CONJUNCTURA ECONOMICĂ ŞIINDICATORII DE ANALIZĂ A CONJUNCTURII

DEF: Conjunctura economică este totalitatea trăsăturilor şi fenomenelor ce caracterizează situaţia economică a unei ţări, a unui grup de ţări sau a economiei mondiale.Conjunctura economică este determinată de fluctuaţiile şi interdependenţele mai multor procese economice. Studiul privind conjunctura economică presupune cunoaşterea factorilor care influenţează starea generală, tulburenţa economică în 2 aspecte: - de receptarea realităţii (prezent) şi – de previziune (viitor).

Factorii de influenţă ai conjuncturii:

GRUPAREA INDICATORILOR: Producţia/ Rezultat:

Produsul intern brut Produsul intern net Produsul naţional brut Produsul naţional net Venitul naţional Venitul naţional disponibil

Creşterea economică: PIB/ locuitori Dinamica reală a PIB Rata de creştere econ (rata PIB real)

Inflaţia şi evoluţia preţurilor Rata inflaţiei Indicele preţurilor de consum

Populaţia

1

Factorii de

influenţă ai

conjuncturii

Ritmul de creşte

re economic

ă

Dinamica indicatoril

or macroeconomi

ci

Şomajul

Inflaţia

Comerţul extern /

internaţion

al

Evoluţia

preţurilor / internaţionale

Situaţia

valutar -

financiară

Starea

balanţei de plăţi exter

ne

Populaţia totală Populaţia activă Populaţia ocupată Rata de ocupare Şomaj Rata şomajului

Comerţul intern şi extern Comerţul intern cu bunuri+servicii Export FOB Import CIF Balanţa comercială externă

Situaţia financiar-valutară Rata dobânzii Rata creditului Creditul intern Datoria externă Cursul de schimb valutar: lei-dollar, lei-euro Rezerve valutare Valoarea ISD în ţară şi proprii în străinătate (influx şi aflux) Balanţa de plăţi externe.

2

INDICATORII

INDICATORI DE REZULTATE (MACROECONOMICI)Produs global brut (PGB) cuprinde totalitatea bunurilor şi serviciilor produse în perioada de referinţă puse la dispoziţie în vederea folosirii (consum propriu, investiţii, vânzare pe piaţa autohtonă sau export).

Produsul intern brut (P.I.B.): exprimă mărimea valorii adăugate brute a bunurilor economice ajunse în ultimul stadiu al circuitului economic, care au fost produse în interiorul ţării de către agenţii economici autohtoni şi străini, într-o anumită perioadă de calcul, de regulă un an.

PIB după metoda de producţie: PIB pf = ∑VAB= ∑(PGB - Cintermediar)VAB - valoarea adăugată brută.

PIB după metoda consumului, utilizării finale sau a chetuileilor: PIB pp = CF + FBKF + VS + X net = C + G + FBKF + VS + (X – M)CF – consumul final, cuprinde valoarea cumpărărilor făcute de gospodăriile private (C) şi rezultatele activităţii sectorului public (G) care nu reprezintă modificări în mărimea patrimoniului material al sectorului.FBKF – formarea brută de capital fix (investiţii brute): se măsoară pe baza cheltuielilor utilizatorilor finali pentru bunuri durabile ce urmează să fie folosite în procesul de producţie de noi bunuri materiale sau servicii.VS – variaţia stocurilor reprezintă diferenţa între intrările în stocuri şi ieşirile din stocuri în perioada de calcul. În stocuri se include toate bunurilor care nu fac parte din capitalul fix şi se regăsesc, la un moment dat, în posesia unităţilor producătoare (produse vegetale recoltate, animale pentru sacrificare)X – M – exportul net, diferenţa între valoarea bunurilor şi serviciilor exportate şi valoarea celor importate.

PIB după metoda însumării veniturilor (repartiţiilor): PIBpp =∑ Venit factori de prod + A + Imp ind net = Venit din muncă+ (Venit din proprietate + Venit de întreprinzător) + A + Imp ind net = Venit muncă + (ENE + A) + Imp ind net = Venit muncă + EBE + (Imp ind – Subv)Imp ind net – impozite indirecte nete, Impozite indirecte – Subvenţii; impozite indirecte: TVA, accize, taxa vamală, taxa de înregistrare şi timbru.Subv – subvenţii din partea statului.ENE – excedentul net de exploatare.EBE – excedentul brut de exploatare.

