UNIVERSITATEA “TRANSILVANIA” FACULTATAEA DE ŞTIINŢE ECONOMICE ŞI ADMINISTRAREA AFACERILOR

METODE DE CALCUL A IMPOZITULUI PE

PROFIT

Materand: Bangălă Alexandra Maria

PCAG, AN II

BRAŞOV, 2014

CUPRINS

1. Importanţa impozitului pe profit la bugetul statului

2. Reglementări legale privind impozitul

3. Studiu de caz

4. Concluzii şi propuneri

INTRODUCERE

“Impozitul înseamnă ceea ce plătim pentru o societate civilizată”

( Justice Oliver Wendell Holmes)

Impozitele reprezintă o categorie financiară a cărei apariţie şi evoluţie se află în

legătură cu statul şi relaţiile băneşti. Rădăcina etimologică a acestei noţiuni provine din

limba latină de la cuvântul „ impositus”.1

Impozitul reprezintă o formă de prelevare a unei părţi din veniturile şi/sau averea

persoanelor fizice şi juridice, la dispoziţia statului, în vederea acoperirii cheltuielilor

publice. Caracterul obligatoriu al impozitelor trebuie înteles în sensul că plata acestora

către stat este o sarcină impusă tuturor persoanelor fizice şi/sau juridice, care realizează

venit dintr-o anumită sursă sau posedă un anumit gen de avere pentru care, conform legii,

datorează impozit.

Impozitul este un instrument esenţial al politicii economice a statului.

România face parte, incepând cu 1 ianuarie 2007, din Uniunea Europeană, şi în acest

context, trebuie să promoveze politici coerente, compatibile cu mecanismele Uniunii

Europene. Reforma sistemului fiscal fiind o necesitate a armonizării sistemelor fiscale

europene, a determinat frecvente modificări ale reglementărilor legale în acest domeniu.

Rolul impozitelor este deosebit de important, din punct de vedere financiar,

economic şi social. Rolul principal al impozitelor datorate bugetelor este acelea de a

procura resursele financiare, necesare efectuării cheltuielilor publice.

Economistului francez Maurice Duverger care spunea: “În neocapitalismul modern

impozitul capăta o semnificaţie mai largă: el încetează de a mai constitui grăuntele de

nisip care jenează angrenajele, pentru a deveni unul dintre regulatoarele şi motoarele

maşinii. Prelevările fiscale asupra preţurilor şi veniturilor nu au numai scopul de a

acoperi cheltuielile aparatului de stat, ci de a asigura o anumită corectare şi o anumită

orientare a mecanismelor pieţei. Scopul “intervenţionist” se adaugă astfel la cel

“financiar”; impozitul devine un instrument esenţial al politicii economice a statului;

precum şi a politicii sociale”

1 Vasile Zaharia – Finanţe publice, Editura George Bariţiu , Cluj-Napoca, 2002, pag. 131

1. Importanţa impozitului pe profit

Profitul este o forma de venit obţinut prin intermediul unei activităţi economice,ca

urmare a investirii unui capital. Pentru ca venitul realizat sa poata fi calificat profit, este

necesar ca activitatea economică să fie desfăşurată cu scopul obţinerii de beneficiu.

Această subliniere este foarte importantă, întrucat, în practică, există situaţia în care o

entitate desfaşoară o activitate producatoare de venit ce nu este calificată drept profit,

pentru ca nu există intenţia obţinerii unui beneficiu, ci veniturile sunt destinate susţinerii

unei alte activităţii proprie entităţii respective cum este cazul persoanelor juridice fără

scop lucrativ.

Impozitul pe profit este un impozit direct care se aplică beneficiului obţinut din

desfasurarea unei activităţi economice. El reprezintă una din principalele surse de venituri

ale bugetului de stat.

Impozitul pe profit este o plată bănească obligatorie, generală şi efectuată de către

persoanele fizice şi juridice în favoarea statului, în cuantumul şi la termene precis

stabilite de lege, fără obligaţia din partea statului de a presta plătitorului un echivalent

direct şi imediat. Reprezintă o constituţie bănească în sensul că persoanele fizice şi

juridice sunt datoare să participe, după anumite criterii, la formarea fondurilor generale

de dezvoltare a societăţii necesare finanţării unor trebuinţe social-economice în folosul

întregii colectivităţi.

Odată făcute, prelevările din impozitul pe profit în scopul formării fondurilor

generale ale societăţii, ele sunt utilizate numai la finanţarea unor acţiuni şi obiective

necesare tuturor membrilor societăţii.

