curs 5 lucru.doc

8/19/2019 Curs 5 Lucru.doc

1/49

1

I. EVENIMENTE1. Alexandru şi cucerirea Orientului

În primăvara anului 334, după ce, printr! extra!rdinară c!m"ina#ie de $!r#ă şidipl!ma#ie, t%nărul &ucce&!r al lui 'ilip al IIlea rein&titui&e aut!ritatea ca&ei re(alemaced!nene, pu&ă la )nd!ială )n )ntrea(a *enin&ulă +alcanică de neaşteptata a&a&inare atatălui &ău, Alexandru trecea ele&p!ntul, )ncep%nd un ră-"!i ale cărui dimen&iuni şic!n&ecin#e nimeni nu putea, atunci, &ă le )ntrevadă.

ă-"!iul relua şi c!n&!lida tradi#ia c!ali#iei panelenice )n numele căreia 'ilip )şiin&taura&e aut!ritatea )n /recia şi ră&pundea a&t$el )ncă ! dată de-ideratului "rutal exprimatde I&!crate0 ră-"!i exteri!r pentru pace internă, "!(ă#ia A&iei pentru &ărăcia lumii (receşti.eea ce $u&e&e apr!ape ! $ic#iune pentru 'ilip avea &ă răm%nă pe 2umătate $ictiv şi pentruurmaşul &ău0 şi ne)ncrederea re(elui )n alia#i, şi ade-iunea de&tul de e-itantă a cetă#il!r/reciei la ideea expedi#iei panelenice $ac, de!p!trivă, ca $!r#ele an(a2ate din partea (reacă )n

c!n$lict &ă $ie neaşteptat de redu&e0 Atena, al cărei p!ten#ial naval şi uman era la acea dată)ncă excep#i!nal, nu trimitea )n ră-"!i nici măcar a -ecea lui parte, !$erind de triere, ca )n455 )n ră&c!ala i!niană, şi 6 de &!lda#i. u t!tul, (recii alătură trupel!r de u&cat ale luiAlexandru 6 de pede&traşi şi 7 de călăre#i8 e drept că $l!ta lui Alexandru e )n )ntre(ime(reacă, &au apr!ape, dar re(ele nu va )ndră-ni nu va v!i p!ate &! an(a2e-e nici!dată )ntr!luptă e$ectivă cu $l!ta per&ană. O&tilitate larvată şi deprindere cu ar"itra2ul per&an din partea(recil!r, ne)ncredere şi d!rin#a de a nu )mpăr#i cu Elada "ene$iciile vict!riei de parteamaced!neană iată elemente care $ac ca expedi#ia )n A&ia &ă $ie mai de(ra"ă maced!neanădec%t panelenică1. Mai de(ra"ă dec%t ! c!ali#ie, armata acea&ta e ima(inea puterii per&!nale aMaced!neanului care, păşind pe păm%ntul A&iei, )n$i(e ac!l! ! lance 9cu ! ret!rică a (e&tuluicarel va )n&!#i dea lun(ul )ntre(ii campanii: a$irm%nd că păm%ntul duşmanil!r apar#inea

re(elui care &e pre(ătea &ăl cucerea&că.*elerina2ul la ;m!rm%ntul lui A#inea &eama de e$ectivul şi di&p!ni"ilitătile l!(i&tice şi $inanciare $!arte m!de&te alemaced!nenil!r, de $idelitatea mai de(ra"ă ne&i(ură a /reciei dar nu ră&pundea niciintere&el!r ari&t!cra#iei l!cale din 'ri(ia şi >idia, careşi vedea a&t$el prime2duite păm%nturileşi !raşele, nici mentalită#ii ră-"!inice de tip er!ic pr!$e&ată de cavalerii n!"ili per&ani. Nu$ără a &e expune el )n&uşi, Alexandru d!"%ndeşte, )n iunie 334, ! vict!rie ră&unăt!are la/ranic!&, cucerind 'ri(ia ele&p!ntică şi >idia. /arni-!anele per&ane pără&e&c )n (ra"ăcetă#ile (receşti, unde &e in&talea-ă (arni-!ane maced!nene.

1 Maced!neană, dealtminteri, )ntrun &en& particular, c%tă vreme Alexandru la&ă 2umătate din e$ectivelemaced!nene la di&p!-i#ia re(entului Antipatr!&, c!mplet%nduşi $!r#ele cu puternice e$ective te&aliene, trace, pe!niene. În t!tal, Alexandru di&pune de 3 in$anterişti şi circa 6 călăre#i 9dintre care 1? n!"ilimaced!neni, hetairoi:.


2/49

@e de&c


3/49

3

Or(ani-area n!il!r pr!vincii, )n care Alexandru e t!t mai $recvent )ndemnat &ă &e "i-uie pe ari&t!cra#ii per&ani, precum şi re!r(ani-area c!munica#iil!r şi )mpr!&pătareatrupel!r, durea-ă p%nă )n primăvara lui 33 c%nd, de la Ec"atana, armata re(elui mecad!nean

p!rneşte către pr!vinciile ca&pice. Ac!l!, )n mi2l!cul un!r neamuri ră-"!inice, dar ne&upu&e,)şi (ă&i&e un re$u(iu precar =arei!&, )nc!n2urat de n!"ilii din pr!vinciile !rientale. *revenindreticen#ele (recil!r, pentru care )n acele l!curi )ncepe ! lume mi&teri!a&ă şi de neatin&,Alexandru )i lă&a&e la vatră cu daruri &!mptu!a&e. Marşul $!r#at al maced!nenil!r dinc!l! de

p!r#ile a&picei avea de altminteri &ă $ie pe c%t de di$icil, pe at%t de )ncărcat de &emni$ica#ii0Alexandru avea &ă a2un(ă din urmă nu pe Marele e(e, ci d!ar cadavrul lui. A&a&inarea lui=arei!& de către u-urpat!rul +e&&!& &e va d!vedi )ntrun anume &en& deci&ivă, c%tă vremeAlexandru ră&p%ndeşte ştirea că, )n clipa m!r#ii, !d!manul iar $i )ncredin#at, )mpreună cudat!ria de al ră-"una, &ucce&iunea le(itimă la tr!nul a


