cedarea folosinţei bunurilor pe parcursul unui an,

cu excepţia veniturilor din arendare, datorează plăţi anticipate în contul impozitului pe venit către

bugetul de stat.

23

În cazul în care, potrivit clauzelor contractuale, venitul din cedarea folosinţei bunurilor

reprezintă echivalentul în lei al unei sume în valută, determinarea venitului anual estimat se

efectuează pe baza cursului de schimb al pieţei valutare, comunicat de Banca Naţională a României,

din ziua precedentă celei în care se efectuează impunerea.

Plăţile anticipate se efectuează în 4 rate egale, până la data de 25 inclusiv a ultimei luni din

fiecare trimestru. (25 martie, 25 iunie, 25 septembrie şi 25 decembrie), fiind determinate de către

organul fiscal competent pe baza D220.

Impozitul pe venitul net anual impozabil datorat este calculat de contribuabil, pe baza

Declaraţiei de venit (D200), prin aplicarea cotei de 16% asupra venitului net anual impozabil din

anul fiscal. Data de 25 mai inclusiv a fiecărui an fiscal constituie atât termen de declarare, cât şi

termen de plată a impozitului pe venit pentru anul fiscal anterior.

În ceea ce privește contribuțiile sociale obligatorii Codul Fiscal menționează:

- contribuția de asigurări sociale de sănătate : Începând cu data de 01.01.2014 persoanele

care realizează venituri din cedarea folosinţei bunurilor datorează contribuţia de asigurări sociale de

sănătate (CASS) pentru aceste venituri, indiferent dacă mai obţin sau nu alte categorii de venituri.

Cota contribuției este 5,5% şi se aplică la venitul net. Contribuţia lunară nu poate fi mai mică decât

5,5% din salariul de bază minim brut pe ţară dacă venitul din chirii este unicul pentru care se

plăteşte CASS (plafon minim) şi nu poate fi mai mare decât 5,5% din 5 salarii medii brute (plafon

maxim). Plata CASS se efectuează anticipat, în cursul anului, cu regularizarea sumelor datorate

anual, după caz, în funcţie de plafonul minim şi maxim. Contribuţia este calculată de organul fiscal

în baza declaraţiei privind venitul estimat (D220) şi a declaratiei privind venitul realizat (D200) şi

comunicată prin decizii de impunere.

În cazul tuturor veniturilor din cedarea folosinţei bunurilor, după încheierea anului fiscal,

organul fiscal va deduce CASS datorată pentru anul fiscal respectiv din veniturile realizate din

cedarea folosinţei bunurilor, va determina impozitul pe venit anual datorat pentru aceste venituri şi

va emite o decizie de impunere anuală privind impozitul de plată/de restituit.

- contribuția de asigurări sociale: persoanele care realizează venituri din cedarea folosinței

bunurilor au libertatea de a se asigura în sistemul de pensii pe baza unui contract individual de

asigurare socială. Venitul asigurat nu poate fi mai mic de 35% din salariul mediu brut utilizat la

fundamentarea bugetului asigurărilor sociale dar nici mai mare de 5 ori salariu mediu brut utilizat la

fundamentarea bugetului asigurărilor sociale. Cota de contribuție este 10,5%.

- contribuția în sistemul asigurărilor pentru șomaj: pesoanele care realizează astfel de

venituri se pot asigura pe baza unui contract individual și în sistemul asigurărilor pentru șomaj, iar

cota de contribuție este 0,5%.

24


1. Doamna Popescu Ileana, angajată cu normă întreagă la SC GLOBUS SA, are în

proprietate 2 apartamente: unul este utilizat ca locuință de domiciliu iar celălalt este închiriat pe o

perioadă de 1 an (1 ianuarie - 31 decembrie). În conformitate cu contractul încheiat, doamna

Popescu obţine un venit lunar (chirie) în sumă de 800 lei. Începând cu data de 1 mai, în urma

negocierii cu chiriașii și de comun acord între păți, chiria creşte la 1.000 lei lunar, până la expirarea

contractului. Pe data de 10 septembrie, cele două părţi de comun acord, reziliază contractul

începând cu data de 1 octombrie, constatând totodată că proprietarul (doamna Popescu) a beneficiat

pe perioada activă a contractului şi de suma de 2.000 lei, cheltuieli ce cădeau în sarcina sa, dar au

fost suportate de către chiriaş (repararea unei conducte de apă). Doamna Popescu a optat la

începutul anului pentru impunerea sub formă de plăți anticipate.

Determinaţi valoarea impozitului anual anticipat, valoarea impozitului anual datorat şi

stabiliţi diferenţa de impozit de plată în urma regularizării anuale a acestuia.

Rezolvare

Impozit anual anticipat

Venit brut estimat = 800 × 12 = 9.600 lei

Venit net estimat = 9.600 – 25% × 9.600 = 7.200 lei

Impozit anticipat = 16% × 7.200 = 1.152 lei, achitat în 4 tranşe anuale egale, până pe data de 25 a

ultimei luni a fiecărui trimestru – 288 lei/trimestru (scadențe 25 martie, 25 iunie, 25 septembrie, 25

decembrie)

Impozit anual datorat

Venit brut = 800 × 4 + 1.000 × 5 + 2.000= 10.200 lei

Venit net = 10.200 – 25% × 10.200 = 7.650 lei

Impozit datorat = 16% × 7.650 = 1.224 lei

Impozit anticipat achitat efectiv până la momentul rezilierii contractului = 288 × 3=864 lei

25


Impozit de plată = 1.224 - 864 = 360 lei (poate fi achitat până pe data de 25 mai a anului fiscal

următor)

2. Gheorghe Alin, o persoană fizică care realizează și venituri din salarii, închirează un

apartament, proprietate personală, începând cu 1 aprilie a.c, pe o perioadă de 2 ani. În conformitate

cu contractul încheiat proprietarul obține un venit lunar (chirie) în valoare de 200 euro (cursul de

schimb la momentul impunerii fiind de 4,22 lei/euro). Din cauza unor neîntelegeri dintre proprietar

și chiriași, la mijlocul lunii septembrie, cele două părți de comun acord, reziliază contractul

începând cu data de 1 octombrie. Cursul euro a înregistrat următoarele valori: 4,23 lei/euro (aprilie),

4,19 lei/euro (mai), 4,18 lei/euro (iunie), 4,21/euro (iulie), 4,21 lei/euro (august), 4,22 lei/euro

(septembrie)

Determinați valoarea impozitului anticipat, valoarea impozitului real datorat, realizați

regularizarea situației şi stabiliţi obligaţiile declarative ale contribuabilului.

Rezolvare

Venit brut estimat = 200 × 4,22 × 9 = 7.596 lei

Venit net estimat = 7.596 – 25% × 7.596 = 5.697 lei

Impozit anticipat = 16% × 5.697 = 912 lei (304 lei/trimestru)

În termen de 15 zile de la data încheierii contractului de închiriere, proprietarul trebuie să

înregistreze contractul la Administraţia financiară şi să depună Declaraţia privind venitul estimat.

(Declaraţia 220)

Venit brut realizat = 200 × (4,23 + 4,19 + 4,18 + 4,21 + 4,21 + 4,22) = 5.048 lei

Venit net realizat = 5.048 – 25% × 5.048 = 3.786 lei

Impozit datorat = 16% × 3.786 = 606 lei

Impozit achitat până la momentul rezilierii contractului = 304 + 304 = 608 lei

Impozit de recuperat după regularizare = 606 – 608 = 2 lei (rămân în evidență pentru a fi

compensate cu datorii viitoare, fiind sub limita a 5 lei și se pot restitui doar la cerere – prevederi

Cod de Procedură Fiscală, art. 117, alin. (3) și alin. (4))

Contribuabilul are obligația depunerii Declaraţiei privind veniturile realizate - Declaraţia 200

(Anexa C) - până la data de 25 mai a anului fiscal umător.

26



1. O persoană fizică închiriază pe o perioadă de 4 ani un apartament, începând cu data de 1

ianuarie a.c.. În conformitate cu contractul încheiat, contravaloarea chiriei este 950 lei lunar,

urmând să crească cu 10 lei lunar, începând cu data de 1 aprilie. La sfârşitul anului se constată că

proprietarul a beneficiat, pe lângă chiria lunară şi de suma de 500 lei, sumă ce reprezintă

contravaloarea cheltuielilor – cotă parte – cu reparaţia instalaţiilor comune ale clădirii, cheltuie

suportate de chiriaș în numele său.

Determinaţi venitul net estimat, cuantumul impozitului anticipat, cuantumul impozitului

anual datorat şi stabiliţi diferenţa de impozit în plus sau în minus în urma regularizării acestuia,

pentru anul fiscal respectiv.

Mențiune!!! Persoana fizică obține pe lângă venitul din cedarea folosinței bunurilor și

venituri din salarii.

2. O persoană fizică, angajată, închiriază pe o perioadă de 1 an un apartament, începând cu

data de 1 iulie a.c.. și în conformitate cu contractul încheiat, contravaloarea chiriei este 1.000

lei/lunar. Din cauza unor divergente, cele două părţi, de comun acord, reziliază contractul începând

cu data de 1 martie an fiscal următor.

Determinaţi venitul net estimat, cuantumul impozitului anual anticipat, cuantumul

impozitului anual datorat calculat în sistem real şi realizaţi regularizarea acestuia.

27




4.6. Venituri din drepturi de proprietate intelectuală

Veniturile din drepturile de proprietate intelectuală reprezintă venituri din activităţi

independente pentru care impozitarea se face astfel:

1. prin reținere la sursă, caz în care, impozitul poate fi determinat:

a) aplicând o cotă de 10% la venitul brut din care se deduc contribuțiile sociale obligatorii, în

conformitate cu prevederile legale. Acest impozit va fi supus regularizării la sfârșitul anului

financiar;

b) aplicând o cotă de 16% asupra venitului brut. Acest impozit este final iar opțiunea pentru o

astfel de impunere trebuie făcută în momentul încheierii fiecărui raport juridic/contract.

2. pe baza datelor din contabilitatea în partidă simplă, caz în care impozitul este determinat în

conformitate cu prevederile de la punctul 4.3 (Venituri din activități independente)

Venitul brut este reprezentat de suma veniturilor brute obţinute de autor în cursul anului de

la toţi cei de la care a obţinut aceste sume iar cheltuielile deductibile se calculează cu o cotă

forfetară de:

(a) 25% din venitul brut, pentru opere de artă monumentală, aşa cum sunt definite de Codul fiscal;

(b) 20% din venitul brut pentru drepturile de proprietate intelectuală.

Venitul net se stabileşte prin scăderea din venitul brut a cheltuielilor forfetare şi a

contribuţiilor sociale obligatorii plătite, în conformitate cu prevederile legale.

28

Referitor la contribuțiile sociale obligatorii, sintetizăm următoarele:

a) când impunerea se realizează prin reținere la sursă:

- contribuția de asigurări sociale se determină prin aplicarea unei cote de 10,5% asupra

diferenței dintre venitul brut și cota forfetară prevăzută în legislație, iar baza astfel determinată nu

poate fi mai mare de 5 ori salariul mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului de asigurări;

- contribuția de asigurări sociale de sănătate se determină prin aplicarea unei cote de 5,5%

asupra diferenței dintre venitul brut și cota forfetară prevăzută în legislație, iar baza astfel

determinată nu poate fi mai mică de un salariu minim brut pe țară.

b) când impunerea se realizează pe baza datelor din contabilitatea în partidă simplă:

- contribuția de asigurări sociale se determină prin aplicarea unei cote de 31,3% asupra

venitului declarat/asigurat care nu poate fi mai mic de 35% din salariul mediu brut dar, nici mai

mare de 5 ori salariul mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului de asigurări;

- contribuția de asigurări sociale de sănătate se determină prin aplicarea unei cote de 5,5%

asupra diferenței dintre venitul brut și cheltuielile înregistrate în situațiile financiare aferente

realizării de astfel de venituri, exclusiv cheltuielile reprezentând contribuții de asigurări sociale, iar

baza astfel determinată nu poate fi mai mică de un salariu minim brut pe țară.