Rolul impozitului pe profit

Impozitul pe profit are un rol principal în procurarea resurselor financiare necesare

efectuării cheltuielilor publice.

Din punct de vedere economic este un instrument de intervenţie a statului pentru a

încuraja -sub formă de exonerări- sau de a descuraja -prin suprataxare-, anumite sectoare

sau activităţi economice.

Rolul impozitului pe profit se manifestă pe plan financiar, economic şi social, dar

în mod diferit de la o etapă la alta de dezvoltare a economiei. Rolul cel mai important se

manifestă pe plan financiar, deoarece constituie unul din principalele mijloace de

procurare a resurselor financiare necesare pentru acoperirea cheltuielilor publice.

Sporirea volumului acestui impozit s-a realizat prin creşterea numărului plătitorilor,

extinderea bazei de impozitare, dar şi prin cotele de impunere stabilite.

Aria de aplicare a impozitului pe profit

Conform Codului Fiscal - sunt obligate la plata impozitului pe profit, conform

prezentului titlu, următoarele persoane, denumite în continuare contribuabili:

persoanele juridice române;

persoanele juridice străine care desfăşoară activitate prin intermediul unui

sediu/mai multor sedii permanente în România; (în vigoare de la 1 iulie 2013)

persoanele juridice străine şi persoanele fizice nerezidente care desfăşoară

activitate în România într-o asociere cu sau fără personalitate juridică;

persoanele juridice străine care realizează venituri din/sau în legătură cu

proprietăţi imobiliare situate în România sau din vânzarea/cesionarea titlurilor de

participare deţinute la o persoană juridică română;

persoanele fizice rezidente asociate cu persoane juridice române, pentru veniturile

realizate atât în România cât şi în străinătate din asocieri fără personalitate

juridică; în acest caz, impozitul datorat de persoana fizică se calculează, se reţine

şi se varsă de către persoana juridică română.

persoanele juridice cu sediul social în România, înfiinţate potrivit legislaţiei

europene.

Sunt scutiţi de la plata impozitului pe profit urmatorii contribuabili:

trezoreria statului;

instituţiile publice, pentru fondurile publice, inclusiv pentru

veniturile proprii şi disponibilităţile;

persoanele juridice române care plătesc impozitul pe veniturile

microîntreprinderilor;

fundaţiile române constituite ca urmare a unui legat;

cultele religioase, pentru: venituri obţinute din producerea şi

valorificarea obiectelor şi produselor necesare activităţii de cult,

potrivit legii, veniturobţinute din chirii, alte venituri obţinute din

activităţi economice, venituri dindespăgubiri în formă bănească,

obţinute ca urmare a măsurilor reparatoriiprevăzute de legile

privind reconstituirea dreptului de proprietate, cu condiţica

sumele respective să fie utilizate, în anul curent şi/sau în anii

următori,pentru întreţinerea şi funcţionarea unităţilor de cult,

pentru lucrări de construcţie, de reparaţie şi de consolidare a

lăcaşurilor de cult şi a clădirilor ecleziastice, pentru învăţământ,

pentru furnizarea, în nume propriu şi/sau înparteneriat, de

servicii sociale, acreditate în condiţiile legii, pentru

acţiunispecifice şi alte activităţi nonprofit ale cultelor religioase;

instituţiile de învăţământ particular acreditate, precum şi cele

autorizate, pentru veniturile utilizate, în anul curent sau în anii

următori;

asociaţiile de proprietari constituite ca persoane juridice şi

asociaţiile delocatari recunoscute ca asociaţii de proprietari,

pentru veniturile obţinute dinactivităţi economice şi care sunt

sau urmează a fi utilizate pentru îmbunătăţirea utilităţilor şi a

eficienţei clădirii, pentru întreţinerea şi repararea proprietăţii

comune;

Fondul de garantare a depozitelor în sistemul bancar, constituit

potrivit legii;

Fondul de compensare a investitorilor, înfiinţat potrivit legii;

Banca Naţională a României;

Fondul de garantare a pensiilor private, înfiinţat potrivit legii.

Anul fiscal este anul calendaristic.Când un contribuabil se înfiinţează sau

încetează să mai existe în cursul unui an fiscal, perioada impozabilă este perioada din

anul calendaristic pentru care contribuabilul a existat.

