curs constitutional

5/8/2018 Curs Constitutional - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/curs-constitutional 1/42

Constitutional

Cursuri

profesor : Radu Chirita

Statul RomanCaracteristici :

0. STAT UNITAR( art 1 din Constitutie )

Acel stat in care puterea nu este partajata intre o structura centrala

si una teritoriala, spre deosebire de statele federale in care exista o

astfel de partajare

B. STAT INDIVIZIBIL

C. STAT NATIONAL

D. STAT INDEPEPENDENT

E. STAT SUVERAN

Suveranitate= exercitarea puterii, in RomaniaF. STAT DEMOCRATIC

G. STAT SOCIAL

H. STAT DE DREPT ( art 1 )

= notiune ce desemneaza acel stat care asigura suprematia legii in

fata dorintei unei persoane ori institutii.



Romania este stat de drept deoarece orice litigiu intre 2, > persone

trebuie rerzolvat de catre o institutie judecatoreasca.

Statul are obligatia de a asigura punerea in executare a hotararilor

instantelor judecatoresti. ( institutii si proceduri p pag 4 )

Eementele Statului Roman

Teritoriul

• Suprafata geografica asupra careia se exercita puterea statului,

suprafata geografica asupra careia statul isi exercita jurisdictia

( juris-drept)

• Statul roman isi exercita jurisdictia asupra :

A. Suprafata cuprinsa intre granitele politice

B. Intregii suprafete de aer deasupra teritoriului Romaniei, pana la

limita atmosferei

C. Subsolului

D. Apelor maritime interioare si asupra marii teritoriale

E. Navelor si aeronavelor comerciale aflate sub pavilion romanesc,

indifernt unde s-ar aflaF. Ambasadelor,consulatelor, care se afla in afara Romaniei

G. Unor teritorii ale unui altui stat aflat sub controlul de fapt al

autoritatilor romane ( Bazele militare )

2. Populatia

Cuprinde:

H. Cetatenii romani



I. Cetatenii comunitari

J. Cetatenii extracomunitari

K. Apatrizii ( fara catatenie )

L. Persoanele juridice

Caracteristicele statulului Roman

0. Romania este republican = acel stat care este condus de catre o

persoana aleasa de catre populatie, care ded regula se numeste

presedinte.

1. Din pct de vedere politic, Romania este un stat pluralist

( tolereaza si promoveaza mai multe partide politice, + tolereaza si

promoveaza alternanta la putere )

2. Statul este organizat conform Principiului Separatiei Puterilor in

Stat ( aparuta la sf sec XVIII in Franta => Montesquie )

• Put legislativa

• Put executivall

• Put judecatoreasca

• Princ Separatiei Puterilor in Stat instituie o serie de reguli

in organizarea statului• Puterea de stat este impartita in 3

• Put legislativa si cea executiva e impartita si pr orizontala,

intre o putere centrala si mai multe institutii locale

A. Puterea executiva centrala apartine Guvernului si

Presedintelui

B. Puterea executiva locala apartine primarilor, prefectilor,

presedintilor de consilii judetene

1. Puterea legislativa centrala apartine Parlamentului

2. Puterea legislativa locala apartine Consiliilor Judetene,

Consiliilor locale



Verificarea modului in care fiecare dintre puteri isi exercita atributiile

intre limitele lor se face de catre un organ al statului exterior acestui

sistem de putere => Curtea Constitutionala

• Hotararile judecatoriilor = sentinte, in apel = decizii

• Curtea Constitutionala verifica validitatea actelor normative

-al celorlalte organe se face de ins de jud

Cetatenia

Cetatenia este raportul juridic intre o persoana fizica si un stat in

temeiul caruia se nasc anumite drepturi si obligatii.

Cetatenia se poate dobandi :

3. De drept (automat)

4. La cerere

5. In raport de dobandire a cetateniei de drept, sunt cetatenii

romani de drept:

• Persoanele care la momentul nasterii au cel putin un parinte

cetatean roman, indiferent unde s-a nascut ori indiferent de

cetatenia celuilalt parinte. ( ius sangvini )

• In cazul unui copil abandonat si gasit pe teritoriul Romaniei, se

presupune k unul dintre parinti este roman.• Minorii straini care sunt adoptati de catre cetateni romani



• In cazul in care unul dintre parintii adoptivi nu e roman, cei doi

parinti vor decide de comun acord asupra cetateniei copilului. In

cazul in care un astfel de acord nu exista, instanta va decide

( care intemeiaza adoptia ) .• Daca copilul e major e necesar consimtamantul copilului=> nu

se schimba cetatenia

2. In cazul cetateniei la cerere :

• Se acorda de catre guvern printr-o hotarare de guvern ,

persoanrlor care indeplinesc urmatoarele conditii :1. Locuiesc pe teritoriul Romaniei de cel putin 8 ani,

sau in cazul persoanelor casatorite cu un roman -> 5

ani . ( pt ca sa fie considerata ca locuind in Romania,

o pers trebuie sa nu fi plecat din tara > 6 luni )

2. Pt persoanele recunoscute international si cele care

au investit mimim 1 mil d € in Romania durata de 5/8

ani se reduce la jumatate.

3. Persoana in cauza sa fie majora +184. Persoana sa nu fi comis vreo infractiune care sa nu

fie compatibila cu calitatea de cetatean roman.

5. Persoana in cauza sa dovedeasca ca are un venit de

trai decent prin mijloace legale

6. Persoana sa dovedeasca ca are cunostinte bune de

limba romana.

7. Persoana in cauza trebuie sa cunoasca prevederileConstitutiei si imnul national

Daca toate aceste conditii sunt indeplinite, Guvernul are obligatia

de a acorda cetatenia romana.

Pierderea cetateniei romane :

M. La cerere



N. De drept

O. Prin retragere cu titlul de sanctiune / sanctiuni

P. Pierderea cetateniei romane la cerere

• Renuntarea la cetatenie se aproba de catre guvern prin hotararedaca sunt indeplinite urmatoarele conditii :

6. Persoana sa fie majora +18

7. Persoana sa nu fie urmarita penal, trimisa in judecata, sau sa

fie in executarea unei pedepse penale.

8. Persoana sa nu aiba datorii la stat / la alte persoane ( in cazul

in care are acestea trebuie sa prezinte garantii de executare )

DE drept

In cazul minorului roman adoptat de cetateni straini => minorul

paraseste tara impreuna cu parintii, care au pronuntat renuntarea

la cetatenia romana

In sit in care parintii unui minor cet rom obtin aprobarea

renuntarii la cet si parasesc ro pt a locui in state, pierde cet inmasura in care pleaca in strainatate pt a locui cu parintii

Retragerea se face de catre guvern daca persoana nu era cet

roman din nastere si daca se afla in una din urmatoarele

situatii:

• S-a inrolat in fortele armate ale unui stat in care Ro a

rupt rel dipl sau cu care se afla in stare de razboi

• Este cunoscut ca avand legaturi cu grupari teroriste

sau a desf act care au pus in pericol securitatea

nationala

• Persoana care a stat in strainatate savarseste fapte

grave care vatameaza integritatea statului Roman



• A obtinut cetatenia prin mijloace frauduloase

Cetatenia dobandita la nastere nu poate fi retrasa cu titlu de

sanctiune

Drepturile si obligatiile cetateanului roman

Drepturile speciale ale cetateanului roman

• Dreptul de a dobandi terenuri in Romania ( exceptie : 1 ianuarie

2012 cetatenii europeni pot cumpara terenuri in Romania )• Dreptul de a nu fi expulzat / extradat

• Dr de a beneficia deprotectie si asistenta diplomatica in ipoteza in

care un cet Ro in strainatate poate apela la consulatele,

ambasadele Ro pt a beneficia de asist jur de protectie

• Dr de a candida pt functii elective in stat (in cazul alegerilor locale

pot sa candideze si cet comunitari)

EXTRADAREA = un accord bilat intre 2 state prin care unul dintreacestea preda celuilalt o persoana ce urmeaza a fi judecata penal

sau urmeaza sa execute o pedeapsa.