Ca excepție generală - nu se datorează contribuția de asigurări sociale și nici contribuția

de asigurări sociale de sănătate, dacă se obține concomitent cu venitul din drepturi de proprietate

intelectuală și un alt venit pentru care există obligația reținerii/plății acestor contribuții (de

exemplu venit din salariu).

Contribuția de asigurare pentru șomaj - persoanele care obțin venituri din drepturi de

proprietate intelectuală se pot asigura în sistemul public al asigurărilor pentru șomaj, iar venitul

declarat/asigurat nu poate fi mai mic de nivelul salariului minim brut pe țară, dar nici mai mare de 5

ori salariul mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului de asigurări sociale. Cota contribuției de

asigurare pentru șomaj este de 0,5%.


29

1. Ionescu Aurel este de profesie inginer și în luna ianuarie a anului curent a

publicat un manual de specialitate, realizând un venit brut sub forma drepturilor de autor de 3.000

lei, iar în lunile aprilie, august și noiembrie publică 3 articole de specialitate în revista ”Evoluția

domeniului extractiv la nivel național” pentru care obține, sub formă de drepturi de autor, 700

lei/articol. Domnul Ionescu ține evidența veniturilor realizare prin contabilitatea în partidă simplă,

iar în cursul anului nu a înregistrat cheltuieli aferente veniturilor realizate. În ceea ce privește

contribuțiile sociale obligatorii se cunosc următoarele: cuantumul acestora s-a ridicat la 800 lei; la

începutul anului financiar curent domnul Ionescu a declarat un venit net anual estimat de 6.000 lei.

Determinaţi valoarea impozitului anticipat, a impozitului real datorat şi realizaţi

regularizarea anuală a acestuia.

Rezolvare


Impozit = 16% × 6.000 = 960 lei (Cod Fiscal - art. 51 coroborat cu art. 82 alin. (5)2)

Impozit anual datorat calculat în sistem real

Venit brut = 3.000 + 3 × 700 = 5.100 lei

Venit net = venit brut – cota forfetară – contribuţiile obligatorii

= 5.100 – 20% ×.5.100 – 800 = 3.280 lei


Impozit de recuperat după regularizarea anuală = 960 – 525 = 435 lei

2. Un sculptor, care obţine şi venituri din salariu, realizează în luna ianuarie a anului

curent venituri brute, sub forma drepturilor de autor, pentru o lucrare de artă monumentală – un bust

expus în parcul central al unei localităţi, în sumă de 7.000 lei. Persoana fizică a optat pentru

reținerea impozitului la sursă cu regularizare la sfârșitul anului financiar.

Determinaţi valoarea impozitului anticipat şi a diferenţei de impozit datorată după

regularizarea anuală a acestuia.

30



Rezolvare


Venit brut = 7.000 lei

Impozit = 10% × 7.000 = 700 lei

Venituri din drepturi de autor încasate = 7.000 – 700 = 6.300 lei

Impozit anual datorat calculat în sistem real

Venit brut = 7.000 lei

Venit net = venit brut – cota forfetară

= 7.000 – 25% × 7.000 = 5.250 lei


Impozit de plată după regularizarea anuală = 840 – 700 = 140 lei


1. Domnul Paul Tudorache este scriitor și a realizat în luna februarie a anului curent venituri

brute din drepturi de autor în sumă de 4.200 lei de la editura TIPOGRAFIX şi 3.000 lei venituri

brute din drepturi de autor de la editura PRIMA PAGINĂ, prin publicarea a două cărți în domeniul

beletristică. Determinaţi valoarea impozitului reținut la sursă, în condițiile în care domnul

Tudorache a optat la încheierea celor 2 contracte pentru impunerea finală a veniturilor realizate.

31




4.7. Veniturile din pensii

Veniturile din pensii reprezintă sume primite ca pensii de la fondurile înfiinţate din

contribuţiile sociale obligatorii făcute către un sistem de asigurări sociale, inclusiv cele din fonduri

de pensii facultative şi cele finanţate de la bugetul de stat.

Venitul impozabil lunar din pensii se stabileşte prin deducerea din venitul din pensie a unei

sume neimpozabile lunare de 1.000 lei şi a contribuţiilor obligatorii calculate, reţinute şi suportate

de persoana fizică.

Sunt obligate la plata contribuției de asigurări sociale de sănătate persoanele care obțin un

venit din pensii mai mare de 740 lei, iar baza lunară de calcul a contribuției de asigurări sociale de

sănătate o reprezintă numai partea din venit ce depășește nivelul de 740 lei.

Impozitul se calculează prin aplicarea cotei de impunere de 16% asupra venitului impozabil

lunar din pensii. Impozitul calculat se reţine la data efectuării plăţii pensiei şi se virează la bugetul

de stat până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei pentru care se face plata pensiei, obligația

calculării, reținerii și virării revine plătitorului de astfel de venituri.


32

1. Doamna Mihăilă Maria este pensionară și obține lunar un venit brut din pensii în

valoare de 2.400 lei. Soţul acesteia, domnul Mihăilă Ştefan este pensionar și obține lunar o pensie

brută în valoare de 900 lei. Determinați cuantumul pensiei nete pentru fiecare persoană în parte.

Rezolvare

CASS = 5,5% × (2.400 – 740) = 91 lei

Venit net = Venit pensie - valoare neimpozabilă – CASS

Venit net = 2.400 – 1.000 – 91 = 1.309 lei

Impozit = 16% × 1.309 = 209 lei

Venit net (pensie netă) = 2.400 – 91 – 209 = 2.100 lei

Venitul din pensii obținut de domnul Mihăilă este sub nivelul venitului neimpozabil de 1.000 lei,

deci venitul din pensii este neimpozabil, dar pentru acest nivel al venitului se datorează contribuția

de asigurări sociale de sănătate.

CASS = 5,5% × (900 - 740) = 9 lei

Pensie netă = 900 – 9 = 891 lei


1. Doamna Popescu Mioara este pensionară și obține lunar un venit brut din pensii în

valoare de 670 lei. Soţul acesteia, domnul Popescu Gheorghe este pensionar și obține lunar o pensie

brută în valoare de 940 lei.

Determinați cuantumul pensiei nete încasate de fiecare persoană în parte.

2. Doamna Toma Alexandra a obținut în luna ianuarie 2013 venituri din salarii (de la locul

de muncă de bază) în sumă de 3.700 lei, iar din luna februarie 2013 s-a pensionat, având o pensie

brută lunară de 1.570 lei.

33


Știind că, în perioada în care a fost salariată, doamna Toma nu a avut persoane în întreținere,

determinați impozitul pe venit datorat de către aceasta, atât în luna ianuarie 2013, cât și în luna

februarie 2013.




4.8. Venituri din premii și jocuri de noroc

Veniturile din premii cuprind veniturile din concursuri, altele decât premiile obţinute de

sportivii medaliaţi la campionatele mondiale, europene şi la jocurile olimpice, și veniturile din

promovarea produselor/serviciilor ca urmare a practicilor comerciale, potrivit legii.

Veniturile din jocuri de noroc cuprind câştigurile realizate ca urmare a participării la

jocuri de noroc, inclusiv cele de tip jack-pot, definite conform normelor metodologice.

Venitul net este diferenţa dintre venitul din premii sau din jocuri de noroc şi suma

reprezentând venit neimpozabil. Venitul net se calculează la nivelul câştigurilor realizate într-o zi de

la acelaşi organizator sau plătitor.

Veniturile sub formă de premii se impun, prin reţinerea la sursă, cu o cotă de 16% aplicată

asupra venitului net realizat din fiecare premiu.

Veniturile din jocuri de noroc se impun, prin reţinerea la sursă, cu o cotă de 25% aplicată

asupra venitului net.

Nu sunt impozabile veniturile obţinute din premii şi din jocuri de noroc, în bani şi/sau în

natură, sub valoarea sumei neimpozabile stabilită în sumă de 600 lei, realizate de contribuabil:

a) pentru fiecare premiu;

34

b) pentru câştigurile din jocuri de noroc, de la acelaşi organizator sau plătitor într-o singură zi.

Impozitul pe venit astfel calculat şi reţinut se virează la bugetul de stat până la data de 25

inclusiv a lunii următoare celei în care a fost reţinut și este un impozit final.


1. Andreea Ganea, sportivă de performanță, a câștigat în cursul anului 2013 următoarele:

- un premiu în valoare de 20.000 lei la Jocurile Olimpice în luna mai;

- un premiu în valoare de 5.000 lei la olimpiada de gimnastică națională, în luna august;

- un premiu în valoare de 1.000 lei la un eveniment public de marketing, în luna noiembrie.

Determinați impozitul total datorat de către sportiva Ganea Andreea. (se ignoră impactul

contribuțiilor de asigurări sociale obligatorii)

Rezolvare

Premiul obținut la Jocurile Olimpice nu este un venit impozabil (Cod Fiscal - art. 42 lit. t))

Venit net = Venit din premiu – valoare neimpozabilă

Venit net aferent premiului de la olimpiada de gimnastică = 5.000 – 600 = 4.400 lei

Impozitul aferent premiului de la olimpiada de gimnastică = 16% × 4.400 = 704 lei

Venit net aferent premiului de la evenimentul public de marketing = 1.000 – 600 = 400 lei

Impozit aferent premiului de la evenimentul public de marketing = 16% × 400 = 64 lei

Impozit total = 704 + 64 = 768 lei

2. Domnul Popescu Marian – persoană fizică care obține și venituri din salariu, a realizat

următoarele câștiguri în cursul anului 2013:

- câştig brut la Loto 500 lei, în luna aprilie;

- câștig la cazinou Star 4.900 lei, în luna iulie.

35



Determinați valoarea totală netă a câștigurilor obținute de către domnul Popescu Marian în

cursul anului 2013.

Rezolvare

Câștigul sub pragul de 600 lei este venit neimpozabil (Cod Fiscal – art. 77, alin (4))

Venit net = câștig – valoare neimpozabilă

Venit net = 4.900 – 600 = 4.300 lei

Impozit = 25% × 4.300 = 1.075 lei

Valoare netă a câștigului = 4.900 – 1.075 = 3.825 lei

Valoare totală netă a câștigurilor = 500 + 3.825 = 4.325 lei


1. Ana Dumitru, antrenoare a unei echipe de gimnastică din Deva și, totodată, gimnastă de

performanță, a câștigat în cursul anului 2013 următoarele premii: în luna iunie, un premiu în valoare

de 10.000 lei, ca urmare a calificării la campionatele mondiale; un premiu în valoare de 3.500 lei la

olimpiada de gimnastică națională, în luna august.

Determinați impozitul total datorat de către doamna Ana Dumitru pentru câștigurile

obținute.

2. Domnul Popescu Ion a realizat următoarele câștiguri în cursul anului 2013: câştig brut la

Loto 3.700 lei, în luna mai; câștig brut la Stanleybet (pariuri sportive) 550 lei, în data de 7 iunie

2013 și un alt cîștig la Stanleybet, în valoare brută de 1.730 lei, în data de 27 iunie.

Determinați valoarea totală netă a câștigurilor obținute de către domnul Popescu Ion în

cursul anului 2013.

36




4.9. Venituri din transferul proprietăţilor imobiliare din patrimoniul personal

La transferul dreptului de proprietate şi al dezmembrămintelor acestuia, prin acte juridice

între vii asupra construcţiilor de orice fel şi a terenurilor aferente acestora, precum şi asupra

terenurilor de orice fel fără construcţii, contribuabilii datorează un impozit care se calculează astfel:

a) pentru construcţiile de orice fel cu terenurile aferente acestora, precum şi pentru terenurile

de orice

fel fără construcţii, dobândite într-un termen de până la 3 ani inclusiv:

- 3% până la valoarea de 200.000 lei inclusiv;

- peste 200.000 lei, 6.000 lei + 2% calculate la valoarea ce depăşeşte 200.000 lei

inclusiv;

b) pentru imobilele descrise la lit. a), dobândite la o dată mai mare de 3 ani:

- 2% până la valoarea de 200.000 lei inclusiv;

- peste 200.000 lei, 4.000 lei + 1% calculat la valoarea ce depăşeşte 200.000 lei

inclusiv.

