curs general de protectia mediului

5/10/2018 Curs General de Protectia Mediului

1/36

FACULTATEA DE IMBUNATATIRI FUNCIARE SI INGINERIA MEDIULUIBUCURESTI

Specializarea: MASURATORI TERESTRE SI CADASTRUAnul III ingineri - cursuri FRECVENTA REDUSA

Conf, dr. ANA VIRSTA

CURS GENERAL DE PROTECTIA MEDIULUI- note de curs-

Anul universitar 2010-2011


2/36

CAPITOLUL 1

POLUAREA 1NDUSTRIALA. POLUANTI s r POLUAREPentru a trai in conditll cat mai bune, omul a utilizat permanent resursele naturale: animale, plante, arbori,

minereuri, carbuni, sare, petrol, gaze, apa. Din uttlizartle acestor resurse naturale (primare) au rezultat 9i produseneutilizabile, cum sunt gaze, prafuri, produse lichide, solide, ce au fost permanent evacuate in natura. Unele dintreaceste produse au putut sa se integreze in ciclurile naturale ale unor elemente, altele tnsa se tot acumuleazaproducand perturbatii ecologice.Activitalile antropice au provocat schimbari topografice ~i de clirna, ce au avut puternice repercursiuni asupramediului, unele pozitive (impaduririle, indiguirile), dar altele negative (defrisarile, asanarile, etc)., Fenomenul de aparitie a unor factori perturbatori ai mediului ~i de producere a dezechilibrelor ecologice a fostt.denumit/P61L'lme/{de la verbullatin polluo- ere= a rnurdarl, a degrada)., 4f'OtUanileste socotit orice factor natural sau produs de om, care provoaca disconfort, sau are acpune toxi


3/36

Tabelul 9.1. Agertti !)9hjahti aiatmosfereiSubstanta Aer nepoluat Praq deQ_oluare(p.j).m)CO 10 - 15 25NO - 0,5 0,5N02 0- 0,1 0,1oxldan]i 0- 0,15 0,15hidrocarburi 0- 2 2S02 0- 0,12 0,2fluoruri 0- 0,04 0,08H2S 0- 0,005 0,9Pb - 10 301lg/m3in marile erase, autoturismele constituie totusi sursa principala de poluare a aerului. Poluantii ernisl ln gazelede esaparnent sunt: CO, NOx , S02, hidrocarburi nearse, aldehide, oxizi de plumb in cazul arderii benzinei reformate cuplumb tetraetil. Substantele rezultate din arderea unui kilogram de carburant (benzlna, sau motorina) sunt prezentatein tabelul 9.2.

ar erea 1 kg e carburantPoluant Emisia din benzinatq) Emisia din rnotortna (g)CO 465 21NOx 23 27RH nearse 16 13S02 0,8 7,8aldehide 0,9 0,8~

Tabelul 9.2. Substantele poluante rezultate prind d

La acestea se mal adauga cantltatl de fum la arderea motorinei, PbO din arderea benzinei etilate cu plumb.Motoarele cu scantele emit: - gaze de evacuare 65 %; - gaze din carter 20 %; - benzina evacuate din carburator 9 %; -benzina evacuate din rezervor 6%.Din arderea carbunhor se elimlna ln aer cantita1i foarte mari de praf, cu continut de AI, Si, Mg, Na, S, K, Ca,Fe, Pb, As, Cu, Zn, elemente ce se regasesc apoi ~i Tnsol (tabelul 9.3).Tabelul 9.3. Concentratia de poluantl in aer I}i sol (Ia punctul de cadere) emil}i de 0centrala de 1280MW, dlntr-o tona de carbune ars.Poluant Praf in aer(mg/t carbone) Concentratle in sol (mq/m")AI 241000 - 373000 308 - 476,60Si 155000 - 409000 198 - 523,12Mg 15300 - 116700 12,56 -149,12Na 2869 - 9565 3,66-12,12S 1999 - 22870 2,56 - 29,22K 1043 - 24133 1,34 - 30,84Ca 1655 - 15821 2,12 - 20,22Fe 4677 - 87568 5,98 - 111,90Pb 77 - 2975 0,10 - 3,80As 19 - 488 0,02 - 0,62Cu 19 - 1674 0,02 - 2,14Zn 48 - 1124 0,06 - 1,44Dlntr-o sene de procese industriale, sau din eroznmea solului, rezulta pulberi ce pot fi: - a} de naturaanorganica, contlnand cornpusl metalici de Zn, Pb, Mn, Fe, Cu, minerale (Si02, azbest, sllicati, etc), substanterezultate din procese de sinteza (ciment, soda, sticla, cotorantl anorganici, etc); - b) de natura organics ce contin:vegetale (Iemn, in, bumbac, faina, etc), animale (lana, par, os, etc.), sintetice (coloranf organici, pesticide, etc).

~~armensiuni, pulberile se denumesc (conform lui Gibbs) ca~la diametru < 10 I'm si fum la < l? < 0.1 um. Pot avea diverse actiuni fizice, chimice, biologice ~i raza mare de actiu~ aza foartemare au gazele, De exemplu S02 ~iCO2 s-au regasit ~i la peste 1000 km distanta de locul de producere.Substanle/e radioactive pot afecta de asemenea aerul, apa, solul, vie)!.!.itoarele. Substantele radioactiveprovin din: radialia cosmic9 joojzanta, radiatia pamantului (in special in minele deC,!;D~, din experiente nucleare,centrale nuclearo- electrjce, centre medjcale. sau de cercetare. V J \ c v - . . V - . .~ ~Contaminarea cu microorqenlsme (virusl, microbi, etc.) prin aer, sau din apa, de pe suprafata solului, poateprovoca lmbolnavlri chiar in masa.Poluanjii emi~i in mediu pot fi transportali pe urrnatoarele cal; prin curentii de aer, de apa, particule de sol,organisme vii, om, mijloacele de transport. Imprastlerea depinde de: - natura poluantului (solid, lichid, miscibil cu apasau nemiscibil, gazos, degradabil, nedegradabil, e tc .) : - de existenta mai multor poluanti in zona, ce pot lnteractionasau nu; - de viteza factorului de transport (aer, apa, sol, organisme); - de clima: - de relief; - de existenta unorobstacole naturale in cale, sau create de om (baraje, cladiri, etc).2


4/36

9.3. Caracteristicile pofuantilorAgenlii poluanti se pot caracteriza prin:(;ill Limita de concentretie, pentru care 0 substanta poate prezenta un efect poluant. Se mai numeste ~iconcenYatie maxim admisa. Limitele de concentratil sunt diferite, in functie de natura poluantului, de naturaproducatorului ~i de tara de emisie. De exemplu, S02 are limitele: 0,25 mg/m3 in aerul din Roma~, 0,3 mg/m3 inCanada,~,~I?,~in Polonia, 0-,365mg/m3 in SUA, 0,50 mg/m3 in Elveila.Llmitele sunt prezentate in standarde ~I au caracter obligatoriu, astfel tncat depasirea lor de catreintreprinderile poluante atrage dupa sine plata unor penalitali.Acetona are limita de concentratie de 2 g/ m3 in 24 ore, NOx - 0,1 mg/m3, cornpusii cu F - 0,005 rnq/rn",fenolul 0,03 mg/m3, funinginea 0,05 mg/m3, benzenul 0,8 mg/m3.Concentratiile maxime admise pot fi exprimate ~i in alte unitati: g/l, %, p.p.m , p.p.b , p.p.t. , Cm (Curie), dB(decibeli),.Unii poluanti pot prezenta toxicitate pentru organisme, deci producerea de efecte acute, manifestate la timpscurt dupa contactul organism - agent poluant, sau de efecte cronice, manifestate pe 0 durata mare de timp, de laexpunere. In afara de concentratia maxim adrnisa, acesti poluanti se caracterizeaza prin: doza letala, concentrateletala ~i timp leta!.Doza leta/a este data de cantitatea maxima de substanta ce poate ornori 50 % din animalele experimentate,dupa 14 zile. Se noteaza DL 50,~i se exprima in mg/kg corp. Poate fi orala sau dermala, dupa modul in care se ajungein contac cu poluantul.Concentra ia letala reprezlnta concentratia substantei in solutie apoasa ce provoaca moartea a 50 % dintr-opopulatie acvatica, upa 0 expunere de 24- 96 ore. Se noteaza CL 50/24...96ore ~i se exprima in mg/! .

Timpulletal este durata (in ore) in care toxicul de 0 concentratie data este leta I pentru 50 % dintr-o populate. irnersata.1 M Gradul de persistenla in mediu difera de la poluant la poluant ~i poate fi inftuentat de conditiile meteo (deexempl~tarea de calm ~i ceata Irnpiedicadispersarea). Tim ul . (sau de persistenta ). in mediu poate firSciJit) ~persista 2 zile, S02 - 4 zile, ~ - 5 zile) sau ung, de cativa ani. De exemplu:.Q persista 2- 3 ani inarrnc!sfera, . . Q . ' ? l _ - 4 ani, hidrocarburile RH - 16 ~ni, .. - l, fjeCII! aproxjmativ 100 ani, AI aproximativ 500 ani,masele plastice 250 ani, sticla 4- 5000 a~~tc. In acest timp, poluantii se concentreaza, se arnesteca, interactloneazaintre e J i R ' . cu mediul, atraglmd efecte deose ite asupra biocenozelor.c) {nf/aenfele reciproce'dintre poluanfi pot fi multiple ~i analiza lor se efectueaza la lansarea de noi produse, laampla ea de nolunltati economice, la stabilirea rnasurilor de protectle a mediului. Se pot observa urrnatoareleetecte, in cazul prezentei mai multor poluanti lntr-o zona:- Efecte sinergetice, deci 0 amplificare a efectelor poluante, mai mare decat simpla insumare a efectelorindividuale ale poluantilor. Exemplu: ploile acide, provenite din emisii de Sox sau NOx ~i apa, produc la plante,vletuitoare, om ~i constructi l, efecte nocive mai putemice decat gazele uscate, sau apa, luate separat.- Ef,ecte antagonice, respectiv anihilarea reciproca a efectelor poluante intre agentii poluanfi. De exemplu, unagent economic elirnlna apa acida, altul apa bazica in acelasi rau.- Anergism, respectiv lipsa unor influente reciproce intre actiunlle poluantilor. I n mediu exista aruncate masepiastice, lemn, matale, ce nu se intluenteaza.- Eutrofizare - intensificarea poluarf secundare. I n ape cu Circuit ridicat de azot ~i fosfor ~i sub influentacaldurll prolifereaza veqetatla, producand scaderea continutului de O2 din apa, reducerea faunei. lama, planteleputrezesc, elimina gaze (H2S, CH4, CO2, etc). I n cazul apelor stationare (balti, iazuri, lacuri), condltille de viata acvaticase dlminueaza pana la zero. 9.4. ,tlffluenta poluantilor'astipra organisOl~.Icr ~jiAgentii poluanti actioneaza diferentiat asupra organismelor vii. Natura poluantllor, prezenta lor in amestec,concentratla lor, influentele lor reciproce ~i durata de actlune, constituie 0 prima grupa de influente. Conditiile in careare loc poluarea, deci temperatura, umiditatea, relieful, viteza de deplasare a poluantilor, etc. produc asupraorganismelor efecte diferentiate, 0 a treia grupa de influente este legata de componentele biocenozei ~i decaracteristicile lor ca: natura ~i nurnarul speciilor, varsta indivizilor, starea lor de sanatate, particularitatlle lor, rezistentala factorii de mediu, etc.Unii poluanti nu sunt rnetabolizati intr-un lan] trofic ~i nici elimlnaf din organism, deci se pot acumula inorganismele consumatorilor, producand fenomenul de amplificare biologica. Poluantul poate ajunge la valori ce produclmbolnaviri sau chiar decese. Exemplele sunt numeroase;serninte cu ~ animal ierbivor ~ animal carnivormetil- mercur 8 p.p.m 40- 50 p.p.m (in muschl) 280 p.p.mConcentratia de 280 p.p.m, provoaca moartea in 1- 2 luni.La Agano, din apa cu 0,1 p.p.c mercur s-a inregistrat 0 concentrare de 40000 ori in pesti, astfel:apa ~ fitoplancton ~ pestl0,1 p.p.b. Hg 10 p.p.b. 40 p.p.min golful Minamoto (Japonia), s-a ajuns prin consumarea pestelui la 0 concentrare de 500000 ori la om,legarea lui in organism de proteinele solubile, provocand decesul a 41 persoane in 1956- 1965.

