curs 7

APARATUL CIRCULATORMETODELE DE EXAMINARE RADIOIMAGISTICĂ A CORDULUI ŞI VASELOR:

- radioscopia

- teleradioscopia – teleradiografia

- ultrasonografia

- metoda doppler

- radiofotografia medicală

- roentgencinematografia

- angiocardiografia

-IRM

-CT cu substanta de contrast

-scintigrafia cardiaca

-tomografia PET, SPECT

Slide2

Teleradioscopia-Teleradiografia

- metodă de examinare a cordului în care distanţa focus-ecran, film radiologic este de 1,8-2 m, cu fascicolul centrat în mijlocul masei cardiace. La această distanţă, razele X sunt considerate aproape paralele - se obţine imaginea cordului în mărime aproape reală.

- radiografia să se execute în apnee, care urmează unei respiraţii obişnuite (nu unui inspir profund care modifică forma şi dimensiunile inimii).

Slide 3

IMAGINEA RADIOLOGICA NORMALA A CORDULUI SI VASELOR MARI

Examenul radiologic trebuie efectuat în plan frontal, sagital şi planuri oblice.

Poziţiile de examinare în planul frontal sunt:

- poziţii posteroanterioare

- poziţii anteroposterioare

Poziţiile oblice sunt:

- oblică anterioară dreaptă (OAD),

- oblică anterioară stângă (OAS),

- oblică posterioară dreaptă (OPD),

- oblică posterioară stângă (OPS).

Slide4

I.IMAGINEA FRONTALA PA

- imaginea cordului si vaselor mari se confunda cu opacitatea mediana

- aceasta rezulta din sumatia tuturor organelor mediastinale, sternului si coloanei vertebrale

-cordul si vasele mari detemina contururile opacitatii mediane, pe care le putem studia

-opacitatea mediana apare omogena, de intensitatea ficatului, al carui contur il sterge

-opacitatea mediana prezinta un etaj inferior – al cordului – si unul superior – al vaselor mari de la baza cordului( pediculul cardiac)-

-in regiunea superioara, se evidentiaza transparenta traheei, si, prin aceasta, primele 3 corpuri vertebrale dorsale

Slide5

Fig. curs cardiac 1 slide37

Slide 6

1.CONTURUL DREPT AL CORDULUI

a.ARCUL SUPERIOR DREPT

- superior, rectiliniu

-reprezentat de marginea dreapta a VENEI CAVE SUPERIOARE

b.ARCUL INFERIOR DREPT

-inferior, convex

-reprezentat de marginea dreapta a ATRIULUI DREPT

-formeaza cu arcul superior un unghi ontuz, unghiul vascular

-formeaza cu diafragmul unghiul cardiofrenic ( ascutit), in care se proiecteaza opacitatea venei cave inferioare

Slide 8

Aorta ascendenta –de obicei nu se evidentiaza

-atunci cand se largeste si deruleaza, se proiecteaza la nivelul arcului

superior drept, care devine convex

Ventriculul drept -nu se evidentiaza pe contururile cordului

-se proiecteaza supradiafragmatic, in mijlocul opacitatii mediane in etajul

inferior

slide 9

2. CONTURUL STANG AL CORDULUI

a. ARCUL SUPERIOR STANG

-convex , situat imediat sub extremitatea mediala a claviculei stangi

-reprezentat de regiunea ismica a crosei aortei – BUTONUL AORTIC

Slide 10

b. ARCUL MIJLOCIU STANG

- rectiliniu sau concav

-mai poarta numele de golf cardiac

-este reprezentat - superior –TRUNCHIUL ARTEREI PULMONRE

-inferior- AURICULUL STANG

Slide 11

c.ARCUL INFERIOR STANG

-de convexitate marcata

-este reprezentat de marginea stanga a VENTRICULULUI STANG

Atriul stang –nu se evidentiaza de obicei pe contururile opacitatii mediane

-el se situeaza in mijlocul opacitatii mediane, in etajul superior al cordului,

deasupra proiectiei ventriculului drept

Hilurile – de o parte si de alta a opacitatii mediane

-cu aspect de virgule

-reprezentate de arterele pulmonare

Slide 12

II. IMAGINEA DE PROFIL STANG

-in aceasta incidenta, opacitatea cardio-vasculara are aspect triunghiular, cu baza la diafragm si varful postero-superior