4/49

4

imperiului, c!ră"ieri e(ipteni şi $enicieni, )n&um%nd către 1 de !şteni. =rumul armateie&te 2al!nat de n!i cetă#i $!ndate ac!l! unde nici un maced!nean &au (rec nu mai a2un&e&evre!dată. =e ! parte şi de cealaltă a Indului, re(ele !r(ani-ea-ă n!i &atrapii şi, aliat cu re(eledin Taxila, )l atacă şi )l )nvin(e pe re(ele *Fr!& 9 Parvataka:, a&i(ur%nd a&t$el &ta"ilitatea$r!ntierei ră&ăritene a imperiului. O n!uă alian#ă, cu $!&tul adver&ar )nvin&, )l duce peAlexandru p%nă la

pentru prima şi ultima !ară )n cur&ul aventur!a&ei &ale expedi#ii, de )mp!trivirea neclintită a!&taşil!r &ăi. e(ele e &ilit &ă

*r!"lemele carel aşteptau pe t%nărul m!nar< !dată cu )nt!arcerea erau şi numer!a&e,şi (rave. Între cele mai ur(ente, )ncercările &eparati&te ale lui arpal!&, care &c


5/49

G

În primăvara lui 33, c%nd am"a&ade nenumărate )i aduceau !ma(iul l!r apr!apereli(i!&, c%nd expedi#ii de recun!aştere &c


6/49

7

mai mult )n pr!$e#iile li"iene şi )n cerem!niile ap!tr!paice, (receşti &au !rientale, carei par a putea )m"l%n-i un de&tin pe care )l temea nu !dată. *atima necurmată , pothos, &etea ne&tin&ăcarel m%na dinc!l! de

. =IA=OI HI E*I/ONI

=inc!l! cicia şi *am$ilia c!mplicau, măcar )n per&pectivă, &itua#ia. !r!larul ace&tei puteri divi-ate,c!mpr!mi&ul )ntre Arr


7/49

6

@eleuc!& )mp!triva lui Anti(!n!&, care )ncerca &ăşi a&ume c!nducerea )ntre(ului imperiu,&u&cit%nd n!i năde2di de aut!n!mie )n lumea (reacă. În$r%n(erea lui =emetri!& Poliorketes,$iul lui Anti(!n!&, la /a-a )n 31, c!n&!lidea-ă &itua#ia lui *t!lemeu )n E(ipt şi )l readuce pe@eleuc!& )n +a"il!nia. În 311, un c!mpr!mi& redi&tri"uie m!ştenirea lui Alexandru, devenită$ă#iş pradă a diad!i&ima< şi @eleuc!&, &e pr!clamădealtminteri re(e 9basileus:.

'!carul e(eean răm%ne )n&ă principalul măr al di&c!rdiei8 r%nd pe r%nd d!minate de*t!lemeu şi de =emetri!&, cetă#ile /reciei &unt &%n(er!& ;eli"erate;, c!ali-ate &au,dimp!trivă, di&per&ate. În vara lui 31, la Ip&!&, )n 'ri(ia, Anti(!n!& e )nvin& şi uci& pec%mpul de luptă. O n!uă )mpăr#ire are l!c aici0 a&&andr!& pă&trea-ă Maced!nia şi *t!lemeuE(iptul, adău(%ndui &udul @iriei, !ele&Bria, perpetuu $!car de c!n$licte viit!are, căci@eleuc!& primeşte n!rdul aceleiaşi re(iuni pe care ! revendică )n )ntre(ime8 >i&ima< adau(ăTraciei apr!ape t!ată A&ia Mică8 =emetri!& *!li!rcetul pă&tra c!ntr!lul a&upra unei -!ne delit!ral )n A&ia şi /recia, precum şi a&upra icladel!r.

=e aici p!rne&c, dealtminteri, ! "ună parte din c!n$lictele ulteri!are. =i&pari#ia luia&&andr!& )l $ace pe =emetri!& &ă intervină, )ntre 54 şi ?5, )n /recia şi Maced!nia, deunde e i-(!nit )n ?? de >i&imai&ima< duce la c!n$lictul )ntre ace&ta şi@eleuc!&, carel )nvin(e )n ?1 la !ur!upedi!n, )n A&ia Mică. A&a&inarea lui @eleuc!& )nt!amna aceluiaşi an )ntrerupea expan&iunea eur!peană &c


8/49


9/49

5

ac!rdă ace&tuia din urmă, m!di$ică rap!rtul de $!r#e )n de$av!area Maced!niei. A"ia )n 4G,/!nata& reuşeşte &ă rein&tale-e (arni-!ane maced!nene la !rint şi tirani $il!maced!neni )nalte cetă#i ale /reciei. >i(a aacedem!nei, a!crida, Acarnania şi li(a a


10/49

1

re(e al Maced!niei la 16 ani, )n 1, ci şi )n ev!lu#ia ulteri!ară a pr!"lemel!r (rec!maced!nene )n c!n$runtarea cu !ma.