Calculul impozitului pe profit

Impozitul pe profit se calculează prin aplicarea unei cote procentuale asupra

profitului impozabil:

Impozitul pe profit = Profitul impozabil x Cota de impozitare

Profitul impozabil = Venituri impozabile – Cheltuieli

deductibile

Profitul impozabil = (Venituri totale – Venituri neimpozabile)

– (Cheltuieli totale –Cheltuieli nedeductibile)

Impozitul pe profit = 16% x Profitul impozabil

Dacă din rezultatul brut al exerciţiului (rezultatul înainte de impozitare) se scade

impozitul pe profit, se obţine rezultatul net al exerciţiului (profit sau pierdere). Acest

rezultat net al exerciţiului se regăseşte în soldul final al contului 121 “Profit sau

pierdere”, este înscris în pasivul bilanţului contabil şi explicat în contul de profit şi

pierdere. Deciziile privind modalităţile de repartizare (în cazul unui profit) sau acoperire

(în cazul pierderilor) a rezultatului net al exerciţiului sunt luate de adunarea generală a

acţionarilor sau asociaţilor, după caz.

Profitul impozabil se calculează şi se evidenţiază lunar, cumulate de la începutul

anului fiscal. Limitele cheltuielilor deductibile se calculează lunar extracontabil, astfel

încât la finele anului fiscal să se încadreze în prevederile dispoziţiilor legale în vigoare.

Impozit minim

Contribuabilii care desfăşoară activităţi de natura barurilor de noapte, cluburilor

de noapte, discotecilor, cazinourilor sau pariurilor sportive, inclusiv persoanele juridice

care realizează aceste venituri în baza unui contract de asociere, şi în cazul cărora

impozitul pe profit datorat pentru activităţile prevăzute în acest articol este mai mic decât

5% din veniturile respective sunt obligaţi la plata unui impozit de 5% aplicat acestor

venituri înregistrate.

Profitul impozabil se calculează ca diferenţă între veniturile realizate din orice

sursă şi cheltuielile efectuate în scopul realizării de venituri, dintr-un an fiscal, din care se

scad veniturile neimpozabile şi la care se adaugă cheltuielile nedeductibile. La stabilirea

profitului impozabil se iau în calcul şi alte elemente similare veniturilor şi cheltuielilor

potrivit normelor de aplicare.

Metodele contabile, stabilite prin reglementări legale în vigoare, privind ieşirea

din gestiune a stocurilor sunt recunoscute la calculul profitului impozabil.Metodele

contabile de evaluare a stocurilor nu se modifică în cursul anului fiscal.

În cazul contribuabililor care desfăşoară activităţi de servicii internaţionale, în

baza convenţiilor la care România este parte, veniturile şi cheltuielile efectuate în scopul

realizării acestora sunt luate în calcul la determinarea profitului impozabil, potrivit unor

norme speciale stabilite în conformitate cu reglementările din aceste convenţii.

Tranzacţiile între persoane afiliate se realizează conform principiului preţului

pieţei libere, potrivit căruia tranzacţiile între persoanele afiliate se efectuează în condiţiile

stabilite sau impuse care nu trebuie să difere de relaţiile comerciale sau financiare

stabilite între întreprinderi independente. La stabilirea profiturilor persoanelor afiliate se

au în vedere principiile privind preţurile de transfer.

În scopul determinării profitului impozabil, contribuabilii sunt obligaţi să

evidenţieze în registrul de evidenţă fiscală veniturile impozabile realizate din orice sursă,

într-un an fiscal, precum şi cheltuielile efectuate în scopul realizării acestora, inclusiv

cele reglementate prin acte normative în vigoare.

La calculul profitului impozabil, pentru activităţile de cercetare-dezvoltare se

acordă următoarele stimulente fiscale:

a) deducerea suplimentară la calculul profitului impozabil, în proporţie de 50%, a

cheltuielilor eligibile pentru aceste activităţi; deducerea suplimentară se calculează

trimestrial/anual; în cazul în care se realizează pierdere fiscală, aceasta se recuperează

potrivit dispoziţiilor  

b) aplicarea metodei de amortizare accelerată şi în cazul aparaturii şi

echipamentelor destinate activităţilor de cercetare-dezvoltare.

Scutirea de impozit a profitului reinvestit

Profitul investit în producţia şi/sau achiziţia de echipamente tehnologice (maşini,

utilaje şi instalaţii de lucru), astfel cum sunt prevăzute în subgrupa 2.1 din Catalogul

privind clasificarea şi duratele normale de funcţionare a mijloacelor fixe, folosite în

scopul obţinerii de venituri impozabile, este scutit de impozit.

