Website : www.georgetown.edu www.ocfre.unibe.ch

Cursul 1Societate , Stat , Drept , Politica si Morala Termenul de societate are multiple sensuri si intrebuintari , sensul pe care il luam in considerare este de societate umana . Societatea umana este un ansamblu unitar , un sistem complex de relatii intre oameni , si care sunt in acelasi timp , conditie si rezultat al activitatii umane de creare a bunurilor materiale si a valorilor spirituale necesare traiului individual si colectiv . Societatea umana se deosebeste de orice alta forma de societate inclusiv prin caracterul sau organizat . In acest cadru al necesitatilor umane firesti au aparut si s-au creionat morala , dreptul , politica si statul . Desi societatea umana a evoluat dealungul timpului , istoria a demonstrat ca aceasta societate poate sa existe si sa se dezvolte numai in cadrul unei structuri organizate , cea mai avansata din acestea fiind statul .

Statul are 2 acceptiuni :

1. Prin stat se intelege suma a 3 elemente : teritoriu , populatie si suveranitate . In acest sens statul este sinonim cu notiunea stare .

2. Prin stat intelegem forma organizata a puterii poporului (aparatul de stat ) . Strict juridic statul este ansamblu organelor de stat (inclusiv autoritatile publice ) cuprinzind parlamente guverne , alte autoritati executive , organe judecatoresti . Acestea sunt instrumentele in care statul se impune , iar regulile pe care acestea le stabilesc sunt respectate de cetateni de buna voie sau silit prin forta de constringere a statului (forta coercitiva a statului ) . Statul are mai multe functii precum administrativa , executiva , jurisdictionala . Dreptul

Statul si dreptul sint strins legate si se conditioneaza reciproc . Au aparut si evolueaza impreuna . Statul creaza dreptul , iar paradoxal dreptul delimiteaza configuratia si actiunile statului . Prin intermediul dreptului statul impune reguli de conduita devenind in caz de nevoie protectorul normelor juridice , situatie in care statul prin forta sa de constringere impune respectarea normelor juridice . Una dintre acceptiunile dreptului este aceea drept obiectiv , adica totalitatea normelor juridice instituite sau sanctionate de stat care exprima vointa poporului ridicata la rang de lege a caror aplicare se realizeaza de buna voie sau in caz contrar prin forta de constringere a statului . Intr-o alta acceptiune prin termenul de drept se poate intelege si dreptul subiectiv care reprezinta posibilitatea sau facultatea garantata de lege oricarei persoane de a avea o anumita conduita in vederea valorificarii unui interes personal fie direct , fie prin a cere unui tert sa indeplineasca o actiune sau sa se abtina de la savirsirea unei actiuni . Normele juridice care formeaza sistemul de drept al unui stat se grupeaza in institutii juridice si ramuri de drept . Romanii realizind diviziunea dreptului in drept Public si drept Privat . Dreptul public cuprinde acele norme juridice care privesc statul sau autoritati ale acestuia si care are in vedere interesul general. Ramurile de drept specifice dreptului Public sunt : Dreptul Mediului , Dreptul Administrativ , Dreptul Penal . Dreptul privat cuprinde normele juridice aplicabile persoanelor particulare , fizice sau juridice , precum si raporturile dintre acestea ( Dreptul Familiei , Dreptul de Autor , Dreptul Comercial ) . Distinctia dintre dreptul public si cel privat nu trebuie sa fie absolutizata pentru ca ambele sunt elemente ale aceluiasi sistem de drept si desi au trasaturi specifice , au trasaturi si izvoare comune .

Politica

Structurile constitutionale moderne nu pot fi nici concepute si nici explicate inafara sau fara legatura cu politica sau cu politicile . Societatea moderna nu a descoperit inca guvernarea apolitica . In sensul in care intereseaza dreptul constitutional , politica este o forma de activitate sociala care se extinde asupra relatiile dintre clase , natiuni , grupuri sociale si indivizi in lupta pentru putere . Principalul scop al politicii il constituie participarea la guvernare . Morala Este definita in general ca o forma a constiintei sociale care reflecta si fixeaza principii si reguli de comportare privind raporturile dintre individ si colectivitate . Morala se cristalizeaza in societatea umana si exprima valorile acesteia fiind necesar a sta la baza statului , la baza guvernarii si a politicii . Regulile moralei sunt mai apropiate de dreptul natural si exprima dezideratele (dorintele) ancenstrali si permamente ale omenii . Acestea de regula nu sunt sanctionate prin forta de constringere a statului si prin dezaprobarea publica . Cu toate acestea statele au simtit nevoie sa dea forta juridica uneori si normelor morale motiv pentru care si in Constitutia Romaniei gasim sintagme precum Bunele moravuri sau buna credinta .Normele si raporturile de drept constitutional

Normele de drept constitutional sunt acele norme juridice care reglementeaza conduita oamenilor in relatiile sociale fundamentale care apar in procesul instaurarii , mentinerii si exercitarii puterii de stat . O mare parte din normele dreptului constitutional formuleaza principii , definesc institutii juridice , consfintesc bazele puterii .