G. ILA *O>ITI A ME=ITEANEI E>ENI@TIE HI INTEVENIA OMEI

Între 3, anul urcării pe tr!nul &eleucid a lui Anti!c

=upă ace&t eşec par#ial, Anti!c

re(e şi &ă )ncerce ! &p!rire mai c!n&i&tentă a puterii &ale rede&c


11/49

11

pre-en#a lui anni"al )n Italia )l pr!v!ca&e )n ve&tul penin&ulei. În p!$ida ace&t!r di$icultă#i,r!manii )şi apără pr!tect!ratul illiric8 re-ultatul $ire&c al ace&tei mişcări e&te )nceputulne(!cieril!r )ntre 'ilip al Vlea şi anni"al, )nc

Anti!c

di$icultate dealtminteri pe re(ele &eleucid &ă răm%nă neutru )n ră-"!iul pe care !ma &e pre(ătea &ăl declare Maced!niei.Întradevăr, ac#iunile lui 'ilip )n -!na &tr%mt!ril!r, )n iclade şi I!nia, 2al!nate de

vict!ria din 1 de la >ade şi de invadarea ariei, &t%rni&eră via nemul#umire a !d!&ului şia lui Attal!& al *er(amului. Manevre p!litice c!mplicate ale ace&t!r d!uă &tate determină, )n, un ultimatum adre&at de r!mani lui 'ilip al Vlea. !ntinuarea ac#iunii maced!nene )n&tr%mt!ri pr!v!acă ! n!uă mi&iune r!mană, c!nc!mitent cu de"arcarea unei armate r!mane )nIliria.

'ilip al Vlea re&pin(e şi ultimatumul de la A"Bd!&, inv!c%nd termenii tratatului de la*

prin v!in#a !mei, )n urma pr!clama#iei &!lemne de la !curile I&tmice din 157. =upăc!n$lictul cu Na"i&, tiranul @partei, )n 15G, armatele r!mane &e retra( )n vara lui 154, duc%ndcu ele ! pradă c!pleşit!are d!vadă, de!p!trivă, de rapacitate şi $ileleni&m.


12/49

1

@enatu&c!n&ultul citit de 'lamininu& la !rint pr!clama, dealtminteri, şi li"ertateacetă#il!r (receşti din A&ia, dar Anti!c

Nemul#umirile et!lienil!r duc la i-"ucnirea unui n!u c!n$lict )n /recia, unde c!ali#ial!r cu @parta )mp!triva li(ii a

pr!vincie r!mană de către *!mpei, )n 74. În 73 &$%rşea, )n$r%nt şi Mitridate al VIlea, cel care,vreme de d!uă-eci de ani )ncarna&e ultima mare )ncercare de re-i&ten#ă a m!nar


13/49

13

pre(ătită, !ma a(rava ! cri-ă carei preceda&e interven#ia. =inc!l! de de$initiva di&2un(ere a;$a#adei mediteraneene; de p!&e&iunile !rientale c%ndva cucerite de Alexandru di&2un(erecare

permanente de nelinişte şi de a(re&ivitate )n care Imperiul avea &ăşi macine ! "ună parte din$!r#e dinc!l!, aşadar, de acea&tă ruptură, c!n&umată )n e&en#a ei )ncă din vremea luiAnti!c

principatul avea &ăi pună capăt8 dinc!l!, deci, de e$ectele multiple şi pu&tiit!are ale cuceririi,in&er#iunea r!mană )n pr!"lemele Oreintului eleni&tic alterea-ă $ără &ă re-!lve datele uneiexperien#e i&t!rice şi culturale care ar $i putut p!ate &ă $ie )mpin&ă mai departe. Kn &in(urexemplu0 m!di$icarea "alan#ei de putere maritimă prin diminuarea E(iptului, ap!i cE A>E >KMII E>ENI@TIE

Expan&iunea (rec!maced!neană )n Oreint are drept punct de p!rnire, măcar )ntrunanume &en&, un $a&cic!l de di&c!rdan#e )ntre &tructurile &!ci!in&titu#i!nale ale cel!r maiavan&ate cetă#i ale /reciei şi ritmul de-v!ltării l!r ec!n!mice şi &!ciale. Acea&tă relativă

epui-are a virtualită#il!r de pr!(re& )n interi!rul ec!n!miei şi &!cietă#ii autar


14/49

14

VIIIVI, de poleis, cu in&titu#iile l!r &!ciale şi ec!n!mice de$init!rii, c!nc!mitentă )n&ă, "a c


15/49

1G

. EONOMIE E/A> HI E>AII A/AE ÎN E/I*TK> >A/I=

În d!meniul e&en#ial )n )ntrea(a antic


16/49

17

culturi răm%n )n mare mă&ură culturi !rnamentale &au curi!-ită#i, utila2ul n!u nu p!ate )nl!cuidec%t &p!radic u&ten&ilele rudimentare din lemn şi piatră, iri(a#iile &e re&tr%n( )ndată ceaut!ritatea *t!lemeil!r, măcinată )n ră-"!aie externe, &lă"eăşte aşa )nc%t &p!rul de

pr!ductivitate, at%t c%t &e reali-ea-ă, re-ultă, )n ultimă in&tan#ă, )n mult mai mare mă&ură dinexpl!atarea t!t mai apă&ăt!are a pr!ducăt!ril!r direc#i dec%t din pr!(re&ul te