Profitul investit reprezintă soldul contului de profit şi pierdere, respectiv profitul

contabil cumulat de la începutul anului, utilizat în acest scop în anul efectuării investiţiei.

Scutirea de impozit pe profit aferentă investiţiilor realizate se acordă în limita impozitului

pe profit datorat pentru perioada respectivă.

Pentru contribuabilii care au obligaţia de a plăti impozit pe profit trimestrial, în

situaţia în care se efectuează investiţii în trimestrele anterioare, din profitul contabil

cumulat de la începutul anului se scade suma profitului investit anterior pentru care s-a

aplicat facilitatea.

Venituri neimpozabile

Următoarele venituri sunt neimpozabile la calculul profitului impozabil:

 a) dividendele primite de la o persoană juridică română sau de la o persoană

juridică străină plătitoare de impozit pe profit sau a unui impozit similar impozitului pe

profit, situată într-un stat terţ, cu care România are încheiată o convenţie de evitare a

dublei impuneri, dacă persoana juridică română care primeşte dividendele deţine, la

persoana juridică română sau la persoana juridică străină din statul terţ, la data

înregistrării acestora potrivit reglementărilor contabile, pe o perioadă neîntreruptă de 1

an, minimum 10% din capitalul social al persoanei juridice care distribuie dividende;

b) diferenţele favorabile de valoare a titlurilor de participare, înregistrate ca

urmare a încorporării rezervelor, beneficiilor sau primelor de emisiune la persoanele

juridice la care se deţin titluri de participare. Acestea sunt impozabile la data cesionării,

transmiterii cu titlu gratuit, retragerii capitalului social sau lichidării persoanei juridice la

care se deţin titlurile de participare, cu excepţia celor aferente titlurilor de participare

pentru care sunt îndeplinite condiţiile prevăzute la lit. e) şi h);

c) veniturile din anularea cheltuielilor pentru care nu s-a acordat deducere,

veniturile din reducerea sau anularea provizioanelor pentru care nu s-a acordat deducere,

veniturile din recuperarea cheltuielilor nedeductibile, veniturile din restituirea ori

anularea unor dobânzi şi/sau penalităţi de întârziere pentru care nu s-a acordat deducere,

precum şi veniturile reprezentând anularea rezervei înregistrate ca urmare a participării în

natură la capitalul altor persoane juridice;

d) veniturile neimpozabile, prevăzute expres în acorduri şi memorandumuri

aprobate prin acte normative;  

e) veniturile din vânzarea/cesionarea titlurilor de participare deţinute la o persoană

juridică română sau la o persoană juridică străină situată într-un stat cu care România are

încheiată o convenţie de evitare a dublei impuneri, dacă la data vânzării/cesionării

inclusiv contribuabilul deţine pe o perioadă neîntreruptă de 1 an minimum 10% din

capitalul social al persoanei juridice la care are titlurile de participare;

f) veniturile din impozitul pe profit amânat determinat și înregistrat de către

contribuabilii care aplică reglementările contabile conforme cu Standardele internaționale

de raportare financiară;

g) veniturile reprezentând modificarea valorii juste a investiţiilor

imobiliare/activelor biologice, ca urmare a evaluării ulterioare utilizând modelul bazat pe

valoarea justă de către contribuabilii care aplică reglementările contabile conforme cu

Standardele internaţionale de raportare financiară. Aceste sume sunt impozabile

concomitent cu deducerea amortizării fiscale, respectiv la momentul scăderii din gestiune

a acestor investiţii imobiliare/active biologice, după caz;

h) veniturile din lichidarea unei alte persoane juridice române sau unei persoane

juridice străine situate într-un stat cu care România are încheiată o convenţie de evitare a

dublei impuneri, dacă la data începerii operaţiunii de lichidare, potrivit legii,

contribuabilul deţine pe o perioadă neîntreruptă de un an minimum 10% din capitalul

social al persoanei juridice supuse operaţiunii de lichidare.

Declararea şi plata impozitului pe profit

Declararea şi plata impozitului pe profit, cu excepţiile prevăzute de prezentul

articol, se efectuează trimestrial, până la data de 25 inclusiv a primei luni următoare

încheierii trimestrelor I - III. Definitivarea şi plata impozitului pe profit aferent anului

fiscal respectiv se efectuează până la termenul de depunere a declaraţiei privind impozitul

pe profit.

Începând cu data de 1 ianuarie 2013, contribuabilii, pot opta pentru declararea şi

plata impozitului pe profit anual, cu plăţi anticipate, efectuate trimestrial. Termenul până

la care se efectuează plata impozitului anual este termenul de depunere a declaraţiei

privind impozitul pe profit.