Exista pareri in doctrina potrivit carora normele de drept constitutionale nu ar fi veritabile norme juridice, pentru ca nu respecta totdeauna structura logico-juridica a unei norme de drept (ipoteza , dispozitie , sanctiune ) . De regula in dreptul constitutional , sanctiunea nu este atit de evidenta ca in alte ramuri de drept . Aceasta avind trasaturi specifice :

1. Pentru mai multe dispozitii este prevazuta o singura sanctiune 2. Sunt sanctiuni specifice :

Revocarea mandatului parlamentar (ex. Declararea neconstitutionala a unui act normativ )

3. In cazul raportului cu dubla natura juridica sanctiunile se regasesc in alte ramuri ale dreptului

Normele de drept constitional pot fi clasificate in :

Norme cu aplicatie mijlocita : sunt acelea norme care au reglementari de principiu

Norme cu aplicatie nemijlocita : sunt normele care reglementeaza direct si nemijlocit relatiile sociale nefiind necesara dezvoltarea lor prin alte normative .

Raporturile de drept constitutional

Obiectul dreptului constitutional este format din acele relatii sociale care apar in procesul instaurarii , mentinerii si exercitarii statale a puterii . In identificarea obiectului dreptului constitutional principala problema consta in a lamuri daca toate normele din constitutie sunt norme de drept constitutional . Majoritatea doctrinei considera ca raspunsul la aceasta intrebare este afirmativ insa unele dintre acestea au o dubla natura juridica fiind reglementate si de dreptul constitutionall dar si de alte ramuri de drept . In consecinta raporturile de drept constitutional pot fi : Cu dubla natura juridica

Specifice dreptului constitutional caz in care relatiile sociale sunt reglementate numai prin norme de drept constitutional . Obiectul dreptului constitutional il constituie relatiile care se nasc in activitatea de mentinere , instaurare si exercitare a puterii de stat si care privesc bazele puterii si bazele organizarii puterii .

Bazele puterii sunt elemente exterioare care genereaza si determina puterea de stat anume factorii economici si sociali . Bazele organizarii puterii sunt elementele oraganelor puterii in teritoriu si popor . Cursul 2Subiectele raporturilor de drept constitutional

Subiectele dreptului constitutional sunt atit oamenii luati individual cit si grupati in colective intodeauna unul dintre subiectele dreptului constitutional este fie detinatorul puterii , fie statul , fie o autoritate, o institutie sau un organ al statului .

Poporul Poporul poate sa fie atit drept de subiect intern , cazul in care este subiect de drept constitutional cit si de drept international cind apre de regula ca subiect de drept international public . In Romania poporul este subiect de drept constitutional , acesta fiind cel care conform art. 2 al. 1 din constitutie detine suveranitatea nationala . Poporul poate sa-si exercite puterea fie in mod direct , prin intermediul Referendumului , fie prin intermediul organelor alese urmarea exercitarii dreptului de vot . In cele mai multe cazuri , poporul nu-si exercita puterea in mod direct ci prin intermediul statului . Statul apare ca subiect de drept constitutional , fie direct in raporturile juridice , privind cetatenia si in raporturile din cadrul statelor federative , fie in mod indirect atunci cind este reprezentat de organele , institutiile sau autoritatile sale .

Organele statului si autoritatile publice

Acestea apar ca subiecte de drept in mod indirect reprezentind vointa detinatorului puterii . De regula dintre aceste organe subiecte de drept constitutional sunt organele legiuitoare . Celelalte exponente ale puterii executive si respectiv ale celei judecatoresti apar ca subiecte de drept constitutional doar daca raportul juridic se naste in procesul instaurarii , mentinerii si exercitarii puterii de stat . Partidele politice , formele politice si alte organizatii

Acestea apar ca subiecte de drept constitutional pentru ca sunt forme de asociere a cetatenilor constituite tocmai ca pentru acestea sa aiba acces la guvernare . Ca exemplu de formatiuni politice sunt coalitiile de partide , iar ca alte organizatii UTMR .

Unitatile administrativ-teritoriale

Desi acestea sunt forme de organizare administrativa a teritoriului pot sa apara ca subiecte de drept constitutional atunci cind sunt intelese ca grupuri de populatie organizate pe un teritoriu si nu ca parti de teritoriu (ex. In perioada alegerilor).

Cetatenii

Acestia apar ca subiecte de drept constitutional cind isi exercita dreptul fundamental , dar si atunci cind isi exercita mandatul pentru care au fost alesi .

Strainii si apatrizii

Acestia apar ca subiecte de drept constitutional in raportul juridic referioar la cetatenia si cind isi exercita dreptul la azil politic .