17/49

16

Într! primă etapă, )ntre(ul d!meniu a $!&t ameli!rat prin de$rişări, incendieri, etc. Ap!i ! parte din teren a $!&t arendată un!r $ermieri (reci şi e(ipteni, ! alta $iind expl!atată direct culucrăt!ri a(ric!li. Alături de culturile cerealiere, din ini#iativa lui Ap!ll!ni!& 9care va $iin&pirat el )n&uşi, măcar )n parte, p!litica a(rară n!vat!are a lui *t!lemeu al IIlea: ped!meniul de la 'aBum &e plantea-ă vi#ă de vie 9)n ar


18/49

1?

lucrurile0 cum rec!ltarea nu &e putea $ace dec%t )n pre-en#a $unc#i!naril!r re(ali, !rice)nt%r-iere, !rice di$icultate de tran&p!rt, are inciden#ă a&upra calită#ii rec!ltei. Ace&tec!n&iderente &unt cu at%t mai pertinente şi pentru expl!atarea păm%nturil!r en doreai, cu c%tcele mai multe dintre ele &unt, cum &puneam, lă&ate )n (ri2a c!lectivită#il!r şi n!ta"ilil!rindi(eni, &tăp%nii l!r $iind &impli rentieri a"&enteişti.

!n&tatări de&tul de apr!piate de ace&tea &e p!t $ace şi )n le(ătură cu păm%ntulcleruc


19/49

15

)mprumutată cultivat!ril!r de către admini&tra#ia re(ală, care e&timea-ă rec!lta apr!ape dedata &ecerişului şi ! vinde inte(ral unui c!nce&i!nar. Ace&ta &uprave(


20/49

r!manii ! v!r re&taura cu adevărat. Ord!nan#ele re(ale de amni&tie văde&c lar(a exten&iune amişcăril!r pr!te&tatare0 alături de #ăranii )n c!v%rşit!area l!r ma2!ritate e(ipteni care !"#iniertarea imp!-itel!r şi re&tituirea "unuril!r c!n$i&cate, şi militarii cei mai mul#i dintre ei(reci 9dar nu t!#i8 după ap

puteau repre-enta şi ce&iuni inte(rale, cu drept deplin de v%n-are, )n care ca- păm%ntul era)n&ă )n&cri& )n terit!riul unei polis.


21/49

1

$hôra cetă#il!r $!arte numer!a&e )ntemeiate de @eleuci-i pe urmele lui Alexandru putea, )ntradevăr, &ă $ie &tăp%nită )n deplinătatea drepturil!r de către c!lectivitatea decetă#eni8 )n ace&t ca-, cetatea nu plătea imp!-it &au tri"ut, ci d!ar c!ntri"u#ii, )n aparen#ămăcar !ca-i!nale 9c!ntri"u#ii de ră-"!i, darul de )ncununare, etc.:. *e mă&ura diminuăriiaut!rită#ii re(ale, e&te pr!"a"il că imunitatea cetă#il!r creşte, cum creşte şi cea a templel!r.!ncedarea de ateleia 9imunitate $i&cală: e&te, măcar )n unele ca-uri cun!&cute de n!i,c!mpletată pentru marile &anctuare de dreptul numit anepistathmos, adică admini&traredirectă a te-aurului templului. Acea&ta pre&upune, evident, imixtiunea u-uală a admini&tra#ieire(ale )n a$acerile &anctuarel!r neexceptate.

*r!"lema rela#iil!r a(rare &e pune )n&ă di$erit, măcar )ntrun &en&, pentru terit!riultemplel!r $a#ă de chôra cetă#enea&că. În primul ca-, pr!ducăt!rii direc#i p!artă, une!ri,numele de ;&calvi ai -eului;, ceea ce nu )n&eamnă că e v!r"a de un &tatut &ervil )n &en&ulcla&ic al cuv%ntului8 dimp!trivă, am &pune, &tatutul real al pr!ducăt!ril!r de pe d!meniile&acre pare a $i mai li"er dec%t cel al laoiil!r de pe păm%nturile re(ale. În &tatutul ace&t!ra dinurmă per&i&tă, ca şi )n ca-ul ;#ăranil!r re(ali; din E(ipt, ! du"lă determinare dependen#ă )nca ! primă a"!rdare, $en!menele luate )n di&cu#ie )n capit!lele precedente şi #in%nd &eamade )n(l!"area )n &tructurile lumii cla&ice a un!r tipuri şi $!rme p%nă atunci necun!&cute derela#ii a(rare pr!prietate re(ală, dependen#ă admini&trativ$i&cală a pr!ducăt!rului direct,$!rme variate de p!&e&iune rev!ca"ilă repre-intă in!va#ia prin excelen#ă a eleni&mului lanivelul rap!rturil!r &!ci!ec!n!mice. A"&!luti-area ace&tui a&pect al rela#iil!r a(rare )n


22/49

m!nar


23/49


24/49

4

ceea ce nu e lip&it de inciden#ă nici a&upra re(imului, nici a&upra di&tri"u#iei pr!prietă#ii$unciare.

ă-"!iul repre-intă ! m!dalitate indirectă, dar ade&ea cata&tr!$ală şi )nt!tdeauna)mp!vărăt!are prin care impactul rap!rturil!r p!litice &e $ace &im#it a&upra &itua#ieiec!n!mice şi &!ciale din cetă#ile de tip (rec. In&talarea de (arni-!ane, phrourai, e&te re(ula(enerală a exercitării c!ntr!lului re(il!r eleni&tici, !r, pre-en#a ace&t!r c!rpuri de &!lda#imaced!neni şi de mercenari e&te nu numai ! $!rmă de &u"!rd!nare, ci şi ! cale de

pauperi-are a p!pula#iei, !"li(ată &ă (ă-duia&că şi &ă )ntre#ină, a$ară de pr!pria l!r armatăcetă#enea&că, c!rpuri imp!rtante a căr!r &u"-i&ten#ă e !ner!a&ă şi ale căr!r a"u-uri &unt,

practic, inevita"ile. În ace&te c!ndi#ii, cei cu un &tatut ec!n!mic $ra(il &unt primii care )şi văda$ectată c!ndi#ia. T!t aşa, c!ntri"u#iile de ră-"!i, ca şi cele extra!rdinare coroana,ră&cumpărările, etc. &e re$lectă, )n ultimă in&tan#ă, )n nivelul şi inten&itatea expl!atării,accentu%nd pr!ce&ele de p!lari-are a avu#iei şi puterii.