3


5/36

Insecticidul DDT administrat pentru distrugerea tfmtarilor din lacul Clear (California) a ajuns in apa !?ide aici sa concentrat in plancton, pestl, Ii!?ite,astfel:apa -1- plancton -1- pesf -1- li!?iteDDT 0,015 mg/I 5 ori 1000 ori 25000 oriDi/uarea biologica se produce in cazul in care poluantul se repartizeaza uniform lntr-o planta. Aplicat laserninte (ca in cazul Furadanului) timp de doua luni, planta mica devine toxica pentru animalele ce 0 consurna. Apoi,prin cresterea fitomasei, concentrapa in plsnta scade sub limitele letaIe.In privinta aqiunii po/uan!ilor asupra sanafa!ii oamenilor, acestla produc lncarcarea corporala cu substantetoxice, ce modifica aparatul respirator, glandular. Daca actlunea poluanta persista apar tulburari ca: reflexe anormale,scaderea capacltaff de rnunca, a bunei dlspozitll, somnul e afectat, se agraveaza starea de boala. Tulburari le sunt maiputernice la persoane alergice, cu probleme nervoase sau digestive. Aceste tulburari se denumesc ca modificar i deprag._

Starea urmatoare 0 constituie imbolnavirile cronice (bron!?ita, emfizem, obstructie pulmonata) !?i acute (bolivirotice respiratorii, otite, etc). Poluantli reduc functiile de producere a anticorpilor. La concentratii mari de poluanti !?iincondltii meteo speciale ce impiedica trnprastirea, se pot produce chiar intoxlcatll in rnasa. 5-au tntalnlt astfel de situatfla Londra in 1873 ~i 1952, Glasgow in 1904, Pittsburg in 1913, Liege 1930, etc.Efectele asupra sanatatii populatlei pot fi: - directe (poluantil infiuentand nemijlocit starea de sanatate); .indirecte, prin intermediul condltiilor de mediu afectate de poluanti La randul lor, efectele directe pot apare imediat, saudupa un timp mai indelungat de contact cu poluantul.1. Efecte/e imediate ale actiurul potuantilor se manifesta prin iritatii oculare, ale aparatului respirator !?iuneoriprin cresterea mortalitatll, in caz de poluare excesiva, in timp scurt. De exemplu, crescand continutul de 502 in aerpeste 600 mg/m3, sau fumul peste 300 mg/m3, s-au inregistrat agravari de bronsita. Peste 1500 j.lg/m3 502 pe zi !?ifumpeste 2000 j.lg/m3~i zi, a crescut mortalitatea cu 20 %, situatii create pe Valea Meusei in 1930, datonta 502 !?ifluorului,Donora (1948), Londra (1952).Detergentii din ape reziduale provoaca moartea pestilor, prin spuma fermata, care intrerupe contactul cuoxigenul dizolvat in apa la nivelul bronhiilor. Au actluni !?iasupra veqetatiei acvatice.2. Efectele de /unga durata se produc prin contact cu poluanti! cu agresivitate medie, un timp indelungat, cetavorizeaza acurnularl in organism, producatoare de fenomene patologice. Dupa efectele provocate, poluantil seclasiftca in:a) Po/uan!i iritan!i pentru mucoasa oculara !?i aparatul respirator. Acestia produc bronslta cronica, emfizempulmonar, astm bronsic, conjunctivite. Din aceasta categorie fac parte: pulberile netoxice, 502, N02, 03, C12, NH3, etc.Numai 502 peste 200 Ilg/m3 sau fumul > 150 IJg/m3 favorizeaza dezvoltatea cancerului pulmonar, prin reducereacapacltatii de aparare a aparatului respirator.b) Po/uan!i fibrdzan!i ce produc rnodificarl fibroase la aparatul respirator. De exemplu: Si02, oxizi de fier,compusl de Ca, Ba, ce apar in mediu industrial in special.c) Poluan!i axfisian!i ce tmpiedica oxigenarea tesuturilor organ ice. Astfel actioneaza CO, forrnandcarboxihemoglobina stablla . Peste 60 % hemoglobina blocata se produce moartea. H25 produce mai 1ntai pierdereamirosului, apoi paralizia centrilor respiratorii ~i decesul.d) Poluan!i sistemici ce pot provoca leziuni la organe, sau sisteme. Asa actioneaza: Pb, care se acumuleaza intesutul osos, afecteaza sistemul nervos, biosinteza hemoglobinei. lntoxlcatla apare peste 0,1- 0,2 mg Pb/drn", putandproduce arieratie mintala la copiii de 7- 12 ani. Fluorul se acurnuleaza in tesutul osos, provocand leziuni osoase ~itulburari metabolice. Mlcsoreaza duritatea dintllor la concentratii de peste 1,5 mg F/dm3 de apa consurnata. Peste 5mg/dm3, apar anchiloze articulare, luxatii, fracturi, curbarea oaselor lungi, etc.Cadmiul peste 5 Ilg/dm3 apa produce tulburari ale rinichilor ~i fracturi osoase (prin eliminare Cal. In 1970, in .Japonia s-a semnalat maladia Itai- Itai, datorita intoxicatlel cu Cd.Mercurul peste 10 j.lg/dm3 in apa se acumuleaza in rinichi, creier, globule ro~ii, par. Produce leziuni in sistemulosos, analizorul vizual, aparatul renal ~i digestiv.Arsenul peste 0,5 Ilg/dm3 in apa, provoaca afectiuni ale pielii, cancer cutanat, tulourarl digestive.

Cianurile peste 0,01 mg/dm3 apa provoaca blocarea oxidarii la nivel celular, deci axfisia lnterna, tutburar:nervoase ~i deces.Pesticidele actloneaza asupra ficatului, sistemului nervos, glandelor endocrine sexuale, enzimelor, etc. Auacpum cancerigene ~i chiar cocancerigene asupra descendentilor.Azotatii ingerati din apa potabila, cu continut mai mare de 40- 60 mg/dm3 (limita stabilita de OMS) blocheazahemoglobina, forrnand cum s-a mai aratat, methemoglobina. La 0 blocare a hemoglobinei de 10-25 %, apare boalamethemoglobunemia usoara, la 25-40 % apare starea medie de boala ~i peste 50 % blocaj, apare starea grava,mortala. e) Po/uan!ii alergenici actioneaza asupra cailor respiratorii, producand alergii. Pot fi de origine naturals (cumsunt polenul, unele insecte, fungi, praful), sau industriala (diferite produse chimice, farmaceutice, insecticide). Chiardeseurile solide industriale depuse in halde pot fi transportate sub forma de vant ~i produc alergii in masa, cum s-aintarnplat la New Orleans, in 1958.

4


6/36

f) Poluan[ii cancerigeni. Hidrocarburile, In special cele policiclice aromate, ca benzopiren, benzoantracen,benzfluoranten etc., rezultate din procese de ardere se volatillzeaza iise condenseaza apoi pe particule In suspensie,ce patrund cu aerulin aparatul respirator, producand cancer pulmonar. Asbestul, Cr, Be, Ni, Se provenite din industrieactioneaza asupra plarnanilor, Epoxizii, nitrozaminele exii ~ naftilamina de la fabricile de coloranti, produc cancer devezica urinara.g) Poluan[i cu efecte mutagene i teratogene. Cornpusf orqanoclorurati, fosforici, mercurici, fluorurile, NOx auastfel de efecte manifestate asupra urmasilor, cu riscul aparitiei de rnalformatii, sau lntarzleri mintale.3. Efectele indirecte manifestate de unii poluanti se concretizeaza in: - alterarea florei, faunei, reducerearadiatiei solare, scazand luminozitatea, favorizarea aparitiei cetll; - degradarea constructiilor, vopselelor, tesaturnor,etc; - miros neplacut, creand stare de disconfort.4. Efectele iradierii pot fi: somatice sau genetice. Efectele somatice se manltesta: - imediat, prin convulsii, lipsade coordonare sau chiar deces; - cronic, sub forma de innegrirea pielii, cataracte, sterilitate la barbati: - lntarziat, prinscaderea duratei de viata ~i cancer epiteliar (Ia medicii radiologi), sau pulmonar (pentru minori).Efectele genetice apar datorita perturbarii codului genetic la nivelul gene lor, sau al cromozomilor (distrugere,alterare de functii, rearanjare de gene, etc.). Se produc rnutatli la generatia imediat urmatoare, sau la alte generatii.9.5. .Activitaleainduslriaiifi poluarea mediulul

Industria polueaza absolut toate mediile (aer, apa, sol), provocand prejudicii sanatatii oamenilor, vietultoarelor,agriculturii, transporturilor, constructillor, culturii ~i chiar ei insa~i.S-au efectuat ~i se efectueaza numeroase studii referitoare la agentii poluanf ernisi din diferite domeniiindustriale, la efectele imediate ~i pe termen indelungat ale poluarli, la efectele masurilor de diminuare a emisiilorpoluante. Studiile se real izeaza la nivel national, dar ~i prin cooperari mternationale. Tabelul 9.4. prezinta catevasubstante emise de ramurile industriale, la nivelul anului 1990, pe glob. Cantitatile emise in aer sunt considerabile,uneori de zeci de milioane de tone, ceea ce impune stricta reducere a lor pentru a asigura dezvoltarea durabila aomenirii.

Tabelul 9.4. Emisii de agenti poluantl industriali (miLt)Domeniul industrial Pulberi 802 CO NOx HidrocarburiEnergetica 23,9 52,8 4,0 70,1 -Extractie titei 0,1 0,1 0,2 0,1 62,1Prelucrare titei + 0,4 2,0 8,2 0,5 31,1petrochimieExtractie carbune 4,1 3,7 10,4 2,0 4,0Metalurgie: -feroasa 14,9 9,7 41,7 13,7 0,3-neferoasa 7,0 16,5 3,6 - -Industrie chimica 1,4 1,2 3,0 1,9 1,3Constructii de rnasini 2,8 1,0 6,8 1,1 -Materiale constructll 28,7 2,6 11,2 3,2 -Alte domenii 16,7 10,4 11,5 7,4 1,2

In afara emisiilor prezentate in tabelul 9.4, fiecare domeniu industrial inregistreaza in plus ~i alte forme depoluare. Industria polueaza prin emisii in atmosfera, in efluenti, prin depozitare de materiale nocive pe sol, in subsol,contarninarl biologice, radioactive, riscuri atat in exploatere, cat ii prin posibilitatea producerii unor accidente. Deexemplu, in 1976, in Italia s-a eliminat dloxina.substanta foarte perlculoasa, in urma unei explozii la 0 fabrica deproduse chimice; in 1984, explozie foarte puternlca datorita gazului metan in Mexie; eliminari de substante chimiee inmediu in 1984, in India, la 0 fabrica chimica: in 1995, la Kosice 0 explozie foartte puternica datorita scaparllor de gazmetan, etc. Toate aceste evenimente au provoeat serioase rnodficari, pe timp destul de mare, in zona.a) Inql,lstria extractiv8 polueaza mediul atat in faZ8 de extraetie. cat si in fazele de preparare respecii\l.Ja~runtire+ elasare, cpDcentrare, pr~arare termica s.a.Pe durata extractiilor in subteran sau la suprafata se ellrnlna praf cu continut de silicati, carbune, etc.,veqetatta este distrusa pe mari suprafete, pot aparea surpari, alunecari de teren. La incheierea excavatiilor se facuneori rambleieri, iar la suprafata se recoperteaza in ordinea inversa decopertarii, astfel tncat stratul de sol sa ajungala deasupra (in cazul unei excavatii de scurta durata). Uneori se aduce sol din alte zone, deci cheltuielile vor fi maripentru fertHizarea zonei.Din operaplie de preparare rezutta halde de steril, ape poluate, praf. Haldele scot teren din circuitul agricol, IIcontamineaza cu metale grele, praf de carbune, ii schimba pH-ul, alcatulesc elemente inestetice in decor. Eleconstituie un pericol ~i prin revarsarea lor peste terenuri, locuinte, datorita infiltrarii apelor de precipitapi ii tendintei dernarirea ariei bazei. Apele poluate deversate in cele naturale produc cresterea con'tnutului in metale grele, praf decarbune, diferite substante chimice anorganice iiorganice i trebuie tratate pentru 'reducerea aqenti lor poluanti sub