PIBpf = PIBpp - Imp ind net = PIBpp – (Imp ind – Subv) → PIBpp > PIBpf

3

La preţul pieţei: evaluare la preţul consumatorilor, la preţurile la care bunurile și serviciile sunt obtenabile pe piaţă: preţul producătorilor + impozite indirecte nete (=impozite indirecte – subvenții)La costul sau prețul factorilor de producţie: evaluare la preţul producătorilor.

Produsul intern net (P.I.N.): reflectă mărimea valorii adăugate nete a bunurilor economice destinate consumului final, care au fost produse în interiorul unei ţări de către agenţii economici autohtoni şi străini, într-o anumită perioadă de calcul, de regulă un an. Statistic: scăderea din P.I.B. a consumului de capital fix, adică a amortizării (A):P.I.N.=P.I.B. - A

Produsul naţional brut (P.N.B.): exprimă rezultatele activităţii agenţilor economici autohtoni, care lucrează în interiorul ţării dar şi în afara acestuia, obţinute în decursul unei anumite perioade de calcul:P.N.B. = P.I.B. ± SVFS SVFS, SVAS – soldul veniturilor factorilor de producţie în raport cu străinătatea (soldul valorii adăugate în raport cu străinătatea), diferenţa dintre valoarea adăugată brută realizată în străinătate de agenţii economici naţionali şi valoarea adăugată brută realizată în ţară de agenţii economici străini.

Produsul naţional net (P.N.N.): este mărimea valorii adăugate a bunurilor şi serviciilor finale obţinute de agenţii economici autohtoni, care activează în interiorul ţării şi în afara acesteia. Statistic: scăderea din P.I.B. a uzurii capitalului fix existent, a amortizării (A):P.N.N. = P.N.B. – A

Venitul naţional (V.N.). veniturile factorilor de producţie: veniturile provenite din munca angajaţilor, venituri din activitatea de întreprinzător şi cele de patrimoniu. V.N. pf= P.N.N.pp – (Imp ind – Subv)VN = PNN pf

Venit naţional disponibil (V.N.D.): corectarea venitului naţional cu soldul transferurilor curente cu străinătatea (STCS).V.N.D.= V.N. ± STCSSTCS - Soldul transferurilor curente cu străinătatea: diferenţa dintre transferuri curente încasat de la alte ţări şi transferuri curente plătite către alte ţări; soldul încasărilor şi plăţilor în raport cu străinătatea.

4

RITMUL DE CREȘTERE ECONOMICĂ

PIB pe cap de locuitorUtilizabil în exprimarea diferitelor aspecte ale nivelului de dezvoltare economico– socială, în caracterizarea performanţei economice interne şi/sau externe a unei economii naţionale, în ierarhizarea internaţională a statelor lumii în funcţie de un criteriu analitic.

Creşterea economică: este un proces cantitativ complex, care vizează sistemul economic în ansamblul său şi în dinamica sa.

Creştere economică zero, care vizează situaţia în care rezultatele economice abordate şi populaţia totală sporesc în acelaşi ritm, nivelul rezultatelor pe locuitor rămânând constante.

Creşterea economică negativă, care vizează acea situaţie în care rezultatele macroeconomice pe locuitor au o tendinţă de scădere, menţinându-se însă sub control o serie de corelaţii fundamentale de echilibru, ceea ce presupune compromisuri rezonabile în planul eficienţei economice şi al bunăstării sociale.

Dezvoltarea economică: surprinde modificările calitative din fizionomia şi structura economiei naţionale, din nivelul de trai.

Cresterea economică durabilă este legată de dezvoltarea durabilă şi susţine pe termen lung stabilitatea economică şi progresul uman, un concept complex care integrează semnificaţii economice, ecologice şi sociale.

Dinamica reală a PIB : IPIBr = IPIBn /D = (PIB1 / PIB0 )/D

Deflatorul produsului intern brut: se calculează ca raport între produsul intern brut exprimat în preţuri curente (P.I.B.crt) şi produsul intern brut exprimat în preţuri comparabile (P.I.B.comp).D =P.I.B.crt/ P.I.B.comp Preţuri comparabile = preţuri curente corectate cu indicele preţurilor.

Rata creşterii economice (g), măsura creşterii economice, este raportul procentual al diferenţei dintre PIB real din anul curent şi PIB real din anul de bază, respectiv PIB real din anul de bază:g = (PIB r1 – PIB r0)/ PIB r0 * 100.