Izvoarele formale ale dreptului constitutional

Izvoarele de drept exprima in mod general , modul , forma in care se exprima dreptul . In sens material , prin izvor de drept se intelege viata sociala , economica si culturala a unei societati care determina nasterea unor reguli si institutii juridice . Din punct de vedere formal , prin izvor de drept se intelege forma juridica pe care o imbraca regula de conduita prescrisa , regula ce se naste din izvoare materiale de drept . Pentru a identifica dintre toate izvoare formale ale dreptului , pe cele care sunt izvoare formale ale dreptului constitutional , folosim 2 criterii :a) Autoritatea publica evidenta . In principiu sunt izvoare ale dreptului constitutional ca actele juridice adoptate de autoritatile publice reprezentative (ex. Parlamentul)

b) Continutul actului normativ . Acesta trebuie sa cuprinda norme juridice care reglementeaza relatiile sociale fundamentale aparute in procesul instituirii , mentinerii si exercitarii puterii . Cel mai important izvor de drept constitutional este :

1) Constitutia si legile de modificare a constitutiei .2) Legea ca act juridic al parlamentului (ex. Legile electorale)

3) Regulamentele parlamentare (exista 3 regulamente : regulamentul senatului , regulamentul camerei de deputati si regulamentul sedintelor comune ale celor 2 camere )

4) Tratatele internationale (acestea sunt izvoare de drept constitutional daca indeplinesc urmatoarele conditii :

a) Sunt de aplicatie directa nemijlocita

b) Sunt ratificate de Parlamentul Romaniei c) Cuprind reglementari specifice dreptului constitutional

d) Sunt licite (legale)

Tratatele internationale se supun urmatoarelor reguli :

1) Statul trebuie sa le respecte intocmai si cu buna credinta

2) Tratatele ratificate de parlament fac parte din dreptul intern

3) Interpretarea dispozitiilor constitutionale in materia dreptului omului se face in concordanta cu declaratia universala a drepturilor omului cu pactele si tratatele semnate de Romania in acest sens precum si cu materia drepturilor omului sunt mai favorabile atunci acestea au prioritate fata de dreptul intern , reciproca este deasemenea valabila . Inafara actului normativ dreptului constitutional mai are ca izvoare de drept formal prin Constitutiile de la (1866 , 1923 , 1938 ) . Constitutiile de la 1948 , 1952 , 1965 au recunoscut obiceiul ca izvor de drept doar in mod exceptional si doar daca legea o prevede in mod expresiv. In prezent conform art. 44 , al 7 din Constitutiei obiceiul este recunoscut ca izvor de drept in cazul dreptului de proprietate privata . In consecinta in dreptul constitutional ca de regula in dreptul public , obiceiul este mai greu de recunoscut , ca izvor de drept , prefacinduse imbracarea acestui in haina normei juridice daca se doreste a fi recunoscuta ca izvor . Cit priveste doctrina m in Romania aceasta nu este recunoscuta ca izvor de drept . Jurisprudenta este recunoscuta partial ca fiind izvor formal de drept nefiind o opinie unanima in doctrina in acest sens . Majoritatea doctrinei de drept constitutional apreciaza ca deciziile curtii constitutionale mai ales cele relevante in dreptul constitutional ar trebui considerate izvoare al acestuia . Deasemenea discutii in doctrina cu privire la caracterul de izvor de drept constitutional ridica si : ordonantele guvernului , acte normative inferioare cu forta juridica legilor (ex. Decrete prezidentiale , hotariri de guvern) .Cursul 3

Locul dreptului constitutional in sistemul de drept

Dreptul constitutional este acea ramura a dreptului unitar formata din norme juridice ce reglementeaza relatiile sociale fundamentale aparute in procesul instaurarii , mentinerii si exercitarii la nivel statal a puterii . Pentru a observa locul dreptului constitutional in sistemul de drept , trebuie de observat :

1. Importanta relatiilor sociale reglementate in dreptul constitutional . Normele dreptului constitutional reglementeaza cele mai importante relatii sociale , din cele aparute in procesul instaurarii , mentinerii si exercitarii la nivel statal a puterii .

2. Valoarea izvoarelor formale ale dreptului constitutional . Acestea sunt acte normative ce reglementeaza la nivel primar relatiile sociale . Din aceste precizari se pot distinge 2 consecinte :

a) Dreptul constitutional contine norme elaborate in cadrul activitatii de conducere a statului . Constitutia este in acelasi timp principalul izvor al dreptului constitutional , dar si principalul izvor al intregului sistem de drept .

b) Orice modificare intervenita in dreptul constitutional impune modificari corespunzatoare in mod obligatoriu ale normelor din celelalte ramuri de drept . Pornind de la aceste concluzii , doctrina precizeaza ca dreptul constitutional este o ramura principala de drept in sistemul dreptului .Notiunea de Constitutie