Impozitul nu se datorează în următoarele cazuri:

a) la dobândirea dreptului de proprietate asupra terenurilor şi construcţiilor de orice fel, prin

reconstituirea dreptului de proprietate în temeiul legilor speciale;

b) la dobândirea dreptului de proprietate cu titlul de donaţie între rude şi afini până la gradul

al III- lea inclusiv, precum şi între soţi.

37

Impozitul se va calcula şi se va încasa de notarul public înainte de autentificarea actului sau,

după caz, întocmirea încheierii de finalizare a succesiunii. Impozitul calculat şi încasat se virează

până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care a fost reţinut.


1. Andrei Delia, persoană fizică română, vinde la data de 23 februarie 2013, următoarele

bunuri deţinute în patrimonial personal: un apartament (deţinut de la data de 1 ianuarie 2011) la

preţul de 110.000 euro; un teren (deţinut în patrimoniul personal de 1 an) la preţul de 90.000 lei; o

casă (deţinută în patrimoniu de la data de 11 iunie 2005) la preţul de 150.000 dolari. Cursul de

schimb la momentul vânzării a fost de 4,3557 lei/euro, respective 3,2954 lei/dolar. Determinaţi

impozitul reţinut de către biroul notarial la încheierea fiecărei tranzacţii în parte.

Rezolvare

Imobil este deținut în proprietate din data de 1 ianuarie 2011, deci pe o perioadă mai mică de

3 ani și în funcție de valoarea în lei a acestuia cota de impunere va fi de 3% sau 2%

Valoare imobil = 110.000 × 4,3557 = 479.127 lei

Impozit = 6.000 + (479.127 – 200.000) × 2% = 11.583 lei

Terenul este deținut pe o perioadă mai mică de 3 ani și are și o valoarea sub 200.000 lei, deci

cota de impozit va fi de 3%.

Impozit reţinut = 3% × 90.000 = 2.700 lei

Casa este deținută în proprietate pe o perioadă mai mare de 3 ani și în funcție de

contravalorea acesteia în lei, cota de impozit va fi 2% sau 1%.

Valoare imobil = 150.000 × 3,2954 = 494.310 lei

Impozit = 4.000 + (494.310 – 200.000) × 1% = 6.943 lei


38


1. Andrei Ileana, persoană fizică română, vinde la data de 7 iulie 2013, următoarele bunuri

deţinute în patrimonial personal: un apartament (deţinut de la data de 1 ianuarie 2009) la preţul de

110.000 euro; un teren (deţinut în patrimoniul personal de 5 ani) la preţul de 90.000 lei; o casă

(deţinută în patrimoniu de la data de 11 iunie 2011) la preţul de 150.000 dolari. Cursul de schimb la

momentul vânzării a fost de 4,5142 lei/euro, respectiv 3,6480 lei/dolar.

Determinaţi impozitul reţinut de către biroul notarial la încheierea fiecărei tranzacţii în parte.




4.10. Veniturile din investiţii

Veniturile din investiţii cuprind:

a) dividende;

b) venituri impozabile din dobânzi;

c) câştiguri din transferul titlurilor de valoare definite potrivit prevederilor legale;

d) venituri din operaţiuni de vânzare-cumpărare de valută la termen, pe bază de contract,

precum şi orice alte operaţiuni similare;

e) venituri din lichidarea unei persoane juridice.

Veniturile sub formă de dividende, inclusiv sumele primite ca urmare a deţinerii de titluri de

participare la fondurile închise de investiţii, se impun cu o cotă de 16% din suma acestora.

Obligaţia calculării şi reţinerii impozitului pe veniturile sub formă de dividende revine

persoanelor juridice, odată cu plata dividendelor către acţionari sau asociaţi. Termenul de virare a

impozitului este până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care se face plata. În cazul

dividendelor distribuite, dar care nu au fost plătite acţionarilor sau asociaţilor până la sfârşitul

anului în care s-au aprobat situaţiile financiare anuale, impozitul pe dividende se plăteşte până la

data de 25 ianuarie inclusiv a anului următor.

Sunt considerate venituri din dobânzi următoarele:

- dobânzi obţinute din obligaţiuni;

39

- dobânzi obţinute pentru depozitele la termen, inclusiv la certificatele de depozit;

- suma primită sub formă de dobândă pentru împrumuturile acordate;

- alte venituri obţinute din titluri de creanţă.

Veniturile sub formă de dobânzi pentru depozitele la vedere/conturi curente, precum şi cele

la depozitele clienţilor, constituite în baza legislaţiei privind economisirea şi creditarea în sistem

colectiv pentru domeniul locativ, realizate începând cu 1 iulie 2010, se impun cu o cotă de 16% din

suma acestora, impozitul fiind final, indiferent de data constituirii raportului juridic.

Impozitul se calculează şi se reţine de către plătitorii de astfel de venituri la momentul

înregistrării în contul curent sau în contul de depozit al titularului. Baza de calcul asupra căreia se

aplică cota de impozit de 16% este constituită din veniturile calculate începând cu data de 1 iulie

2010 până la data scadenței depozitului și înregistrate în contul curent sau în contul de depozit al

titularului. Virarea impozitului se face lunar, până la data de 25 inclusiv a lunii următoare

înregistrării în cont.

Veniturile sub formă de dobânzi realizate până la data de 30 iunie 2010 inclusiv sunt

venituri neimpozabile.

Potrivit prevederilor legale (Cod Fiscal) titlurile de valoare sunt reprezentate de orice valori

mobiliare, titluri de participare la un fond deschis de investiţii sau alt instrument financiar, calificat

astfel de către Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare, inclusiv instrumente financiare derivate,

precum şi părţile sociale.

Câştigul/pierderea din transferul titlurilor de valoare, altele decât titlurile de participare la

fondurile deschise de investiţii şi părţile sociale, reprezintă diferenţa pozitivă/negativă dintre preţul

de vânzare şi preţul de cumpărare pe tipuri de titluri de valori, diminuată, după caz, cu costurile

aferente tranzacţiei.

Câştigul net determinat la sfârşitul fiecărui trimestru din transferul titlurilor de valoare, altele

decât părţile sociale şi valorile mobiliare în cazul societăţilor închise, se impune cu o cotă de 16%.

Obligaţia calculării impozitului reprezentând plată anticipată trimestrială în contul

impozitului pe câştigul net anual impozabil revine contribuabilului, pe baza declaraţiei de impunere

trimestrială depusă până la data de 25 inclusiv a lunii următoare fiecărui trimestru. Termenul de

declarare constituie şi termen de plată a impozitului reprezentând plată anticipată trimestrială, către

bugetul de stat.

Plata anticipată aferentă fiecărui trimestru se determină ca diferență între impozitul pe

câștigul net cumulat de la începutul anului până la sfârșitul trimestrului pentru care se face calculul

și impozitul pe câștigul net cumulat de la începutul anului până la sfârșitul trimestrului anterior.

40

Mențiune!!! În conformitate cu prevederile legale (Cod Fiscal) persoanele care realizează

exclusiv venituri din dividende sau venituri din dobânzi sunt obligate la plata contribuție de

asigurări sociale de sănătate, la nivelul cotei individuale. Dacă pe lângă veniturile din dividende sau

dobânzi persoanele realizează și alte tipuri de venituri, ca de exemplu venituri din salarii, atunci, nu

mai există obligativitatea plății contribuției de asigurări sociale pentru astfel de venituri.

4.10.1 Aplicaţii rezolvate

1. Ionescu Iulian este o persoană fizică rezidentă care în cursul anului 2013 a obţinut

următoarele venituri, pe lângă venitul lunar din salariu:

venituri brute din dividende în valoare de 5.000 lei, în contul acțiunilor deținute la societatea

comercială NEXUS S.A;

în luna aprilie a câştigat la Loto un premiu în valoare brută de 500 lei;

venituri din dobânzi aferente unui depozit la termen în valoare de 3.000 lei.

Determinaţi:

(a) impozitul total suportat de persoana fizică pentru veniturile din investiţii realizate, impozit

calculat şi reţinut la sursă de către plătitorii de venituri;

(b) impozitul final total datorat de contribuabil.

Rezolvare

(a) Impozit pe veniturile din investiţii ( impozit pe dividende ) = 16% × 5.000 = 800 lei

Dividende nete încasate = 5.000 – 800 = 4.200 lei

(b) Impozit pe veniturile din jocuri de noroc = 0 lei (câștigul brut este sub valoarea neimpozabilă de

600 lei stabilită prin legislatia în vigoare)

Impozit pentru veniturile aferente depozitului la termen = 16% × 3.000 = 480 lei

Total impozit final = 800 + 0 + 480 = 1.280 lei


41


















1. O persoană fizică rezidentă obţine în cursul anului 2013 următoarele venituri, pe lângă

venituri din salariu:

venituri brute din dividende în valoare de 7.000 lei, în contul acțiunilor deținute la S.C.

BULINA S.A;

venituri din dobânzi: 200 lei dobândă aferentă contului curent și 1.200 lei dobândă aferentă

unui depozit la termen.

Determinaţi impozitul total suportat de persoana fizică pentru veniturile din investiţii

realizate, impozit calculat şi reţinut la sursă de către plătitorii de venituri.





TAXA PE VALOAREA ADĂUGATĂ

Cuprins


6.2. Operaţiuni impozabile

6.3. Baza impozabilă

6.4. Cotele de impozitare şi regimul deductibilităţii

6.5. Determinarea taxei pe valoarea adăugată

6.6. Aplicaţii rezolvate

6.7. Teste de autoevaluare a cunoştinţelor


Cuvinte cheie: valoare adăugată, taxă, taxa pe valoarea adăugată, operaţiuni impozabile,

locul operaţiunii, persoane impozabile, fapt generator, exigibilitate, baza de impozitare, cotele de

taxă, operaţiuni scutite, operaţiuni intracomunitare, regimul deducerilor, plătitor, suportator, pro-

42








rată, taxa pe valoarea adăugată colectată, taxa pe valoarea adăugată deductibilă, taxa pe valoarea

adăugată de dedus.


identifice şi utilizeze corect noţiunile din sfera taxei pe valoarea adăugată;

recunoască operaţiunile cuprinse în sfera de aplicare a taxei, precum şi locul

livrării/prestării acestora;

identifice operaţiunile impozabile, precum şi operaţiunile scutite de taxă;

recunoască faptul generator şi exigibilitatea taxei pe valoarea adăugată;

determine baza de impozitare pentru livrările de bunuri şi prestările de servicii, având în

vedere şi ajustările posibile ale acesteia;

recunoască persoanele impozabile, cotele de impozitare şi persoanele obligate la plata

taxei;

recunoaşte regimul deducerilor în funcţie de tipul activităţilor desfăşurate de persoanele

impozabile, fiind capabil să determine şi să aplice corect pro-rata;

descrie lucruri de bază cu privire la facturare, la declararea şi plata taxei pe valoarea

adăugată.

6.2. Operaţiuni impozabile

Taxa pe valoarea adăugată este un impozit indirect datorat la bugetul statului.

Din punct de vedere al taxei sunt operaţiuni impozabile în România cele care îndeplinesc

cumulativ următoarele condiţii:

a) constituie sau sunt asimilate cu o livrare de bunuri sau o prestare de servicii, în sfera taxei,

efectuate cu plată;

b) locul de livrare a bunurilor sau de prestare a serviciilor este considerat a fi în România;

c) livrarea bunurilor sau prestarea serviciilor este realizată de o persoană impozabilă, acţionând ca

atare;

d) livrarea bunurilor sau prestarea serviciilor să rezulte din una dintre activităţile economice

prevăzute în Codul Fiscal;

e) importul de bunuri efectuat în România de orice persoană, dacă locul importului este în România.