Depunerea declaraţiei de impozit pe profit

Contribuabilii au obligaţia să depună o declaraţie anuală de impozit pe profit până

la data de 25 martie inclusiv a anului următor, cu excepţia contribuabililor, care depun

declaraţia anuală de impozit pe profit până la termenele prevăzute în cadrul acestor

alineate.

Contribuabilii au obligaţia de a depune şi declaraţia privind distribuirea între

asociaţi a veniturilor şi cheltuielilor.

Contribuabilii care intră sub incidenţa prevederilor art. 16 alin. (3) au obligaţia să

depună o declaraţie anuală de impozit pe profit şi să plătească impozitul pe profit aferent

anului fiscal respectiv, până la data de 25 a celei de-a treia luni inclusiv, de la închiderea

anului fiscal modificat.

2. Reglementări legale privind impozitul pe profit

Principalele modificari privind impozitul pe profit, in vigoare de la 1 februarie 2013.

S-a introdus obligativitatea contribuabililor plătitori de impozit pe profit să

evidenţieze în registrul de evidenţă fiscală veniturile impozabile realizate din orice sursă,

într-un an fiscal, precum şi cheltuielile efectuate în scopul realizării acestora.

Pentru activităţile de cercetare-dezvoltare deducerea suplimentară la calculul profitului

impozabil a cheltuielilor eligibile pentru aceste activităţi se acordă , începand cu 1

februarie 2013, în proporţie de 50%.

Stimulentele fiscale se acordă pentru activităţile de cercetare-dezvoltare care

conduc la obţinerea de rezultate ale cercetarii, valorificabile de către contribuabili,

efectuate atat pe teritoriul naţional, cât sâ şi în statele membre ale Uniunii Europene sau

în statele care aparţin Spaţiului Economic European.

    Sunt venituri neimpozabile la calculul profitului impozabil, inclusiv veniturile

reprezentand modificarea valorii juste a activelor biologice, ca urmare a evalaurii

ulterioare utilizând modelul bazat pe valoarea justă de către contribuabilii care aplică

reglementările contabile conforme cu Standardele internationale de raportare financiară.

Aceste sume sunt impozabile concomitent cu deducerea amortizării fiscale, respectiv la

momentul scăderii din gestiune a acestor active biologice.

    Sunt cheltuieli nedeductibile la calculul profitului impozabil:

- cheltuielile din evaluarea activelor biologice în cazul în care, ca urmare a efectuării unei

evaluări utilizând modelul bazat pe valoarea justă de către contribuabilii care aplică

reglementările contabile conforme cu Standardele internationale de raportare financiară,

se înregistrează o descreştere a valorii acestora;

- cheltuielile cu dobânzile, stabilite în conformitate cu reglementările contabile conforme

cu Standardele internationale de raportare financiară, în cazul în care mijloacele

fixe/imobilizarile necorporale/stocurile sunt achiziţionate în baza unor contracte cu plată

amânată;

- cheltuielile înregistrate în evidenţa contabilă, indiferent de natura lor, dovedite ulterior

ca fiind legate de fapte de corupţie.

    Au fost incluse in categoria mijlocelor fixe amortizabile:

investiţiile efectuate la mijloacele fixe care fac obiectul unor contracte

asociere în participaţiune;

activele biologice, înregistrate de către contribuabilii care aplică

reglementările contabile conforme cu Standardele internationale de

raportare financiară.

    Deducerea pentru impozitele platite către un stat străin într-un an fiscal (creditul

fiscal) se acordă doar din impozitul pe profit calculat pentru anul în care impozitul a fost

plătit statului străin.

Potrivit modificărilor Codului fiscal introduse prin O.G. nr. 8/2013 şi care intră în vigoare

la data de 1 februarie 2013, microîntreprinderile vor aplica in mod obligatoriu regimul de

impozitare de 3%, dacă îndeplinesc condiţiile prevăzute de lege.

În vechea reglementare, microîntreprinderile puteau opta între regimul de impozitare de

3% şi cel de 16%. Condiţiile pentru aplicarea regimului de impozitare de 3% erau

următoarele:

microîntreprinderea realiza venituri, altele decât cele prevăzute la art. 112 alin. (6)

cod. fiscal (venituri din activitatea bancară, asigurări şi reasiguri etc.);

aceste venituri nu depăşeau echivalentul în lei al 100.000 euro;

capitalul social al microîntreprinderii era deţinut de persoane, altele decât statul şi

autorităţile locale;

microîntreprinderea avea de la 1 până la 9 salariaţi inclusiv.