Fig. curs cardiac 1 slide 42

Slide 13

1.MARGINEA ANTERIOARA

- inferior contur cardiac reprezentat de VENTRICULUL DREPT cu CONUL ARTEREI PULMONARE

- superior, la nivelul pediculului , AORTA ASCENDENTA

-anterior de conturul cardio-vascular , spatiul clar retrosrenal ( mediastinul anterior)

Slide 14

2.MARGINEA POSTERIOARA

- inferior, contur cardiac, reprezentat de fata posterioara a ATRIULUI STANG, iar in portiunea inferioara, supradiafragmatic, o mica portiune din ventriculul stang

- in unghiul format de acest arc cu diafragmul, opacitatea venei cave inferioare

-superior, se continua cu peretele anterior al tarheei

- posterior de marginea posterioara, spatiul clar retrosternal,la nivelul caruia se evidentiaza aorta descendenta

Slide 15

III. IMAGINEA OBLIC ANTERIOR DREPTA ( OAD)


-inferior, portiunea cardiaca, reprezentata de VENTRICULUL DREPT,iar supradiafragmatic, o mica portiune a ventriculului stang

-superior, in portiunea vasculara inferior, TRUNCHIUL ARTERI PULMONARE si superior , AORTA ASCENDENTA

Slide 15

2. MARGINEA POSTERIOARA

- inferior, in segmentul cardiac, ATRIUL STANG

-superior, in segmentul vascular, VENA CAVA SUPERIOARA, continuata superior prin trunchiul venos brahiocefalic drept.

-portiunea vasculara este la acest nivel mai transparenta, datorita traheei si bronhiei drepte

- in OAD si in profil se efectueaza TRANZITUL BARITAT ESOFAGIAN - daca esofagul este deviat spre posterior, denota o marire in volum a atriului stang

Slide 15 bis


Slide 16

IV. IMAGINEA OBLIC ANTERIOR STANGA ( OAS)

Rotând pacientul cu umărul stâng spre ecranul radioscopic sau firmul radiografic, la o rotaţie de aproximativ 40-50 grade, septul interventricular ajunge să aibă o poziţie aproape perpendiculară pe planul de proiecţie, creându-se astfel condiţii optime pentru reprezentarea pe imaginea radiologică a cavităţilor inimii.


Slide 18


-portiune vasculara( superioara ) -AORTA ASCENDENTA

-portiune cardiaca -superior – ATRIUL DREPT ( cea mai mare portiune )

-inferior – VENTRICULUL DREPT ( o portiune mai mica,

supradiafragmatica )

Slide 19

2.MARGINEA POSTERIOARA

-portiune vasculara ( superior) - marginea traheei

-portiune cardiaca -superior – ATRIUL STANG

-inferior- VENTRICULUL STANG( postero-inferior se evidentiaza

supradiafragmatic, vena cava inferioara)

-in aceasta imagine se mai vizualizeaza –superior crosa aortei

-posterior, in spatiul retrocardiac, aorta

descendenta

slide 20

MODIFICARILE RADIOLOGICE ELEMENTARE CARDIO-VASCULARE

In evaluarea starilor cordului, radiologic se urmaresc:

- dimesiunile globale -crestere sau scadere- sensul modificarilor dimensionale -longitudinal sau transversal