EXPULZAREA = un act unilateral al unui stat prin care conduce la

frontiere o persoana care nu se afla legal pe teritoriul sau, de regula

dupa exec unei pedepse cu inchisoare

• Cetatenii romani pot fi extradati prin exceptie catre un stat al U.E

daca e implinita una din urmatoarele ipoteze :

9. Cetateanul roman are domiciul in statul solicitant



10. Statul solicitant e de acord ca persoana sa execute pedeapsa in

Romania

11. Daca infractiunea s-a comis in intregime pe teritoriul statului

solicitant

Obligatiile cetateanului roman

• Va contribui la bugetul statului, va plati taxele si impozitele

( obligatie fundamentala )

• Fidelitatea fata de tara

• De a-si apara patria

• De respectare a drepturilor si libertatilor altora

Cetatenii straini si regimul strainilor in Romania

• Jurisdictia asupra cetatenilor strainilor se executa teritorial

( strainul respectiv sa se afle in Romania sau in alte zone unde

Romania are jurisdictie )

Q. Straini aflati legal pe teritoriul RomanieiR. Straini aflati ilegal pe teritoriul Romaniei

S. Cetateni comunitari

T. Cetateni extracomunitari

Reguli care vizeaza statutul cetatenilor straini



• Cetatenii extracomunitari aflati ilegal pe teritoriul Romaniei pot

face obiectul unei expulzari administrative ( conducere la frontiere )

. Aceasta expulzare administrativa se dispune de catre sectiuni din

cadrul serviciului pentru straini din cadrul politiei.

• Cetatenii comunitari nu se pot afla in principiu niciodata ilegal peteritoriul Romaniei , intrucat potrivit tratatului de aderare a Romaniei

la uniune si a tratatului privind U.E, cetatenii comunitari au

dreptul de a-si stabili liber resedinta pe teritoriul Romaniei.

• declararea unei persoane ca fiind indezirabila se face atunci

cand exista probe ca aceasta desfasoara activitati care

contravin sigurantei nationale (persona non grata)

•

Cetatenii extracomunitari aflati ilegal pe teritoriul Romaniei potsolicita protectia statului Roman in situatia in care au fugit din

propria tara pentru a evita pericritarea dreptului lor la viata, la

libertare, etc. Aceasta solicitare poarta denumirea de cerere de

azil , iar acordarea statutului de azilant impiedica expulzarea

persoanei catre propriul stat

• Dreptul de a se afla pe teritoriul Romaniei al unui strain nu include

si dreptul de munca pentru cetatenii extracomunitari.

• Dreptul la munca se acorda separat de dreptul de sedere, de catre

Ministerul Muncii si al Protectiei Sociale

• Cetatenii comunitari au dreptul la munca odata cu intrarea pe

teritoriul Romaniei, insa daca exercitarea muncii se prelungeste

peste 6 luni, acestia au obligatia de a se inregistra la oficiile fortelor

de munca.

Romania nu are jurisdictie asupra unor categorii de straini

aflati pe teritoriul Romaniei :

• Sefii de stat si diplomatii romani

• Reprezentatii misiunilor organizatiilor internationale

• Militarii straini si diplomatii pana la mom ridicarii immunitutaii



In raport cu aceste categorii de persoane, Romania isi poate

exercita jurisdictia daca statul al carui cetateni sunt persoanele in

cauza isi exprima acordul expres in acest sens ( -> imunitate de

jurisdictie )

A patra categorie asupra caruia Romania isi exercitz jurisdictie

sunt APATRIZII ( apatrizii care isi au domiciliul in Romania sunt

asimilati cetatenilor romani, cu exceptis dreptului de a candida si de

a detine terenuri in proprietate )

Apatrizii cu domiciliul in strainatate sunt echivalati cu cetatenii straini

in functie de tara in care isi au domiciliul

A 5-a categorie asupra caruia Romania isi exercita jurisdictia sunt

persoanele juridice :

• Persoanele juridice inregistrate in Romania se afla sub jurisdictia

Romaniei doar d.p.d.v al legilor penale si al legilor privitoare la

organizarea interna a persoanelor juridice.

• D.p.d.v fiscal si al activitatilor persoanelor juridice, ele se afls sub jurisdictia statului pe teritoriul caruia isi desfasoara activitatile.

• Persoanele juridice straine se afla sub jurisdictis fiscala si

comerciala a Romaniei doar pt activitatile desfasurate in Romania

• Romania nu are jurisdictie asupra unor categorii de pers juridice

straine

1. Statele si institutiile publice straine

2. Organizariile internationale ( nato )

Exercitarea suveranitatii

12. Prin alegeri

13. Prin referendum



1. Alegerile

Pentru a putea vota, persoanele trebuie sa indeplineasca anumite

conditii :

• Sa fie major• Persoana respectiva sa aiba discernamant ( sa nu fie interzisa pe

cale judecatoreasca )

• Persoana in cauza sa nu se afle in timpul executarii unei pedepse

privatorii de libertate

• Persoana sa nu fi suferit de comndamnare constand in

interzicerea dreptului de a alege

Pentru ca o persoana sa poate candida => conditii :

• Sa fie cetatean roman ( prin exceptie pot candida si cetatenii

comunitari la alegerile locale => potrivit Constitutiei )

• Persoana in cauza sa aiba domiciliul in Romania

• Persoana in cauza sa aiba o anumita varsta

• 35 de ani pentru presedinte• 33 de ani pentru senator

• 23 de ani pentru deputati, primari

• 18 ani restul

• Persoana sa aiba drept de vot

Tipuri de alegeri in Romania

14. Alegeri uninominale -> electoratul voteaza o persoana

15. Alegeri plurinominale ( pe liste )



U. Alegeri dintr-un singur tur de scrutin

V. Alegeri din 2 tururi de scrutin

• Daca niciunul dintre candidati nu obtine din primul tur peste 50%

+ 1 din voturi, se organizeaza al doilea tur, cu primii 2 candidati sicastiga cel care obtine peste 1/2 din voturi.

Presedintele si primarii se aleg prin vot uninominal in 2 tururi

Presedintele consiliului judetean e ales prin vot uninominal dintr-un

singur tur

Consilierii locali / judeteni se aleg prin vot pe lista intr-un singur tur .

Parlamentarii se aleg intr-un sistem sui-generis

2. Referendumul

Referendumul poate fi :Local

National

Obligatoriu



Consultativ

REFERENDUMUL NATIONAL poate fi

16. Pentru revizuirea Constitutiei

• Potrivit reglementarilor din Constitutie, procredura de modificare a

Constitutiei cuprinde urmatoarele etape :

A. De initiere a modificarii , care poate apartine

• Presedintelui ( la propunerea guvernului )

• unui nr minim de 500.000 de persoane

• Unui nr de 1/3 minim parlamentari

B. Propunerea e aprobata de parlament, iar pt a intra in vigoare, e

necesar ca legea de modificare a Constitutiei sa fie aprobata prin

referendum, pt ca acest referendum sa fie validat, fiind necesara o

participare la vot de cel putin 1/2 din nr de persoane inscrise pe

listele electorale.

Aceasta forma de referelndum se organizeaza prin lege, aprobatade Parlament, lege prin care se stabileste si data referendumului.

2. Pt demiterea presedintelui

• Poate fi organizat la finele unei proceduri parlamentare de

suspendare a presedintelui.

• Referendumul se organizeaza printr-o hotarare a Parlamentului, iar

presedintele e demis daca cel putin jumatate + 1 din persoanele

inscrise pe listele electorale sunt de acord cu demiterea sa.