Potrivit noii reglementări, pentru a aplica regimul de impozitare de 3%, veniturile

realizate trebuie să nu depăşească echivalentul în lei a 65.000 euro.

Reguli de aplicare a sistemului de impunere pe veniturile microîntreprinderii:

impozitul reglementat de prezentul titlu este obligatoriu.;

microîntreprinderile plătitoare de impozit pe profit sunt obligate la plata

impozitului reglementat de prezentul titlu începând cu anul fiscal următor;

pentru anul 2013, persoanele juridice române plătitoare de impozit pe profit care

la data de 31 decembrie 2012 îndeplinesc condiţiile prevăzute la art. 1121 sunt

obligate la plata impozitului reglementat de prezentul titlu începând cu 1 februarie

2013, urmând a comunica organelor fiscale teritoriale modificarea sistemului de

impunere, potrivit prevederilor Codului de procedură fiscală, până la data de 25

martie 2013 inclusiv;

persoană juridică română care este nou-înfiinţată este obligată să plătească

impozit pe veniturile microîntreprinderilor începând cu primul an fiscal;

microîntreprinderile nu mai aplică acest sistem de impunere începând cu anul

fiscal următor anului;

persoanele juridice române care au optat pentru acest sistem de impunere potrivit

reglementărilor legale în vigoare până la data de 1 februarie 2013 păstrează acest

regim de impozitare pentru anul 2013.

În plus, dacă în cursul unui an fiscal o microîntreprindere realizează venituri mai mari

de 65.000 euro, aceasta va plăti impozit pe profit luând în calcul veniturile şi cheltuielile

realizate de la începutul anului fiscal.

O societate care nu a realizat niciun venit nu poate fi considerată microîntreprindere.

Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 102/2013 (Monitorul Oficial nr.

703/15.11.2013) aprobă modificări şi completări ale Codului Fiscal aprobat prin Legea

nr. 571/2003, cu modificările şi completările ulterioare.

Modificările referitoare la impozitului pe profit şi impozitului pe veniturile

microîntreprinderilor, aplicabile începând cu 1 ianuarie 2014, sunt:

Actul normativ prevede scutirea castigurilor de capital, prin:

scutirea veniturilor din dividende primite de la persoane juridice din state terte cu

care Romania are incheiata o conventie de evitare a dublei impuneri;

scutirea castigurilor de capital realizate de contribuabili din vanzarea/cesionarea

titlurilor de participare;

scutirea veniturilor obtinute de o persoana juridica romana din lichidarea unei alte

persoane juridice.

Aceste scutiri se acorda in conditiile in care contribuabilul detine pe o perioada

neintrerupta de un an, minimum 10% din capitalul social al persoanei juridice la care are

titlurile de participare.

Au fost introduse, respectiv modificate, si prevederile referitoare la:

scutirea de impozit a dividendelor primite de o persoana juridica romana de la

alta persoana juridica romana;

scutirea de impozit a dividendelor primite de o persoana juridica romana de la alta

persoana juridica straina situata intr-un stat membru;

neimpozitarea dividendelor distribuite de o persoana juridica romana unei alte

persoane juridice romane.

De asemenea, noul act normativ prevede:

conditiile de schimbare a anului fiscal pentru contribuabilii care solicita

modificarea exercitiului financiar, potrivit art. 27 din Legea contabilitatii nr.

82/1991, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare;

revizuirea regimului fiscal aplicabil cheltuielilor cu sponsorizarea, in sensul

reportarii sumelor care raman nededuse in anul fiscal, intrucat depasesc limita

minima care se scade din impozitul pe profit, 3 la mie din cifra de afaceri dar nu

mai mult de 20% din impozitul pe profit, in urmatorii 7 ani consecutivi;

veniturile impozitate in strainatate, incluse in profitul impozabil atribuibil sediului

permanent din Romania al unei persoane juridice din alt stat membru al Uniunii

Europene sau dintr-un stat din Spatiul Economic European, vor beneficia de

avantajul fiscal al creditului fiscal extern acordat unei persoane juridice romane,

indiferent daca conventia de evitare a dublei impuneri aplicabila incheiata intre

Romania si statul sursa a veniturilor prevede sau nu in mod explicit acest avantaj

fiscal in favoarea sediului permanent.

BIBLIOGRAFIE

static.anaf.ro/static/10/Anaf/Legislatie_R/Cod_fiscal_norme_2014