5


7/36

limitele admise de lege. Prafurile se tndeparteaza din hale prin ventllatie, sunt eliminate in atmosfera, de undepolueaza apa ~i solulul, sau sunt captate cu utilaje adecvate.b) Industria de extrac!ie i prelucrare a !i!eiului afecteaza mediul prjo hidrocarbl![ile gazoase si lichide 'pierdute"in timpul extractiei, transportului ~i depozitarf titeiului ~i produselor petroliere. Din procesele de prelucrare in rafinafrrezulta carburanti, combustibil, lubrifianti ~i materii prime petrochimice. Toate produsele sunt inflamabile, au gradediferite de toxicitate, unele sunt explozive, sau cancerigene, deci neceslta conditii speciale, sigure la prelucrare,transport ~i depozitare.De exemplu, rezervoarele de mare capacitate de benzina se racesc vara cu apa, se lnconloara cu valuri deparnant, sau cu un zid de beton pentru a rnicsora lrnprastierea in caz de explozie,conducta de aductiune patrundepana la fundul rezervorului, pentru a nu se produce 0 Incarcare electrostatica in timpul umplerii, prin frecarea dintrestratul de lichid ~i lichidul care curge, etc.In petrochimie se utilizeaza produse petroliere infiamabile, uneori explozive, gaze la presiuni mari ~i foarte mari(2000 atm pentru polimerizarea etenei la polietilena), deci riscurile sunt marl, lnstaiatiile se construiesc din materialerezistente la coroziune, au grosimea peretilor proiectata sa reziste la presiune, sunt automatizate ~i uneori intregprocesul este condus de calculator.? ) In~ustria energetica polueaza termic, fonic, electromagnetic, ~ ~i estetic mediul. Astazi energia electricase objine din sursele conventionale astfel: 40 % prin arderea titeiului, 27 % din carbuni, 23 % din gaze naturale, 7 %din procese nucleare ~i 3 % din apa. Procesele de combustie au asadar 0 mare pondere, atat pentru obtinereaenergiei elec;trice, cat ~i a celei term ice.Termocentralele elimina cenusa, pulberi, gaze, aer cald ~i abur. Cenusa poate reprezenta 40-50 % la lignit,carbune brun, turba, sau chiar peste 80 % in cazul arderii sisturilor bituminoase.Din ardere rezulta gaze cu continut de CO2, S02, S03 (1-3 % din cantitatea de S02), oxizi de azot, compusi cuarsen, fluor. Energetica contribuie cu 57 % la efectul de sera, deoarece emite 55 % din totalul CO2, 15% din CH4, 6 %din N20, 7 % din CFC. Detine primul loc la emisiile de oxizi de sulf ~i de azot ~i locul al doilea, dupa materialele deconstructil, la emisiile de pulberi. Numai termocentralele emit 60 % din S02 total ~i 30 % din NOx total.Pulberile seregasesc aruncate la 10-20 km distanta, iar oxizii de sulf ~i de carbon la peste 1000 km, fata de locul emisieLTermocentralele emit cele mai mari cantitati de dioxid de carbon pentru obtmerea unei unitali de energie electrica, iaracestea, emisiile cele mai mari Ie au cele pe carbune. In tabelul 9.5 sunt prezentate emisiile unor poluanti din diversicombustibiliTbl195PI " l di d"f T / 3a e u " " o uantt eml1 m I en I com us I II a ,mmglm.Combustibil S02 NOx PulberiCarbuni (Iignit) 1300 - 2600 (13300) 100 - 600 300 - 6000

Pacura: S< 4% 5300 800 300


8/36

au migrat prin sistemul de irigatii ~i au patruns In organismele vii, producand boala denumita "hematurie de Egipt", ceafecteaza aparatul urinar. Tot TnAfrica, hidrocentrala de la Kariba, prin apa a contribuit la dezvoltarea unei rnuste, ce aprodus daune agriculturii In zonele invecinate.Astazi, pe glob exista peste 3800 baraje mari ~i alte numeroase stavilare mai mici, dintre care peste [urnatatesunt in China.Pentru reducerea impactu/ui asupra mediu/ui, hidrocentralele ~i alte constructli de hidroameliorare prezentandtotusi foarte multe avantaje, acestea trebuie: tntretinute permanent, supravegheata calitatea apei, refacuteecosistemele prin repopulari cu specii de pesti, acolo unde este posibil refacute sistemele de lunci inundabile ~i sa seadministreze bazinele fluviale ca un ecosistem. Efectele se vor materializa in special prin scaderea frecventeiinundatiilor catastrofale, restaurare viatii acvatice ~i cresterea productiei piscicole.Centra/ele nucieero-eiectrice polueaza mediul prin debitul mare de apa necesar in sistemul de racire ~i princontinutul in radlonuclizi al gazelor, lichidelor ~i materialelor solide evacuate.Apa calda provenlta din sistemul de racire poate provoca poluarea termica in zona de evacuare, deci 0 Inrnulprea algelor, disparitia unor specii. Reintrodusa in circuit, apa va necesita un sistem mai eficient de lndepartarea plantelor.La CNE Cernavoda s-a calculat debitul apei de racire din circuitul secundar, astfel incat apa sa se tncalzeasca numaicu 3 grade, evitand poluarea termica in zona.Deseurile gazoase radioactive sunt alcatuite din aerul evacuat din incinta cladiril reactorului ~i din eventualelegaze pierdute din sistemul primar de racire, la reactoarele racite cu gaze (C02, He).Deseurile lichide radioactive confln apa din circuitul primar ~i ape reziduale.Deseurile solide radioactive sunt alcatuite atat din intreaga instalatie (reactor nuclear, pompe, rezervoare,schimbatoare de caldura, conducte, etc,), dar ~i din reziduurile procesului de fisiune nucleara, lrnbracamintea deprotectie, hartia utlllzata, etc. .Toate aceste deseuri se trateaza Tnainte de evacuarea tn mediu ~i se depozlteaza in conditii de stricta sipuranta,cu supraveghere permanents.Centra/ele eoliene ocupa 0mare suprafata de teren ~i prin zgomotul turbinelor produc poluare fonica.Centralele solare blocheaza 0suprafata mare de teren pentru captatoare, in special.Centralele geotermale aduc la suprafata H28, NH3 (gaze neplacute, iar la concentratii mai mari chiar toxice), apasalinizata. Constructia lor trebuie sa nu produca in zona tasari de teren, iar in cazul utilizarii caldurii acumulate in roei,sa nu produca eruptii vulcanice, sau cutremure.d) Industria siderurgica elimina pulbed metaljce (oxizi de fier), cancerigene. precum ~i pulberi nemetalice de8i02, calcar ci3rbune, cu alte efecte asupra aparatului respirator, ochilor, pielii.Uzinele cocsochimice ellmina compusi toxici cu fluor, arsen, hidrocarburi policiclice condensate, cu efectecancerigene, fenoli caustici, gaze cu 802, CO, H28, cu efecte acide ~i axfisiante.Emisiile In atmosfera (pulberi ~i gaze)se regasesc la distante de caliva kilometri de combinatele siderurgice. Intabelul 8.6 sunt prezentate emisii de praf inregistrate in siderurgie ~i in metalurgia neferoasa, procesul de obtinere aaluminiului Tnregistrand valorile cele mai mari.

T b 1196 E . ll d Ib . Aa e u .. rrusu e pu en Inmeta urgle.Produs Pulberi emise (kg / t produs)tel 10Fonta 8Aluminiu 450Bronz si alarna 12e) Metalurgia neteroese eljmjoi3 0 serje de orodysj tpxicj, Qa de exemplu: As. cg_Cr, _ E Q , t!s, t : i i . . V, Mn, Ba, F,~, etc. Efectele negative ale acestor produsi asupra organismului uman sunt prezentate in tabelul 9.7. - -

Tabelul 9.7. Efectele provoeate de poluantl din metalurgia neferoasaasupra sanatatii oamenilorPoluant EfecteArsen Dermatite ulceroase, anemie, cancer.Beriliu lntoxicapl la concentratil foarte mici.Cadmiu Boli acute ~i croniee ale cailor respiratorii; dlsfunctil renale.Crom Dermatite, cancer gastrointestinal.Fluor Efecte toxice ca la plumb.Plumb Efecte neurologice, lmbolnavlrl ale ficatului, rinichilor, anemii.Mercur Tulburari de scurta durata ale memoriei, efecte asupra dintllor, parului.Nichel Cancerul caller respiratorii.Mangan Tulburari de metabolism.Vanadiu Iritarea caller respiratorii, schimbari In formula sanqelui.

7


9/36

Dioxidul de sulf emis din procesul de fabricatie al cuprului poate fi ~i de 8 t SOi t Cu. Prin caracterul lui aciddistruge clorofila, afecteaza caile respiratorii.Pulberile astupa ostiolele plantelor, lmpiedlcand respiratia ~i transpiratia, deci insu~i procesul de fotosintezaAerosolii pot fi transportati la 5-10 km distanta, iar cei de metale neferoase se pot atrage electric, aglomerandu-se ~idepunandu-se astel in timp mai scurt. Praful poate produce lmbolnaviri profesionale. Asupra pieselor in miscare, prafulprovoaca uzura lor accelerate, iar intre contactele electrice are fie efect izolator, fie scurtcirculteaza, producand inprimul caz intreruperea alirnentari i cu curent electric, iar in al doilea caz, electrocutari, scoaterea din uz a unor aparate,ma~inlfc" irea unor rezistente, etc.f) austrte chimica emite 0multitudine de substante, cu diferite toxicitati pentru oameni ~i mediu. Se elimina inatmos compusi cu sulf, ca: dioxid ~i trioxid de sulf din industria acidului sulfuric, mercaptani din rafinarii ~ipetrochimie, hidrogen sulfurat, sulfura de carbon.ComDusji cu azot1 ca oxizi ~i amoniac se elimina din industria acidului azotic ~i a fertilizanttlor cu azot. Dinproductia de clorosodice se elimina clor, acid clorhidric in atmosfera, clorura de calciu in ape, etc. Din diferite procesede sinteza se elirnina cornpusi cu fluor, clor, pesticide, produsi intermediari de sinteza, negru de fum. Din procesele devalorificare a titeiului ~i a gazului metan se elimina fenoli, alcooli, cetone, eteri, diferite hidrocarburi. Produselereziduale se elimina ca atare in aer, apa.sau pe sol, sau se arnbaleaza ~i depoziteaza, sau se ard, fiecare variantsprezentand forme specifice de poluare a mediului.In tabelul 9.8 sunt prezentate efectele unor substante chimice organice asupra sanatatii oamenilor.Tabelul 9.S. Efecte produse asupra sanititii oamenilor de unii compusl organici.Poluant EfecteBenzen Anemie, aberatil cromozoidale.

Sulfura de carbon Tulburari neurologice, psihiatrice ~i gastro-intestinale.Dicloretan lrnbolnavirea ficatului, rinichilor. Tulburari cardiace, efecte asuprasistemului nervos central.Formaldehida Aberatii cromozoidale,iritarea ochilor, dermatite, infectii respiratorii lacopii.Tetracloretilena Cancer la rinichi, de piele, genital, dlsfunctf hepatice, tulburari alesistemului nervos central.Negru de fum Dermatite, cancer al pielii, iritatii ale ochilor, tulburari ale sistemuluirespirator.Efectele substantelor chimice asupra mediului biotic ~i abiotic sunt multiple. Ele actioneaza prin aciditatea saubazicitatea lor, prin hidroliza cu umiditatea atrnosferica, producand ceata (oxizii de sulf, clorura de aluminiu), saucornpusi toxici (clorul,oxizii de sulf, azot), prin potentialul inflamabil chiar la temperaturi relativ scazute al unor compusi(benzinele usoare), prin potentialul exploziv al altora (azotatul de amoniu), prin toxicitatea lor chiar la concentratiextrem de scazute in aer, sau apa (dioxina). Efectele sunt multiple, amplificate de cele mai multe ori de prezenta inmediu a unui amestec de poluanti Se observa uscarea plantelor, deci scaderea productiei agricole, uscarea padurilor,coroziunea metalelor, degradarea materialelor de constructli, lmbolnaviri ale oamenilor ~i animalelor, uneori chiardecese. In industria chimlca se lucreaza la temperaturi ~i presiuni ridicate uneori, deci pericolul unor accidente existspermanent. Instalatiile trebuie corect proiectate, realizate pentru a rezista condltiilor de exploatare ~i conduse depersonal competent, dublat de sisteme corespunzatoare de automatizare.f a ) , Industria materialelor de constructli polueaza mediul in speciaLgr;n cantitatjle mari de pulberi, ce pot ajunge~i la 2& g/ m2.24 ore. Aceste pulberi afecteaza respiratia plante lor ~i modifica pH-ul mediului pe cativa kilometri,dimlnuand masa vegata, deci productia de cereale, iarM pentru fan, fruete. Anual se elimina mii de tone pe kilometrupatrat, deoarece procesele tehnologice au pierderi de 0,3 - 0,5 % din productie sub forma de praf. Prafurile contin oxizide calciu, de magneziu, de siliclu, azbest, etc., producand lmbotnavlrl profesionale (pneumoconioze); azbestul areproprietati cancerigene ~i radioactive., . ( f f J ) Industria celulozei i hartiei ujj!jzeazA camp"!)i cu sulf (sulfura de carbon, dioxid de sulf), iar din procesele

tehnol~ce rezulta H2S, mercaptani, trnpreuna cu produsii volati li utll izatl in proces. Albirea celulozei se poate face ~icu clor, in care caz rezulta combinatii organoclorurate deosebit de toxice, printre care ~i dioxina, Din proces rezulta ~iape reziduale cu continut ridicat de reactivi ~i fibre celulozice putrescibile, ce produc pe langa disconfort ~i iritatii,imboln~- iri ale ochilor, aparatului respirator, etc.ndustria alimentara polueaza aerul, apa, solul 9J resturile vegetale i animale rezultate din proceseletehnolo ce, cu deterqentii utilizatl la spalarl, sau cu alte materiale ~i produse reziduale. Freonii utilizati ca agentifrigorifici, eliberati in atmosfera, contribuie la distrugerea stratului de ozon.Sursele industriale de poluare sunt diverse, complexe ~i contribuie cu ponderea cea mai mare la poluareaglobala a Terrei. Reducerea emjsiilor de poluanti industrial; are efecte imerliate dar si De termen " lOg prin redycereaefectului de serc\ refacerea ozonului, diminuarea ploilor acide, etc.