Operaţiunile impozabile pot fi:

a) operaţiuni taxabile, pentru care se aplică cotele de taxă în vigoare în Codul Fiscal;

b) operaţiuni scutite de taxă cu drept de deducere, pentru care nu se datorează taxa, dar este permisă

deducerea taxei datorate sau achitate pentru achiziţii;

43

c) operaţiuni scutite de taxă fără drept de deducere, pentru care nu se datorează taxa şi nu este

permisă deducerea taxei datorate sau achitate pentru achiziţii;

d) importuri şi achiziţii intracomunitare, scutite de taxă;

e) operaţiuni prevăzute la lit. a) - c), care sunt scutite fără drept de deducere, fiind efectuate de

întreprinderile mici care aplică regimul special de scutire prevăzut în Cod, pentru care nu se

datorează taxa şi nu este permisă deducerea taxei datorate sau achitate pentru achiziţii.

Se consideră a fi locul livrării de bunuri:

a) locul unde se găsesc bunurile în momentul când începe expedierea sau transportul, în cazul

bunurilor care sunt expediate sau transportate de furnizor, de cumpărător sau de un terţ. Dacă

locul livrării se situează în afara teritoriului comunitar, locul livrării realizate de către importator

şi locul oricărei livrări ulterioare se consideră în statul membru de import al bunurilor, iar

bunurile se consideră a fi transportate sau expediate din statul membru de import;

b) locul unde se efectuează instalarea sau montajul, de către furnizor sau de către altă persoană în

numele furnizorului, în cazul bunurilor care fac obiectul unei instalări sau unui montaj;

c) locul unde se găsesc bunurile atunci când sunt puse la dispoziţia cumpărătorului, în cazul

bunurilor care nu sunt expediate sau transportate;

d) locul de plecare a transportului de pasageri, în cazul în care livrările de bunuri sunt efectuate la

bordul unui vapor, avion sau tren, pentru partea din transportul de pasageri efectuată în

interiorul Comunităţii, dacă:

1. partea transportului de pasageri efectuată în interiorul Comunităţii reprezintă partea

transportului, efectuată fără nici o oprire în afara Comunităţii, între locul de plecare şi locul de

sosire ale transportului de pasageri;

2. locul de plecare a transportului de pasageri reprezintă primul punct de îmbarcare a

pasagerilor în interiorul Comunităţii, eventual după o oprire în afara Comunităţii;

3. locul de sosire a transportului de pasageri reprezintă ultimul punct de debarcare prevăzut în

interiorul Comunităţii pentru pasagerii care s-au îmbarcat în interiorul Comunităţii, eventual

înainte de o oprire în afara Comunităţii;

Locul achiziţiei intracomunitare de bunuri

(1) Locul achiziţiei intracomunitare de bunuri se consideră a fi locul unde se găsesc bunurile în

momentul în care se încheie expedierea sau transportul bunurilor;

(2) În cazul achiziţiei intracomunitare de bunuri, prevăzută la art. 126 alin. (3) lit. a) din Codul

Fiscal, dacă cumpărătorul îi comunică furnizorului un cod de înregistrare în scopuri de TVA

valabil, emis de autorităţile unui stat membru, altul decât cel în care are loc achiziţia

44

intracomunitară, locul respectivei achiziţii intracomunitare se consideră în statul membru care a

emis codul de înregistrare în scopuri de TVA. Aceste precizări nu sunt valabile în cazul în care

cumpărătorul face dovada că achiziţia intracomunitară a fost supusă la plata taxei pe valoarea

adăugată în statul membru în care are loc achiziţia intracomunitară;

(3) Dacă o achiziţie intracomunitară a fost supusă la plata taxei în alt stat membru, conform

punctului (1), şi în România, conform punctului (2), baza de impozitare se reduce în mod

corespunzător în România.

6.3. Baza de impozitare

Este considerată persoană impozabilă orice persoană care desfăşoară, de o manieră

independentă şi indiferent de loc, activităţi economice (activităţile producătorilor comercianţilor sau

prestatorilor de servicii, inclusiv activităţile extractive, agricole şi activităţile profesiilor libere sau

asimilate acestora, precum şi exploatarea bunurilor corporale sau necorporale în scopul obţinerii de

venituri cu caracter de continuitate), oricare ar fi scopul sau rezultatul acestei activităţi.

Faptul generator reprezintă faptul prin care sunt realizate condiţiile legale necesare pentru

exigibilitatea taxei.

Exigibilitatea taxei reprezintă data la care autoritatea fiscală devine îndreptăţită, în baza

legii, să solicite plata de către persoanele obligate la plata taxei, chiar dacă plata acestei taxe poate fi

amânată.

În general, exigibilitatea taxei intervine la data la care are loc faptul generator.

Prin excepție, exigibilitatea taxei intervine:

a) la data emiterii unei facturi, înainte de data la care intervine faptul generator;

b) la data la care se încasează avansul, pentru plăţile în avans efectuate înainte de data la care

intervine faptul generator;

c) la data extragerii numerarului, pentru livrările de bunuri sau prestările de servicii realizate prin

mașini automate de vânzare, de jocuri sau alte mașini similare;

d) la data încasării contravalorii integrale sau parțiale a livrării de bunuri ori a prestării de servicii,

în cazul persoanelor impozabile care aplică sistemul TVA la încasare.

Sistemul TVA la încasare se aplică:

în cazul persoanelor impozabile înregistrate în scopuri de TVA, care au sediul activităţii

economice în România şi a căror cifră de afaceri în anul calendaristic precedent nu depăşeşte

45

plafonul de 2.250.000 lei. Persoana impozabilă care în anul precedent nu a aplicat sistemul

TVA la încasare, dar a cărei cifra de afaceri pentru anul respectiv este inferioară plafonului

de 2.250.000 lei, aplică sistemul TVA la încasare începând cu prima zi a celei de-a doua

perioade fiscale din anul următor celui în care nu a depăşit plafonul.

Cifra de afaceri pentru calculul plafonului de 2.250.000 lei este constituită din valoarea totală a

livrărilor de bunuri şi a prestărilor de servicii taxabile şi/sau scutite cu drept de deducere,

precum şi a operaţiunilor rezultate din activităţi economice pentru care locul livrării/prestării se

consideră ca fiind în străinătate, realizate în cursul unui an calendaristic;

în cazul persoanelor impozabile, care au sediul activităţii economice în România, care se

înregistrează în scopuri de TVA în cursul anului calendaristic curent, începând cu data

înregistrării în scopuri de TVA.

Dacă în cursul anului calendaristic curent cifra de afaceri a persoanelor impozabile prevăzute mai

sus depăşeşte plafonul de 2.250.000 lei, sistemul TVA la încasare se aplică până la sfârșitul

perioadei fiscale următoare celei în care plafonul a fost depășit.

În cazul în care persoanele impozabile obligate la aplicarea sistemului TVA la încasare nu au

încasat contravaloarea integrală sau parţială a livrării de bunuri ori a prestării de servicii în termen

de 90 de zile calendaristice de la data emiterii facturii, calculate conform dispoziţiilor Codului de

procedură civilă, exigibilitatea taxei aferente contravalorii neîncasate intervine în cea de-a 90-a zi

calendaristică, de la data emiterii facturii. În situaţia în care factura nu a fost emisă în termenul

prevăzut de lege, exigibilitatea taxei aferente contravalorii neîncasate intervine în cea de-a 90-a zi

calendaristică de la termenul-limită prevăzut de lege pentru emiterea facturii, calculată conform

dispoziţiilor Codului de procedură civilă.

Exigibilitatea plăţii taxei reprezintă data la care o persoană are obligaţia de a plăti taxa la

bugetul statului. Această dată determină şi momentul de la care se datorează majorări de întârziere

pentru neplata taxei.

Orice persoană trebuie să achite taxa de plată organelor fiscale până la data la care are

obligaţia depunerii unuia dintre deconturile sau declaraţiile (Decont de taxă, Decont special de taxă,

Declaraţia vamală de import, etc.) prevăzute de Codul Fiscal.

Baza de impozitare reprezintă contravaloarea unei livrări de bunuri sau prestări de servicii

impozabile, a unui import impozabil sau a unei achiziţii intracomunitare impozabile.

Baza de impozitare cuprinde următoarele: impozitele şi taxele, dacă prin lege nu se prevede

altfel, cu excepţia taxei pe valoarea adăugată; cheltuielile accesorii, cum sunt: comisioanele,

46

cheltuielile de ambalare, transport şi asigurare, solicitate de către furnizor/prestator cumpărătorului

sau beneficiarului.

Baza de impozitare nu cuprinde următoarele: rabaturile, remizele, risturnele, sconturile şi

alte reduceri de preţ, acordate de furnizori direct clienţilor la data exigibilităţii taxei; sumele

reprezentând daune-interese, stabilite prin hotărâre judecătorească definitivă şi irevocabilă,

penalizările şi orice alte sume solicitate pentru neîndeplinirea totală sau parţială a obligaţiilor

contractuale, dacă sunt percepute peste preţurile şi/sau tarifele negociate; dobânzile, percepute după

data livrării sau prestării, pentru plăţi cu întârziere; valoarea ambalajelor care circulă între furnizorii

de marfă şi clienţi, prin schimb, fără facturare, etc.

Baza de impozitare pentru importul de bunuri este valoarea în vamă a bunurilor, stabilită

conform legislaţiei vamale în vigoare, la care se adaugă orice taxe, impozite, comisioane şi alte taxe

datorate în afara României, precum şi cele datorate ca urmare a importului bunurilor în România, cu

excepţia taxei pe valoarea adăugată care urmează a fi percepută.

Baza de impozitare cuprinde cheltuielile accesorii, precum comisioanele şi cheltuielile de

ambalare, transport şi asigurare, care intervin până la primul loc de destinaţie a bunurilor în

România, în măsura în care aceste cheltuieli nu au fost cuprinse în baza de impozitare stabilită

anterior.

Dacă elementele folosite la stabilirea bazei de impozitare a unui import de bunuri se exprimă

în valută, cursul de schimb valutar se stabileşte conform prevederilor comunitare care

reglementează calculul valorii în vamă.

Persoanele înregistrate în scopuri de TVA conform prevederilor Codului fiscal au obligația

depunerii la organele fiscale competente, pentru fiecare perioadă fiscală, un decont de taxă (D300

Decont de taxa pe valoarea adăugată (OPANAF 1790/2012) – Anexa nr. 13), până la data de 25

inclusiv a lunii următoare celei în care se încheie perioada fiscală respectivă.

6.4. Cotele de impozitare şi regimul deductibilităţii

Cota standard este de 24% şi se aplică asupra bazei de impozitare pentru operaţiunile

impozabile care nu sunt scutite de taxă sau care nu sunt supuse cotelor reduse.

47

Cota redusă de 9% se aplică asupra bazei de impozitare pentru următoarele prestări de

servicii şi/sau livrări de bunuri: serviciile constând în permiterea accesului la castele, muzee, case

memoriale, monumente istorice, monumente de arhitectură şi arheologice, grădini zoologice şi

botanice, târguri, expoziţii şi evenimente culturale, cinematografe, altele decât cele scutite; livrarea

de manuale şcolare, cărţi, ziare şi reviste, cu excepţia celor destinate exclusiv sau în principal

publicităţii; livrarea de proteze şi accesorii ale acestora, cu excepţia protezelor dentare; livrarea de

produse ortopedice; livrarea de medicamente de uz uman şi veterinar; cazarea în cadrul sectorului

hotelier sau al sectoarelor cu funcţie similară, inclusiv închirierea terenurilor amenajate pentru

camping; livrarea tuturor sortimentele de pâine, a altor specialităţi de panificaţie, precum şi a unor

sortimente de făină (de grâu şi de secară).