5

POPULAŢIA ŞI ȘOMAJUL

Ocuparea (folosirea resurselor de muncă) reprezintă participarea populaţiei apte de muncă la realizarea activităţilor dintr-o ţară. Ca ocupare relativă, sub forma ratei ocupării, se calculează ca gradul de ocupare al forţei de muncă,.

Resursele de muncă (RM):RM = PVM – PVMIL + PAVML PVM = Pm2 + Pf2 = numărul persoanelor în vârstă de muncăPVMIL Numărul persoanelor în limitele vârstei de muncă, dar incapabile de a lucraPAVML Numărul persoanelor în afara limitelor vârstei de muncă, dar care lucreazăRM = PO + RZM (balanţa resurselor de muncă)RZM = rezervele de muncă (elevi şi studenţi în vârstă de muncă, persoane casnice, militari în termen, şomeri).

Rata generală de ocupare (RGO):RGO = PO x 100 / P

Rata de dependenţă economică (RD):RD = PAVM x 100 / PVM

Rata de întreţinere (RI):RI = PI x 100 / PO = (P – PO) x 100 / PO

Rata generală de activitate (RGA):RGA = PA x 100 / P

Rata de ocupare a populaţiei active (ROA):ROA = PO x 100 / PA

Şomajul reprezintă situaţia de pe piaţa muncii caracterizată printr-o ofertă mai mare decât cererea de forţă de muncă. Rata şomajului (rs) reprezintă ponderea populaţiei apte de muncă care nu poate găsi un loc de muncă. Ea se poate calcula astfel:rs = S x 100 / PA = S x 100 / (PO + S) rs = S x 100 / PA0

şomaj conjunctural (ciclic), care se formează ca urmare a reducerii activităţii economice în timpul fazelor de recesiune sau criză a economiei;

şomaj structural, cauzat de schimbările ce au loc în structura economică, teritorială, socială a producţiei;

şomaj tehnologic, format pe baza schimbărilor, prin înlocuirea unor tehnologii vechi cu altele noi şi reoreganizarea întreprinderii;

şomaj sezonier, care apare în anumite profesii; şomaj fricţional, care corespunde perioadei necesare trecerii de la o muncă la alta sau

pentru căutarea primului loc de muncă.

6

INFLAȚIA ȘI EVOLUȚIA PREȚURILOR

Inflaţia este o creştere generalizată şi durabilă a preţurilor de consum, creştere diferenţiată însă pe categorii de bunuri, pe servicii, factori de producţie, pe variate pieţe teritoriale.

Rata inflaţiei exprimă procentul de creştere a nivelului preţurilor într-o perioadă dată.Rinfl =(PNBn - PNBr) / PNBr x 100 Rinfl = IP (%) – 100 %Ri – rata inflaţieiIP – indicele general al preţurilor.

Rata lunară a inflaţiei arată creşterea preţurilor de consum într-o lună, faţă de luna precedentă.

Rata medie lunară a inflaţiei exprimă media creșterilor lunare ale preţurilor. Se calculează ca o medie geometrică a indicilor lunari ai preţurilor de consum cu bază în lanţ, din care se scade 100.

Rata anuală a inflaţiei surprinde creşterea medie a preţurilor de consum într-un an faţă de anul precedent. Se calculează ca un raport, exprimat procentual, între indicele mediu al preţurilor dintr-un an şi cel al anului precedent, din care se scade 100.

Rata inflaţiei la sfârşitul anului reprezintă creşterea preţurilor de consum în luna decembrie a unui an faţă de aceeaşi lună a anului precedent. Această rată se calculează pe baza produsului indicilor lunari cu bază în lant raportaţi la 100, din care se scade 100%.

Rata anualizată a inflaţiei estimează creşterea anuală a preţurilor pe baza creşterilor lunare de preţuri din primele 2-8 luni ale anului.

Creşterea inflaţionistă a preţurilor presupune o sporire a preţurilor naţionale mai puternică decât cea a preţurilor internaţionale, o asemenea creştere având efecte economice şi sociale patologice pentru ansamblu economiei naţionale: Diminuarea puterii de cumpărare a monedei - deprecierea banilor Inflaţia deblochează sau poate bloca mecanismul economic eliminând unele agenţi economici producători. Inflaţia favorizează înclinaţia spre consum şi pe debitor, şi restricţionează înclinaţia spre economii şi pe creditor. Declanşarea proceselor inflaţioniste accentuează oscilaţiile cursurilor valutare, cu efecte negative pentru economiile naţionale.