Incepind cu sec. al XVIII , Constitutiile s-au impus alaturi de alte institutii juridice , social politice sau economice pentru a sublinia evolutiile unui stat la nivel economic , politic , juridic , social . Constitutia sa dovedit a fi nu doar legea fundamentala a unui stat ci si realitatea politica si statala cu care se identifica societatea din fiecare stat . Constitutia consacra principiile fundamentale ale vietii economice , politice , juridice si sociale , principii conforme cu valorile fundamentale pe care statul le promoveaza si le apara . Inainte de a identifica notiunea de Constitutie , sunt necesare 2 precizari prealabile :

a) Constitutia difera de legea comuna ordinara desi este si ea un act normativ

b) Constitutia este o categorie istorica pentru ca a aparut atunci cind organizarea fundamentala nu a mai corespuns nevoilor statului si individului fiind in acelasi timp o noua ideologie politica , juridica . Din punct de vedere etimologic , notiunea de Constitutie provine de la lat. Constitutio care inseamna asezare cu temeiu sau starea unui lucru . In dreptul roman prin Constitutie se intelegeau legile ce erau emanate de la imparat . Doar in sec. al XVII prin Constitutie se va intelege legea fundamentala a unui stat . Importanta si valoarea juridica a notiunii de Constitutie a determinat ca unele organisme internationale (Unesco , OIM ) sa-si intipuleze statutele cu termenul Constitutie . Initial Constitutia a fost conceputa ca un ansamblu de norme juridice care aveau ca scop limitarea puterii guvernantilor si garantarea drepturilor fundamentale ale omului . Ulterior la aceasta conceptie s-a adaugat faptul ca normele constitutionale trebuie sa fie cuprinse intr-o lege sistematica precum si faptul ca aceste norme constitutionale au forta juridica superioara legii . Constitutia poate fi definita astazi ca fiind legea fundamentala a unui stat constituita din norme juridice investite cu forta juridica suprema si care reglementeaza acele relatii sociale fundamentale care sunt esentiale in procesul instaurarii , mentinerii si exercitarii puterii politice a poporului . Din aceasta definitie se pot desprinde trasaturile principale ale acesteia : 1. Caracterul de lege

2. Legea fundamentala

3. Baza organizarii statale si Baza juridica a intregii legislatii

4. Puterea de stat (identifica puterea de stat)

5. Relatiile sociale fundamentale care sunt esentiale pentru instaurarea , mentinerea si exercitarea puterii de stat .

6. Forta juridica suprema

Doctrina evidentiaza si alte trasaturi ale Constitutiei precum :

1. Forma scrisa (Constitutiile scrise se impun incepind cu sec. al XVIII)

2. Solemnitatea procedurii de adoptare

3. Forma sistematica (Nu exista Constitutie daca ea nu poate fi pusa intr-un buzunar)

4. Stabilitatea

5. Definitia unei Constitutii trebuie sa cuprinda atit sensul material cit si cel formal al acestuia .

6. Poate fi regasita si o enumerare a principalelor domenii pe care le reglementeaza o constitutie .

Aparitia , adoptarea , modificarea , suspendarea si abrogarea Constitutiei

Aparitia Constitutiei . Cauzele aparitiei Constitutiei

Cit priveste statul care isi poate proclama paternitatea Constitutiei , doctrina nu este unitara existind diferite puncte de vedere . Astfel unii considera ca Constitutia a aparut in Anglia , altii considera ca pentru prima data Constitutiile au aparut atunci cind puterea a fost preluata de burghezie . Unii considera ca prima Constitutie este Constitutia Statelor Unite 1787 si altii considera ca prima Constitutie este cea Franceza , avind in vedere ca in 1789 apare declaratia dreptului omului si a cetateanului . Sec. al XVIII este intradevar definitoriu pentru explicarea conceptului de Constitutie . Constitutia insa a aparut inaintea acestui secol si chiar inainte de preluarea puterii de catre burghezie . A aprecia ca aparitia Constitutiei coincide cu momentul preluarii puterii de burghezie ar insemna sa fie desconsiderate Constitutiile Cutumiar si cele mixte si pe de alta parte ar insemna ca inainte de acest moment statele nu ar fi avut norme constitutionale . Asadar normele constitutionale apar in momentul aparitiei statelor suverane preluarea puterii de catre burghezie contribuind la sistematizarea acestor reguli intr-o singura lege scrisa adoptata cu respectarea unor forme si proceduri solemne si investita cu cea mai inalta forta juridica . In consecinta prima Constitutie apare incepind cu anul 1215 cu Magna Charta Libertatum in Anglia . Prima Constitutie scrisa apare in 1787 in SUA . Prima Constitutie scrisa in Europa apare in Franta in anul 1791. Asadar sub aspectul modului de formare si de adoptare Constitutiile pot fi Cutumiare si Scrise . Normele constitutionale poti fi sistematizate fie intr-un unic act fundamental , fie in mai multe acte constitutionale redactate in forma scrisa , fie intr-un sistem de norme scrise si Cutumiare ce formeaza in ansamblu Constitutia statului . Constitutiile Cutumiare sunt rezultatul experientelor si practicilor zilnice al unor traditii , uzante , precedente si principii fundamentale create si dezvoltate de-a lungul timpului in activitatea statala . Initial reglementarile constitutionale cutumiare au existat si in statele care astazi au Constitutii scrise (legile de succesiune la tron) . Incepind cu sec. al XVIII Constitutiile Cutumiare au fost considerate necorespunzatoare pentru ca :

1. Sunt neclare , imprecise , incerte si incomplete si sunt in continuie miscare si transformare . Constitutii Cutumiare mai exista astazi in Marea Britanie , Izrael .