Cota redusă de 5% se aplică asupra bazei de impozitare pentru livrarea locuinţelor ca parte a

politicii sociale, inclusiv a terenului pe care sunt construite. Terenul pe care este construită locuinţa

include şi amprenta la sol a locuinţei.

Printre operaţiunile scutite de taxă cu drept de deducere se numără:

1. exporturile şi alte operaţiuni similare;

2. livrările intracomunitare;

3. transportul internaţional şi intracomunitar.

Dintre operaţiunile scutite de taxă fără drept de deducere enumerăm:

spitalizarea, îngrijirile medicale şi operaţiunile strâns legate de acestea, desfăşurate de

unităţi autorizate pentru astfel de activităţi, indiferent de forma de organizare;

prestările de servicii efectuate în cadrul profesiunii lor de către stomatologi şi tehnicieni

dentari, precum şi livrarea de proteze dentare efectuată de stomatologi şi de tehnicieni

dentari;

livrările de organe, sânge şi lapte, de provenienţă umană;

activitatea de învăţământ prevăzută în Legea învăţământului;

prestările de servicii şi/sau livrările de bunuri strâns legate de protecţia copiilor şi a tinerilor,

efectuate de instituţiile publice sau de alte entităţi recunoscute ca având caracter social;

activităţile specifice posturilor publice de radio şi televiziune, altele decât activităţile de

natură comercială;

serviciile publice poştale, precum şi livrarea de bunuri aferentă acestora.

6.5. Determinarea taxei pe valoarea adăugată

48

Taxa pe valoarea adăugată se determină prin aplicarea cotei de impunere asupra bazei de

calcul (valoarea adăugată).

Persoana impozabilă care realizează sau urmează să realizeze atât operaţiuni care dau drept

de deducere, cât şi operaţiuni care nu dau drept de deducere este denumită persoană impozabilă cu

regim mixt. Acestea determină TVA de dedus pe baza pro-ratei.

Persoana care realizează atât operaţiuni pentru care nu are calitatea de persoană impozabilă,

cât şi operaţiuni pentru care are calitatea de persoană impozabilă este denumită persoană parţial

impozabilă.

Dacă persoana parţial impozabilă desfăşoară activităţi în calitate de persoană impozabilă, din

care rezultă atât operaţiuni cu drept de deducere, cât şi operaţiuni fără drept de deducere, este

considerată persoană impozabilă cu regim mixt pentru respectivele activităţi.

Pro-rata se determină ca raport între:

a) suma totală, fără taxă, dar cuprinzând subvenţiile legate direct de preţ, a operaţiunilor constând în

livrări de bunuri şi prestări de servicii care permit exercitarea dreptului de deducere, la

numărător; şi

b) suma totală, fără taxă, a operaţiunilor prevăzute la lit. a) şi a operaţiunilor constând în livrări de

bunuri şi prestări de servicii care nu permit exercitarea dreptului de deducere, la numitor. Se

includ sumele primite de la bugetul statului sau bugetele locale, acordate în scopul finanţării

operaţiunilor scutite fără drept de deducere sau operaţiunilor care nu se află în sfera de aplicare

a taxei.

Pro-rata definitivă se determină anual, iar calculul acesteia include toate operaţiunile pentru

care exigibilitatea taxei ia naştere în timpul anului calendaristic respectiv. Pro-rata definitivă se

determină procentual şi se rotunjeşte până la cifra unităţilor imediat următoare. La decontul de taxă

se anexează un document care prezintă metoda de calcul al pro-ratei definitive.

Pro-rata aplicabilă provizoriu pentru un an este pro-rata definitivă determinată pentru anul

precedent, sau pro-rata estimată pe baza operaţiunilor prevăzute a fi realizate în anul calendaristic

curent, în cazul persoanelor impozabile pentru care ponderea operaţiunilor cu drept de deducere în

totalul operaţiunilor se modifică în anul curent faţă de anul precedent.

Persoanele impozabile trebuie să comunice organului fiscal competent, la începutul fiecărui

an fiscal, cel mai târziu până la data de 25 ianuarie inclusiv, pro-rata provizorie care va fi aplicată în

anul respectiv, precum şi modul de determinare a acesteia.

În cazul unei persoane impozabile nou-înregistrate, pro-rata aplicabilă provizoriu este pro-

rata estimată pe baza operaţiunilor preconizate a fi realizate în timpul anului calendaristic curent,

49

care trebuie comunicată cel mai târziu până la data la care persoana impozabilă trebuie să depună

primul său decont de taxă.

Taxa de dedus într-un an calendaristic se determină provizoriu prin înmulţirea valorii taxei

deductibile pentru fiecare perioadă fiscală din acel an calendaristic cu pro-rata provizorie

determinată pentru anul respectiv. Taxa de dedus pentru un an calendaristic se calculează definitiv

prin înmulţirea sumei totale a taxei deductibile din anul calendaristic respectiv cu pro-rata definitivă

determinată pentru anul respectiv.

La sfârşitul anului, persoanele impozabile cu regim mixt trebuie să ajusteze taxa dedusă

provizoriu astfel:

a) din taxa de dedus determinată definitiv se scade taxa dedusă într-un an determinată

provizoriu;

b) rezultatul diferenţei de la lit. a), în plus sau în minus după caz, se înscrie în rândul de

regularizări din decontul de taxă aferent ultimei perioade fiscale a anului, sau în decontul

de taxă aferent ultimei perioade fiscale a persoanei impozabile, în cazul anulării

înregistrării acesteia.


1. Societatea ”GRĂDINA” S.A. înregistrată în scopuri de TVA vă pune la dispoziție

următoarele informații cu privire la operaţiunile efectuate în luna martie:

- livrează pe data de 10 martie către societatea ”GOSPODARUL” S.A. 1.000 borcane de gem de

caise la un preț negociat de 3 lei/borcan (prețul negociat este un preț exclusiv TVA). Borcanele sunt

ambalate în cutii de carton a câte 20 de borcane/cutie. Ambalajele sunt facturate clientului la

valoarea de 1 leu/cutie (valoarea exclusiv TVA).

- în momentul întocmirii facturii societatea GRĂDINA acordă clientului, societatea

GOSPODARUL, o reducere de 10% din valoarea totală a facturii, exclusiv TVA;

- livrează pe data 15 martie către același client 1.500 borcane de compot de prune la un preț cu

amănuntul de 5 lei/borcan (prețul cu amănuntul este un preț inclusiv TVA). Borcanele sunt

ambalate în cutii de carton a câte 30 de borcane/cutie. Ambalajele circulă între cele două societăți

prin liber schimb, fără facturare, datorită relației comerciale de durată stabilită între cele două părţi.

Societatea GOSPODARUL vă comunică următoarele:

50


- toate produsele sunt comercializate prin magazinele proprii;

- societatea vinde către populaţie borcanele de gem la un preţ unitar de 12 lei/bucată;

- societatea vinde borcanele de compot către populaţie, practicând o cotă de adaos comercial de

70%;

Mențiune: TVA = 24%, se ignoră potențialul impact al TVA la încasare.

Cerințe:

a) determinați TVA colectată de către societatea GRĂDINA pentru cele două tranzacții aferente

lunii martie;

b) determinați TVA deductibilă și TVA colectată de către societatea GOSPODARUL aferente celor

2 tranzacții;

c) determinați TVA de plată/suma negativă a taxei aferentă operaţiunilor efectuate de către

societatea GOSPODARUL în luna martie;

d) determinați prețul de vânzare cu amănuntul (preț inclusiv TVA) pentru un borcan de compot

comercializat de către societatea GOSPODARUL.

Rezolvare

a) TVA c = 24% * BAZA = 24% * 8.793,39 = 2.110 lei

10 III: BAZA = (1.000* 3 + 1.000/20 * 1)*0,9 = 2.745 lei

15 III: BAZA = 1.500*5/ 1,24 = 6.048,39 lei

BAZA = 8.793,39

b) TVAd (GOSPODARUL) = TVAc (GRĂDINA) = 2.110 lei

TVAc = 24% * BAZA = 24% * 19.959,68 = 4.790 lei

10 III: BAZA = 1.000 *12/1,24 = 9.677,42 lei

15III: BAZA = 6.048,39 * 1,7 = 10.282,26 lei

BAZA = 9.677,42 + 10.282,26 = 19.959,68 lei

c) TVA de plată = TVAc – TVAd = 4.790 – 2.110 = 2.680 lei

51

d) preț de vânzare cu amănuntul inclusiv TVA = 10.282,26*1,24/1.500 = 8,5 lei/borcan de compot

2. Societatea ”OGLINDA”S.A. înregistrată în scopuri de TVA activează în domeniul

farmaceutic, comercializând atât produse medicamentoase de uz uman cât și produse de natură

cosmetică. Societatea vă pune la dispoziție următoarele informații cu privire la operațiunile realizate

în luna aprilie:

- a livrat pe piața internă către clienți persoane juridice înregistrați în scopuri de TVA, produse

cosmetice în valoare de 320.700 lei (exclusiv TVA);

- a achiziționat de la ”ANTIBIOTICE” S.A. medicamente de uz uman în valoare de 890.000 lei

(exclusiv TVA);

- a vândut pe piața internă către consumatorii finali, produse medicamentoase, încasând 568.730 lei

(inclusiv TVA);

- a vândut pe piața internă către consumatorii finali, produse cosmetice, încasând 125.890 lei

(inclusiv TVA);

- a achiziționat de la societatea ”LABORATORUL DE FRUMUSEȚE” S.A., societate înregistrată

în scopuri de TVA, produse cosmetice în valoare de 900.700 lei (exclusiv TVA).

Mențiune: TVA 9% pentru produsele medicamentoase de uz uman și TVA 24% pentru produsele

cosmetice. Notă: se ignoră potențialul impact al TVA la încasare

Cerințe:

a) determinați TVA colectată (TVAc) de către societatea OGLINDA în luna aprilie;

b) determinați TVA deductibilă (TVAd) de către societatea OGLINDA în luna aprilie;

c) determinați TVA de plată (în cazul în care TVAc > TVAd) sau suma negativă a TVA (în

cazul în care TVAc < TVAd) în luna aprilie

Rezolvare

a) TVAc = 24% * 320.700 + 568.730 * 0,09/1,09 + 125,890 * 0,24/1,24 = 148.293 lei

b) TVAd = 9% * 890.000 + 24% * 900.700 = 296.268 lei

c) TVAc < TVAd => Suma negativă a taxei = 296.268 – 148.293 = 147.975 lei

52


3. Operatorul economic ”SĂNĂTATE” S.A. din domeniul medical (profil de farmacie și

alte servicii medicale – îngrijire medicală) înregistrat în scopuri de TVA în România și plătitor de

TVA în România, a realizat în luna februarie 2013, următoarele operațiuni (toate valorile sunt

exclusiv TVA):

- primeşte facturi aferente serviciilor prestate de către furnizorii săi, în sumă de 6.200 lei;

- achiziționează de pe piața internă produse de birotică şi papetărie, în sumă de 180 lei;

- achiziționează 2.700 cutii de paracetamol, la un preț de 1 leu/cutie;

- livrează pe piața internă 1.000 cutii de paracetamol, la un preț de 2,2 lei/cutie;

- exportă 700 cutii de paracetamol, la un preț de 1,22 lei/ cutie;

- prestează servicii medicale (consultații medicale) în sumă de 3.000 lei.

Mențiune: Achiziția medicamentelor se face doar cu scop de revânzare, însă restul achizițiilor nu

pot fi separate pe cele două tipuri de activităţi desfăşurate: farmacie şi servicii medicale.

Determinați TVA deductibilă, TVA colectată, TVA de plată sau suma negativă a taxei.

Notă: se ignoră potențialul impact al TVA la încasare.

Rezolvare

În conformitate cu prevederile art. 1471 (1) agentul economic se încadrează în profilul

persoanei impozabile cu regim mixt și este obligată la determinarea pro-ratei în conformitate

cu prevederile respectivului articol.