În ace&te c!ndi#ii, rap!rtul )ntre cetă#ean şi cetate a2un(e, )n $!nd, &ă &e inver&e-e0calitatea de euergetes, ;"ine$ăcăt!r;, care e recun!&cută cu ! $recven#ă cre&c%ndă nu numaire(il!r şi dinaştil!r, ci şi un!r particulari, n!ta"ili ai re(atel!r &au ai cetă#il!r )n&eşi, re$lectăacea&tă deteri!rare a c!lectivită#ii )n $av!area individului şi, evident, )n de$av!area ma&ei&ărace şi &ărăcite a cetă#enil!r careşi pierd (aran#iile p!litice ale &tatutului l!r de pr!prietari.

*!lari-area &!cială a luptel!r p!litice $aptul că, )n an&am"lu măcar, n!ta"ilii &unt ceicare &uin principiul de !rdine, repre-entat acum de interven#ia puternicil!r re(i aiMaced!niei !ri ai Orientului, aşa cum v!r &uine mai t%r-iu pe r!mani, )n vreme ce ma&elede r%nd &unt aut!are ale ;de-!rdinil!r; şi ;in&u"!rd!nării; inclu&iv $a#ă de d!mina#ia &trăină repre-intă un a&pect e&en#ial al in&er#iunii cetă#il!r )n c!mplexele rap!rturi care (uvernea-ălumea eleni&tică.

ăm%ne de adău(at, )n $ine, c!n&idera#iil!r rapide de mai &u& $aptul că )n multe ca-uri

alian#ele ş) li(ile, at%t de $recvente )n lumea eleni&tică a cetă#il!r, 2!acă un r!l a&emănăt!rcelui al aut!rită#ii re(ale, &au creea-ă un nivel intermediar, du"l%nd in&tan#ele &uperi!arecetă#ii şi deci şi in(erin#ele )n &tructurile pr!$unde ale ace&t!ra.

>eitm!tivul mişcăril!r &!ciale )n /recia cetă#il!r e&te, cu ! $recven#ă )ncă şi maimare dec%t )n ep!ca ar


25/49

G

=acă )n aria d!minată de polis a&i&tăm la (!lirea treptată de c!n#inut a $!rmel!rc!lective de c!ntr!l şi apărare a pr!prietă#ii, acea&ta capătă )n e&en#a ei privată ! exten&iune$ără precedent. În E(ipt, )n a$ară de ctit!ria lui Alexandru al cărei re(im &!ci!p!litic deexcep#ie ! &ituea-ă )n a$ara !ri-!ntului de polis &in(ura cetate )n &en& pr!priu e&te*t!lemai&, du"let (rec al Te"ei e(iptene8 la(i-ii &unt, dimp!trivă, )ntemeiet!ri de poleis )n@iria şi *ale&tina 9*t!lemai& A!, *


26/49

7

c!ercitive menite &ă a&i(ure, )n E(ipt, &ta"ilitatea m%inii de lucru rurale 2urăminte alearendaşil!r, care $ă(ăduie&c ;&ă &tea mereu la vedere, )n $a#a re(elui, a re(inei şi a$unc#i!naril!r l!r, )n $iece -i pe !(!r, &trăduindu&e la munca c%mpului, $ără &ă &e re$u(ie-e

pe l%n(ă vreun templu;8 arendele !"li(at!rii, &!lidaritatea $i&cală a &atului t!ate ace&tea&unt $!rme de c!n&tr%n(ere exercitate a&upra pr!ducăt!ril!r rurali de ! min!ritate ur"ană

privile(iată. Nu ştim )n ce $!rme şi pe ce căi &e v!r $i reali-at ace&te rap!rturi )n Orientul &eleucid,

dar, c


27/49

6

di$eren#iere ec!n!mic!&!cială, penetra#ie a pr!du&el!r meşteşu(ăreşti şi a ec!n!mieim!netare8 nici de&ci$rarea d!cumentel!r admini&tra#iei l!caledem!tice )n E(ipt, cunei$!rme)n +a"il!nia nu &a $ăcut dec%t &p!radic. @u&cepti"il, deci, de )nn!iri imp!rtante, ace&tarepre-intă un d!meniu )n care prime2dia (enerali-ăril!r a"u-ive e direct pr!p!r#i!nală culacunele per&i&tente. u un titlu al cărui pr!vi-!rat e le(itimat de ace&te c!n&idera#ii, putemt!tuşi c!nc


28/49

?

dimen&iunil!r l!r ne!"işnuite8 şi cetă#ile tradi#i!nale unele pr!&pere, altele ruinate in&erate)n&ă )ntr! re#ea mult mai amplă de c!ntecte şi pr!"leme. În $ine, ! cate(!rie aparte !repre-intă centrele de (rani#ă, ade&ea !raşe caravaniere şi p!rturi ale unui c!mer# de lux cu

pr!du&e ex!tice, a căr!r de-v!ltare e&te, iarăşi, particulară şi &peci$ică ep!cii eleni&tice.Anti!ci"ani!& şi alui Iulian Ap!&tatul.