Constitutiile scrise apar incepind cu sec. al XVIII si pentru ca ofera precizie , certitudine si claritate devin regula in domeniu . Aparitia Constitutiilor scrise este justificata de mai multe teorii :

a) Teoria contractului scris . Aceasta teorie , paradoxal isi are originea in Marea Britanie 1215

b) Teoria domniei legii , care s-a nascut tot in sistemul Britaniei potrivit careia autoritatile si institutiile statului trebuie sa respecte regulile de drept prestabilite si sa le considere ca fiind sacre atita timp cit sunt in vigoare .

c) Teoria contractului social , potrivit careia Constitutia a aparut ca fiind documentul cel mai important in care contractul social dintre guvernati si guvernanti sa fie inscris in care drepturile si libertatile cetatenilor pot fi proclamate pentru ca numai daca sunt inscrise in Constitutie pot fi cunoscute si respectate .

d) Teoria potrivit careia Constitutia trebuie sa fie un mijloc de educare morala si politica

2. Adoptarea Constitutiei este un concept complex cu semnificatii politico-juridice , proces ce cuprinde 3 elemente :

a) Initiativa adoptarii Constitutiei b) Organul competent de a adopta Constitutia c) Modurile de adaptare a Constitutiei : I. Initiativa de adaptare a Constitutiei trebuie sa apartina de regula organului suprem de stat insa nu trebuie sa i se refuze poporului dreptul la o astfel de initiativa legislativa . In Constituiinte actuale exista 2 situatii:

a) Unele intrebari expres (Cine are initiativa adoptarii Constitutiei )

b) Pentru a afla cine are intiativa adoptarii Constitutiei se recurge la o interpretare sistematica si logica a dispozitiilor Constitutiei II. Organul competent de a adopta Constitutia Titularul puterii constituante originare este individul sau grupul care reprezinta la un moment dat ideia de drept sau poporul atunci cind acesta este reprezemtantul direct al ideiei de drept sau in cazul revolutiilor guvernamintul de fapt .

III. Modurile de adoptare a Constitutiei Modul de adoptare a unei Constitutie este determinar de stadiul de dezvoltare economica , sociala si politica a statului dar si de ideologia deminanta la momentul adoptarii Constitutiei . De-a lungul timpului modurile de adoptare ale Constitutiei au fost :

a) Constitutia acordata e cea mai rudimentara forma de adoptare a Constitutiei , fiind de fapt o Constitutie adoptata de monarh ca stapin absolut in exercitarea puterii sale fiind impusa cetatenilor.

b) Constitutia plebiscitara (statul) este initiata de seful statului dar e ratificata prin plebiscit . Nu e un mod democratic de adoptare a Constitutiei pentru ca prin plebiscit poporul nu decide ci doar accepta conditiile impuse .

c) Pactul e un contract dintre monarh si popor . A fost folosita de regula pentru a impune un anumit sef de stat aparind interesele guvernantilor (ex. Costitutia Romaniei 1866 , 1923 )

d) Constitutia conventie este opera unei adunari care poate fi considerata si o conventie . Rolul acestei adunari este cel de adopta Constitutia . Constitutia devine o conventie intre toti membrii societatii . Este cel mai potrivit mijloc de manifestare a suveranitatii nationale (ex. Constitutia SUA) . In prezent aceasta forma de adoptare a Constitutiei a imbracat o forma si mai democratica pentru ca ulterior adoptarii Constitutiei de adunarea Constituanta , Constitutia e supusa spre aprobarea poporului de regula prin Referendum (Constitutia Romaniei 1991)

e) Constitutia parlamentara . Dupa al II Razboi Mondial majoritatea Constitutiilor au fost adoptate de Parlamente dupa o procedura asemanatoare celei de adoptarea legii (Constitutiile Romaniei de la 1948 , 1952 , 1965 )

Cursul 4Modificarea Constitutiei Dreptul de a revizui Constitutia trebuie sa apartina aceluiasi organism care a adoptat-o . Autoritatea competenta a revizui Constitutia difera in functie de felul Constitutiei . Procedura de modificare a Constitutiei este asemanatoare cu cea de adoptare . In functie de modul in care modificarea Constitutiei se poate face dupa aceeasi procedura ca si cea de adoptare . Constitutiile se clasifica in Constitutii flexibile si in Constitutii rigide . Constitutiile rigide sunt acele Constitutii a caror procedura de modificare se face dupa aceleasi reguli dupa care se face modificarea legilor ordinare (obisnuite) . Astfel de Constitutii rigide sunt Constitutiile Cutumiare . Constitutiile rigide sunt acelea a caror modificare se face reguli specifice , diferite de cele de modificare a legilor ordinare . De regula Constitutiile scrise sunt Constitutiile rigide . Organul competent de a adopta / modifica / abroga o Constitutie este de preferat a fi mentionat express prn normele Constitutionale . Astfel Constitutia Romaniei 1866 si 1923 precizau ca initiativa in acest sens poate sa apartina monarhului sau parlamentului . Constitutia Romaniei din 1991 prevede ca initiativa de revizuire a Constitutiei poate sa apartina : 1. Presedintelui Romaniei la propunerea guvernului .