8


10/36

CAPITOLUL 2

POLUAREA AERULUI

Aerul normal are urmatoarea cornpozitie aproximativa (in volume): 78% azot, 21% oxigen ~i 1% alte gaze.in compozitia aerului perfect uscat, componentele !?iconcentratiile acestora sunt urrnatoarele:Component % volume Component % volume

N2 78,0880 H2 5.10'0O2 20,9490 Xe 8.10-6Ar 0,9300 03 1.10-6CO2 0,0300 Rd 6.10-8Ne 0,0018 CH4 22.10-6He 0,0005 N20 5.10-6Kr 0,0001 N02 2.10-

6NH3 16.10-6

Aerul este un element indispensabil vietii, omul avand nevoie de 14-15 m3 aer/24 ore.Prin respiratie, componentele principale ale aerului i!?i modiflca concentratia astfel:

Component Concentratla in aer, %Inspirat Expirat

Azot 78-79% 78-79%Oxigen 20-21% 16-17%Dioxid de carbon 0,03-0,04% 3-4%

pa , pulberi, bacterii etc.iconjoara Parnantul pana laaltitudin11-45 kl

termosfera

Var. temp. cualtitudinea

- .......-""""-- mesopauzamesosfera-"""""",,_"""'-......,-"'" stratopauza -

stratosfera- - - - ~ ~ ~ = - _ _ _ tropopauza

E 90 "~~Q -Q-Ij fq00!"'l E 9v 0 0 r : R M lw ~ '\ o : -Al-lj51v !"'l0 A0 -e~ ti ti'N_~"-Q -;: ~;;l '1;l4. 1 . s : \~~C t - ' S o - Y x J I L l':3C II :s: . a 'N~ .s : H~Q -~5UO~. .II: . a~

postera: 0-11 km; stratosfera:

500 1000 TEMPERATURA, KFig.1. Evolutia temperaturii atmosferei Parnantului ln functiede altitudine l?i nivelul de patrundere a radiatiei solare.


11/36

ionosfera: 80-300 km - particule tncarcate electric sau ioni, formate datorita actiunli radlatiei solareasupra moleculelor ~i atomilor din aer; prezinta 0 conductibilitate termica deosebita;magnetosfera: peste 500 km; particulele tncarcate electric se deplaseaza dupa liniile carnpululmagnetic terestru.

2.1 Poluantii aeruluiPoluantii aerului pot fi substante solide, l ichide sau gazoase, naturale sau artificiale care pot fi aeropurtate.Clasificarea poloantllor aerului se poate face dupa urrnatoarele criterii:1. starea de agregare;2. provenienta:3. actiunea speciflca asupra organismului.1. Dupa starea de agregare (tabelul 1.1) - exista poluanti solizi, lichizi ~i gazo~i, iar in amestec cu aeruldevin suspensii, aerosoli, nori.

Tabelul 1.1. Starea de agregare a poluantnor aerului.Stare de agregare

Diametru mediu, Om Poluant + aerpoluanti>10 praf = suspensii

Solizi 0,1-10 nor = aerosoli] 'fi 'IU'- 1 1 ' 1 J 1< 0,1 fum = aerosoli "'...,Lichizi - nor = aerosoliGazo~i - Nor

t E ; ' u a n t i i solfii>


12/36

Substante/e lichid - majoritatea provin din industrie (gudroane de cocserie, solventi lacuri-vopsele, furfurol,insectici e I . nncipalele caracteristici sunt:- volatilitatea; in contact cu aerul pot forma aerosoli;- vaporii se raspandesc pe dlstante de sute de metri;- afecteaza aparatul respirator, derma, ochii;- se depun pe plante, dereqland respiratia acestora;- a fe cte az a co ns tr uc tlile etc.

Aerosolii - amestec aer cu particule solide < 100m, sau /s ! s ubs tan te l ichide. Se caracter izeaza prin:- stabilitate mare;- putere marede difuzie;- condensarea este favorlzata de scaderea temperaturii (particulele se transforrna ln cristale), umiditate(solubil izeaza particulele, sau Ie umezes te , r na rindu -le masa);- radiatiile UV provoaca transformari chimice.

~ntiiga~- difuzeaza usor in aer (sunt purtati la mari distante de locul unde au fost el t rmnat l in atmosfera);- oxizi de sulf, oxizi de azot, amoniac, hidrogen sulfurat, fluor, clor, vapori de acizi (fluorhidric, clorhidricetc).

fc i)p up a p ro ve n;eD ta , poluantii aerului sunt:a. p r im a e i - provin direct din surse de poluare jdentificate sau identificabile;b. jecundari - sunt produ!?i in medill datorita interactiunii poluantilor primari sau reactlilor chimice cuconstifuentll aerului.hhupa actiunea specmsp ii'IplJ! organismului, poluantli sunt:VJ : i t a D l L - cei mai raspandl t t ; oxizi de sulf, oxizi de azot, amoniac, hjgrogeo suIf'yrat, fluor, clor, vapori de aclzi(fluorhidric, clorhidric), pulberi cu solubilitate scazuta; asfixi8nU , ( lrnpiedica oxigenarea tesuturilor organice) - oxidul de carbon (tormeaza cu hemoglobina un

compus stabil, carboxihemoglobina), hidrogenul sulturat (produce pierderea mirosului ~ paralizia centrilorrespiratori i ~ decesul), vapori de acid cianhidric;

toxici sistemjcj (peste anumite concentratii provoaca leziuni ale organelor interne, sau sistemelor):- plumbul: acumulare ln tesutul osos, afecteaza sistemul nervos, biosinteza hemoglobinei. lntoxicatiaapare pentru concentratll de 0,1-0,2 mg Pb/drn'':- cadmiul: la concentratli peste 5 og/dm3 apa induce tulburarl renale, fracturi osoase (datorlta ellminarlicalciului). I n 1970, in Japonia aparut maladia Itai-Itai ca urmare a intoxicatiei cu Cd;- mercurul: pentru concentratli mai mari de 10 og/dm3 apa se acumuleaza ln rinichi, creier, globule rosil,par. Determina leziuni la nivelul sistemului 0505, ochilor, aparatului renal ~i digestiv;- fluorul: se acumuleaza in tesutul osos, provocand leziuni osoase ii tulburari metabolice. Duritateadintilor scade pentru concentratli peste 1,5 mg F/dm3 apa consurnata, La concentratll mai mari de5 mg F/dm 3 apa, se produc anchiloze articulare, luxatli, fracturi, curbarea oaselor lungi etc.;- arsenul: cand concentratie depaieite 0,5 g/dm 3 apa, acesta induce afectiuni ale pielii, cancer cutanat,tulburari digestive;- cianurile: la concentrath peste 0,01 rnq/drn" apa, are loc blocarea oxidarf la nivel celular (asfixia interna),tulburari nervoase, deces;- pesticidele - afecteaza ficatul, sistemul nervos, glandele endocrine sexuale, enzimele etc. Au actiunecancerigena iichiar cocancerigene asupra descendentnor ,

fibroza'!.1!..(produc modificari fibroase la nivelul aparatului respirator) - suspensii de ciment, pulberi cu bioxidde siliciu, oxizi de fier, cornpusi de Ca, Ba, Be; sunt specifice mediului industrial; a/ergenici (actioneaza asupra caller respiratorii, producand alergii):

origine naturala (origine mineret; cuart; origine vegetala: polen, in, canepa, tutun, cafea, cacao, ricin,soia; origine anima/a: insecte, fungi, puf, pene);origine industriaIB (prod use chimice, farmaceutice, insecticide); cancerigeni:

- organici - hidrocarburi policiclice aromate (benzopiren, benzoantracen, benzfluoranten etc.), pulberede lemn; substante organice clorurate (pesticide), epoxizi, nitrozamine, naftilamina de la fabricile de3


13/36

coloranti;~anoraanict crom ---j> cancer nazal; arseniu ---j> cancer hepatic; cadmiu ---j> cancer prostata: nichel ~

cancer cai respiratorii), substante radioactive ---j> cancer tiroidian; azbest ---j> cancer pulmonar; mutageni ~i teratogeni (mutagen; = produc anomalii genetice ereditare; teratogeni = produc malformatti alefetusulUlj. compus i organoclorurati, fosforici, mercurici, fluoruri, oxizi de azot, pulberi de lemn, particule deemisii Diesel, azbest, benzen etc.

- - 2.2. Sur se de polu ar e a le ae rL llu iSursele de poluare ale aerului: sursenaturale ~i surse artificiale.fi)ursele naturale sunt: .~ Solul - datorita factorilor fizici (temperatura), mecanici (ploi, curenf de aer, impact rneteoriti, cutremure),biologici, solul raspandeste in aer agenti poluantt

- particule solide (anorganice, organice);- gaze: CO2, H2S, NH3;- substante odorante complexe.

~ PJantele i animalele polueaza mediul cu polen, spori de mucegaiuril levuri, par, pene, fulgi.~ Eruptiile vulcanice emit gaze (CO, CO2, H2, H2S, NH3), vapori de apa, materiale solide de diferite dimensiuni,care pot ajunge p~na in stratosfsra (30-50 km).~ Praful cosmic- dezintegrarea rneteorit i tor in atmosfera (circa 1000 tlan ajung pe Parnant).~ Incendiile ---j> dioxid de carbon ~i fum (distrug ecosistemele)., . , . . - - -I I 0urse'e artificiale - activitati ale omului din care rezulta produse solide, lichide ~i gazoase, care pot/8]ungJ~mosfera. Aceste surse sunt fixe ~i mobile. Surse fixe - produc 0 poluare llrnltata (in apropierea sursei):

- procese industr iale: chimice, siderurgice, metalurgice, materiale de constructie etc.;- procese de combustie - producere de energie electrical terrnlca, tncalzire locuinte; cantitatea ~i tipulpohrantilor depinde de calitatea combustibilului ~i felul arderii;- servicii - statil de benzina, instalatii de vopsit, curatatoril chimice (in uscat) etc.

Surse mobile - mijloace de transport rutier, feroviar, naval ~i aerian. Aytovehiculele, datorita gazelor deesaparnent ~i combustibilului folosit, polueaza cu oxid de carbon, oxizi de ~ot, JlliJJ:!Jb,aldehide, etitena,hidrocarburi aromatice, dioxid de carbon, pulberi. -2.3. Dispers ia po luanti lo r in atmosferaAcest fenomen este tnfluentat de urrnatoarele:

- factori meteorotook: vant, turbulenta aerului, umiditate, temperatura;- modul de evacuare in atmosfera a poluantilor.Vantu/ factor important pentru dispersarea aqentilor poluanti in atmosfera. Gradul de raspandlre alpoluantilor este direct proportional cu viteza vantului:- depJasarea maselor de aer cu viteza mica: acest fapt conduce la acumularea poluantllor (crestsconcentratia de poluant);- cresterea vitezei vantulut se rnareste volumul de aer in care se disperseaza poluantul (scadeconcentratia, de dorit sub valoarea limita admisibila).Vantul are un dublu rol:

- pozitiv - crests gradul de dispersie al poluantului;- negativ - caraus al poluantilor.