ATENȚIE!!! Achiziția și livrarea de medicamente de uz uman se impune cu cote redusă de

TVA (art. 140, alin. d)

Exportul este o activitate scutită de TVA cu drept de deducere (art 1431), iar prestarea de

servicii medicale este o activitate scutită de TVA fără drept de deducere (art. 141).

TVA d = (180 + 6.200)* 24% + 2.700 *1* 9% = 1.774 lei

TVA c = 1.000*2,2 * 9% = 198 lei

Pentru că agentul economic desfășoară o activitate cu caracter mixt acesta trebuie să utilizeze pro-

rata pentru determinarea TVA-ului de dedus.

Pentru evidenţierea modului de determinare a pro-ratei, presupunem în cadrul exemplului nostru ca

agentul economic determină pro-rata lunar. Aceasta este doar o ipoteză de lucru în cadrul aplicaţiei

53


noastre, deoarece, în realitate - conform prevederilor Codului fiscal - agentul economic utilizează în

cursul anului o pro-rată provizorie, urmând să facă regularizarea situaţiei la sfârşitul anului, pe baza

pro-ratei definitive.

Pro-rata = venituri din operațiuni cu drept de deducere / total venituri

Pro-rata = (1.000 *2,2 + 700 * 1,22) / (1.000 *2,2 + 700 * 1,22 + 3.000) = 3054 / 6054 = 50,44%,

care se rotunjeşte la întregul imediat următor => pro-rata = 51%

ATENȚIE!!! Pentru că se cunoaște destinația clară a achiziției de medicamente (vezi

menținea) această operațiune nu intră în sfera de aplicare a pro-ratei. De altfel, în sfera de

aplicabilitate a pro-ratei intră doar operațiunile pentru care nu se cunoaște exact destinația

acestora pe operațiuni cu și fără drept de deducere!!! Astfel:

TVA de dedus = 51% * (180 + 6.200)*24% + 2.700*9% = 1.024 lei

TVA c < TVA de dedus =>

Sumă negativă a taxei = TVA de dedus - TVA colectată = 1.024 – 198 = 826 lei

Presupunând că agentul economic are ca perioadă impozabilă luna, acesta trebuie să depună

Decontul de TVA (D300) aferent lunii februarie 2013 până la data de 25 martie 2013 (a se vedea

Anexa E)

4. O societate comercială se înființează pe data de 15 aprilie a.c, estimând că va realiza o

cifră de afaceri redusă și ca urmare nu se înregistrează în scop de TVA, optând pentru regimul

special aplicabil micilor întreprinderi (art.152). La sfârșitul anului se constată că cifra de afaceri a

fost de 91.000 lei. Mai poate fi considerată societatea comercială neplătitoare de TVA la finele

anului?

Rezolvare

Art. 152 – plafonul anual este egal cu echivalentul în lei a 65.000 euro, determinat la cursul de

schimb de la data aderării României la Uniune Europeană – 220.000 lei. Dacă, cifra de afaceri

realizată este sub nivelul acestui plafon atunci se menține regimul special, în caz contrar (cifră de

afaceri egală sau mai mare decât plafonul) agentul economic trebuie să se înregistreze în scopuri de

54


TVA în termen de 10 zile de la data atingerii sau depășirii plafonului și iese de sub regimul special

aplicat întreprinderilor mici. (data atingerii sau depășirii plafonului se consideră a fi 1 a lunii

următoare celei în care plafonul a fost atins sau depășit)

Astfel, pentru perioada de activitate (aprilie – decembrie) plafonul cifrei de afaceri până la care

societatea poate beneficia de regimul special = 220.000 * 9/12 = 165.000 lei. Acest nivel este peste

nivelul cifrei de afaceri înregistrată, aşadar societatea poate rămâne în continuare sub regimul

special aplicabil întreprinderilor mici.

6.7. Teste de autoevaluare a cunoştintelor

1. Societatea comercială DENT SA are sediul social în orașul Cluj și are obiect de activitate

prestarea serviciilor în domeniul medical (societatea comercială este organizată sub forma unei

clinici stomatologice dotate cu propriul laborator specializat în producerea și livrarea protezelor

dentare). Societatea este înregistrată în scopuri de TVA desfăşurând o activitate mixtă cu operaţiuni

impozabile, dar şi cu operaţiuni scutite. Societatea vă pune la dispoziție următoarele informații cu

privire la activitatea desfășurată în luna martie:

- pe data de 10 martie serviciile medicale prestate de clinică au fost în valoare de 50.000 lei;

- pe data de 15 martie exportă în China proteze dentare în valoare de 25.000 lei;

- pe data de 16 martie livrează pe piaţa internă 100 proteze dentare la un preț unitar de 1.000 lei

(operaţiune scutită făra drept de deducere)

- pe data de 20 martie achiziționează materii prime de pe piaţa internă în sumă de 35.000 lei;

Ştiind că toate valorile sunt exclusiv TVA, iar cota de taxă este de 24 %, determinaţi TVA

de dedus şi TVA de plată pentru luna martie. Mai mult, din decontul de TVA aferent lunii

anterioare rezultă că agentul economic a înregistrat TVA colectată în sumă de 13.000 lei şi TVA de

dedus în sumă de 9.000 lei şi nu a solicitat rambursarea sau compensarea TVA.

Notă: se ignoră potențialul impact al TVA la încasare

55

2. Un operator economic, înregistrat ca plătitor de TVA, a realizat în luna aprilie

următoarele operaţiuni:

- a achiziţionat de pe piața internă materii prime în sumă de 27.000 lei;

- în luna ianuarie a achiziționat de pe piața internă bunuri în valoare de 10.000 lei – valoare

factură fără TVA, iar în luna curentă primește un rabat de natura comercială de 7%, rabat

aplicat la valoarea facturată exclusiv TVA, pentru bunurile achiziţionate;

- a vândut pe piaţa internă bunuri în sumă de 33.000 lei şi în momentul întocmirii facturii a

acordat o reducere de 10% la valoarea facturată, exlusiv TVA;

- a prestat servicii pe piața internă în sumă de 17.000 lei.

Menţiune: Toate valorile sunt exclusiv TVA.

Determinaţi TVA deductibilă, TVA colectată, precum şi TVA de plată sau suma negativa a taxei.

Notă: se ignoră potențialul impact al TVA la încasare

3. Societatea comercială BĂUTORUL S.A. înregistrată ca plătitoare de TVA realizează în luna mai

următoarele operațiuni:

- achiziționează de pe piața internă 1.400 borcane cu compot la un preț de vânzare cu amănuntul de

12 lei/ borcan;

- achiziționază de pe piața internă 2.000 sticle cu suc natural la un preț negociat de 3 lei/ sticla;

- prestează servicii de cazare în regim hotelier, în urma cărora încasează 35.000 lei, inclusiv TVA.

Determinați TVA deductibilă, TVA colectată, TVA de plată sau suma negativă a TVA.

Notă: se ignoră potențialul impact al TVA la încasare.

56



numărul 6.


ACCIZELE

Cuprins


7.2. Accizele armonizate – concepte de bază

7.3. Scutirile şi termenele de plată pentru accizele armonizate

7.4. Alte produse accizabile


7.6. Teste de autoevaluare a cunoştinţelor


Cuvinte cheie: contribuabil, antrepozitar, antrepozit fiscal, produs accizabil, regim suspensiv,

import de produse accizabile, acciză armonizată, declaraţie de impunere, termene de plată a

accizelor.


57

enumere produsele supuse accizelor armonizate şi cuantumul accizei datorate pe fiecare

tip de produs;

identifice momentul în care contribuabilul datorează acciza, respectiv, momentul în care

aceasta devine exigibilă;

identifice termenele legale de plată a accizei şi cheltuielile accesorii datorate pentru

neplata la timp a acesteia;

determine cuantumul accizelor datorate bugetului, în diferite situații.

7.2. Accizele armonizate - concepte de bază

Accizele armonizate, denumite în continuare accize, sunt taxe speciale percepute direct sau

indirect asupra consumului următoarelor produse:

alcool şi băuturi alcoolice (bere; vinuri; băuturi fermentate, altele decât bere și vinuri;

produse intermediare; alcool etilic)

tutun prelucrat (ţigarete; ţigări şi ţigări de foi; tutun de fumat);

produse energetice şi electricitate (benzină cu plumb; benzină fără plumb; motorină; păcură;

gaz petrol lichefiat; gaz natural; petrol lampant; cărbune și cocs; energie electrică).

Produsele accizabile sunt supuse accizelor la momentul:

producerii acestora, inclusiv, acolo unde este cazul, la momentul extracţiei acestora,

pe teritoriul Comunităţii;

importului acestora pe teritoriul Comunităţii.

Accizele devin exigibile în momentul eliberării pentru consum şi în statul membru în care se

face eliberarea pentru consum.

Eliberarea pentru consum reprezintă:

ieşirea produselor accizabile dintr-un regim suspensiv de accize;

deţinerea de produse accizabile în afara unui regim suspensiv de accize pentru care

accizele nu au fost percepute în conformitate cu dispoziţiile legale;

producerea de produse accizabile în afara unui regim suspensiv de accize;

importul de produse accizabile, cu excepţia cazului în care produsele accizabile sunt

plasate, imediat după import, în regim suspensiv de accize;

utilizarea de produse accizabile în interiorul antrepozitului fiscal altfel decât ca

materie primă;

58

deţinerea în scopuri comerciale de către un comerciant de produse accizabile, care au

fost eliberate în consum în alt stat membru sau au fost importate în alt stat membru şi

pentru care accizele nu au fost percepute în România.

Nu este considerată eliberare pentru consum:

mişcarea produselor accizabile dintr-un antrepozit fiscal către:

un alt antrepozit fiscal din România sau alt stat membru;

un destinatar înregistrat în alt stat membru;

o ţară din afara teritoriului comunitar;

distrugerea totală sau pierderea iremediabilă a produselor accizabile aflate sub regim

suspensiv de accize, dintr-o cauză ce ţine de natura produselor, ca urmare a unui caz fortuit

ori de forţă majoră sau ca o consecinţă a autorizării de către autoritatea competentă.

În cazul accizelor care au devenit exigibile, persoanele plătitoare pot fi:

1. antrepozitarul autorizat, destinatarul înregistrat sau orice altă persoană care eliberează

produsele accizabile din regimul suspensiv de accize ori în numele căreia se efectuează această

eliberare şi, în cazul ieşirii neregulamentare din antrepozitul fiscal, orice altă persoană care a

participat la această ieşire;

2. antrepozitarul autorizat, expeditorul înregistrat sau orice altă persoană care a garantat

plata accizelor în conformitate cu prevederile legale, precum şi orice persoană care a participat la

ieşirea neregulamentară şi care avea cunoştinţă sau care ar fi trebuit să aibă cunoştinţă în mod

normal de caracterul neregulamentar al acestei ieşiri;

3. persoana care deţine produsele accizabile sau orice altă persoană implicată în deţinerea

acestora;

4. persoana care produce produsele accizabile sau, în cazul unei produceri neregulamentare,

orice altă persoană implicată în producerea acestora;

5. persoana care declară produsele accizabile sau în numele căreia produsele sunt declarate

în momentul importului ori, în cazul unui import neregulamentar, orice altă persoană implicată în

importul acestora.

Determinarea valorii totale a accizelor datorate bugetului de stat se face plecând de la

acciza unitară prevăzută în Codul fiscal pentru fiecare categorie de produse accizabile. Un caracter

aparte prezintă modul de determinare a accizelor la țigarete.