3. Referendumul consulatativ cu privire la probleme de interes

national



• Se organizeaza printr-un decret al presedintelui ori de cate ori

considera acesta a fi necesar

• Problemele pentru care se organizeaza e stabilit tot de presedinte

prin decret

REFERENDUMUL LOCAL poate fi :

W. Obligatoriu -> desfasurat in vederea adoptarii unor legi prin care

se modifica limitele teritoriale ale unei localitati / judet

X. Consultativ -> desfasurat cu privire la problemele de interes

local, organizat prin dispozitia primarului

Y. Pt demiterea primarului / a unui consilier local -> poate fi

organizat la initiativa a cel putin 2/3 din consilierii locali.

Parlamentul

" unica autoritate legiuitoare din Romania "Bicameral, format din Senat si Camera Deputatilor

Statutul parlamentarilor

Mandatul de parlamentar

• Mandat : sunt atribuite sarcini



• In general, un mandat se poate revoca, dar nu si in cazul

parlamentarilor

• Mandatul de parlamentar reprezinta de fapt o functie

Caracteristicile mandatului de parlamentar :

17. Irevocabil -> nu poate fi retras de catre persoanele care au votat

acel parlamentar indiferent de motiv

18. Reprezentativ si nu imperativ -> parlamentarul nu e obligat sa

tina cont de dorinta / parerile celor care l-au votat, ci se considera

ca parlamentarii reprezinta intreaga populatie a Romaniei.

19. Poate fi obtinut doar in urma alegerilor -> in masura in care unparlamentar isi pierde mandatul , el va putea fi inlocuit de catre un

alt parlamentar numai in urma organizarii unor alegeri partiale

pentru colegiul electoral in care s-a candidat parlamentarul care si-a

pierdut mandatul. In cazul minoritatilor nationale, in masura in

care niciuna dintre asociatiile sau partidele care reprezinta o

minoritate nationala nu a depasit pragul electoral, se va atribui

un mandat de deputat aceleia dintre organizatiile ori partidele

reprezentand org nationale care au obtinut cel mai mare

numar de voturi.

20. Dureaza 4 ani -> se prelungeste automat in caz de razboi, stare

de asediu, stare de urgenta. Se prelungeste peste cei 4 ani la data

intalnirii legale a noului Parlament.

-Mandatul de parlamentar incepe de la data intrunirii legale a unuinou Parlament. Cupr 2 etape aceasta procedura:

1. Presedintele Ro are obl ca in termen de 20zile de la data

alegerilor sa convoace noul parl ales.

2. Se org o comisie de validare a mandatelor dupa care fiecare din

parl au obl de a depune juramant.

Nouol parl este legal constituit de la mom la care au depus

juramantul 2\3 din parl alesi

Creeaza o imnunitate in favoarea parlamentarului



A. Imunitate de fond : potrivit Constitutiei, parlamentarii

nu raspund de opiniile politice exprimate in parlament,

pt voturile lor din parlament

Scopul: de a creea posib parlam de a permite libertatea

de exprimareB. Imunitate de procedura : potrivit art 72 , din

Constitutie, parlamentarii nu pot fi retinuti, arestati ori

perchezitionati, fara acordul camerei din care fac parte.

Procedura de ridicare a imunitatii parlamentare:

21. Procurorul care instrumenteaza urmarirea penala formuleaza ocerere catre Mimisterul Justitiei in vederea ridicarii imunitatii unui

parlamentar.

22. Ministerul Justitiei sesizeaza camera Parlamentului din carre face

parte persoana in cauza, cu cererea ridicarii imunitatii.

23. Crearea unei comisii de ancheta in camera Parlamentului din

care face parte persoana in cauza, comisii care redacteaza un

raport prezentat plenului comun.

24. Camera in cauza va vota in favoarea ridicarii / respingerii cereriide ridicare a imunitatii dupa citirea raportului comisiei de ancheta si

dupa ascultarea parlamentarului in cauza

25. Pt ca cererea sa fie admisa este necesar votul a 50% +1 din

membrii prezenti ai camerei.

*** continuare caracteristici mandat parlamentar

6. Este incompatibil cu urmatoarele functii:

• Cu exercitarea oricarei functii publice de autoritate cu exceptia

acelei de membru al guvernului

• Cu orice functie salariata cu exceptia celei de cadru didactic

universitar

(poate fid oar actionar la o societate comerciala)

7. Da nastere unui statut special -> constand dintr-un numar de

privilegii.



Organizarea parlamentului

2 camere, Senat si Camera Deputatilor

Unele activitati ale parlamentului se desfasoara in sedinta

comuna, fiind organizata pentru :

• Primirea mesajelor presedintelui Romaniei

• Aprobarea bugetului de stat

• Aprobarea statutului senatorilor si deputatilor

• Declararea mobilizarii totale / partiale

• Declararea starii de razboi• Suspendarea/ incetarea ostilitatilor militare

• Susp starii de razboi

• Aprobarea strategiei nationale de aparare

• Examinarea rapoartelor C.S.A.T

• Numirea unor persoane precum avocatul poporului, sefii

serviciilor secrete (la prop pres Ro )

• Anumite proceduri parlamentare ( motiunile de cenzura,

asumarea raspunderii guvernului )

Mandatul de parlamentar ar incepe printr-o procedura care are in

2 etape :

26. Intrunirea noului Parlament la convocarea presedintelui in termen

de cel mult 20 de zile de la data desfasurarii alegerilor.

27. Parlamentul convocat isi desemneaza o comisie de validare amandatului, dupa care fiecare parlamentar e obligat sa depuna un

juramant. Parlamentul e legal constituit o data cu depunerea

juramantului a 2/3 din membrii sai.

D.p.d.v al organizarii interne, fiecare camera a parlamentului are

urmatoarele organe de conducere :

• Presedintele ( ales de catre membrii Camerei in cauza -> 4

ani

• Biroul permanent al Camerei



• Comisiile de specialitate

• Grupuri parlamentare ( in esenta pe partide )

www.asdcdo.org

Parlamentul are 3 functii :

• Legiferare

• Control

• Informare

Functia de legiferare a Parlamentului

-cea mai importanta, consta in adoptarea legilor

Etapele procedurii legislative :

28. Initiativa legislativa -> poate apartine :

Z. Guvernului -> proiect de lege ( denumire ), proiectele de lege

ale guvernului trebuie sa fie adoptate prin hotarare de guvern

(inainte sa ajunga in Parl)AA. Senatorii si deputatii -> orice senator/ deputat poate declansa

procedura legislativa printr-o propunere legislativa

BB. Cetatenii cu drept de vot -> pt ca initiativa sa fie valabila tre sa

fie cel putin 100.000 d cet de acord cu proiectul, din cel putin 1/4 din

judetele tarii, iar in fiecare judet cel putin 5000 de pers sa fie de

acord cu proiectul => initiativa cetateneasca

Initiativa cetateneasca e verificata anteirior depunerii la Parlament

de catre Curtea Constitutionala.

http://www.asdcdo.org/

http://www.asdcdo.org/



2. Avizarea proiectului de lege de catre Consiliul legislativ.

Consiliul legislativ = organ care functioneaza pe langa

Parlamentul Romaniei si are ca principala atributie evidentalegislatiei din Romania .

Activitatea consiliului legislativ concretizata -> aviz pe proiectul de

lege ( nu decide daca va deveni lege sau nu )

In Romania legea 24/2000 => legea cu privire la tehnica legislativa (

modul in care se creeaza legea , reguli )

3. Sesizarea primei Camerei ( dare de lucru )

• Se face prin inregistrarea proiectului la una din cele 2 camere

• Art 75, in functie de domeniu va fi sesizata fie senatul, fie cam

deputatilor .