Turbulenta.,aerului - fenomen generat de diferentele de temperatura ~i de frecarea straturilor de aer in .miscare.- favorizeaza dispersarea transversala a poluantilor fata de dlrectla vantului;- este strans legata de regimul vanturilor (ca dlrectie ~i viteza).Turbulenta aerului, dupa modul de formare, poate fi:- m e cen ic e - apare datorlta frecarf maselor de aer de scoarta terestra (depinde, in principal derugozitatea terenului, relief, viteza vantului); predornina in noptile cu temperaturi moderate ~i fluctuatiiale vantului de ordinul secundelor;

- termica sau convective - este generata de diferenta de temperatura dintre suprafata terenului ~i patura4


14/36

de aer din imediata apropiere; predornina in zilele cu soare i vant slab (fluctuatll ale vantului deordinul minutelor).Umidltatea aerului Cresterea umidita1ii are efecte:

o()zitive - impiedifca difuzia poluantllor (se inregistreaza concentratii mici in aer);negative - formeaza ceata (vaporii de apa condenseaza pe particulele din aer), fenomen caredeterrnina concentrarea poluantllor.Poluare indusa de cresterea umiditatii aerului, este diminuata (pana la anulare) de precipita[ii (ploaia -

tndeparteaza gazele; zapada - curata atmosfera de pulberi).Temperatura atmosferei depinde de: anotimp, altitudine, relief, latitudine geografica. Variatille detemperatura favorizeaza dispersia poluantilor, datorita deplasarii maselor de aeroEvacuarea in atmosfera a poluantilor industriali se face prin intermediul cosurllor industriale (elemente deconstructe care asiqura cresterea nivelului de dispersie al poluantllor). Proiectarea i amplasarea cosurilor se facedupa anumite reguli:- inal[imea cosutui (Hc): > 2,5 inaltime cladiril forme de relief din apropiere (se evita turbulenta la parteasuperioara a cosului);- viteza de ieire a gazelordin cos: >20 m/s Oetul de gaze scapa din zona de turbulenta a cosului):- concentratia maxima la sol a gazelor evacuate apare la 0 distanta de 5-10 Hc;- gazele evacuate prin cosuri cu diametrul < 2 m !?i Hc < 60 m, nu se disperseaza bine in atmosfera,astfel ca in apropierea solului ating concentratii periculoase.Un cos bine proiectat asigura 0 buna difuzie atmosferica a poluantilor, ceea ce face ca la nivelul terenului,concentratia acestora sa fie 0,001-1% din concentratia gazului la iesirea din cos.

2.4. IC8racttrfizareahfectelor.pohiamilor supra 6icreenoze~Efectele aqentilor poluanti se pot caracteriza prin: l imita de con ntreiie, doza letala, concentreiie tetele, timpletal etc.@ Limita de concentratie - valoare pentru care 0 substanta poate avea efect poluant asupra mediului. Acestparametru se mai nurneste i concentratie maxima admisa (CMA) i?iare valori diferite, in functie de:

- natura poluantului;- sursa agentului poluant;- tara de emisie.De ex., in functie de tara, poluantul S02 are urmatoarele limite de concentrafie in atmosfera: Romania:0,25 mg/m3; Canada: 0,3 mg/m3; Polonia: 0,35 mg/m3, SUA: 0,365 mg/m3; Elvetia: 0,50 mg/m3Limitele sunt consemnate in standarde i au caracter obligatoriu. Depaslrea lor de catre intreprinderilepoluante, duce la aplicarea de penalita1i (pot ajunge pana la suspendarea activitatii poluatoare).CMA se poate exprima in diferite unita1i: g/litru, %, ppm (parti per milion), ppb (parti per miliard/ bilion), ppt(oarti per trilion), em (Curie), dB (decibel i) etc.

fjDoza letaJa - = cantitatea de substanta toxlca/ microbi care, tntr-o anurnlta perioada de timp, omoara 50% dinanimalele/ organismele testate. Se noteaza cu 040, ~i se exprirna in mg/kg corp. Cu cat valoarea DLso este maimai mica, cu atat compusul este mai toxic. Pentru poluantll apei se mai foloseste termenul de concentra[ie letala,care reprezinta concentratia substantei toxice in solutle apoasa care provoaca moartea a 50 % dintr-o populetleacvatica, dupa 0 expunere de 24-96 ore. Se noteaza CLS0124 ...95 i?ise exprima in mgllitru. I n Iiteratura americana despecialitate se foloseste ~i termenul o o z e letala inferioara (Ld1 o = Lethal dose low) = concentratia/ cantitatea minimade com pus toxic/ microbi pentru care se inregistreaza moartea organismului testat.L Timpulletal = durata (ore) in care compusul toxic, tntr-o anurnlta ccncentratie, are acnune letala pentru 50%~ntr-o populatie imersata.e Gradul de persistenta in mediu - depinde de natura poluantului ~i conditiile meteo (calm atmosferic, ceataetc.). Timpul de stationare (sau de persistenta) in mediu poate fi scurt (NHa: 2 zile, S02: 4 zile, NOx: 5 zile) saulung (CO: 2-3 ani, CO2: 4 ani, hidrocarburi:16 ani, freoni: 100 ani, fier: 100 ani, aluminiu: 500 ani, mase plastice:250 ani, sticla: 4-5000 ani etc. In acest timp, poluantii se concentreaza, se amesteca, interactroneaza reciproc saucu mediul, producand de cele mai multe ori efecte deosebite, chiar imprevizibile asupra biocenozelor.t)lnfluente/e reciproce dintre poluanti pot fi multiple !?ianaliza lor se efectueaza la:- lansarea de noi produse pe plata:

- amplasarea de noi unitati ec.;5


15/36

- stabilirii masurnor de protectie a mediului.Daca in mediu exlsta simultan mai multi poluanti, pot aparea urmatoarele efecte:~ smergetlce amplificarea efectului poluant (este mai mare decat simpla insumare a efectelor individualeale po uan ilor). De ex., ploile acide [emisii de SOx sau NOx + apa], produc la plante, vietuitoare, om ~iconstruc ii efecte nocive mai puternice decat gazele uscate, sau apa, luate separat.~ anta onice anularea reciproca a efectelor poluante intre agentii poluanti, De exemplu, daca intr-unemrsar, oua surse diferite deverseaza apa acida, respectiv apa bazica, in punctul de lntalnlre are locreac ia de neutralizare reciproca a celor doi poluanti.~ ane" Ism absenta infl"entelor reciproce a agentilor poluanti. De exemplu, unele componente alede eun or solide urbane (mase plastice, lemn, metale) nu se mfluenteaza reciproc.}> eutra Izare intensificarea poluarii seCI(ndare De exemplu, in apele cu concentratie mare de elementenu nen e azot ~i fosfor) ~i in prezenta calduril are loc dezvoltarea accelerata a vegetatiei. in acest fel areloc scaderea concentratia oxigenului din apa, ceea ce determina distrugerea faunei acvatice. Totodata,prin putrezirea veqetatiel formate se elimina gaze (H2S, CH4, CO2 etc.) oaunatoare faunei, iar in apelestationare (balti, iazuri, lacuri) se poate ajunge la distrugerea completa a faunei acvatice.2.5. Protectia atmosferel in RomAn iaIndicatorii legati de mediul atmosferic sunt organizati pe trei nivele: indicatori de presiune (emisii de potuenti),indica tori de stare (calitatea aerului) i indicator i de raspuns (mesume luate i eficacitatea lor).(;} Emisiile de poluanti .~bstantele emise in mediul atmosfed_c contribuie la schimbari climatice, distrugerea stratului de ozon,acidifierea aerulyj, formarea smoqul fotochjmic i deteriQrarea caUtBtii aerului.Sursele principale de poluanf atmosferici sunt: sursele fixe industrjale., concentrate, de obicei, pe mari platforme industria Ie, dar si intercalate cu zonede locuit intens populate (dezvoltate preponderent pe verticala): circulatia auto, in special de-a lungul marilor artere incluzand i traficul greu; !?antiere de constructie i betoniere; centralele electrotermice; surse difuze de combustie;Pentru protectla atmosferei i imbunatatirea calitatii aerului sunt necesare rnasuri de control ale emisiilorpoluantilor. Pentru aprecierea gradului de poluare al atmosferei se calculeaza emisiile de poluanti i se determinacalitatea aerului tnconjurator. Emisiile se mascara prin metode adecvate de evaluare, specifice flecarui poluant in

parte, bazate pe factori de emisie ~i pe indicatori de activitate.Analizele emisiilor la nivel national, dlstrlbutia sectorlala, tlntele spatiale !iii temporale repreztnta elementelecheie in stabilirea priorltatilor de mediu, in identificarea tintelor ce trebuie atinse !iii politicilor ce trebuie adoptate,atat la nivel local cat !iii la nivel national. Indicatorii setectatl trebuie sa raspunda criteriilor de identificare !iii sa fierelevan]i pentru problemele principale privind atmosfera.Calitateaaeruluirinci alele obiective ale liticii de mediu din Romania sunt create pentru a garanta un mediu curat, !iiiurrnaresc sa asigure 0 .J!_iatasanatoasa populatiei, sa duca la eliminarea saraclel !iii a degradarii mediului, saregenereze economia pe baza principiilor deaezvoltare durabila !iii sa armonizeze legislatla natlonaia privindprotectia mediului cu cea a Uniunii Europene.Strategia Nationala pentry Protectia Atmosferei descrie sitoatla actuala in ceea ce prlveste calitatea aeruluiin Romania, precum !iii masurile pe care Guvernul le-a pregatit in vederea imbunatatirii protectlel atmosferei !iii acalitatii aerului, pana in anu12013. Strategia este structurata pe doua perioade de timp: 2004-2006 (perioada de pre-aderare a Romaniel la Uniunea Europeana);

2007-2013 (perioada in care Romania este deja stat membru al Uniunii Europene).Indicatorii cu privire la calitatea aerului sunt calculati pe baza datelor inregistrate de sistemul de monitorizarea calitatll aerului !iii sunt conslderaf ca fiind cei mai importanti, in scopul evaluarli sltuatillor concrete, in cornparatiecu tlntele de calitate stabilite de reglementari.Monitorizarea calita iiaer . im llca urmarlrea elementelor incluse in cele ,sursele si emisiile de polyantL atmosferici; trsmsferul poluantilor in atmosfera; Divelul eoneentratillor de poluanti in atmosfera !iiidistribl(tia spatio-temporala a acestora; efeetele poluantilor atmosferici asupra omului i mediului biotic !iiiabiotic.

@ Masurife'luatei eficacitateafor6


16/36

Aerul este factorul de mediu cel mai important pentru transportul poluantilor, deoarece constituie suportul pecare are loc transportul cel mai rapig al acestora in mediul tnconiurator, astfel ca supravegherea calitatii atmosfereieste de mare importanta in activitatea de monitoring.Din datele de calitate ale aerului, obtinute din reteaua de monitorizare, rezulta 0 usoara imbunatatire acalitatii aerului datorata dirninuarf actlvitatilor economice ~i programelor de retehnologizare ~i modernizare,realizate la nivelul unor unitati industriale, precum ~i intensificarii activitatii aqentiilor de protectia mediului(cresterea numarului de inspectii la agentii economici a carer activitate produce impact asupra calitatl i aerului).Supravegherea calitatii aerului a inregistrat 0 tmbunatatire in perioada 1995-2004, prin cresterea numaruluide statii de supraveghere ~ia numarului de indicatori woojtorizafj la 0singura staUe.Aceasta cre!?tere a fost poslbila datorita c_!otarilorcu eChipamente noi si moderne, in acest fel realtzandu-seo monitorizare eficienta a calita!ii aerului.

BIBLIOGRAFIE1. Angelescu A, s.a., Mediul arnbiant si dezvoltarea durabila, Ed. ASE, Bucuresti, 1999.2. Parau~anu V., Ponoran I. , Dezvoltarea durabila ~ protectia mediului, Editura Sylvi, Bucuresn, 2003.3. Platon V., Protectia mediului !?idezvoltarea econornica, Ed. Economlca, Bucuresti, 1997.4. The Encyclopedia of Energy and the Environment, John Wiley & Sons, Inc., New York, 1997.5. Visan S., Ghiga C., Tehnologii industriale, Ed. ASE, Bucuresti, 2000.6. Legea Protectiei Mediului nr. 137/1995, rnodificata !?icornpletata conform OG 91/2002.7. O.U.G. nr. 192/2005 privind prevenirea si controlul integrat al poluaril, publlcata in MOf. nr. 1078/30 noiembrie2005.d. O.U.G. nr. 195/2005 privind protectia mediului, publicata in MOf. nr. 1196/30 decembrie 2005.9. www.mmediu.ro; www.anpm.ro; www.afm.ro.; www.mie.ro.