Astfel, pentru ţigarete, acciza datorată este egală cu suma dintre acciza specifică şi

acciza ad-valorem. Acciza ad-valorem se calculează prin aplicarea procentului legal asupra preţului

de vânzare cu amănuntul al ţigaretelor eliberate pentru consum, iar acciza specifică exprimată în

59

echivalent euro/1.000 de ţigarete se determină anual, pe baza preţului mediu ponderat de vânzare cu

amănuntul, a procentului legal aferent accizei ad-valorem şi a accizei totale. Preţul mediu ponderat

de vânzare cu amănuntul se stabileşte până la 1 martie în fiecare an, pe baza datelor privind

cantităţile totale de ţigarete eliberate pentru consum în cursul anului calendaristic precedent şi va fi

publicat pe site-ul Ministerului Finanţelor Publice în termen de 30 de zile de la data

stabilirii. Acciză specifică se aprobă prin hotărâre a Guvernului la propunerea Ministerului

Finanţelor Publice, iar Hotărârea Guvernului se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I

cu cel puţin 15 zile înainte de intrarea în vigoare a nivelului accizei totale. Acciza totală datorată

determinată potrivit mențiunilor anterioare nu poate fi mai mică decât nivelul accizei minime

exprimate în echivalent euro/1.000 de ţigarete, prevăzută în lege.

În continuare sunt prezentate modalitățile de determinare a accizelor pe tipuri de produse:

Sumele datorate reprezentând accize se calculează în lei, pe baza cursului de schimb stabilit în conformitate cu prevederile din Codul fiscal, după cum urmează:

a) pentru bere:A = C x K x R x Q,unde:A = cuantumul accizeiC = numărul de grade PlatoK = acciza unitară, în funcţie de capacitatea de producţie anuală, prevăzută la nr. crt. 1 din anexa nr. 1 la titlul VII din Codul fiscalR = cursul de schimb leu/euroQ = cantitatea în hectolitri

b) pentru vinuri spumoase, băuturi fermentate spumoase şi produse intermediare:A = K x R x Q,unde:A = cuantumul accizeiK = acciza unitară prevăzută la nr. crt. 2.2, 3.2 şi 4 din anexa nr. 1 la titlul VII din Codul fiscalR = cursul de schimb leu/euroQ = cantitatea în hectolitri

c) pentru alcool etilic: A = (C x K x R x Q) / 100,unde:A = cuantumul accizeiC = concentraţia alcoolică exprimată în procente de volumK = acciza specifică, în funcţie de capacitatea de producţie anuală, prevăzută in Codul fiscalR = cursul de schimb leu/euroQ = cantitatea în hectolitri

d) pentru ţigarete:Total acciza = A1 + A2,în care:A1 = acciza specificăA2 = acciza ad valoremA1 = K1 x R x Q1

60

A2 = K2 x PA x Q2,unde:K1 = acciza specifică prevăzută in Codul fiscalK2 = acciza ad valorem prevăzută in Codul fiscalR = cursul de schimb leu/euroPA = preţul maxim de vânzare cu amănuntulQ1 = cantitatea exprimată în unităţi de 1.000 buc. ŢigareteQ2 = numărul de pachete de ţigarete aferente lui Q1

e) pentru ţigări, şi ţigări de foi:A = Q x K x R,unde:A = cuantumul accizeiQ = cantitatea exprimată în unităţi de 1.000 buc. ŢigăriK = acciza unitară prevăzută in Codul fiscalR = cursul de schimb leu/euro

f) pentru tutun de fumat fin tăiat, destinat rulării în ţigarete şi pentru alte tutunuri de fumat:A = Q x K x R,unde:A = cuantumul accizeiQ = cantitatea în kgK = acciza unitară prevăzută in Codul fiscalR = cursul de schimb leu/euro

g) pentru produse energetice:A = Q x K x R,unde:A = cuantumul accizeiQ = cantitatea exprimată în tone, 1.000 litri sau gigajouliK = acciza unitară prevăzută la nr. crt. 10-17 din anexa nr. 1 la titlul VII din Codul fiscalR = cursul de schimb leu/euroPentru gazul natural, determinarea conţinutului de energie furnizată se face în conformitate cu Regulamentul de măsurare a cantităţilor de gaze naturale tranzacţionate angro, aprobat prin decizia preşedintelui Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Gazelor Naturale.

h) pentru electricitate:A = Q x K x R,unde:A = cuantumul accizeiQ = cantitatea de energie electrică activă exprimată în MWhK = acciza unitară prevăzută la nr. crt. 18 din anexa nr. 1 la titlul VII Codul fiscalR = cursul de schimb leu/euro

7.3. Scutirile şi termenele de plată a accizelor armonizate

Produsele accizabile scutite de plata accizelor cuprind:

produsele accizabile furnizate de magazinele duty-free, transportate în bagajul

personal al călătorilor care se deplasează pe cale aeriană sau maritimă către un

teritoriu terţ ori către o ţară terţă;

61

produsele furnizate la bordul unei aeronave sau al unei nave pe parcursul călătoriei

pe cale aeriană ori maritimă către un teritoriu terţ sau către o ţară terţă;

produsele care sunt destinate utilizării:

- în contextul relaţiilor diplomatice sau consulare;

- de către organizaţiile internaţionale recunoscute ca atare de autorităţile publice din România

şi de către membrii acestor organizaţii, în limitele şi în condiţiile stabilite prin convenţiile

internaţionale privind instituirea acestor organizaţii sau prin acordurile de sediu;

- de către forţele armate ale oricărui stat parte la Tratatul Atlanticului de Nord, altul decât

România, pentru uzul forţelor armate în cauză, pentru personalul civil însoţitor sau pentru

aprovizionarea popotelor ori a cantinelor acestora;

- de către forţele armate ale Regatului Unit staţionate în Cipru în temeiul Tratatului de

instituire a Republicii Cipru din 16 august 1960, pentru uzul forţelor armate în cauză, pentru

personalul civil însoţitor sau pentru aprovizionarea popotelor ori a cantinelor acestora;

- pentru consum în cadrul unui acord încheiat cu ţări terţe sau cu organizaţii internaţionale, cu

condiţia ca acordul în cauză să fie permis ori autorizat în ceea ce priveşte scutirea de la plata

taxei pe valoarea adăugată.

Termenul de plată a accizelor este până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care

accizele devin exigibile, cu anumite excepţii, şi anume

- în cazul furnizorilor autorizaţi de energie electrică sau de gaz natural, termenul de plată a

accizelor este data de 25 a lunii următoare celei în care a avut loc facturarea către consumatorul

final,

- în cazul importului unui produs accizabil, care nu este plasat într-un regim suspensiv momentul

plăţii accizelor este momentul înregistrării declaraţiei vamale de import.

Valoarea în lei al accizelor datorate bugetului de stat se determină prin transformarea

sumelor exprimate în echivalent euro, pe baza cursului de schimb valutar stabilit în prima zi

lucrătoare a lunii octombrie din anul precedent, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Astfel, pentru anul 2013 cursul de schimb utilizat pentru determinarea cuantumului accizei este de

4,5223 lei/euro, stabilit de către Banca Centrală Europeană în data de 1 octombrie 2012 şi publicat

în Jurnalul Oficial al Uniunii Europrene nr. C296/5 din data de 2 octombrie 2012. Pentru 2014,

cursul de schimb utilizat pentru determinarea echivalentului în lei este 4,7380 lei/euro.

7.4. Alte produse accizabile

62

http://eur-lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=OJ:C:2011:291:0001:0001:EN:PDF

Alte produse supuse accizelor sunt:

a) cafea verde;

b) cafea prăjită, inclusiv cafea cu înlocuitori;

c) cafea solubilă.

Plătitori de accize pentru aceste produse sunt operatorii economici - persoane juridice,

asociaţii familiale şi persoane fizice autorizate - care achiziţionează din teritoriul comunitar ori din

afara teritoriului comunitar astfel de produse. Sunt scutite de la plata accizelor produsele livrate la

rezerva de stat şi la rezerva de mobilizare, pe perioada în care au acest regim.

Operatorii economici care exportă sau care livrează într-un alt stat membru sortimente de

cafea obţinute din operaţiuni proprii de prelucrare a cafelei achiziţionate direct de către aceştia din

alte state membre ori din import pot solicita autorităţilor fiscale competente, pe bază de documente

justificative, restituirea accizelor virate la bugetul de stat, aferente cantităţilor de cafea utilizate ca

materie primă pentru cafeaua exportată sau livrată în alt stat membru.

Momentul exigibilităţii accizei intervine:

- la momentul recepţionării acestora, pentru produsele provenite din teritoriul comunitar;

- la data înregistrării declaraţiei vamale de import, pentru produsele importate.

Plata accizelor se face astfel:

în ziua lucrătoare imediat următoare celei în care au fost recepţionate produsele,

pentru produsele provenite din teritoriul comunitar;

la momentul înregistrării declaraţiei vamale de import, pentru produsele provenite

din operaţiuni de import.

Orice operator economic plătitor de accize are obligaţia de a depune la autoritatea

competentă o declaraţie de accize pentru fiecare lună, indiferent dacă se datorează sau nu plata

accizei pentru luna respectivă. Declaraţiile de accize se depun la autoritatea competentă de către

operatorii economici plătitori până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei la care se referă

declaraţia.


1. Un producător independent (cu o capacitate de producție anuală de 250 mii hl) produce,

în luna decembrie 2012, o cantitate de bere de 70.000 litri, cu o concentrație de 4,3% în volum și 12

grade Plato. Începând cu anul 2013, ca urmare a scăderii cererii de piaţă, producătorul îşi reduce la

63


jumătate capacitatea anuală de producţie, producând, în luna martie 2013, 40.000 litri din acelaşi

sortiment de bere.

Determinați acciza datorată de către producătorul independent, atât pentru luna decembrie

2012, cât şi pentru luna martie 2013, cunoscând următoarele: cursul de schimb pentru anul 2012 a

fost de 4,3001 lei/euro, cursul de schimb pentru anul 2013 este de 4,5223 lei/euro; acciza bere a

fost, până la 1 februarie 2013, 0,748 euro/hl/ 1 grad Plato pentru capacitate de producție de peste

200 mii hl/anual, respectiv 0,43 euro/ hl/ 1 grad Plato pentru capacitate de producție sub 200 mii

hl/anual. Începand cu 1 februarie 2013 (OUG 8/2013), nivelul accizei unitare pentru bere s-a

majorat cu 10%, înregistrând următoarele valori: 0,8228 euro/hl/ 1 grad Plato pentru capacitate de

producție de peste 200 mii hl/anual, respectiv 0,473 euro/ hl/ 1 grad Plato pentru capacitate de

producție sub 200 mii hl/anual.

Rezolvare

În cazul în care capacitate de producție este peste 200 mii hl/anual (în decembrie 2012), cuantumul

accizei datorate va fi (70.000 litri = 700 hectolitri):

Acc = 12 × 0,748 × 4,3001 ×700 = 27018,39 lei (27018 lei)

În cazul în care capacitatea de producție este sub 200 mii hl/anual (în martie 2013), cuantumul

accizei datorate va fi:

Acc = 12 * 0,473 * 4,5223 * 40.000/100 = 10267,43 lei (10267 lei)

2. O distilerie cu o capacitate de producţie de 7 hl de alcool pur/an produce, în luna

decembrie 2012, 300 de litri de ţuică de prune cu o concentraţie alcoolică de 32% şi 100 litri ţuică

de pere cu o concentraţie alcoolica de 57%. Acciza unitară pentru alcool etilic este de 750 euro/hl

de alcool pur, iar în cazul celui produs de micile distilerii cu o capacitate care nu depăşeşte 10 hl de

alcool pur pe an este de 475 euro/hl de alcool pur. Cursul de schimb este de 4, 3001 lei/euro.

Determinaţi acciza totală datorată. Care ar fi acciza datorată în cazul unei capacităţi de

producţie de 100 hl de alcool pur/an?