-la dreapta sau la stanga

configuratia -modificare de forma cu semnificatie semiologica

slide 21

fig. curs cardiac 1 slide 68

slide 22

I.MODIFICARILE ELEMENTARE ALE CORDULUI

1.DILATATIA ATRIULUI DREPT

Anatomopatologic -in stenoza de tricuspida ( sangele nu poate patrunde in sistola in

ventriculul drept, si de acolo in circulatia pulmonara, si stagneaza in atriul drept, marind presiunea si in cele doua vene cave)

-in insuficienta de tricuspida ( sangele refuleaza in sistola din ventricul in atriul drept, cu aceleasi consecinte)

Slide 23

Radiologic -arcul inferior drept -devine mai convex

-se deplaseaza spre dreapta

- arcul superior drept - mai scurtat( prin ascensionarea AD)

-largit spre dreapta ( prin dilatatia venei cave superioare)

-circulatie pulmonara saraca( sangele nu este pompat din VD in circulatie)

-cord micsorat in rest ( VD nu primeste sange din AD, inima stanga nu primeste

sange din circulatia pulmonara)

-hemidiafragm drept ascensionat ( hepatomegalie de staza , datorita stazei in

VCI)

Slide 24

2. DILATATIA ATRIULUI STANG

Anatomo-patologic -in stenoza si insuficienta mitrala( acelasi mecanism de umplere ca la AD)

- sangele stangneaza in AS si implicit in circulata venoasa pulmonara

-incarcarea vasculara pulmonara se remite cand apare insuficienta de VD

, atunci producandu-se staza in sistemul venos cav)

Slide 25

Radiologic -cresterea in volum si staza din ventriculul stang au expresii radiologice in functie

de stadiu -devierea circumscrisa spre posterior a esofagului ( in esofag

baritat, incidente oblice sau de profil )

-nucleul opac al atriului stang ( in cadrul opacitatii cardiace)

-crestrea unghiului de bifurcatie a traheei

-aparitia AS la nivelul arcului inferior drept:

-dublu contur

-contur biarcuat

-evidentierea numai a AS pe conturul arcului inferior drept

Slide 26

Radiologic -bombarea portiunii inferioare a arcului mijlociu stang ( cresterea auriculului )

-bombarea portiunii superioare a arcului mijlociu stang ( dilatarea trunchiului pumonarei( drept consecinta a stazei venelor pulmonare)-venrticul stang mic ( nu patrunde sange in stenoza mitral; inboala mitrala are loc si hipetrofie de VS, fara dilatie)

slide 27

3. DILATATIA SI HIPERTOFIA VENTRICULULUI DREPT

Anatomo-patologic -cauze - rezistenta la nivelul circulatiei pulmonare

-rezistenta la evacuare ( stenoza pulmonara)

-umplere diastolica exagerata ( insuficienta de tricuspida)

-forme -hipertrofia -initial, prin cresterea dimesionala a fibrelor

miocardice, ingrosarea peretelui ventricular si

crestrea fortei de contractie

-dilatatia – scaderea grosimii peretelui ventricular, crestrea in

volum a ventriculului si scaderea fortei de contractie

Slide 28

Radiologic -alungirea in sens orizontal se face prin cresterea diametrului transvers spre

stanga ( bombarea si alungirea arcului inferior stang)

-alungirea in sens vertical duce la -ridicarea varfului cordului de pe diafragm(

diagnostic diferential fata de crestrea

ventriculului stang)

-bombarea arcului mijlociu stang ( prin

crestrea si ridicarea conului pulmonarei ) –

schita de configuratie mitrala( apare in

stenoza mitrala, dar si in stenoza de artera

pulmonara, defectul de sept atrial)

slide 29

4. DILATATIA SI HIPETROFIA VENTRICULULUI STANG

Anatomo-patologic -se produce prin rezistenta la pomparea sangelui in aorta ( stenoza si

insuficienta aortica) sau prin umplere diastolica excesiva ( insuficienta

mitrala)