7
http://www.mie.ro./http://www.mie.ro./


17/36

CAPITOLUL 4POLUAREA APELOR

Poluarea apelor reprezinta alterarea calitatllor fizice, chimice ~i biologice ale apelor, prod usa direct,sau indirect, In mod natural, sau antropic.luarea aate avea loc'a. continuu(permanent) - canalizarea unui eras, deversare de reziduuri din industrie;f Q ) discontTnuu - poluare la anumite intervale de timp;@ tempOrar - colonii provizorii;~ accidental - In cazul unor avarli.

4.1. Sursele de poluare ale apeiSursele de poluare ale apei se clasifica dupa urrnatoarele criterii:@ _rovenien a: actlvltatlte ~en~jere, industrie, agricultura ~i transporturi@ aria or:~ surse locale (conducte de canalizare, rampe de descarcare):~? difuze - poluantii se raspandesc pe 0 arie mare. Uneori este dificil de localizat sursa.@ eozitie:~ surse fixe: activitati industriale, zootehnice etc.-:.> surse mobile: autovehicule, locuinte ~i lnstalati l care se deplaseaza etc.

Industria deverseaza Tn apele de suprafata substante chimice, resturi vegetale ~i animale, solvenn,hidrocarburi, apa calda etc.Din agricultura provine apa cu numeroase substante chimice: pesticide, fertilizanti, deterqenti etc.Transporturile raspandesc Tnmediu lnconlurator produse petroliere, detergenti etc.Activitatile menajere genereaza dejectll, deterqenti, alte substante.a 'i a pot fi grupati dupa urmatoarele criterii:na t u ra : poluantt organici, anorganici, biologici, termici, radioactivi;~ta'e deagregare: suspensii (substante insolubile Tn apa): solubili in apa; dispersiicoloidale;@ sJpratadegradari i n atu ra le in a e a - poluantll pot fi:

usor biodegradabili;greu biodegradabili (degradarea are loc in mai putin de 30 de zile);nebiodegradabili (degradarea se produce in 30-60 de zile);refractari (degradarea incepe dupa cel putin 2 ani).De exemplu, coprolactama se biodegradeaza in circa 3 saptarnanl, iar clorbenzenul se descompuneIn 2 ani.Poluarea organica - i~i are sursele in fabrici de celuloza ~i hartie, industria chirnica, petrochimie,industria alimentara.Polearea anorganica (sarurl, acizi, baze) - este indusa de industria chimica (produse clorosodice),extractla titeiului, prepararea minereurilor, hidrometalurgie.Poluarea biologica - T~iare originea in activitatile menajere, functlonarea abatoarelor etc. Prin apase transmit numeroase boli:bacteriene (febra tifoida, dizenteria, holera);virotice (poliomelita, hepatita);parazitare (giardioza).Poluarea termica - se produce prin deversarea de apa calda, proven ita de la lnstalatil industriale ~iIndeosebi din industria energetica. Ca urmare a acestui fapt, scade concentratia oxigenului din apa, crestssensibilitatea organismelor acvatice la poluanti, dispare 0 parte din fauna, se tnrnultesc peste rnasuraalgele albastre etc.Poluarea radioactiva - este generata de urmatoarele:apa rezultata din extractla ~i prelucrarea minereurilor radioactive (uraniu, thoriu);depozitele de deseurt radioactive;avariile la reactoarele nucleare;naufragiile vapoarelor cu tncarcatura nucleara etc.

Poluarea cu produse pettoliere - acestea provin din extractla, transportul ~i prelucrarea titeiului:platforme de foraj;spalarea tancurilor petroliere;accidente.

1


18/36

Pete Ie de titei (maree neagra) se intind pe suprafete mari (0 tona de titei, raspandlta in stratmonomolecular, poate ocupa 10-12 km2).Pelicula de petrol distruge flora ~i fauna deoareee:Tntrerupe contactul cu aerul;lmpiedlca as imila tia c lorofi liana;sunt distruse oua, larve (pasarile ihtiofage nu i~i mai gasesc hrana, mor de frig prinimbibarea penajului cu titei);compusii fenolici ~i aromatici sunt toxici, benzopirenul este eancerigen etc.Titeiul deversat in mare se poate recupera partial (10-14%) prin:); > adsorbtie in mase plastice poroase;); > solidificare prin congelare;); > colectarea r necan ic a - a sp ir atle cu pompe ~i sisteme colectoare.Depoluarea poate continua ~i prin alte metode, cum ar fi:dispersarea titeiului prin insuflare de aer, prin conducte perforate, scufundate;dispersare cu deterqenti;aprindere cu aruncatoare de flacari.Bilantul titeiului deversat in mare poate ajunge la:recuperare: max. 14%;evaporare: 20%;degradare in s itu : 5 0% ;sedimente: 13%;rarnas in apa: 1%;rarnas pe mal: 2%Degradarea petrolului are loe in mod diferentiat, in functie de natura ~i proportia eomponentelor.

Toate metodele de depoluare sunt scumpe ~i anevoioase:pentru recuperare este necesar ca marea sa fie calma;deterqentii sunt mai periculosl pentru pesti, decat hidrocarburile;arderea provoaca (in zona) poluare atrnosferica.Din punct de vedere a alterarll apelor, detergentii suntpoluanf usor ~i greu biodegradabili.produc spurna - efect letal asupra pestilor; la concentratii mari, spuma are efect toxic pentrutoata fauna acvatica;la tarm! mal - aspect neplacut ~i miros de H2S (se descompune cu ajutorulmicroorganismelor anaerobe).Pesticidele ~substante organice cu fosfor, sulf, clor, brom etc.:

); > efect toxic asupra fondului piscicol, veqetatiei acvatice ~i la animalele ce folosesc apapentru baut;); > cancerigene pentru om;

); > efectele ajung la om, prin lanturl trofice:DDT1 planctons or t pesti1.0000ri Ii~ite25.000

DDT0,015 mg/I plancton0,04 mg/kgnevertebrate0,3 mg/kg pesti8 mg/kg pasar t24 mg/kg

Limitele maxime de toxicitate pentru pesticide sunt foarte mici: de exemplu, pentru en trez ine (culturide porumb) ~nivelul de avertizare pentru adulti: 200 ppb - expunere timp de 7ani; 3 ppb - expunere timp de70 de ani.

Substante/e radioactive - se concentreaza in organisme ~i se transmit prin lanturi trofice. Deexemplu:Cs1 nevertebrate35 de ori pesti2.0000ri rate7.5000ri galbenu~ de ou20.0000ri

Eutrofizarea apelor se produce atat natural, cat ~i antropic:zootehnie - gunoiul de grajd confine uree (cornblnatie chirnica cu azot):apa drenata de pe terenurile agricole fertilizate cu substante azotoase ~i fosforoase, sau depe terenurile pe care se depoziteaz8 fertlllzantil.fenomenul este alarm ant - multe cursuri de apa sunt afectate de dezvoltarea exagerata avegetatiei acvatice.

2


19/36

4.2;'PphJarea apelorsubteraneApele de suprafata poluate patrund prin scoarta terestra pana la apele subterane.Nivelul poluarii depinde de:structura geologica a straturilor strabatute:factori hidrodinamici.La inceput, straturile retln poluantii, dar in timp sunt antrenaf de apa.Aceasta forma de poluare se manifesta intr-un timp mai indelungat, datorita vitezei reduse dedeplasare a poluantilor (metri!an-kilometrilan).Poluarea se produce !?idatorlta dizolvarf straturilor strabatute: ioni de clor, sulfat, azotat.Apa poluata poate dizolva stratul suport acvifer, fapt ce deterrnina cresterea in apa a concentratiaionilor de calciu, magneziu, fier, mangan etc.Poluarea apelor subterane se semnaleaza frecvent in urmatoarele perimetre:conducte sparte;depozite de deseurl;terenuri irigate;zone cu injectari de solutii in sol.

4.3. Autoepurarea apeiAutoepurarea apei reprezinta un ansamblu de procese fizice, chlmlce-sl biologice prin care disparpoluantii din apa,farainterventia omului.Apele naturale pot degrada poluantii organici, cu formare de cornpusi simpli: CO2, H20, CH4, NH3,Autoepurarea este influentata de urrnatoarele:natura !?iconcentratia poluantilor;prezenta microorganismelor;temperatura (rnodlflca viteza reactiilor chimice ~i biologice);radiatia solara (radlatiile ultraviolete au efect bactericid);regimul curgerii apei (debit, turbulenta, conditii de amestecare a efluentului cu receptorul);prezenta argile lor (pot fi bariere naturale impotriva migrarii poluantllor).4.4;,Epurarea apelorEpurarea ape lor reprezlnta totalitatea operatiiler efectuate pentru diminuarea conjin de poluanti,Aceste operatli au loc in statll de epurare, constituite din instalatii ~i utilaje, din care rezulta apetratate! epurate !?inarnoluri.Pentru ca tehnologia de epurare sa fie cat mai eficienta din punct de vedere economic, trebuie:

sa fie cat mai simpla;sa cuprinda un numar cat mai redus de faze;sa se desfasoare cu consumuri cat mai mici de energie electrlca, combustibili ~i reactivi.Cheltuielile de epurare scad daca:~ se recupereaza ~i se valorifica substante/ materiale (fibre celulozice, grasimi organice ~iuleiuri vegetale, metale (Cu, Ni, Cd, Cr, Hg etc.) fenoli, vitamina 612 s.a.;> se valorifica narnolul;> se recircula apele uzate.Epurarea apelor se reallzeaza prin procedee fizice! mecanice, chimice !?ibloloqtce,4.4.1.'Epl1rarea mecanicaPrin acest procedeu are loc separarea produselor poluante nedizolvate, prin:a. rslinerea particulelor, cu dimensiuni peste 1 mm, pe gratare! site amplasate la partea superioaraa curentului de apa:b. deznisipare - se depun in decantoare particulele de 0,2-1 mm, in 2-3 minute (se scade vitezaapei la 0,3-0,4 rn/s):c. separarea uleiurilor, produselor petroliere, grasimilor etc.;d. decantarea particulelor cu dimensiuni sub 0,2 mm (suspensii fine !?i 0 parte din particulelecoloidale), in timp de 1-3 ore. Decantoarele pot fi gropi, iazuri de pamant, sau constructii dinbeton, zldarie, otel, mase plastice.4.4.2. Epurarea chlmlcaSe apnea pentru poluantll dizolvatl in apa, sau sub forma de suspensii foarte fine.Inainte de statia de epurare, apele acide, sau alcaline sunt neutralizate (de exemplu, apele acide setrateaza cu 0 baza, cum ar fi Ca(OHh = lapte de var).urmeaza epurarea chlrnica propriu-zlsa, care in functle de natura !?i concentratia poluantilor serealizeaza prin reactii de oxidare, precipitare, coagulare, clorurare.Oxidarea unor substante dizolvate in apa se face cu oxigenul din aer, sau cu ozon. Se aplica atatape lor acide (din industria celulozei, cu pH=1-2), cat si a celor bazice (din productia de coloranti).

3


20/36

Ozonarea poate decurge direct sau catalitic, folosind Ti02, pentru a distruge pesticidele, aciduloxalic, dioxanul, vopselele, produsele petroliere, antioxidantli din productia de cauciuc etc.Precipitarea - cornpusf poluanti se transforma in particule sedimentabile, folosind reactivi adecvati.Coagularea - utilizeaza AI2(S04h, FeCls, sau alauni NaAl(S04h, KFe(S04h, cenusa determocentrala, bentonita, silice Si02, pentru a forma precipitate voluminoase, care atrag substantelecoloidale, ce dau turbulenta apei l?ise depun trnpreuna, mai repede, in decanter.Clorurarea - uti l izeaza ca reactiv clorul sau hipoclorit de sodiu. in urma reactiel clorului cu apa, saua descompunerii hipocloritului, se genereaza oxigen activ, care distruge microorganismele din apa:

CI2+ H20 ~ 2 HCI + 0NaCIO ~ NaCI + 0

(4.1)(4.2)

4.4.3. Epurarea biologiciPrincipiul acestui procedeu consta in eliminarea potuanplor organici, biodegradabili, cu ajutorulmicroorganismelor. Au loc procese de fermentatle aeroba, sau anaeroba, din care se forrneaza cornpusiaqlornerati (flocoane), care se separa de apa, a la tu ri de sarur i minerale l?igaze (S02, CH4, CO2 etc.).Epurarea biologica se poate realiza pe cale naturale l?i artificiala.Pe cale naturala, apa epurata mecanic este colectata intr-un bazin, dupa care este utilizata lairigatii. Metoda a fost aplicata rn vechime, in lerusalim, la greci, romani l?i chinezi. Desi investitille suntreduse, procedeul nu se poate aplica la toate tipurile de apa, Apa nu trebuie sa contina germeni patogeni,parazitl , sa nu aiM miros neplacut l?ise foloseste, in principal, la culturile de porumb l?isfecla de zahar .Epurarea biologica artificiala utilizeaza f il tre b io logice sau b azin e cu na m ol a ctivoFiltrele biologice (biofiltrele) - sunt bazine umplute cu roci minerale, cocs, caramida sparta, materialeplastice. La suprafata granulelor se formeaza 0 peiicula de 1-3 mm grosime, care are un rol hotarator indescompunerea substantele organice, datorita prezentei de materiale organ ice ~i bacterii aerobe.Asemenea tehnologie se toloseste pentru eliminarea substantelor organice usor biodegradabile, aflate inconcentratie mica.Bazinele cunamol activ (bazine de aerare numite aerotancuri) - are loc fermentatia aeroba asubstantelor organice din apa reziduala.Din punct de vedere constructiv, aceste bazine se realizeaza sub forma de santur: in terenimpermeabil, gropi, canale de beton cu sect lunea dreptunghiulara, sau c ir cular a , p r evazu te cu dispozitivede aerare (conducte perforate, plact poroase, turbine, valturi). I n bazine are loc tnrnultireamicroorganismelor (bacterii, ciuperci, protozoare, viermi) l?i algelor. Daca procesul se desfasoara la cald,are loc consurnul cornpusllor cu fosfor l?i azot, cu eliberare de oxigen l?i formare de flocoane ce sedecanteaza ca narnol. Aerarea prelungita a bazinului duce la stabilizarea narnolului. Narnolul secolecteaza, iar 15-20 % se recircula pentru tosamantarea bazinelor cu microorganisme.