Rezolvare

64


CP < 10 hl alcool pur / an => Acciza datorată = 475 euro / hl alcool pur × 4,3001 lei / euro × (300 /

100) hl × 32% + 475 euro / hl alcool pur × 4,3001 lei / euro × (100 / 100) hl × 57% = 1.960,85 lei +

1.164,25 lei = 3.125,10 lei (3125 lei)

CP > 10 hl alcool pur / an => Acciza datorată = 750 euro / hl alcool pur × (300 / 100) hl × 32% *

4,3001 lei / euro + 750 euro / hl alcool pur × 4,3001 lei / euro × (100 / 100) hl × 57% = 3.096,07 lei

+ 1.838,29 lei = 4.934,36 lei (4934 lei)

3. Societatea ”IMPORT-EXPORT” S.A. cu sediul social în Constanţa, importă în luna

septembrie din Brazilia următoarele produse: 1.000 sticle a 0,75 l/sticlă de vin spumos și 900 kg de

cafea solubilă. Prețul de achiziție pentru fiecare dintre produsele menționate anterior este: 1

USD/sticlă vin spumos și 1,4 USD/ kg cafea. Produsele sunt transportate cu un avion tip cargo până

la Constanţa și cheltuielile, aferente operațiunilor de manipulare, transport și asigurare pe parcursul

transportului, suportate de către societate sunt în valoare de 3.000 lei.

La intrarea în țară, conform regimului vamal de import al României, societatea este obligată

la plata următoarelor taxe și impozite: taxe vamale - 7% pentru vin spumos și 5% pentru cafea;

accize - pentru vin spumos 34,05 euro/ hl; - pentru cafea 900 euro/tonă; TVA 24%.

Societatea IMPORT-EXPORT S.A. vinde jumatate din produsele importate societății

”BOUTIQUE” S.R.L. - un comerciant cu amănuntul, practicând un adaos comercial de 30% și

diferența o comercializează prin magazinele proprii utilizând un adaos comercial de 35%.

Societatea ”BOUTIQUE” S.R.L. vinde produsele către consumatorii finali practicând o cotă de

adaos comercial de 25%.

Cursurile de schimb sunt 3,3482 lei/USD și 4,5223 lei/euro.

1 hl = 100 l; 1 t = 1.000 kg

Atât societatea IMPORT-EXPORT S.A., cât și societatea BOUTIQUE S.R.L. sunt persoane

impozabile înregistrate în scopuri de TVA în România.

Cerințe:

a) calculaţi obligaţiile fiscale datorate de importator în vamă, pentru fiecare tip de produs;

b) determinați prețul de vânzare cu amănuntul pentru fiecare produs importat practicat de

societatea IMPORT-EXPORT S.A.;

c) determinați prețul de vânzare cu amănuntul pentru fiecare produs importat practicat de

societatea BOUTIQUE S.R.L.

65


Rezolvare

Indicator / Denumire produs Vin spumos Cafea Valoarea în vamă (Vv) = preț extern + cheltuielile pe parcursul extern*

3.348.2 + 1.327,2 = 4.675,4 4.218,73 + 1.672,8 = 5.891,53

Taxa vamală (Tv) = x% * Vv 7% × 4.675,4 = 327,27 (327) 5% × 5.891.53 = 294,57 (295)Acciza (Acc) 34,05 × 4,5223 × 1.000*0,75/100 =

1.154,88 (1155)900 × 900/1.000 *× 4,5223 = 3.663.06 (3663)

Preț de import fără TVA = Vv+Tv+Acc

6.157,4 9.849,53

TVA (24%* preț import fără TVA) 1.477,77 (1478) 2.363,88 (2364)Obligaţii fiscale totale = TV + Acc + TVA

2.960 6.322

* cheltuielile pe parcursul extern vor fi împărțite proporțional, cu valoarea fiecărui tip de produs în total, între cele două produse importate

Valoarea importului = 1.000 × 1× 3,3482 + 900 ×1,4 × 3,3482 = 3.348.2 + 4.218,73 = 7.566,93 lei

– 44,24% vin spumos și 55,76% cafea

Cheltuielile suportate de importator vor fi împărțite între cele două produse astfel:

44,24% × 3. 000 = 1.327,2 lei (vin spumos) și 55,76% × 3.000 = 1.672,8 lei (cafea)

Valoare bunuri rămase la societatea IMPORT-EXPORT S.A. (valoarea cu toate taxele incluse,

exclusiv TVA)

1) vin spumos: 3.078,7 (6.157,4/2) lei;

2) cafea: 4.924,76 (9.849,53/2) lei

Preț de vânzare cu amănuntul (sticlă de vin spumos) IMPORT-EXPORT S.A.

= 3.078,7 × 1,35 × 1,24/ 500 = 10,30 lei/sticlă

Preț de vânzare cu amănuntul (kg cafea) IMPORT-EXPORT S.A.

= 4.924,76 × 1,35 × 1,24 / 450 = 18,32 lei/kg

Preț de vânzare cu amănuntul (sticlă de vin spumos) BOUTIQUE S.R.L.

= 3.078,7 × 1,30 × 1,25 × 1,24/ 500 = 12,4 lei/sticlă

Preț de vânzare cu amănuntul (kg cafea) BOUTIQUE S.R.L.

= 4.924,76 × 1,30 × 1,25 × 1,24 / 450 = 22,05 lei/kg

66

7.6. Teste de autoevaluare a cunoştintelor

1. Vă sunt oferite următoarele informații:

Denumire

produs

Acciză

euro/tonă

2008

Acciză

euro/tonă

2009

Acciză

euro/tonă

2010

Acciză

euro/tonă

2011

Acciză

euro/tonă

2012

Acciză

euro/tonă

2013

Cafea verde 459 306 153 153 153 153

Cafea prăjită 675 450 225 225 225 225

Cafea solubilă 2700 1800 900 900 900 900

Determinați cuantumul accizei pe fiecare tip de produs precum și cuantumul accizei totale

datorate de către un operator economic care a importat în 2008, 2009, 2010, 2011, 2012, respectiv

2013 următoarele cantități de cafea, în condițiile în care cursul de schimb euro/leu a înregistrat

următoarea evoluţie: 3,3564 lei/euro (2008), 3,7364 lei/euro (2009), 4,2688 lei/euro (2010); 4,2655

lei/euro (2011); 4,3001 lei/euro (2012); 4,5223 lei/euro (2013)

Denumire produs 2008 2009 2010 2011 2012 2013

Cafea verde 3500 kg 500 kg 1 tonă 850kg 850kg 900 kg

Cafea prăjită 2,3 tone 2,1 tone 500 kg 200kg 200kg 1.200 kg

Cafea solubilă 800 kg 3 tone 1200 kg 980 kg 980 kg 2,7 tone

2. S. C. PETRECEREA S. A., persoană juridică română, importator autorizat, importă din

China, în luna martie 2013, următoarele produse:

- 750 sticle de vin liniştit de 0,75 litri/sticlă, cu o concentraţie alcoolică de 9% în volum, la un preţ

unitar extern de 20 Renminbi chinezeşti/sticlă;

- 500 de sticle de 0,7 litri whisky, cu concentratia alcoolică de 43% volum, la un preţ unitar de

achiziţie înscris în factura externă de 100 Renminbi chinezeşti/sticlă;

- 7.500 cutii de bere de 0,5 litri, cu o concentraţie alcoolică de 5% în volum şi 11,4 grade Plato, la

un preţ unitar extern de achiziţie de 5 Renminbi chinezeşti/cutie;

- 1.000 borcane de 200 grame cafea solubilă, la un preţ de achiziţie înscris în factura externă de 50

Renminbi chinezeşti/borcan:

- 5.000 de pachete ţigări de foi (5 bucăţi/pachet), la un preţ extern de achiziţie de 25 Renminbi

chinezeşti/pachet.

67

Valorile unitare pentru accize, prevăzute în Codul fiscal, sunt următoarele: pentru bere –

0,8228 euro/hectolitru/ 1 grad Plato, pentru vinuri liniştite – 0,00 euro/hectolitru de produs, pentru

alcool etilic – 750 euro/hl de alcool pur, pentru cafea solubilă – 900 euro/tonă, pentru ţigări şi ţigări

de foi – 64 euro/1.000 bucăţi. Cursul de schimb valutar utilizat la determinarea accizelor în anul

2013, este 4,5223 lei/euro, iar cursul valutar valabil la momentul importului este de 1 Renminbi

chinezesc (RMB) = 0,5230 lei (RON).

Determinaţi cuantumul accizelor datorate bugetului de stat pentru acest import, presupunând

că produsele respective nu sunt plasate în regim suspensiv, şi precizaţi momentul plăţii accizelor.



numărul 7.

Bibliografie

Vintilă N., Filipescu M-O., Lazăr P., Fiscalitate aplicată și elemente de management fiscal,

Ed. C.H. Beck, București, 2013;

Ţâţu L., Şerbănescu C., Ştefan D., Cataramă D., Nica A. Miricescu E., Fiscalitate – de la

lege la practică, Ed. a VIII-a, Editura. C.H. Beck, Bucureşti, 2013;

Vintilă G., Fiscalitate. Metode şi tehnici fiscale, Ed.a II-a, Editura Economică, Bucureşti,

2007;

Legea 571/2003 privind Codul Fiscal, publicată în MO nr. 927/2003, cu modificările şi

completările ulterioare;

(http://static.anaf.ro/static/10/Anaf/Legislatie_R/Cod_fiscal_norme_2014.htm)

Hotărârea Guvernului României nr. 44/2004 pentru aprobarea Normelor metodologice de

aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, publicată în Monitorul Oficial, Partea I

nr. 112 din 06/02/2004, cu toate modificările şi completările ulterioare;


Ordonanţa de Guvern nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, publicată în MO nr.

941/2003, cu modificările şi completările ulterioare;


68

Site-ul Agenției Naționale de Administrare Fiscală pentru formulare de declarații -

http://www.anaf.ro/public/wps/portal/ANAF/AsistentaContribuabili/formulare#100

o OMFP 262/2007 pentru aprobarea formularelor de înregistrare fiscală a contribuabililor,

publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 175 din 13/03/2007;

o OMFP 250/2013 privind modificarea Ordinului ministrului finanţelor publice nr. 262/2007

pentru aprobarea formularelor de înregistrare fiscală a contribuabililor, publicat în Monitorul

Oficial, Partea I nr. 130 din 12/03/2013;

o OPANAF 52/2012 pentru aprobarea modelului şi conţinutului unor formulare prevăzute la

titlul III din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, publicat în Monitorul Oficial, Partea I

nr. 72 din 30/01/2012;

o OPANAF 1913/2012 privind modificarea Ordinului preşedintelui Agenţiei Naţionale de

Administrare Fiscală nr. 52/2012 pentru aprobarea modelului şi conţinutului unor formulare

prevăzute la titlul III din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, publicat în Monitorul














o OPANAF 1950/2012 privind aprobarea modelului şi conţinutului formularelor utilizate

pentru declararea impozitelor şi taxelor cu regim de stabilire prin autoimpunere sau reţinere

la sursă, publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 887 din 27/12/2012;

o OPANAF 608/2013 pentru modificarea şi completarea anexei nr. 6 la Ordinul preşedintelui

Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală nr. 1.950/2012 privind aprobarea modelului şi

conţinutului formularelor utilizate pentru declararea impozitelor şi taxelor cu regim de

stabilire prin autoimpunere sau reţinere la sursă, publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr.

323 din 04/06/2013;

69

http://www.anaf.ro/public/wps/portal/ANAF/AsistentaContribuabili/formulare#100

o Ordin comun MFP 1045, MMFPS 2084, MS 793/2012 pentru aprobarea modelului,

conţinutului, modalităţii de depunere şi de gestionare a "Declaraţiei privind obligaţiile de

plată a contribuţiilor sociale, impozitului pe venit şi evidenţa nominală a persoanelor

asigurate", publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 600 din 21/08/2012;

o OPANAF 1790/2012 pentru aprobarea modelului şi conţinutului formularului (300)

"Decont de taxă pe valoarea adăugată", publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 791 din

26/11/2012

70

curs fiscalitate id fabbv

Documents