entrul care c!ncentrea-ă )n&ă )n cel mai )nalt (rad caracterele metr!p!lei eleni&tice

*r!&peritatea le(ată de &tatutul de p!rt 9şi, mai preci& )ncă, de port o trade, )n &en&ul pe care . *PlanBi la dat ace&tui c!ncept: e&te evidentă şi )n ca-ul ind!&, IalB&!& şi ameir!&:,are de la )nceput v!ca#ie de p!rt c!mercial şi militar. @ituată )n punctul de 2!nc#iune a căil!rmaritime dintre @iria, E(ipt şi /recia 9şi la


29/49

5

)ncă, după ce puterea la(i-il!r )ncepe &ă decadă,

A"ilitatea n!ta"ilil!r şi ever(e#il!r r!dieni )n aşi a&i(ura recun!ştin#a a numer!a&ecetă#i maritime precum ş), recipr!c, a"ilitatea

p!lari-ării de avere.În 17G, un am"a&ad!r r!dian pr!te&t%nd )n $a#a &enatului de la !ma )mp!triva

$av!ri-ării =el!&ului, declarat p!rt $ranc )n 176C177, &uinea că )n $elul ace&ta cetatea lui pierdea un venit anual de 1 mili!n de dra

Atena răm%ne ! cetate imp!rtantă a /reciei c!ntinentale. =upă vici&itudini tra(ice )nvremea lui Alexandru şi a primil!r &ăi &ucce&!ri, cetatea c%şti(ă ! anume linişte şi cip&ită de p!&e&iuni externe, cu un p!rt care &e vede &ituat )n a$ara maril!r curentec!merciale 9*ireul răm%ne d!ar ! pia#ă imp!rtantă pentru (r%ne: Atena e )n $apt (uevrnată de! min!ritate "!(ată şi )ntr! "ună mă&ură dependentă de ever(eti&mul re(il!r la(i-i şi attali-i.*re&ti(iul intelectual şi arti&tic al cetă#ii c!ntinuă &ă $ie imp!rtant ceea ce pre&upuneexi&ten#a aici, )ntr! mă&ură mai imp!rtantă dec%t )n alte păr#i, a meşteşu(aril!r &peciali-a#i )n

pr!duc#ia arti&tică, precum şi pre-en#a un!r (rupuri şi medii !ri(inale &tuden#i, $il!&!$i,ret!ri, c!n$eren#iari mai mult &au mai pu#in itineran#i care dau Atenei ! $i-i!n!mie cei va $i&peci$ică p%nă t%r-iu )n ep!ca r!mană şi "i-antină.


30/49

3

@parta )n ep!ca eleni&tică ne e&te mai "ine cun!&cută din i-v!arele narative, mai ale&dat!rită e$erve&cen#ei re$!rmat!are care )ncearcă &ă re&taure-e ceva din vecacedem!nei.

*r!ce&ele &peci$ice ev!lu#iei &partane )n &ec. IV &cumularea de metal pre#i!&te-auri-at şi de păm%nturi 9clerosul devenind, practic, aliena"il !dată cu re$!rma luiEpitadeu&:, c!ncentrate )n m%inile unui (rup $!arte re&tr%n& )n particular al un!r $emei, acăr!r p!-i#ie la @parta e de!&e"ită de cea curentă )n /recia şi care nu intrau &u" inciden#ainterdic#iil!r )ndepărt%ndui pe &partia#i de la cac!niei, cu care &ă $ie )n-e&tra#i 1G de c!m"atan#i perieci.

=upă ce reuşeşte, cu mari di$icultă#i, &ă !"#ină anularea dat!riil!r, A(i& &e l!veşte den!i !p!-i#ii, adău(ate celei acer"e a (eru&iei şi a e$!ril!r0 $!ştii de"it!ri, acum de&p!văra#i,re$u-ă re)mpăr#irea păm%nturil!r, pe care &ărăcimea ! cere cu ve


31/49

31

Orc

Încă )n cariera lui le!mene )nt%lnim elemente care ! apr!pie de ! tiranie, aşa cum &emani$e&ta ace&t tip de (uvernare aut!ritară )n ep!ca eleni&tică. Titu& >iviu& )i atri"uia, pe dealtă parte, lui Na"i& un di&cur& pr!te&t%nd )mp!triva numelui de tiran, pe acer altminterii-v!arele literare il atri"uie )n unanimitate. e(e al @partei 9aşa cum &e intitulea-ă pem!nede, aşa e numit şi )ntr! in&crip#ie deliană:, Na"i& exercită, )n $apt, ! aut!ritate de tiptiranic, nu at%t din cau-a ile(alită#ii &tatutului &ău de &in(ur re(e al @partei, ci mai cu &eamădat!rită vi!len#ei cu care urmăreşte re&taurarea c!rpului civic &partan, mai ale& prin inte(rarea

etă#ile p!ntice cun!&c )n ep!ca elein&tică ! de-v!ltare )n an&am"lu c!nc!rdată cu

cea a lumii d!minate de polis )n )ntre(ul ei. În a$ara un!r alian#e temp!rare, (recii din *!ntnu a2un( la ! unitate mai &ta"ilă pe temeiuri pr!prii. Ev!lu#ia ec!n!mică a cetă#il!r e&te )nc!ntinuare d!minată de pr!"lemele a(rare, căr!ra li &e adau(ă lăr(irea, către -!naintracarpatică, şi a &tepel!r n!rdp!ntice, a c!ntactel!r c!merciale cu lumea indi(enă, mai cu&eamă pe căile navi(a"ile urc%nd p%nă departe, &pre n!rdul c!ntinentului. Nu at%t ! decădereec!n!mică de an&am"lu ar $i de !"&ervat, c%t ! p!lari-are $!arte acută a avu#iil!r marcată,

pe plan p!litic, de c!ntr!lul exercitat a&upra in&titu#iil!r cetă#ii de ! min!ritate c!n&ervat!arec!n&tituită din c%teva $amilii careşi )mpart tradi#i!nal puterea şi $unc#iile, precum şi derecuren#a ever(eti&mului )n m!mente de cri-ă alimentară &au &!cialp!litică.