Dintr-un bazin poate rezulta circa 3-4 litri namot ' zilocuitor. Acesta contine 96-99% apa, are unmiros neplacut, iar ferrnentatia continua.4.5. Stares rsurllor interioare din RomaniaDin punct de vedere al calitatli, cursurile de apa din Romania se claslfica in urrnatoarele categorii:Gategoria I - ape care pot fi potabilizate pentru alimentarea cu apa a centrelor populate, sau care potfi util izate la alimentarea fermelor zootehnice l?i la pastravari i ;Categoriaa II-a - ape de suprafata care pot fi folosite la piscicultura (in afara de salrnonicultura),pentru necssitatl tehnologice in industrie l?iagrement;Categoriaa III-a - apele pentru irigarea culturilor agricole, producerea energiei electrice Inhidrocentrale, instalatii de raclre din industrie, spalator i i l?iin alte folosinte care supor ta 0 astfel de calitate;Categoria D .:;ape degradate, in care fauna plsclcola nu se poate dezvolta.Evaluarea calitatii apelor curqatoare de suprafata dupa anul1999 se bazeaza pe prelucrarea dateloranalitice primare obtinute, lunar, in 312 sectiuni de supraveghere de ordinul I, amplasate In 14 bazinehidrografice: Tisa - 8, Olt - 36; Somes - 28, Vedea 8, Crisuri - 18; Argel? - 34, Murel? - 40, lalornita - 19,

Bega-Timil? - 21, Siret - 49, Nera-Cerna - 5, Prut - 19, Jiu - 15, Dunare - 12.4.5.1. Mecanismul economic folosit in domeniul apelorin Romania, mecanismul economic din domeniul gospodaririi cantitative l?i calitative a apelor,

cuprinde: sistemul de plati (preturi, tarife);penahtatl:boniticatll.

S is te m u/ d e p la ti se bazeaza pe principiile "beneficiarul platsste" l?i"poluatorul plateste", in functie deserviciile prestate ~i de folosirea rationala a resurselor de apa.Preturi le difera in functie de sursa de apa (rauri interioare, Dunare, ape subterane) l?i de utilizatori(industrie, populatie, aqricultura etc.).

4


21/36

Tarifele sunt percepute pentru diverse servicii specifice de gospodarire a apelor (monitorizareacantitativa ~i calitativa a potuanti lor din apele uzate evacuate, protectia calitatii resurselor de apa).Penalitatile se aplica acelor utilizatori de apa la care se constata abateri de la prevederilecontractuale, atat pentru depaslrea cantitatllor de apa prelevate, cat ~i a concentratiilor ~i cantitatllor desubstante impurificatoare evacuate. Valoarea penalitatltor aplicate in anul 2001, la un numar de 9139unitati controlate, a fost de 34.171 milioane lei.Bonificatiile se acorda utilizatorilor de apa, care dernonstreaza, constant, 0 grija deosebita pentrufolosirea rationala ~i pentru protectia calitatll apelor, evacuand, 0 data cu apele uzate epurate, substanteimpurificatoare cu concentratil ~i in cantitat' mai mici decat cele inscrise in autorlzatlile de gospodarire aapelor.Compania Nationala "Ape Ie Rornane" este singura in drept sa constate cazurile, in care se acordabonlftcatii sau se aplica penalitatl.In scopul participani la finantarea de investitii in lucrari ~i rnasuri cu contributie importanta latmbunatatirea asigurarii surselor de apa, la protectia calitatii apelor, s-a constituit Fondul Apelor. Acesta sealimenteaza din taxele ~i tarifele pentru serviciile de avizare ~i autorizare, precum ~i din penalitati.Fondul apelor, trnpreuna cu alte surse este folosit pentru sustinerea financiara a:sistemului national de supraveghere cantitativa ~i calitativa a resurselor de apa;dotari i laboratoarelor de analiza a apelor;partlciparll la realizarea sau modernizarea statiilor ~i instalati ilor de epurare a apelor uzate;realizarii lucrarilor de apararea impotriva inundatlilor sl/sau combatere a calarnitatllor datorateexcesului sau lipsei de apa;dotarii sistemului informational din domeniul gospodaririi apelor;inlaturarii avariilor sau pentru punerea in siguranta a constructlllor hidrotehnice;

acordarii boniflcajlilor pentru cei care au rezultate deosebite in protectia impotriva epuizaril ~ideqradarf resurselor de apa;activitatii Comitetelor de Bazin.

BIBLIOGRAFIE1. Angelescu A., s.a., Mediul ambiant ~i dezvoltarea durablla, Ed. ASE, Bucuresti, 1999.2. Ghiga C., lnfrastructura teritoriala ~i dezvoltare urbana, Editura Uranus, Bucuresti, 2004.3. Parau~anu V., Ponoran I.,Dezvoltarea durabila ~ protectia mediului, Editura Sylvi, Bucuresfi, 2003.4. Platon V., Protectia mediului ~i dezvoltarea econornlca, Ed. Econornica, Bucuresti, 1997.5. Visan S., s.a., Mediul lnconjurator - poluare sl protectle, Ed. Economica, Bucurestl, 2000.6. The Encyclopedia of Energy and the Environment, John Wiley & Sons, Inc., New York, 19977. Legea nr. 107/1996 (LegeaApelor), M.Of. nr.244/8.10.19968. Legea 310/2004 pentru modificarea si completarea legii 107/1996, M.Df. nr. 584/30 iunie 2004.9. Legea Protectiel Mediului nr. 137/1995, rnodiflcata si cornpletata conform OG 91/2002.10. www.mmediu.ro; www.anpm.ro; www.afm.ro.; www.mie.ro.

5
http://www.mie.ro./http://www.mie.ro./


22/36

CAPITOLUL 5

POLUAREA SOLULUI

5.1. Generalitili despre sol80lul s-a format din roci sub' en a fac ril r . '. ~microorganism ve e a I ~i@IDDeoarece transforrnarile rocilor in timp au fostprofunde, so ul apare ca un corp natural, distinct, deosebit de roca mama. Durata degenerare a solului este mare, astfel incat pentru a se forma pe cale naturala 3 cm desol sunt necesari 300-1.000 de ani, iar ~ntru 20 cm, 70.000 de ani.Din compozltia solului fac parte, in principal, urmatoarele:-> suostante mine r a le : 8i02, EexOy, CaCO;3, Ca804 etc. - rezultate dindegradarea ~i alterarea rocilor ~i a mineralelor;~ suostante organice: acizi humici, celuloza, hemiceluloza, aldehide,alcooli, fenoli, grasimi, aminoacizi, albumine etc. - produse prindescompunerea resturilor vegetale ~i animale de catre microflora simicrofauna existente in sol.Oornpozltia chirnica a solului este in continua schimbare, prin procese rapide,sau lente de pedogeneza, cu irnpticatli asupra ecosistemelor.Solul poate indeplini urmatoarele functii:sursa de elemente nutritive pentru plante;participa la circulatla apei ~i a attor elemente in natura;depozit sl sursa reqenerablla de energie fosila, prin fitomasa transtormata

in humus;adsoarbe sl neutralizeaza poluanti.5.2.Poluarea .solului .Poluarea solului se manltesta prin:> degradare fizica: compactare, modificarea structurii;~ degradare chimica: cresterea continutului de metale grele, pesticide,modificarea pH-ului, cresterea nivelului de radioactivitate;~ degradare biologica: germeni patogeni.Asadar, se poate spune ca solul este afectat de numeroase tipuri de poluare,cum ar fi poluarea: fiz ica, ch im i ca , b io lo g ica ~i radioactiva.lndicatorii principali ai poluarii solului sunt:- continutul de elemente, substante, microorganisme;deprecierea calitativa ~i cantitativa a recoltelor;cresterea cheltuielilor pentru rnentinersa recoltelor la parametrii anterioripoluaril;cheltuieli pentru lucrari de drenaj, antierozionale etc.;restrlctil la exportul unor produse (legume, fructe sau cereale cu un continutprea mare de nltrati):restrlctil in utlllzarea furajelor din terenurile contaminate cu plumb etc.Solul fiind un sistem mult mai complex decat aerul ~i apa, poluarea ii afecteaza

proprletatile, inclusiv nivelul de fertilitate. in plus, poluantli prezenti in sol pot trece in

1


23/36

plante, apa sau aer, iar depoluarea este un proces dificil, uneori chiar de nerealizat.ln Romania, solurile poluate sunt c1asificate in clase, tipuri si grupe (tabelul 5.1).Tabelul 5.1. Clasificarea solurilor poluate.

Clasificare Simbol Observatilpoluare solPF -poluare fizicaClase de PC -poluare chimlcapoluare PB -poluare biologicaPR -poluare radioactivaPa -poluare prin excavare la ziPb -poluare prin acoperire cu halde, steril, deseurlPc -poluare cu deseurl liii reziduuri anorganicePd -poluare cu substante purtate de vantPe -poluare cu materiale radioactivePf -poluare cu deseurl organice din industriile alirnentara

~i usoaraPg -poluare cu deseuri agricole liii forestiereTipuri de Ph -poluare cu dejectii animalepoluare Pi -poluare cu dejectll umanePj -poluare prin eroziune liii alunecarePk -poluare prin saraturarePI -poluare prin acidifierePm -poluare prin exces de apaPn -poluare prin exces/carenta de elemente nutritivePo -poluare prin compactare, crustePp -poluare prin acoperire cu sedimentePq -poluare cu pesticidePx -poluare cu aqentl patogeni contamlnantl

0 -practic nepoluat (reduce rea productlel sub 5 %)1 -slab poluat (reducerea cu 6-10 %)Grade de 2 -mediu poluat (reducerea cu 11-25 %)poluare 3 -puternic poluat (reducerea cu 26-50 %)4 -foarte puternic poluat (reducerea cu 51-75 %)5 -excesiv poluat (reducerea peste 75 %)Solurile poluate pot fi prezentate prin mai multe simboluri, ca de exemplu:PCq4 - sol poluat chimic cu pesticide, foarte puternic; PFC - poluare fizico-chlrnlca:PFCB - poluare fizico-chimico-biologica; Pa1, Pa2, Pa3, Pa4, Pa5 - prin excavare la zi

de gradul 1, 2, 3, 4, 5.5.3. Sutsele de potuare ,i agenlii poluanli ai solurilorDupa clasificarea solurilor poluate adoptata in Romania, sursele de poluare slagentii poluantl ai solurilor sunt:1. Excavati ;le '4a~'< 'Zi- presupun decopertarea zacamantului, excavarea acestuia,depuneri de steril, depozite de diferite produse. Totodata, extractille la supratatatndeparteaza obiective, precum loculnts, paduri etc. Terenul este supus inriltratiilor,inundatiilor liii alunecarllor, rnarlnd in felul acesta suprafata naturals atectata. Lainchiderea excavatlilor, umplerea trebuie efectuata in ordinea tnversa: steril -decoperta sl sol (pam ant viu) la supratata, La cariere, unde extractiile pot dura zeci deani, in unele sltuatil se rambleiaza terenul liii se acopera cu sol adus din alte zone.