• Atunci cand constitutia nu precizeaza care camera e sez, tot

timpul va fi Senatul

• In situatia legilor complexe, adica a legilor care ating mai multedomenii, poate fi sesizata oricare dintre camere, in masura in care o

parte dintre domeniile in care intervine legea e pe de o parte de

competenta senatului, iar p.d.a.p de competenta camerei

deputatilor

• Prima camera sesizata se numeste Camera de Reflectie

• Sesizarea Camerei se face printr-o adresa caTre Biroul

Permanent al acesteia

4. Acceptarea proiectului de catre prima Camera sesizata

• Inainte de votare proiectul se trimite spre dezbatere de catre

comisia de specialitate din prima camera sesizata.

• Dupa dezbateri, comisia de specialitate va adopta un raport prin

care se propune fie respingerea proiectului, fie adoptarea lui; in cel

de-al doilea caz, comisia propune si o forma a proiectului, iar

raportul contine si lista de amendamente care au fost respinse de

catre comisie.



• Amendamente pot fi depuse de orice membru al camerei care

a fost sesizata, cata vreme proectul de lege se afla pe rolul

Comisiei de specialitate (propuneri de modif a proiectului)

Dupa adoptarea raportului, acesta se prezinta in plenul camerei,ocazie cu care se prezinta si punctul de vedere al initiatorului. Dupa

caz se voteaza .

• In principiu, pentru ca un proiect de lege sa fie adoptat de prima

camera, este necesar ca acesta sa fie votat de peste jumatate din

membrii camerei prezenti la vot.

• Prin exceptie, anumite legi din art 73, pt ca proiectul sa fie adoptat,

e necesar votul a peste jumatate din membrii camerei . Aceste dinurma legi se numesc legi organice.

Legea obisnuita = lege ordinara

Legea organica = prevazut domeniul in art 73

In urma modificarilor din 2003, la prima camera sesizata exista si o

procedura de adoptare tacita.

Ex: daca un proiect de lege nu a fost adoptat sau respins in 45

de zile, acesta se considera adoptat ( suis generis )

5. Votul si dezbaterea in camera decizionala ( a doua camera )

Procedura in cea de-a doua camera e identica cu cea de la prima

camera sesizata, cu exceptia ca nu functioneaza adoptarea tacita.

Forma finala a legii este aceea din camera decizionala,

indiferent daca e Senatul ori Camera Deputatilor

Exceptie : in cazul intoarcerii legii

Intoarcerea legii intervine in cazul legilor complexe ( legile cu mai

multe domenii ) atunci cand cea de-a doua camera adopta o

prevedere a legii ce intra in competenta decizionala a celeilaltecamere, intr-o forma diferita fata de cea adoptata de prima camera.



In aceasta situatie, legea se intoarce la prima camera care va

decide definitiv asupra prevederilor care intra in competenta sa

decizionala.

La finalul procedurii din camera decizionala, sau dupareintoarcerea legii, proiectul de lege devine LEGE adoptata de

Parlament.

6. Promulgarea

Promulgarea legii este un act al presedintelui prin care acesta isi

exprima acordul cu privire la legea adoptata ( pro )

In masura in care presedintele nu este de acord cu dispozitiile legii

adoptate, presedintele are posibilitatea, o singura data, sa trimita

legea inapoi in Parlament im vederea reexaminarii. ( la prima

camera sesizata )

Anterior promulgarii, presedintele, presedintii celor 2 camere ale

Parlamentului, un numar de cel putin 25 de senatori, ori 50 deduputati, Inalta Curte de Casatie si Justitie, Guvernul, pot sesiza

Curtea Constitutionala cu o obiectie de neconstitutionalitate a

legii. ( daca e neconst, se retrimite la prima camera pt a fi puse

in accord cu prevederile constitutiei )

Promulgarea trebuie facuta in termen de 20 de zile de la adoptarea

legii, termenul este de 10 zile in cazul in care anterior s-a apelat laprocedura de reexaminare.

7. Publicarea in Monitorul Oficial al legii, legea urmand sa intre in

vigoare in termen de 3 de zile de la data publicarii, daca nu contine

in cuprinsul sau o data ulterioara publicarii.

Procedurile legislative speciale



I. Procedura de urgenta

• Intervine pentru adoptarea legilor de aprobare sau de respingere a

unei ordonante de urgenta, in cazul in care presedintele sau CC autrimis o lege adoptata inapoi la Parlament precum si in orice slta

situatie in care una dintre Camere hotaraste aplicarea unei

proceduri de urgenta pentru un proiect de lege.

• Elem speciale ale procedurii sunt :

1. Termenul de adoptare tacita este de 30 de zile

2. Proiectele de lege care se dezbat in procedura de urgenta

se trec cu prioritate pe ordinea de zi, stat de comisiile de

specialitate cat si in plen

II. Procedura de ratificare a tratatelor internationale

• Este lipsita de etapa de initiativa legislativa fiind inlocuita de

semnarea tratatului de catre presedinte

• In procedura legislativa de ratificare nu pot fi facute amendamente

• In masura in careo dispozitie a tratatului a fost verificata subaspectul constitutionalitatii anterior promulgarii, dispozitia respectiva

nu mai poate fi contestata d p d v al constitutionalitatii anterior

intrarii in vigoare.

• Daca constata ca o disp nu este constit , tratatul nu mai poate fi

ratificat

III. Legile privitoare la legile din domeniul justitiei• Au un singur element special, repectiv inainte de sesizarea

camerelor este obgligatorie primirea unui aviz consultativ din partea

Consiliului Superior al Magistraturii. CSM

IV. Legile bugetare

• Legi care vizeaza bugetul de stat

• Se caracterizeaza prin urmatoarele elemente :• Initiativa legislativa poate sa apartina doar guvernului



• Anterior sesizarii Parlamentului este necesar un aviz si obligatoriu

al Consiliului economic si social

• Se adopta in sedinta comuna a celor 2 camere

• Sunt adoptate pana cel tarziu 31 decembrie a fiecarui an si sunt in

vigoare timp de 1 an

V. Legile privitoare la statutul senatorilor si deputatilor

• Adoptarea legii se face in sedinta comuna

VI. Legile constitutionale ( de modificare a Constitutiei )

• Initiativa legislativa poata sa apartina presedintelui, la propunerea

presedintelui la cererea guvernului, cel putin 1/4 din nr deputatilor

sau a senatorilor, cel putin 500.000 de pers din cel putin 1/2 din

judetele tarii, iar in fiecare judet cel putin 20.000 de semnaturi.

• Anterior sesizarii Parlamentului e necesar avizul consultativ al C.C

• Nu exista nici camera de reflexie nici camera de decizie si legea

nu se poate adopta tacit. Pt a fi adoptata legea, trebuie sa

intruneasca 3/4 din votul tuturor membrilor parlamentului in cele 2camere reunite.

• Anterior intrarii in vigoare a legii constitutionale, este obligatoriu

desfasurarea unui referendum in maximum 30 de zile de la

adoptarea legii in Parlament.

VII. Procedura de asumare a raspunderii guvernului asupra unui

proiect de lege

• Declaratia guvernului facuta in scris catre Parlament ca doreste

sa-si asume raspunderea pe un proiect de lege insotita de proiectul

respectiv

• Citirea proeictului de lege in fata Camerelor reunite ale

Parlamentului



• Parlamentarii au la dispozitie 3 zile sa formuleze o motiune de

cenzura; daca motiunea de cenzura este adopta atunci guvernul e

demis , iar proiectul de lege e respins; daca motiunea de cenzura

este respinsa guvernul ramane in functie, iar proiectul de lege

devine lege, e adopta si trimisa presedintelui in vedrea promulgarii.Daca in 3 zile nu se formuleaza o motiune de cenzura, atunci

proiectul e adoptat fiind trimis presedintelui pentru promulgare.