-forme -hipertrofia -initial, prin cresterea dimesionala a fibrelor

miocardice, ingrosarea peretelui ventricular si

crestrea fortei de contractie

-dilatatia – scaderea grosimii peretelui ventricular, crestrea in

volum a ventriculului si scaderea fortei de contractie

slide30

Radiologic -cresterea diametrului transvers spre stanga ( alungire sin bombare de arc

inferior stang, cu varful pe diafragm )

-daca exista o solicitare functionala a aortei ( de exemplu insuficienta aortica),

creste in calibru si aceasta( creste in calibru si se deruleaza ):

-ascendenta se bombeaza pe arcul superior drept

-butonul aortic se largeste si ascensioneaza

-ca atare se adanceste golful pulmonar ( arcul mijlociu stang)

- toate cele teri desemneaza configuratia aortica

Slide 31

II. MODIFICARILE ELEMENTARE ALE AORTEI

1.ALUNGIREA SI LARGIREA DIFUZA

Anatomo-patologic -pierderea elasticitatii peretilor aortici

Radiologic -arcul superior drept – mai lung si mai convex ( derularea ascendentei pe

conturul drept al mediastinului supeiror)

-butonul aortic -se largeste si ascensioneaza

- aorta descendenta -se evidentiaza in golful pulmonarei

-cresterea opacitatii aortei -poate prezenta si placarede ateromatoase calcare

Parietale

MODIFICARILE RADIOLOGICE IN PATOLOGIA CARDIO-VASCULARA

I .PATOLOGIA CORDULUI

A. VALVULOPATIILE

a.STENOZA MITRALA

Anatomo-patologic - ingustarea orificiului atrio-ventricular stang( mitral)

-sangele se acumuleaza in atriul stang, care creste in dimensiuni

- in amonte -creste presiunea in venele pulmonare, prin consecinta si

in cea arteriala pulmonara

-in final cedeaza si ventriculul drept ( datorita rezistentei pulmonare)

-in aval -nu ajunge suficient sange in ventriculul stang si aorta,

care isi micsoreaza calibrul ( in final, prin efortul de

pompare, se instaleaza si hipetrofia de ventricul stang)

slide 33

Radiologic- CONFIGURATIA MITRALA

-scaderea dimensionala a butonului aortic ( prin umplerea redusa a vasului cu

sange)

-rectitudinea sau bombarea de arc mijlociu stang - stergerea golfului pulmonarei

(predominent in segmentul inferior, prin crestrea dimesionala a auriculului

stang, dar si prin crestrea calibrului arterei pulmonare, in segmentul superior)

-mai rar scaderea convexitatii ventriculului stang

- cresterea volumului atriului stang ( descrisa la” Modificari elementare ale cordului”)

Slide34

Radiologic -staza pulmonara– in fazele incipiente , numai hipertensiune pulmonara ( descrise la” Modificari elementare ale circulatiei pulmonare”)

-se poate complica cu edem pulmonar

-cand rezistenta pulmonara determina insuficienta tricuspidiana

-dilatatia ventriculului si atriului drept ( cresterea diametrului trasversal

spre dreapta)

-scaderea stazei pulmonare

- instalarea stazei hepatice – hepatomegalie( ascensionarea

hemidiafragmului drept)

-aparitia pleureziei

slide 35

fig. curs cardiac 1 slide 83 fara prima imagine

slide 36

b.INSUFICIENTA MITRALA

Anatomo-patologic -largirea orificiului atrio-ventricular stang ( mitral), cu refularea in timpul

sistolei ventriculare a sangelui din ventricul in atriul stang

- astfel, o mai mare cantitate de sange este vehiculata in inima stanga, si

are loc si distensia ventriculului stang

-dilatatia atriului stang si staza pulmonara sunt mai putin exprimate

Slide 37

Radiologic -aceleasi modificari ca si in stenoza mitrala ( mai putin exprimate), la care se

adauga si marirea de volum a ventriculului stang( cresterea diametrului

transvers bilateral , prinadaugarea alungirii si bombarii arcului inferior stang)

fig. curs cardiac1 slide 85 a 2-a imagine

slide 39

c.BOALA MITRALA

Radiologic - aceeasi imagine ca in stenoza mitrala pura;crestrea minima a ventriculului

stang se observa numai in incidentele oblice

slide40

d. INSUFICIENTA AORTICA

Anatomo-patologic -orificiul arterei aorte este mai larg, iar sangele reflueaza din aorta in

ventriculul stang , dilatandu-le pe amandoua

-debitul bataie al ventriculului stang creste foarte mult

Radiologic -CONFIGURATIA AORTICA

- marire a ventriculului stang( alungirea si bombarea arcului inferior stang, cu varful pe diafragm)