2. Cel putin din numarul deputatilor sau al senatorului .

3. De cel putin 500 mii de cetateni cu drept de vot

Adoptarea / revizuirea / abrogarea Constitutiei se va face in camerele unite ale Parlamentului sau in sedinta comuna a celor 2 camere , iar ulterior proiectul de Constitutie se va supune aprobarii prin Referendum de catre cetateni prin drept de vot .

Incetarea provizorie a efectelor juridice ale normelor constitutionale si Abrogarea Constitutiei Desi Constitutii mai vechi au prevazut situatii in care Constitutia putea fi suspendata temporar , doctrina dreptului constitutional considera ca suspendarea unei Constitutii este sinonima cu inlaturarea ideii de legalitate si constitutionalitate . Cu toate acestea in practica Constitutiile au fost suspendate fie in cazul in care statele se aflau in stare de razboi , fie cind au avut loc lovituri de stat . Suspendarea Constitutiei in astfel de situatii a fost explicata pe necesitatea luarii unei astfel de masuri , necesitate determinata chiar de situatie exceptionala care a generat-o . Abrogarea Constitutiei se produce de regula atunci cind este adoptata o noua Constitutie fiind de preferat ca abrogarea sa fie una expressa .

Continutul normativ al Constitutiei

Identificarea acestui continut este esentiala atunci cind se redacteaza proiectul de Constitutie sau de revizuire a acesteia , este esentiala pentru a fi inlaturate impreciziile de tehnica juridica si eventuale confuzii intre Constitutie si celelalte legi . Continutul unei Constitutii trebuie sa exprime faptul ca acesta este cel mai important act politic si juridic al unui stat . Din punct de vedere material prin acest continut se inteleg dispozitiile cu caracter constitutional indiferent in ce act normativ sunt cuprinse . Din punct de vedere formal prin acest continut normativ al Constitutiei se inteleg dispozitiile cuprinse in corpul Constitutiei . Indiferent ca acestea reglementeaza relatii sociale de mai mica importanta . In principiu continutul normativ al unei Constitutii trebuie sa aiba urmatoare categorii de reguli :1. Reguli referitoare la tehnica guvernarii

2. Reguli straine organizarii puterii ( reguli privind statutul persoanelor )

3. Declaratii de drepturi

Stabilirea continutului normativ al unei Constitutii se face in functie de 2 criterii :

a) De contintul si valoarea relatiilor sociale ce se doresc a fi reglementate

b) De practica si traditia statelor in acest domeniu

In continutul normativ al Constitutiilor de astazi se vor regasi norme privind esenta , tipul si forma statului , detinatorul puterii , fundamentele sociale si economice ale puterii , fundamentele politice , religioase si ideologice ale statului , locul si rolul partidelor politice , sistemul organelor statului , statutul juridic al persoanelor si elemente de tehnica constitutionala .

Suprematia Constitutiei

Suprematia este o calitate a Constitutiei care exprima pozitia supra ordonata a acesteia in sistemul de drept si chiar si in sistemul politico-valoric al unui stat . Suprematia Constitutiei nu este o categorie strict juridica , ci una politico-juridica , pentru ca o Constitutie reprezinta transformarile economice sociale , politice si juridice ale unui stat . Fundamentarea stiintifica a suprematiei Constitutiei presupune identificarea cauzelor care determina continutul si forma acestuia precum si pozitia sa supra .... Fundamentarea stiintifica a suprematiei Constitutiei se regaseste in factorii economici , sociali , politici si juridici care au determinat Constitutia , factori care trebuie priviti si din perspectiva individului . Pentru a explica suprematia unei Constitutii trebuie de avut in vedere urmatoarele elemente :1. Pozitia acesteia in sistemul politico-juridic

2. Starea materiala a unei societati

3. Stara sociala si politica a acelei societati

4. Religia si ideologia predominante ale acelei societati

Consecintele juridice ale suprematiei Constitutiei privesc atit Constitutia cit si restul dreptului . Aceste cosecince sunt urmatoarele :

1. Consecinte juridice privind adoptarea unei Constitutii . Adoptarea unei Constitutii este o procedura complexa si speciala care trebuie sa aiba in vedere cele 3 elemente : initiativa , organ competent si modul de adoptare .