VIII. Procedura ordonantelor de urgenta

• Adoptarea ordonantelor de guvern, trebuie sa indeplineasca

contiile de forma si fond . Cond de forma sunt ca ea sa fie semnata

de primul ministru si contrasemnata de ministrii insarcinati cu

punerea ei in aplicare; iar conditiile de fond : sa existe o situatie

de urgenta, care sa nu suporte amanare, astfel sa fie obligatorie

legiferarea in acel mom, urgenta fiind necesar a fi preciz in

preambulul ordonantei .

• Ordonanta sa NU intervina in unul din urmatoarele domenii : dr

constitutional, exproprieri, sa nu afec regimul fundamental de

functionare a instit statului, sa nu restranga exercitiul unordrepturi si libertati fundamentale.

• Depunerea OUG la parlament

• Publicarea in Monitorul Oficial, ordonanta intrand in vigoare in

mom publicarii, in momentul in care nu exista o alta data precizata

in continutul ei.

• Procedura de aprobare sau respingere in Parlament, care se

desfasoara dupa procedura legislativa normala cu precizarea ca vafi o procedura de urgenta

• In acest caz, Parlamentul are 3 optiuni:

• Aprobarea fara modificari, caz in care ordonanata devine lege

• Respingerea ordonantei => la data intrarii in vigoare a legii de

respingere, efectele ordonantei inceteaza, in ceea ce priveste

efectele ordonantei deja produse, Parlamentul are obligatia sa le

stabileasca soarta prin legea de repingere

• Aprobarea ordonantei cu modificari



IX. Procedura ordonantelor de guvern

29. Adoptarea unei legi de catre Parlament => legea de abilitare a

guvernului de a emite ordonante

• Se adopta in Parlament in porcedura obisnuita, iar in cuprinsul lor

trebuie sa se gaseasca in mod obligatoriu urm elemente: perioadain care guvernul este abilitat, care trebuie sa fie obl in perioada

vacantei parlamentare,

• Domeniul in care guvernul este abilidat sa adopte legi

• Ordonanta nu poate interveni in domeniul legilor organice

• Precizarea faptului daca ordonantele trebuie supuse aprobarii sau

nu

2. Adoptarea ordonantei in sedinata de guvern, fiind obligatorie

semnarea acesteia de catre Primul Ministrul

3. Publicarea in Monitorul Oficial, ordonanta intrand in vigoare la 3

zile dupa publicare

Functia de control

• Controleaza d p d v politic celelalte institutii ale statului

30. Procedura de numire a Guvernului

CC. Desemnarea Primului Ministru de catre Presedinte. Presedintele

are obligatia constitutionala de a se consulta cu partidul politic care

are majoritatea absoluta in parlament,daca nu exista un asemenea

partid majoritarDD. Formarea guvernului, primul ministru desemnat Are obligatia ca

in 20 de zile de la numire sa stabileasca lista ministrilor si sa

redacteze planul de guvernare.

EE. Numirea guvernului de catre Parlament: se face in sedinta

comuna, dupa audierea fiecarui ministru de catre comisiile de

specialitate ale Parlamentului.

FF. Pt a fi numit in fuctie guvernul, e necesar votul a cel putin50% + 1

din nr total de parlamentari.



2. Procedura de demitere a guvernului

Se realizeaza pe calea unei motiuni de cenzura : etapele sunt

urmatoarele :

GG. Initierea motiunii, de catre cel putin 1/4 din nr senatorilor saudeputatilor. Un senator sau un deputat poate initia o singura data o

motiune de cenzura pe parcursul unei sesiuni parlamentare cu

exceptia motiunilor de cenzura initiate pe baza asumarii raspunderiii

a guvernului

HH. Comunicarea motiunii catre guvern

II. Dezbaterea motiunii, care se face in sedinta comuna a celor 2

camere reunite, la 3 zile de la data initierii. La dezbatere participa in

mod obligatoiu Primul Ministru care are dreptul sa ia cuvantul, sa

raspunda autorilor motiunii. Dupa dezbatere motiunea se supune la

vot, in masura in care 50% + 1 din nr total de parlamentari sunt in

favoarea motiunii, guvernul e demis si se declanseaza procedurile

de numire a unui alt guvern.

3. Procedura de punere sub acuzare a presedintelui

JJ. Initierea propunerii de punere sub acuzare de catre majoritatea

senatorilor si deputatilor

KK. Comunicarea propunerii de catre presedinte

LL. Avizul consultativ al C.C

MM. Supunerea la vot a propunerii => pt a fi demis = 2/3 din voturile

tuturor membrilor celor 2 camere in sedinta comuna

NN. Judecarea presedintelui pt infractiunea de inalta tradare, care e

judec de Inalta Curte de Casatie si Justitie; pe durata procesului,

presedintele e suspendat din functia de drept.

4. Procedura de suspendare din functie a presedintelui

OO. Initierea procedurii, propunerea putand fi facuta de catre cel putin

1/3 din nr senatorilor si deputatilor in situatia in care presedintele a

comis fapte grave prin care a incalcat Constitutia.PP. Comunicarea propunerii Presedintelui



QQ. Avizul consultativ al C.C

RR. Dezbaterea propunerii in sedinta comuna a camerelor in cursul

careia Presedintele are dreptul de a fi ascultat.

SS. Acesta e suspendat din fctie cu votul a 50 + 1 din nr total al

parlamentarilor , caz in care in maxim 30 de zile trebuie organizatun referendum in vederea demiterii presedintelui. Daca nu se

voteaza in favoarea demiterii, suspendarea inceteaza.

5. Cererea de suspendare din functie a unui ministru

TT. Sesizarea uneia dintre camerele Parlamentului din oficiu, sau de

catre un procuror prin Intermediul Min. Justitiei cu o solicitare in

vederea inceperii urmaririi penale a unui ministru pentru fapte

comise in exercitiul atributiilor sale de ministru. Pt infractiunile care

nu au leg cu exercitiul functiei urmaresc procedura normala.

UU. Formarea unei comisii de ancheta care are dreptul sa audieze

orice persoana si sa solicite orice document care are leg cu

comiterea presupusei infractiuni. Comisia de ancheta redacteaza un

raport cu privire la necesitatea inceperii urmaririi penale aministrului in cauza.

VV. Dezbaterea si votul in plenul Camerei pe baza raportului intocmit

de catre comisia de incheta pentru a fi formulata cerea de incepere

a urmaririi penale, e necesar votul a 50% + 1 a tuturor membrilor

camerei in cauza.

WW.Cerera se trimite parchetului competent prin intermediul

ministrului justitiei.

Functia de informare

31. Primirea mesajului presedintelui, se face in sedinta comuna a

camerele, nefiind urmata de nimic ( vot, comisii, rapoarte )

32. Interpelarea, care e o critica la adresa guvernului sau a vreunui

ministru care se fromuleaza in scris, la care ministrii sunt obligati sa

raspunda, fiind elaborate.



33. Procedura intrebarilor, care sunt varianta simpla a interpelarii.

Puterea executiva

Guvernul si Presedintele

Functionarea guvernului pe perioada mandatului

Mandatul guvernului incepe odata cu votul dat in Parlament si

numirea ministrilor in functie de catre Presedinte si dureaza in

principiu pana la data desfasurarii unor alegeri parlamentare.

Mandatul guvernului poate inceta anterior acestui moment in

urmatoarele ipoteze :

A. Daca guvernul e demis prin adoptarea unei motiuni decenzura

B. Prin demisia Primului Ministru

C.Ori de cate ori Primul Ministru isi pierde calitatea, indiferent

cum.

In ipoteza incetarii mandatului guvernului, acesta va ramane in

fucntie pana la formarea noului guvern, insa pe acest interval de

timp nu are dreptul sa adopte ordonante

Pe perioada mandatului, componenta guvernului poate fi schimbata

prin inlocuirea unor ministrii, disparitia unor ministere, sau aparitia

unor ministere.

Modificarea structurii guvernului se numeste remaniere

guvernamenatala.