Indicele general al preţului pentru un bun sau serviciu este raportul procentual între preţul actual şi pretul de bază: IP = p1 / p0 x 100

Simultan cu creşterea generalizată a preţurilor are loc şi o scădere a puterii de cumpărare a banilor. Indicele puterii de cumpărare: raport invers al indicelui preţurilor de consum, permite cuantificarea cantităţii de bunuri şi servicii care pot fi achiziţionate cu o unitate monetară.

7

IPC = ( 1 / IP) x 100 Indicele puterii de cumpărare a câştigului salarial al familiei (ISR): dinamica salariului real în perioada analizată se poate calcula fie corectând indicele salariului nominal cu indicele preţurilor:

Indicele preţurilor producătorilor (IPP) are la bază înregistrarea preţurilor la prima tranzacţie semnificativă între agenţii economici, fiind un indice de preţ de tip Laspeyres.

Indicele preţurilor de consum (IPC) are la bază supravegherea evoluţiei preţurilor la vânzarea către consumatorul final. Acest lucru se realizează cu ajutorul unui coş de consum stabilit periodic, pe baza unei anchete amănunţite cu privire la nivelul şi structura consumului populaţiei.Indicele lunar al prețurilor de consum:

Indicele anual al prețurilor de consum, indice cu ponderare variabilă (de tip Paasche) sau structura actuală a consumului, indicele costului vieţii (ICV).

8

COMERȚUL EXTERN

Balanţa comercială este un tablou economico-statistic în care se înregistrează şi se compară sistematic valoarea totală şi pe grupe de mărfuri a exportului şi importului unei ţări, pe o perioadă determinată de timp, de regulă 1 an de zile. Se urmăreşte modul cum participă ţara la comerţul internaţional, pentru a valorifica pe piaţa externă rezultatele activităţii naţionale.Soldul balanţei comerciale externe exprimă diferenţa între valoarea bunurilor şi serviciilor exportate şi valoarea celor importate, atât mărfurile (produse tangibile), cât şi serviciile (produse intangibile) → exportul net. BC = X FOB– M CIF

Preţ FOB: preţul de piaţă a bunurilor până la frontiera ţării exportatoarePreţ CIF: preţul de cumpărare pentru livrarea produselor până la frontiera cumpărătorului/ importatorului. activă (excedentară), când exportul depăşeşte importul, ţara realizând venituri suplimentare pasivă (deficitară), când exportul este depăşit de import (se poate redresa prin utilizarea rezervelor valutare sau credite externe rambursabile) echilibrată (soldată), când valorile exportului şi importului sunt aproximativ egale.

Indicele gradului de acoperire a importurilor prin exporturi: exprimă raportul dintre indicele volumului valoric al bunurilor şi serviciilor exportate şi a celor importate

9

SITUAȚIA FINANCIAR – VALUTARĂ

Cursul de schimb valutar este raportul cantitativ dintre două monede care se stabileşte pe piaţa valutară. Prin curs valutar sau curs de schimb se înţelege „preţul” unei unităţi monetare naţionale sau internaţionale exprimat într-o altă monedă cu care se compară valoric, respectiv preţul la care o moneda naţională poate fi schimbată cu o altă monedă naţională ori internaţională.

Rezerva valutară: este stocul de valute deţinută de banca centrală în vederea realizării posibilelor intervenţii pe piaţa valutară în caz de nevoie, pentru a temperarea evoluţiei cursului valutar şi pentru a evita crizele valutare.

- prin vânzări de valută în cazul unei deprecieri bruşte a monedei naţionale - prin cumpărări de valută în cazul unor aprecieri bruste.

Rata dobânzii este preţul plătit pentru a dispune timp de un an de 100 unităţi monetare. Ea reprezintă raportul procentual dintre mărimea absolută a dobânzii anuale plătite şi creditul acordat. Dobânzile la depozitele internaţionale, pe o perioadă de până la 12 luni se determină:D =K x Rd x Nz / (360 x 100)D – mărimea dobânzii în cifre absolute;K – capitalul împrumutat;Rd – rata dobânzii;Nz – numărul exact de zile ale perioadei de constituire.