2. Consecinte juridice privind modificarea , suspendarea si abrogarea Constitutiei . Acestea trebuie sa aiba in vedere atit valoare suprema a Constitutiei in sistemul de drept , cit si stabilitatea ce trebuie recunoscuta Constitutiei in defavoarea celorlalte acte normative

3. Vizeaza deosebirile dintre Constitutiei si celelalte legi . Aceste deosebiri vizeaza 3 aspecte : continutul reglementarii , procedura de adoptare si forta juridica .

4. Vizeaza conformitatea intregului drept cu Constitutia

Garantiile juridice ale suprematiei Constitutiei

1. Controlul general al aplicarii Constitutiei . Constitutia insasi stabileste organele fundamentale ale statului si competenta acestora . Toate aceste organe trebuie sa-si desfasoare activitatea in conformitate cu Constitutia . In acest sens fiecare Constitutie organizeaza un sistem complex si eficient de control al aplicarii sale .

2. Controlul constitutionalitatii legilor .

3. Indatorirea fundamentala a cetatenilor de asi respecta Constitutia .

Controlul constitutionalitatii legilor

Notiunea controlului de constitutionalitate a legilor Controlul de constitutionalitate a legilor se fundamenteaza pe principiul legalitatii . Principiul legalitatii presupune ca elaborarea actelor normative sa se faca de organele competente dupa o procedura prestabilita si cu respectarea dispozitiilor din actele normative emise de organele de stat care ocupa o pozitie superioara celor emitente in sistemul organelor de stat . Principiul legalitatii presupune respectarea tuturor actelor normative (o lege ordinara / organica trebuie sa fie in concordanta cu Constitutia ) . Constitutionalitatea legilor presupune ca o lege trebuie sa respecte normele constitutionale , atit in limita , cit si in spiritul Constitutiei . Controlul de Constitutionalitate a legilor este pe de o parte activitatea organizata de verificare a conformitatii legii cu Constitutia , iar pe de alta parte este acea institutie respectiv organul competent de a verifica constitutionalitatea unei legi , precum si masurile ce pot fi luate pentru inlaturarea neconstitunalitatii unei legi Organele de stat competente de a controla constitutionalitatea legii . Clasificarea controlului de constitutionalitate in functie de acest criteriu .

In prezent controlul de constitutionalitate poate fi realizat :

1. De un organ politic

2. De un organ jurisdictional

In functie de organul care desfasoara acest control difera si procedura in functie de care se face controlul.

Controlul constitutionalitatii legilor executat printr-un organ politic . Acest organ politic poate fi reprezentat fie de organul legislativ , fie de un alt organ de stat care exista si care primeste si aceasta competenta sau care este infiintat special in acest scop . Posibilitatea unui parlament de a exercita un astfel de control de constitutionalitate echivaleaza un supracontrol legitimat de prevederile constitutionale. In Romania un astfel de control a fost exercitat de marea adunare nationala in baza Constitutiei de la 1965 . In Franta exista un astfel de control exercitat de Consiliul Francez. Controlul constitutionalitatii legii exercitat printr-un organ jurisdictional . Prin aceasta situatie controlul de constitutionalitate fie este exercitat de organele judecatoresti , fie de alte organe care folosesc o procedura asemanatoare celei judecatoresti . Dreptul judecatorului de a verifica confomitatea legii cu Constitutia decurge din chiar menirea judecatorului , anume interpretarea si aplicarea legii , iar daca este cazul aplicarea unei sanctiuni . Dreptul judecatorului de a face aceasta verificare poate fi sustinut si prin teoria separatiei si echilibrului puterilor in stat , respectiv prin posibilitatea de a se controla reciproc cele 3 puteri . Pe de alta parte daca separatia si echilibrul puterilor in stat nu este interpretata intr-o forma supla , ci intr-un rigida , judecatorul nu ar avea dreptul sa verifice constitutionalitatea unei legi , pentru ca astfel acesta ar interveni in activitatea puterii legislative si judecatorul ar fi transformat intr-o autoritate politica (SUA controlul se desfasoara prin curtea suprema a justitiei a SUA ). In functie de procedura folosita pentru efectuarea acestui control exista 2 tipuri de control : 1. Controlul pe calea actiunii . Este calea directa , ofensiva prin care se poate realiza controlul de constitutionalitate prin adaptara directa a actului in cauza in fata organului care efectueaza controlul .

2. Controlul pe cale exceptiei este procedura defensiva ce poate fi folosita doar atunci cind actul considerat necostitutional ni se aplica .

In functie de modul in care este inscris in Constitutie

1. Controlul poate fi explicit , atunci cind este inscris in mod express .

2. Controlul implicit cind desi Constitutia nu-l preve in mod express , controlul de Constitutionalitate se efectueaza in baza principiului fundamental al legalitatii .

In functie de timpul care se efectueaza acest control .1. Control anterior adoptarii legii (se mai poate numa control prealabil ) . Se exercita de regula in faza de proiect a legii .

2. Controlul posterior adoptarii legii se exercita asupra legilor deja adoptate sau asupra actelor normative cu forta juridica egala cu cea a legii .