Remanierea guvernamentala => etape :

B. Propunerea Primului Ministru de revocare din functie a unui

ministru si numire in functie a altuia

C.Revocarea din functie / numirea in functie de catre Presedinte

prin Decret. C.C=> presedintele nu poate refuza !!!!!!

Anterior acestor etape, atunci cand se produce o modificare a

structurii politice a guvernului, atunci => e necesar acordul

Parlamentului pentru remaniere, exprimat in Sedinta comuna a

Camerelor.

Pe perioada desfasurarii mandatului, ministrii beneficiaza de o

forma de imunitate procedurala pentru actele desfasurate in

exercitarea atributiilor de servici.

Aceasta consta ca numai Senatul C. Deputatilor si Presedintele pot

cere inceperea urmaririi penale a unui Ministru pentru fapte

exercitate in vederea atributiilor

Tot pe perioada mandatului, functia de ministru e incompatibila cuorice alta functie, in afara de cea de Parlamentar. ( nici profesor

universitar )

Functia de ministru se suspenda automat la momentul trimiterii in

judecata a persoanei in cauza, si poate fi suspendata facultativ de

catre Presedinte de la momentul inceperii urmaririi penale.

Inceteaza in mod individual prin demisie, revocare din functie,

deces, odata cucondamnarea definitiva pentru comiterea unei

infractiuni, sau in orice alta ipoteza de pierdere a drepturilor

electorale.

In cazul Primului Ministru, functia sa inceteaza si prin neexercitarea

functiei timp de 45 de zile.

Atributiile guvenului :



34. Administrare a bunurilor si fondurilor statului, colectarea

veniturilor, ordonarea cheltuielilor statului . Persoana care

administreaza => ordonator de credite

35. Conduce toate institutiile publice cu exceptia autoritatilor locale.

( consilii + primarii )36. In temeiul art 52 din Constitutie, orice act al guvernului sau a unei

institutii din subordinea sa poate fi contestat intr-o procedura numita

contencios administrativ

Presedintele

Mandatul de presedinte : 5 ani• Incepe sa curga de la data depunerii juramantului in fata celor 2

camere reunite ale Parlamentului.

• Pe durata mandatului Presedintele beneficiaza de imunitate de

procedura totala, pentru care nu poate fi subiect al nici unui proces

de orice fel

• Pe durata mandatului, Presedintele e incompatibil cu absolut orice

functie de orice fel.

• Mandatul de presedinte inceteaza anterior implinirii celor 5 ani inurmatoarele ipoteze :

A. Demitere prin referendum

B. Demisie

C.Deces

D.Pierderea drepturilor electorale

E. Imposibilitatea de exercitare a mandarului mai mult de

45 de zile.

In cazul pierderii mandatului de presedinte ori in cauzl suspendarii

acestuia din functie de catr Parlament, pana la data alegerii unui

nou presedinte, sau pana la data incetarii suspendarii, intervine

vacanta functiei de presedinte.

Pe perioada vacantei este desemnat ca si presedinte interimar,

presedintele senatului, sau in cazul in care se afla in imposibilitate,

presedintele Camerei Deputatilor.



Presedintele interimar are exact aceleasi atributii k presedintele =>

cu exceptia faptului k nu poate dizolva Parlamentul si nu poate

acorda gratieri.

Atributii ale presedintelui => :

37. Conducatorul suprem al armatei

38. Reprezentant al Romaniei in relatiile internationale

39. Presedintele poate sa dizolve Parlamentul daca acesta respinge

2 propuneri consecutive pentru functia de prim-ministru

40. Are drept de gratiere ( amnistia se da prin lege , k si cum nu ar fi

comis nici o infractiune)

Imensa parte a actelor presedintelui trebuie contrasemnata de

Primul Ministrul ceea ce risca de a produce blocaje.

5. Presedintele poate cere inceperea urmaririi penale a unui

ministru. Poate fi formulata numai dupa redactarea unui raport

consultativ de catre o comisie prezidentiala creata cu scopul de aanaliza probele care sustin vinovatia ministrului. Comisia

prezidentiala e formata din judecatori si se intruneste ori de kte ori

presedintele este sesizat de catre Parchet cu o propunere de cerere

in vederea urmaririi penale.

Ministerul Public (nu minister )

Parchet - institutii cu procurori

Procurorii nu fac parte din putea judecatoreasca, ei reprezinta

statul.

Ministerul public este format din Parchete, care functioneaza pe

langa fiecare instanta.



Pe langa acestea mai sunt 2 parchete neafiliate, DNA si Directia de

Investigare a Infractiunilor de Crima Organizata si Terorism

( DIICOT )

In cazul fiecaruia dintre Parchete, functioneaza unul sau mai multiprocurori. Procurorii sunt numiti in functie pe termen nederminat de

catre presedinte la propunerea CSM.

Promovarea procurorilor si numirea procurorilor sefi de parchet ori

sectie se face de catre CSM In urma unor concursuri cu 4 exceptii.

41. Procurorul general e numit de catre Presedinte la propunerea

Ministrului Justitiei, cu avizul consultativ al CSM.

42. Procurorul sef al DNA si DIICOT care sunt numiti de catre

Presedinte

43. Procurorii sefi de sectie DNA si DIICOT sunt numiti de Presedinte

la propunerea procurorilor sefi DNA si DIICOT.

44. Procurorii care fac parte din DNA si DIICOT sunt numiti de catre

CSM la propunerea procurorilor sefi DNA si DIICOT

Procurorii isi desfasoara activitatea potrivit Constitutiei conform

principiului controlului ierarhic , dependent fiind de superiori.

Orice dosar instrumentat de catre un procuror poate fi preluat de

catre un procuror de la parchetul superior.

Potrivit Consitutiei, procurorii functioneaza de asemenea subcontrolul Ministrului Justitiei

Atributiile Ministerului Public :

45. Efectueaza anchetele penale

46. Declanseaza litigii penale impotriva unei persoane(singura)

47. Trimite persoanele inculpate in judecata si asigura reprezentarea

statului in fata instantelor penale.

48. Reprezinta statul in anumite proceduri judiciare non-penale



49. Procurorul general sesizeaza Inalta Curte de Casatie si Justitie

cu recursul in interesul legii. ( RIL )

Puterea judecatoreasca

Are rolul de a rezolva litigiile de natura juridica si de a sanctiona

nerespectarea legii.

Se exercita prin intermediul instantelor de judecata, in cadrul caroraactiveaza judecatorii.

Din perspectiva judecatorilor, potrivit Costitutiei trebuie sa fie neutri.

Potrivit teoriei aparentei => lipsa de neutralitate a unui judecator nu

se probeaza pentru a consacra existenta / inexistenta sa, fiind

suficient sa existe elemente obiective care sa creeze o aparenta deneutralitate / lipsa de neutralitate.

Curs 10:

Conditii pentru ca o persoana sa fie numita judecator :

50. Sa fie cetatean roman

51. Sa fie licentiat al unei facultati de drept

52. Sa fi absolvit cursurile institututului national al magistraturii( INM ) .

Exceptie : pot fi numiti judecatori persoane care nu au urmat

cursurile INM, dar care au aplicat o profesie juridica pentru cel putin

5 ani si au trecut un examen de admitere in magistratura.



Numirea in functie ca judecator se face de catre presedinte la

propunerea CSM-ului. Se face pe perioada nedeterminata, in teorie

pana la pensionare. Pe perioada mandatului lor judecatorii sunt

incompatibili cu orice alta functie, profesie, ori activitate, cu exceptia

celei de cadru didactic universitar.

Pe durata mandarului judecatorilor le este interzis sa faca parte din

organizatii cu scop politic ori economic.

Pe durata mandatului judecatorii se bucura de o imunitate, forma de

imun procedurala, dat fiind faptul ca nu poate fi declansata nici o

procedura judiciara penala, fara avizul obligatoiru al CSM-ului.