- largire si derulare a aortei(bombarea arcului superior drept – prin ascendenta ; ascensionarea si largirea butonului aortic – prin crosa; observarea aortei in golful pulmonarei –prin decsendenta)

- adancirea golfului cardiac - staza pulmonara apare numai cand se decompenseaza si mitrala - radioscopic, miscari pulsatile ample ale ventriculului stang si aortei ascendente si

croseislide 41

fig. curs cardiac 1 slide86 poza ultima jos dreapta

slide 42

e.STENOZA AORTICA

Anatomo-patologic - ingustarea orificiului aortic

-sangele intimpina rezistenta la trecerea din ventriculul stang in aorta

Radiologic -cresterea in volum a ventriculului stang, fara largire a aortei( buton aortic mic)

Slide 43

Fig. curs cardiac 1 slide 87 –numai imaginea radiologica.

Slide44

f.STENOZA TRICUSPIDIANA

Anatomo-patologic -orificiul atrio-ventricular drept este ingustat, iar sangele nu trece integral

din AD in VD si stagneaza in atriu( pe care il dilata)

-prin consecinta creste presiunea in venele cave si mai departe se instaleaza staza hepatica si hepatomegalia -sangele patrunde insuficient in circulatia pulmonara

Radiologic – dilatarea atriului drept( bombarea arcului inferior drept si cresterea diametrului transvers spre dreapta)

-largirea mediastinului superior spre dreapta ( dilatarea a venei cave superioare)

-ascensionarea hemidiafragmului drept ( hepatomegalie )

-campuri pulmonare hipertransparente ( circulatie pulmonara saraca)

Slide 45

g. INSUFICIENTA TRICUSPIDIANA

Anatomo-patologic -orificiul tricuspidian ramane deschis, si o parte a sangelui ventriculului

drept refuleaza in atriul drept in sistola( dilata ambele cavitati )

Radiologic -aceleasi caractere cu stenoza tricuspidiana adaugand crestrea ventriculului drept ( bombarea arcului inferior drept cu varful ridicat de pe diafragm) – aspectul de cord in sabot

Slide 46

h.STENOZA PULMONARA

i.INSUFICIENTA PULMONARA

Radiologic -configuratie mitrala fara crestere volumica a atriului stang

B. AFECTIUNILE MIOCARDULUI

CORDUL MIOPATIC

Radiologic -marirea cordului in diametrul transvers bilateral, cu bombarea si alungirea

ambelor arcuri inferioare, pana la aspectul de “ cord bovin”

-stergerea diferentierii arcurilor cardiace

-cord deformabil, “de aluat”-isi modifica forma cu pozitia si respiratia -staza pulmonara prezenta

Slide 48

C. PERICARDITELE

a. Pericardita uscata constrictiva

Radiologic - nu se evidentiaza decat sechelele, anume simfize sau ingrosari ale foitelor, dand cordului un aspect neregulat

-miscarile cordului sunt mult mai reduse


Slide 49

b. Pericardita lichidiana

Radiologic -CONFIGURATIA PERICARDICA

-cord global marit in volum, cu stergerea diferentierii arcurilor cardiace

-pedicul vascular scurtat si largit

-kinetica slaba sau absenta

-dupa punctie pericardica poate sa apara pneumohidropericard

Slide 50


Fig. curs cardiac 2 slide 85

curs 7

Documents