Cap. Notiunea de Constitutie pina la Controlul constitutionalitatii legilor

Cursul 5Controlul Constitutionalitatii legilor Controlul Constitutionalitatii legilor este reglementata de art .... In Romania controlul Constitutionalitatii legilor este incredintat Curtii Constitutionale . Curtea este formata din 9 judecatori numiti pe o perioada de 9 ani fara posibilitatea prelungirii sau reinoirii mandatului lor . Trei dintre judecatori sint numiti de camera deputatilor , 3 de senat si 3 de Presedintele Romaniei . Presedintele Curtii Constitutionale este ales prin vot secret de catre judecatorii curtii dintre membrii Curtii Constitutionale pentru o perioada de 3 ani . Mandatul de presedinte la Curtea Constitutionala poate fi reinoit o singura data pentru un nou mandat de 3 ani . Membrii Curtii Constitutionale se inoiesc la fiecare 3 ani , 1/3 . Conditiile necesare pentru a putea fi numit judecator la Curtea Constitutionala sunt : pregatire juridica superioara , inalta competenta profesionala si vechime de cel putin de 18 ani in activitatea juridica sau in invatamintul superior juridic . In activitatea lor judecatorii sunt independenti si inamovibili , nu pot fi trasi la raspundere pentru voturile si opiniile exprimate in momentul adoptarii solutiilor . Judecatorii pot fi arestati , trimisi in judecata penala decit cu aprobarea biroului permament al camerei deputatilor , biroului permament al senatului sau al Presedintelui Romaniei . La propunerea procurorului general al Romaniei datorita complexitatii si naturii atributiilor precum si ... naturii juridice Curtea Constitutionala este considerata a fi o autoritate publica politico-jurisdictionala . Caracterul politic al Curtii Constitutionale este determinat de : 1. Modul de desemnare a membrilor Curtii Constitutionale

2. De natura unora din atributiile Curtii (ex. judecarea contestatiilor cu privire la partidele politice)

Caracterul jurisdictional al curtii este determinat de :

1. Principiile de organizare si functionare a Curtii

2. De natura unora din atributii (ex.solutionarea exceptiilor de necostitutionalitate)

3. De procedurile folosite in fata Curtii

Curtea Constitutionala este unica autoritate jurisdictionala constitutionala din Romania , este independenta , nu face parte din nici una din puterile din stat (legislativa, executiva, judecatoreasca) . Prin atributiile sale contribuie la asigurarea echilibrului dintre aceste puteri . Competenta Curtii nu poate fi contestata de nici o alta autoritate .

Actele supuse controlului de constitutionalitate

1. Legile ca acte juridice ale Parlamentului Legile pot forma obiectul controlului de constitutionalitate atit sub forma controlului prealabil , cit si sub forma controlului posterior . Controlul prealabil se exercita asupra legilor votate de Parlament , dar inaintea promulgarii lor de Presedintele Romaniei . Acest control poate fi realizat doar daca exista o sesizare venita din partea Presedintelui Romaniei , a unuia dintre Presedintii celor 2 camere ale Parlamentului , a Guvernului , a Inaltei Curti de Cazatie si Justitie , a Avocatului Poporului sau a cel putin 50 de deputati sau al cel putin 25 de senatori . Un astfel de control prealabil exercitat din oficiu de Curtea Constitutionala este exclus . Controlul posterior are in vedere legile deja intrate in vigoare . Se realizeaza pe calea exceptiei si nu a obiectiei asa cum se realizeaza controlul prealabil nu pot face obiectul controlului posterior a celei dispozitii legale a caror control de constitutionalitate a fost deja realizat pe calea controlului prealabil si s-a stabilit constitutionalitatea acelei prevederi . Prin intermediul controlului posterior de constitutionalitate se realizeaza accesul indirect al cetatenilor la Curtea Constitutionala . 2. Initiativa de revizuire a Consitutiei Asupra initiativei de revizuire a Constitutiei , Curtea Constitutionala se pronunta din oficiu . Curtea Consitutionala se va pronunta daca modificarile vizate de proiectul de revizuire a Constitutiei sunt in concordanta cu prevedere a art. 150 pina la 152 din Constitutie .

3. Regulamentele Parlamentuluia) Regulamentul Senatuluib) Regulamentul Camerei Deputatilorc) Regulamentul Comun al celor 2 Camere Acest control se poate realiza numai la sesizarea unui dintre Presedinti a celor 2 Camere , a unui grup parlamentar , sau a unui numar de 50 de deputati sau 25 de senatori . Controlul exercitat asupra regulamentelor este un control exterior . In ceea ce priveste actele Parlamentului desi Constitutia nu prevede in acest sens prin modificarea recenta a legii de organizare si functionare a Curtii Constitutionale, vor putea fi supuse controlurile de Constitutionalitate dupa aceeasi procedura ca si cea cu privire la regulamente hotaririle plenului camerei deputatilor , hotaririle plenului camerei senatorului si hotaririle plenui sedintelor comune a celor 2 camere .1