Pe durata mandatului judecatorii sunt inamolibili ( nu pot fi

transferati, detasati, sau promovati ) dkt cu acordul lor.

Pe perioada mandarului judecatorii nu pot fi sanctionati disciplinar,

inclusiv prin eliberarea din functie, dkt pentru delicte disciplinare, nu

si pentru hotararile pronuntate.

Judecatorii pot sa raspunda doar civil pentru erorile judiciare, dar

numai cu avizul CSM-ului.

In caz de eroare judiciara ( eroare produsa printr-o hot judec)

persoana afectata va introduce o actiune in despagubire impotriva

statului, ulterior statul putand sa recupereze suma de bani platita,

de la judecatorul culpabil, cu avizul obligatoriu al CSM-ului.

Promovarile in functie se dispun de catre CSM in urma unor

concursuri.

Promovarile in functie la ICCJ se fac de catr presedinte la

propunerea CSM.

Presedintii de instanta sunt numiti de catre CSM, cu exceptia

presedintelui ICCJ care e numit de catre presedinte cu avizulobligatoiu al CSM.



Sefii de sectii sunt numiti in functie de CSM la propunerea

presedintilor de instanta.

Presedintii de instanta si cei de sectii au doar competente de ordimadministrativ in raporturile cu judecatorii acelor instante sau sectii,

judecatorii nefiind supusi nici unei forme de subordonare in raport

desolutionare a litigiilor.

Un judecator poate sa judece un litigiu in 4 tipuri de faze:

53. Procedurile de fond sau in prima instanta ( 1 judecator )

54. Procedurile in apel ( exista litigii unde nu se poate face apel, se

judeca in principiu de catre 2 jucatori, la instanta imediat superioara

celei care a enuntat hot in fond )

55. Procedurile in recurs ( pt orice fel de litigiu ) ( 3 judecatori ) de la

instanta imediat superioara celei care a judecat cauza in apel,

atunci cand exista, sau in fond. *** nu e necesar ca sa fie apel

pentru a cere recurs.

56. Procedurile in caile extraordinare de atac . ( apelul si recursul

sunt cai ordinare de atac )

Judecatoriile se infiinteaza / desfinteaza prin lege.

Tribunalele functioneaza oblig 1 in fiecare judet.

Curtiele de apel tot prin lege.

Actele puterii judecatoresti !!!!

2 tipuri de acte :

*** legile se adopta

*** actele se adopta

*** hotararile si deciziile jud se pronunta

***

57. Hotararile judecatoresti



Sunt de 3 tipuri :

XX. Sentinte => hot judec prin care se finalizeaza un litigiu pe fond

( 1-ma faza ) ( de regula nu e definitiva )

YY. Deciziile => hot jud prin care se pronunta in caile de atac ( apel,

recurs )ZZ. Incheierile => hot jud prin care se rezolva aspecte incidentale

legate de litigiul supus judecatii, dar prin care nu se solutioneaza

fondul .

In raport de efectele pe care le produc, hot judecatoresti pot fi

clasificate in mai multe categorii:

In materie penala:

58. Hotarari definitve, cele pronuntate in recurs si care sunt

executabile

59. Hotarari nedefinitive, cele pronuntate in fond sau in apel si care

nu sunt executorii.

In materie non-penala

60. Hotarari nedefinitive care nu sunt executabile, unde intra hot

pronuntate in fond, daca exista apel.

61. Hotarari definitive, care sunt executabile temporar si care sunt

pronuntate in apel sau in fond daca nu exista apel.

62. Hotarari irevocabile, care sunt cele pronuntate in recurs.

Mai sunt pe langa hotarari si :

2. Hotarari pronuntate in recurs in interesul legii ( RIL ) sunt

pronuntate doar de catre ICCJ in sectii unite. ( judec de la toate

sectiile ) prin care se asigura interpretarea uniforma a legii in

ipoteza in care la nivelul tarii instantele de judecata interpreteaza

Legea intr-o maniera neunitara.



Aceasta procedura poate fi declansata printr-o cerere a procurorului

general sau a unui colegiu de unificare a practicii judiciare care

functioneaza in cadrul fiecarei Curti de Apel.

RIL-urile se publica in Monit Oficial, si sunt obligatorii pentru toateinstantele din tara. ( neconstit )

3 institutii care nu apartin niciunei puteri :

Avocatul Poporului

E desemnat de catre Parlament in sedinta comuna. Are birouri infiecare judet si are 2 atrib imp:

63. Poate sesiza oricand Curtea Constitutionala cu privire la

constitutionalitatea unei legi / ordonante intrate in vigoare

64. Poate declansa unele proceduri judiciare impotriva unor acte

admin in numele pers vatamate prin acele acte.

CSM

Consiliul Superior al Magistraturii este un organ care nu face partedin nici una din puterile statului, şi are drept principal rol asigurareaindependenţei şi controlul magistraţilor.

Are 19 membri: 9 judecători aleşi , 5 procurori aleşi, 2 reprezentanţi aisocietăţii civile desemnaţi de Senat, plus ministrul justiţiei, preşedintele ICCJşi procurorul general de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie si

Justiţie.Principalele funcţii ale CSM+ului .Organul care asigură aspectele legate de cariera judecătorilor şi a

procurorilor (concursuri de promovare, ..de intrare în Magistratură);Instanţă disciplinară pentru magistraţi – ministrul justiţiei, procurorul

general şi preşedintele ICCJ nu au drept de vot (delictele privind atribuţiilede serviciu –delict disciplinar -);

Dă avize obligatorii pentru declanşarea unor proceduri judiciare împotriva unor judecători şi procurori.

Curtea ConstitutionalA



Organizare:D.p.d.v. al organizării C.C. este formată din 9judecători numiţi pentru unmandat de 9ani, 3 sunt numiţi de către preşedinte, 3 de Camera Deputaţilor

şi 3 de către Senat.Camera Deputaţilor şi Senatul îşi numesc reprezentanţi dintr-o listă decandidaţi alcătuite pe baza propunerii provenite de la partidele parlamentare

– cu votul majorităţii membrilor camerei în cauză.Persoanele care ocupă funcţia de judecător la C.C. trebuie să

îndeplinească următoarele condiţii:• Să fie absolvenţi ai unei Facultăţi de Drept;• Să aibă 18 ani vechime într-o profesie juridică;• Să aibă o înaltă competenţă profesională.

Pe durata mandatului judecătorii C.C. sunt incompatibili cu orice altăfuncţie, cu excepţia celei de cadru universitar.

C.C- îşi desfăşoară întreaga activitate în plen (toţi 9)Este condusă de un Preşedinte ales de cei 9membri pentru o perioadă de3ani.Tot aici, mai funcţionează pe lângă judecători, magistraţi-asistenţi.

Atribuţiile Curţii Constituţionale:1. se pronunţă asupra obiecţiilor de neconstituţionalitate a

legilor înainte de promulgarea lor;

Obiecţia poate fi formulată – obligatoriu înainte de promulgare - decătre următoarele organe ale statului: Preşedinte, unul din preşedinţii celor două camere, Guvern, ICCJ, Avocatul Poporului, un nr de cel puţin 50 dedeputaţi sau 25 de senatori.

! C.C. nu se poate sesiza din oficiu, cu o singură excepţie – în cadullegilor de modificare a Constituţiei.

În cazul admiterii obiecţiei de neconstituţionalitate, legea se întoarce laprima camera sesizată, urmând sa se reia procesul legislativ, Parlamentulfiind obligat să înlăture aspectele considerate a fi neconstituţionale.

În cazul în care obiecţia se respinge, legea se întoarce la Preşedinte în vederea promulgării.

control anterior al constituţionalităţii legii=obiecţia de neconstituţionalitate

2. verifică constituţionalitatea unor tratate internaţionale



înainte de promulgarea legii de ratificare. C.C. poate fi sesizată deminim unul dintre preşedinţii celor doua camere sau 50 deputaţi / 25senatori.