!relatul ace&t!r $en!mene interne e&te repre-entat de in&tituirea un!r rap!rturi din ce)n ce mai &tat!rnice şi de un tip &pecial cu dinaştii l!cali, prin#i &ci#i &au (e#i, ca @aitap


32/49

3

)n n!rdul Mării Ne(re, @adale& )n prea2ma Me&&am"riei, Lalm!de(i!& &au 1. Ec!n!mia m!netară0 e$ecte, limite

*re-en#a (rec!maced!neană )n Orient aduce după &ine in&taurarea (enerali-ată aec!n!miei m!netare. At%t &u" a&pectul cantită#ii de metal pre#i!& pu&e )n circula#ie, căci şiAlexandru, şi di&d!dealtminteri, şi dreptul de a "ate m!nedă, )n a$ară emi&iunil!r l!cale de "r!n-, ceea cec!ntri"uie, de a&emenea, la uni$icarea tipuril!r şi &i&temel!r p!nderale.

'aptul că E(iptul renun#ă repede la etal!nul atic, adău(at aceluia că )n interi!rul p!&e&iunil!r la(ide nu e&te acceptată dec%t m!neda pt!lemaică, duce la de-v!ltarea activită#iide &c


33/49

33

mari şi cu d!"%n-i mari:. În a$ara "ăncil!r re(ale la(ide, parte inte(rantă a admini&tra#iei$i&cale a E(iptului, templele repre-intă şi ele, dat!rită $unc#iei l!r $!arte vec


34/49

34

de$icitare. E drept că dexc!perirea peri!dicită#ii mu&!nil!r, circumnavi(a#iile A$ricii, pr!iectele de canale şi pi&tele caravaniere ameli!rate repre-in#ă un pr!(re& imp!rtant dar acărui $inalitate e limitată de c!mer#ul &cump cu pr!du&e ex!tice. 'aptul că tran&p!rturile peu&cat c!ntinuă &ă răm%nă ar


35/49

3G

inve&tit cu c


36/49

37

@atrapiile ;&uperi!are;, la e&te de Eu$rat, &e a$lau de !"icei &u" aut!ritatea unui (uvernat!r(eneral, )n (enere m!ştenit!rul re(elui.

În $iecare &atrapie, enclave imp!rtante cetă#i de tip (rec &au terit!rii &acerd!tale &ea$lau )n&u"!rdinea directă a re(elui, &u" $!rma, mai ale&, a alian#el!r cu caracter mai mult &aumai pu#in $!rmal. etă#il!r le e&te recun!&cut &tatutul li"er, eleutheria, şi dreptul de aut!(uvernare 9autonomia:, dar c!n#inutul ace&t!ra e&te varia"il şi nu c!incide nici!dată cuindependen#a. @uprimarea tri"utului şi )nl!cuirea lui cu c!ntr!"u#iile, (uvernarea directă are(il!r mai de(r"ă prin &cri&!ri dec%t prin edicte, repre-intă $!rme relativ arti$iciale,de(!ui& !"ert a putut &crie c%ndva cu dreptate că, &u" un anume a&pect,eleni&mul Y polis [ ever(e#i0 cadrul p!litic, &tati&tic v!r"ind precumpănit!r, )n care trăie&c(recii şi numer!şi maced!neni răm%ne cetatea tradi#i!nală, c


37/49

36

&trăinil!r )n c!rpul civic prin p!lit!(ra$ii, prin tratate de i&!p!litie, prin &in!ii&m.!nven#iile de asylia, ar"itra2ele pu"lice, am"a&adele şi tratatele de alian#ă creea-ă cadrulre(lementar al unei vie#i interna#i!nale şi dipl!matice mai c!mplexe şi mai civili-ate. Hi dacă,)n interi!rul cetă#ii, ! min!ritate "!(ată d!mină )ntrea(a via#ă p!litică şi culturală ac!lectivită#i, nu putem, )n $a#a nenumăratel!r ca-uri de ever(eti&m, &ă ne(ăm ace&tei!li(ar


38/49

3?

interi!rul cetă#ii, şi thiasoi, c!n$rerii de cult care (rupea-ă pe )nc


39/49

35

>i(a a a2un& &ă ai"ă, pe c%t &e pare, d!uă tipuri de adunări0 synodos, la !ri(ine adunarea cu participare directă a cetă#enil!r !raşel!r mem"re, care ale(e pe &trate( şi arec!mpeten#ă )n pr!"lema păcii şi ră-"!iului8 treptat, acea&ta devine ! &e&iune a &$atului şima(i&tra#il!r li(ii, care !cupă p!-i#ia d!minantă )n deciderea tre"uril!r c!mune. Adunarea cu

participare directă nu mai e&te c!nv!cată dec%t cu titlu excep#i!nal, purt%nd acum numele de synkletos. =i&en&iunile dintre adunarea re&tr%n&ă şi synkletos &unt ade&ea di&$unc#i!nale şiexpl!atate de am"i#ia unuia &au altuia dintre &trate(i.