Creditul: este suma de bani sau alte valori pe care o persoană numită creditor o acordă unei alte persoane, numita debitor, pe o anumita perioadă de timp, contra unei dobânzi, şi care urmează a fi restituita la anumite termene, numite scadenţe. Printre elementele obligatorii ale unui credit se găsesc: suma creditului, dobânda, perioada pentru care e contractat creditul, modalitatea de rambursare - constantă sau degresivă, garanţii, giranţi, termene de rambursare.

Datoria externă cuprinde totalitatea împrumuturilor angajate de guvern, persoane juridice sau fizice rezidente în raporturile lor cu străinătatea.Datoria externă în interpretarea Băncii Mondiale cuprinde: sumele datorate unor creditori publici şi privaţi, în valută străină, bunuri sau servicii pe o perioadă de rambursare mai mare de un an; sumele datorate de persoane private garantate de autoritatea publică.Indicele datoriei externe analizează în dinamică datoria externă:

10

BALANȚA DE PLĂȚI EXTERNE

Balanţa de plăţi este un document contabil ce prezintă într-o formă scurtă tranzacţiile economice finalizate între rezidenţii unei ţări şi restul lumii în timpul unei perioade determinate, de regulă un an.Ordonarea tranzacţiilor economice din BP:1.contul curent;

1.1. balanţa de bunuri (de mărfuri (fob export/import));1.2. balanţa serviciilor;1.3. balanţa veniturilor;

din muncă din investiţii directe din investiţii de portofoliu din alte investiţii de capital (dobânzi)

1.4. balanţa transferurilor (contul transferurilor curente).2.contul de capital;

Transferuri de capital Achiziţionare/Vânzare active nemateriale şi nefinanciare

3.contul financiar Investiţii directe Investiţii de portofoliu Alte investiţii de capital Conturi în tranzit Conturi de cliring/barter Active de rezervă (BNR).

Dacă se au în vedere fluxurile dintre rezidenţi şi nerezidenţi, documentul care le rezumă este balanţa de plăţi externe (BPE); dacă se are în vedere stocul de creanţe şi angajamente financiare ale economiei, documentul întocmit este poziţia investiţională internaţională (PII) sau balanţa creanţelor şi angajamentelor externe.

11

RELAȚIILE DINTRE INDICATORI

Relaţia creştere economică – inflaţia – şomajAtunci când rata de creştere economică (rata PNB real) este mare, producţia de bunuri şi servicii este în creştere şi ca urmare scade rata şomajului, creşte numărul de locuri de muncă şi creşte nivelul de trai.

Legea lui OkunLa o rată înaltă de creştere economică vom avea rată mică de creştere a şomajului: pentru fiecare 2,2 procente de creştere a PNB real realizată într-un an, rata şomajului scade cu un procent.

Relaţia de compensare inflaţie – şomaj: Curba lui PhillipsUn şomaj mai mic poate fi obţinut acceptând mai multă inflaţie, sau inflaţia poate fi redusă acceptând mai mult şomaj.

Ratainflaţiei

rif

0

Rata şomajului rs

Deschiderea sau ventilarea internaţională (D): mărimi relative ce iau în considerare exportul (X), importul (M) şi produsul intern brut (PIB) al unei ţări.

Ponderea exporturilor în produsul intern brut (PX): expresie a performanţei exterioare a economiei naţionale, cât la sută din produsul intern brut are destinaţie externă.

Rata de completare a resurselor interne din importuri (RC): experesie a dependenţei economiei naţionale faţă de pieţele externe de aprovizionare, cât la sută din produsul intern brut se realizează pe calea importurilor.

Exportul pe cap de locuitor:Xloc=X / P * 100

Ponderea soldului balanţei comerciale în produsul intern brut (PBC):

12

Ponderea datoriei externe în produsul intern brut (PDE): se calculează cât la sută din produsul intern brut al anului considerat ar trebui să fie destinat rambursării datoriei externe existente.

Raportul dintre datoria externă şi încasările din exportul de mărfuri şi servicii (DEX): câte exporturi anuale ar fi necesare pentru acoperirea instantanee a datoriei externe.

Datoria externă pe locuitor (DEP) reprezintă gradul de îndatorare a unei ţări faţă de străinătate.

Ciclul afacerilor

Supraproducţie Vârf PNB potenţial PNB (trend)

recesiune bazăSubproducţie

expansiune PNB real

0

13

Vârf

t1 t2 t3 timpul

Pro

ducţ

ia

fază