! Dacă Curtea constată că o prevedere dintr-un tratat internaţional este

neconstituţională legea de ratificare nu se mai promulgă, fără a se reluaprocedura legislativă.Dacă se constată că prevederile controlate sunt constituţionale ele nu

mai pot fi verificate –sub aspectul constituţionalităţii - ulterior ratificăriitratatului.

3. verifică constituţionalitatea hotărârilor Parlamentului şi aregulamentelor Parlamentului.

Sesizarea se poate face de către unul dintre preşedinţii celor douăcamere, de un grup parlamentar sau de un număr de 50 deputaţi / 25senatori. Dacă se admite contestaţia, hotărârea Parlamentului sauprevederea din regulament se desfiinţează cu titlu retroactiv.

4. rezolvarea excepţiilor de neconstituţionalitate – În raport decondiţiile în care pot fi ridicate excepţiile de neconstituţionalitate, sunturmătoarele:

- să existe un litigiu pe rolul unei instanţe de judecată sau a unei instanţearbitrare (întâlnite în mod frecvent în materie comercială/sport (TASU) – unlitigiu se soluţionează mai repede în faţa unei comisii formată din arbitri – lasemnarea contractului părţile consemnează că în caz de litigiu doresc săfie judecaţi de o instanţă arbitrară) ;- litigiul să se afle în stare de judecată;- excepţia trebuie invocată în faţa instanţei de către una dintre părţi sau decătre judecători din oficiu;- excepţia să vizeze o lege sau o ordonanţă de care depinde modul desoluţionare al cauzei;- legea/ordonanţa contestată să fie în vigoare.

Procedura de soluţionare:

Prima etapă se desfăşoară în faţa instanţei căreia s-a ridicat excepţia,instanţă care trebuie să se pronunţe asupra admisibilităţii excepţiei printr-o

încheiere.

Dacă instanţa decide că excepţia este admisibilă, excepţia va fitrimisă către Curtea Constituţională spre soluţionare.



Dacă instanţa respinge excepţia ca inadmisibilă, încheierea derespingere poate fi atacată cu recurs la instanţa superioară în termen de3zile.

A doua etapă se desfăşoară în faţa Curţii Constituţionale, aceasta

fiind sesizată prin încheierea instanţei în faţa căreia s-a ridicat excepţia. Încheierea instanţei de sesizare trebuie însoţită de excepţia formulată în scris, precum şi de punctul de vedere al instanţei în cauză cu privire laconstituţionalitatea textului respectiv.

La primirea dosarului de către Curtea Constituţională, magistratul-asistent întocmeşte un raport cu privire la constituţionalitatea textului încauză şi solicită punctul de vedere al preşedinţilor celor două camere, alGuvernului şi al Avocatului Poporului.

Pe baza acestor puncte de vedere şi al raportului magistratului-

asistent se judecă excepţia în şedinţă publică, cu citarea părţilor şi cuparticiparea unui procuror.

Competenţa Curţii Constituţionale cu privire la excepţiile deneconstituţionalitate:

1. C.C. se poate pronunţa şi asupra unui act normativ în întregime şi asupraunei singure prevederi dintr-un act normativ.2. Se poate pronunţa atât asupra neconstituţionalităţii care derivă dinprocedura de adoptare a legii sau a ordonanţei, cât şi asupraneconstituţionalităţii de fond a legii (textul respectiv).3. În principiu, C.C. nu se poate pronunţa decât asupra textelor / motivelor invocate în excepţia ridicată.- prin excepţie, dacă se constată că un text este neconstituţional Curteapoate să constate din oficiu şi neconstituţionalitatea altor texte a căror existenţă depinde de cel declarat neconstituţional.4. Curtea Constituţională nu are competenţa de a sancţiona omisiunilelegislative, ci doar de a se pronunţa asupra legilor şi ordonanţelor existente.5. Are competenţa să se pronunţe doar asupra legilor şi ordonanţelor Guvernului, nu şi asupra altor acte.6. Are competenţa de a verifica doar constituţionalitatea actelor în vigoareşi doar prin raportare la prevederile Constituţiei în vigoare la momentulrespectiv.

Hotărârile Curţii Constituţionale cu privire la excepţiile deneconstituţionalitate:

A. Deciziile de respingere a excepţiei:Această excepţie se publică în Monitorul Oficial şi nu produce nici un efect(a doua zi se poate ridica aceeaşi excepţie);



- aceste decizii de respingere au o formă speciala – există decizii deconstatare condiţionată a excepţiei. „textul respectiv este constituţionalnumai dacă este interpretat în felul următor….”.

B. Decizie de admitere a excepţiei şi de constatare a neconstituţionalităţii

a unei prevederi dintr-o lege sau ordonanţă.- o astfel de decizie se publică în Monitorul Oficial şi de la data publicăriiproduce două efecte:a. toate efectele juridice ale textului neconstituţional încetează (nu arecaracter retroactiv);b. Parlamentul şi Guvernul au la dispoziţie 45 de zile pentru a adopta o nouăreglementare care s-o înlocuiască pe cea neconstituţională.

Curtea Constituţională are atribuţia de a rezolva conflictele juridice denatură constituţională dintre autorităţile publice

Este obligatoriu ca acel conflict să fie de natură constituţională, nu dedrept administrativ, politic ..sau mai ştiu eu ce, iar conflictul respectiv trebuiesă fie exclusiv între autorităţile publice.

Sesizarea Curţii Constituţionale pentru judecarea unui astfel deconflict poate fi făcută de preşedinte, unul dintre preşedinţii celor douăcamere ale Parlamentului, primul-ministru sau preşedintele C.S.M. .

Sesizată cu o astfel de cerere curtea constituţională are douăvariante: dacă lipseşte una dintre condiţiile menţionate mai sus atuncisesizarea se va respinge, iar dacă condiţiile sunt îndeplinite Curtea vaadmite sesizarea putând stabili diverse obligaţii în sarcina autorităţilor parte la conflictul juridic judecat de către aceasta.

Nerespectarea acestor obligaţii este echivalentă cu nerespectareaConstituţiei – consecinţa anulării sau desfiinţării actelor ca fiindneconstituţionale.

Curtea Constituţională are şi alte atribuţii (care nu prezintă dificultate) legăsiţi în Art. 146 din Constituţie.

Ierarhia normelor juridice:

De sus în jos.1.Tratatul de constituire a Uniunii Europene – rol de Constituţie a U.E. .2.Constituţia română + Tratatele internaţionale în materia Drepturilor Omului

(„Convenţia europeană a drepturilor omului”).3.actele Uniunii Europene (directive şi acte ale Parlamentului European)4.Deciziile Curţii de Justiţie a UE (directive şi regulamente)



5.Hotărârile pilot ale Curţii Europene ale Drepturilor omului.6.Deciziile Curţii Constituţionale7.Legile + Ordonanţele + Ordonanţele de urgenţă8.Deciziile pronunţate în interesul legii (RIL)9.Hotărârile judecătoreşti (obligatoriu definitive şi irevocabile)

10.Actele administrative (acte ale puterii executive: decretele preşedintelui,dispoziţia primarului/primului-ministru …)

! 5.Hotărârile Pilot ale Curţii Europe – un stat este obligat să adopte oanumită lege/reglementare într-un anumit domeniu.

Controlul ierarhic în caz de nerespectare :

În raport de actele administrative, eventualele incompatibilităţi cu orice

altceva de pe listă se rezolvă de către instanţele de judecată. În raport de control, Legile şi Ordonanţele se verifică - sub aspectulcompatibilităţilor - cu Tratatele Internaţionale în materie de DrepturileOmului, cu Tratatul de Constituire a Uniunii Europene şi cu celelalte acteale Uniunii Europene, atât de către instanţele de judecată, cât şi de CurteaConstituţională.

curs constitutional

Documents