2


24/36

2. Depozitele de steril - cenusi de termocentrala, zguri metalurgice acoperasupratete care altfel ar fi avut alta destinatie, iar particulele fine sunt antrenate de vant,poluand alte terenuri, sau apa din zona. Preclpltatllie pot antrena haldele Acreate,rnarindu-le aria bazei !i'i acoperind in timp scurt obiectivele din apropiere. In plus,depozitele de deseurl urbane permit dezvoltarea tantarilor, mustelor, sobolanllor careraspandesc microbi, virusl pe distante marl.3. Metalele qrele - ajung in sol din aer, apa sl namoluri, De la supratata coboarain sol prin procese de difuzie, adsorbtie, dizolvare lili antrenare cu apa, sau de catremacroorganisme. in sol, microorganismele Ie solubllizeaza, sau Ie transtorma insuspensii apoase, ajungand astfel in radacinile plantelor. Din plante, metalele greleajung lili se acurnuleaza in organismele animalelor lili ale oamenilor.Comportarea solului poluat cu metale grele difera in functle de natura solului sl ametalului poluant. Astfel, metalele grele sunt retlnute cel mai bine de catre solurileneutre lili carbonatice, apoi de solurile argiloase. Solurile nisipoase retin cel mai putln(Ievigarea este puternica, exceptand Mo !i'i Se). De asemenea, nivelul de retentie alpoluantilor in sol creste, cu cat textura solului este mai fina.Poluarea cu metale grele a solului provoaca:

alterarea proceselor fizice, chimice sl biologice din sol;scaderea activitatii biologice;inhibarea proceselor de nitrificare;toxicitate pentru plante.Cateva exemple de pe teritoriul Romaniei privind actlunea metalelor grele: inzona Ziatna au fost atacati fagul sl carpenul; la Turnu Magurele, Valea Calugareasca,Oopsa Mica furajele au un contlnut ridicat in metale grele. Analizele au pus in evldentaacumulari de cupru in corpul ovinelor, bovinelor sl al cabalinelor (in rinichi, ficat,sanqe), De asemenea sunt expuse poluarf cu metale grele supratete mari din BaiaMare (platform a chlmlco-metalurqica) sau Bucurestl (zona Pantelimon - platformaAcumulatorul-Neferal) .Deosebit de toxice pentru plante lili animale sunt mercurul (Hg), cadmiul (Cd),borul (B), arsenul (As). De altfel, acesta este motivul principal in interzicerea fabrlcaritfungicidelor pe baza de mercur, folosite pentru tratarea sernlntelor, deoarece ajunse incorpul omului lili al animalelor genereaza probleme serioase de sanatate, pana ladeces.4. Materialele radioactive - pot exista in subsol (zacamlnte de pechblenda -uraniu, monezit - thoriu etc.), dar lili pe sol, in apa sau aer sub forma de izotopiradioactivi, precum 9OSr,137CS.5. Deseurile si reziduurile din industria alimentara si usoara - sunt atat surse depoluare a solurilor, cat lili ternllzanti sau amendamente, daca se folosesc in modcontrolat.

.6. fJ(1Seurilesireziduurilevegetale agricole !i'i forestiere inca rca solul cu nltratt,agenti patogeni sl faciliteaza lnrnultirea buruienilor. Aceste materiale lili produsele lorde degradare pot fi transportate de ape, marind astfel suprafata lili mediile poluate.

7. lJejectiile animale - se folosesc ca ingralilaminte,dar aplicate in exces,afecteaza proprletatlle solurilor, deoarece contin NaCI, biostimulatori, uree,medicamente, materiale de igienizare a grajdurilor (soda, deterqenti), aqentl patogenietc.8. Deiectiile umane apar in jurul micilor localltati fara canalizare, a locurilor decampare, targuri, santlere, Astfel de perimetre devin focare de germeni patogeni aidifteriei, TBC, febrei tifoide.9. Namolurile separate.4inapele':uzate contin substante organ ice (provin dinindustria allrnentara, zootehnie, activitati!e menajere), sau anorganice (provin dinindustria metalurgica, prepararea minereurilor lili a carbunllor etc.). Asemenea narnoluri

3


25/36

se pot folosi in agricultura numai daca contlnutul de metale grele sl nemetale este sublimitele admise de standarde. Agentii patogeni din narnol pot persista in sol ~i inlegume. De exemplu, salmonelele persista 250 de zile, Streptococus faecalis - 80 zile,Ascaris ova - peste 2.000 de zile etc.10. Hidrocarburile apar pe terenurile din jurul sondelor, rezervoarelor cu produsepetroliere, raflnarii, trasee de conducte, in caz de detectluni, accidente etc. Numai inanul 1989 in Romania s-au semnalat 49.000 ha afectate de hidrocarburi, 0 parte dinaceste suprafete fiind socotite nerecuperabile pentru agricultura.Pentru lndepartarea hidrocarburilor din sol se pot efectua urmatoarele:lucrarl de drenare, urmate de ardere;descompunerea petrolului cu microorganisme direct in sol;fertilizarea puternica cu azot etc.11. Eroziunea si a.lunecarile de teren - fenomene care determine degradareasolurilor. Pe glob sunt aproximativ 5,7 miliarde ha de terenuri erodate, creand pericolulextinderii dsserturilor.a. Eroziunea rocilor l?i a solurilor apare datorita vantulul, ploilor, dar l?i aactlvltatilor umane, cum ar fi:

lucran agricole necorespunzatoare, care distrug textura solului (apa, fie seevapora prea repede, fie nu poate patrunde in sol);tratamente cu pesticide l?iIertilizanti chimici;ploile acide;defril?arile;suprapasunatul - taseaza solul, distruge veqetatia, producand in finaleroziunea solului.Materialul erodat este transportat de vant, colrnateaza apele naturale sl bazine Ieartificiale, sporind potentlalul inundabil. Terenurile din vecinatate sunt acoperite cumaterialul nefertil purtat de vant,b. Alunecarile,


26/36

modificarea pH-ului solului cu doar 0 unitate (de la 5,8 la 4,8), recoltele de grau scadcu 5-32%, iar cele de porumb cu 5-23%.14. Excesul de apa - are numeroase efecte negative, de la alterarea peisajului, laimpiedecarea nutritiel plantelor, prin lipsa oxigenului, putrezire, saraturare etc. Astfel,recoltele sunt diminuate in proportie de 10-40%. Pe glob, 8% din suprafata uscatului

este atectata de un exces de umiditate, iar in Romania exlsta circa 3,6 milioanehectare.15. ,Carentele in elemente nutritive din sol, ca l?iexcesele acestora, provoacadezechilibre in dezvoltarea plantelor. Astfel, carenta de azot produce necroze, iarexcesul de azot diminueaza recoltele, reduce rezistenta la boli, la daunatorl, latransport sl depozitare. In primul rand sunt afectate culturile de cartofi, sfecla, legume,fructe. Din analizele efectuate la legumele tratate cu azotatl s-au gasit cele mai mariconcentratll la radaclnoase (morcov, ridichi, lelina) ~i rnarar, iar cele mai mici lalegumele cu frunze mari (patruniel, spanac, salata) (tabelul 5.2).

in functie de valoarea raportului azot amoniacal/azot total, solul se clasitlca in:sol curat (nepoluat) pentru (0-2);sol slab poluat, pentru 2;mediu poluat, pentru 2-2,5;puternic poluat, pentru 2,5-3,3.Oarenta de fosforintarzie dezvoltarea plantelor l?idiminueaza recoltele.Deficitul de potasiu din sol reduce elasticitatea plante lor, rezistenta latemperatura l?i la excesul de apa,Oarenta in microelemente precum Mg, S, Zn, Mn, Fe, Cu, B, Mo etc. provoacapigmentarea plantelor, necroza unor tesuturi etc.Excesul de calciu din sol deterrnina scaderea productiile la vita de vie, cais l?ipiersic.

16. 'Compactarea (tasarea) solurilor se produce ca urmare a efectuarii unorlucrari agricole cu maslni grele, absenta asolamentelor, pasunatul excesiv.Prin compactare se reduce aeratia si clrculatia apei in sol. Daca tasareadepaseste adanclrnea de 30 cm, degradarea solului este ireverslbila. Pentru refacereasolului tasat se recomanda efectuarea araturilor la adanclma de 35-80 cm l?i rotatiaculturilor.17. SchimbareadestinatieLterenurilor.oagrico/e 'sr,si!vice pentru constructii delocuinte, industrie, drum uri etc., produce dezechilibre ecologice puternice in zona,ajunqandu-se la eroziunea solului, degradare, surpare, disparltia unor specii etc.18. Pesticidele actloneaza numai tntr-o mica proportie (3-40 %) in scopul pentrucare au fost utilizate, restul lmprastiindu-se in aer, apa sl penn sol. Avand in vederecrestersa rezistentei daunatorilor la pesticide, aplicarea acestora se face in cantitati dince in ce mai mari, fabricandu-se totodata noi pesticide, cu toxicitate superioara.Comparativ cu bine cunoscutul DDT, efectul a 2 kg DDT este obtinut cu doar 0,1 kgpesticid.Din sol, apa sl aer, pesticidele ajung, prin tanturl trofice, la om. De la veqetatle,animale l?i oameni, pesticidele ajung din nou in sol l?i epa. In apa, pesticidele trec inplancton, de aici la nevertebrate, pestl l?i in finalla om.Pesticide Ie sunt greu solubile in apa, dar foarte solubile in grasimi, unde de altfelse acurnuleaza, Acumularea este favorizata l?i de timpul de Injurnatatlre mare alpesticidelor, de ordinul anilor.

5


27/36

In acelasi timp, raspandirea pesticidelor pe distante foarte mari este tavorizata slde nivelul ridicat de volatilitate al produsului.Efectele negative ale patrunderii pesticidelor in corpul animalelor sl al omului nuse cunosc in totalitate. S-au identificat afectlunl ale sistemului nervos, dezechilibrehormonale, efecte mutagene sau cancerigene.Productla unor pesticide a fost interzlsa datorita toxicltatll ridicate, a timpuluimare de injumatatire si a efectelor puternice asupra mediului.5.4. Protectia ,calititii -solurilorSolul este asadar, suport 9i mediu de viata pentru ecosistemele naturale 9iantropice. Absolut toate formele de poluare ale solului au efecte dezastruoase asupraecosferei, iar refacerea calitatilor solului este un proces de lunga ourata, uneori chiarimposibil.Pentru prevenirea 9i combaterea poluarll solului, in primul rand trebuie avut invedere tipul de poluare la care acesta este supus.Astfel, pentru prevenirea degradarii fizice sunt necesare:pregatirea solului In conditil de umiditate optima;

irigatii efectuate la timp 9i in cantitatea corespunzatoare:rotatia culturilor;disciplina tehnologica in efectuarea lucrarllor agricole.Pentru prevenirea acidifierii se impune:utilizarea co recta , dupa analiza solului, a tertilizantllor:controlul sistematic al pH-ului solului;aplicarea de amendamente cu calciu in cazul acidifierii solului.Pentru prevenirea carenlei;sau eexcesutui de elemente nutritive se recomanda:~ asigurarea unui raport corespunzator P:K (fosfor:potasiu), pentruadancirnea minima de 20 cm de sol; corectarea pH-ului cu amendamente, pentru a asigura un pH =6,-2-6;5; efectuarea de analize agrochimice pentru controlul microelementelorprezente in sol.Prevenirea eroziunii solului, datorita actlunii apelor sau a pantei terenului peste 5-8 % se face prin:stabilirea de culturi antierozionale;executarea de culturi in fa9ii, cu sau fara benzi inierbate;terasarea terenului;aplicarea de asolamente;executa rea de araturi pe curbele de nivel;plantarea de perdele forestiere;realizarea de constructli pentru prevenirea sl combaterea efectelortorentllor;regenerarea paji9tilor: aplicarea de ingra9aminte naturale, suspendareapasunatului pe timp nefavorabil, evitarea pasunatulul -primavaratimpuriu 9i toamna tarzlu etc.Pentru prevenirea sl combaterea poluarii prin exces de apa se executa:

rete Ie de desecare sl drenaj; lucrari de atanare la adanclme de 70-80 cm; evitarea torrnarf de balti in zonele irigate; cultivarea de specii de plante corespunzatoare zonei; practicarea asolamentelor.Saraturareasecundara se poate preveni sl combate prin:mentlnerea la valorile optime a cantitatil de apa din sol;prevenirea forrnarii de cruste prin executa rea de lucrari agricole;

6

5/10/2018 Curs General de Protectia Mediulu

curs general de protectia mediului

Documents