@$atul, boule, a2un(e a&t$el &ă 2!ace un r!l prep!nderent, at%t ca atare, c%t şi ca partema2!ritară a adunării re&tr%n&e. Ma(i&tra#ii li(ii d!i &trate(i, ap!i din GG, unul &in(ur8 unhipparch şi un na*arch, precum şi un grammateus 9&ecretar: al li(ii &unt aleşi de adunare, caşi c!le(iul de 1 demiur(i, care are ! c!mpeten#ă &pecială )n p!litica externă. @trate(ul are !

putere de!&e"ită şi ră&punderi $!arte mari, aşa cum re-ultă din cariera excep#i!nală a unuiArat!& &au *i(a di&pune de un te-aur$ederal, pr!venit din c!ntri"u#iile, pr!p!r#i!nale, ale cetă#il!r şi din prada de ră-"!i8 &e emiteşi ! m!nedă $ederală, care nu )nl!cuieşte emi&iunile l!cale. Nu &e p!ate a$irma cu certitudineă )ntre cetă#ile li(ii exi&tă rela#ii de i&!p!litie8 ele )şi pă&trea-ă, !ricum, ! 2uri&dic#ie pr!prie şi! aut!n!mie internă relativ mare, dar participă la p!litica li(ii un!eri reexamin%nd cu titlu&eparat

>i(a şia )ncILAII

1. Mentalită#i şi ide!l!(ie

'aptul că va&ta expan&iune (rec!maced!neană )n Orient a repre-entat şi ! muta#ie )nm!dul de a (%ndi, de a reac#i!na şi de a crea al (recil!r apărea ca evident )ncă )n !c


40/49

4

c!mp!nente, pe cealaltă trec%nd! &u" tăcere, &au, dimp!trivă, tran&$!rm%nd! )n di&cur&redundant.

@ă dăm c%teva exemple. În d!meniul cultel!r, cetatea cla&ică &e &trăduie &ă p!liti-e-et!t ceea ce putea p!liti-a &ă accentue-e, adică, ceea ce &e putea !$iciali-a din cerem!nii şiatitudini, ac!rd%nd ! p!ndere precumpănit!are cultel!r p!liade şi cel!r !r(ani-ate )n $unc#iede criterii p!litice0 &ăr"ăt!ri ale cetă#ii, &ăr"ăt!ri ale capil!r de $amilie &au ale tineril!r pe calede a deveni cetă#eni, &ăr"ăt!ri ale &!#iil!r le(itime. !mplementar, cultele private $u&e&eră $iea"&!r"ite, cum e ca-ul =i!nB&iil!r mai pretutindeni, $ie mar(inali-ate, cum &e )nt%mplă cucele mai multe $!rme de reli(i!-itate n!np!litică 9exemplu Ad!niil!r, &ăr"ăt!ri privatede-v!lt%ndu&e prin c!ntra&t cu cerem!niile pu"lice ale Te&m!$!riil!r, e&te el!cvent:. Or,ep!ca eleni&tică e&te inau(urată de Alexandru, măcar )ntrun &en&, ca un c!rte(iu extatic aln!ului =i!nB&!& parcur(%Und #inuturile A&iei cu ! $erv!are pe care p!liticul nu ! maidi&ciplinea-ă, care ! )n(l!"ea-ă şil depăşeşte. ultul m!nar

"ar"ari. Kni$!rmi-area lin(vi&tică şi culturală a lumii eleni&tice e&te, de&i(ur, re-ultatul

ame&tecului uriaş de p!pula#ii (receşti revăr&ate )n &pa#iile cucerite dar nar $i putut deveni p!&i"ilă )n a$ara ace&tei er!-iuni a &entimentului unei $!arte )n(u&te apartenen#e la ! polis anume.

Acea&tă de&prindere de cadrul limitativ al cetă#ii are, evident, e$ecte &pectacul!a&e.=!ar ea )n(ăduie apari#ia şi $!rmularea unui &entiment de &!lidaritate umană (l!"ală, de

philanthropia, &u"&tituind dar şi dilu%nd &entimentul preci& şi cate(!ric de &!lidaritatecivică şi particulari-ată. =!ar ea permite apari#ia unui n!u tip de per&!na2, care extinde la&cara !iumenei c!mp!rtamente exce&ive )n "ine şi )n rău pe care !dini!ară le mani$e&ta,)n interi!rul $iecărei polis, un tiran &au un $runtaş p!litic. Kn Alexandru, de&i(ur, dar şi un=emetri!& din *


41/49

41

c!munită#ii civice a&upra individului. =e "ună &eamă, cea mai mare parte a (recil!r c!ntinuă&ă trăia&că şi &ă (%ndea&că )n termenii tradi#i!nali ai unui !ri-!nt limitat şi acea&tade!p!trivă la !rint &au la Alexandria E&c

=e&i(ur, via#a c!tidiană a cetă#il!r (receşti şi a (recil!r din Orient repre-intă, t!t )nace&t c!ntext, şi un e$!rt c!n&tant de c!n&ervare a identită#ii. Mai pu#in &au mai (reu aidentită#ii $iecărei polis, c%t a identită#ii ca participan#i la ! aceeaşi paideia de e&en#ă şitradi#ie (reacă. Imp!rtan#a excep#i!nală pe care ! capătă )n acea&tă lume educa#ia de tip (rec

şi cultura e&te, de!p!trivă, e$ectul unei a&emenea &trădanii c!n&ervat!are şi a p!lari-ării&!ci!culturale )ntre elita cultivată şi ma&e, )ntre ur"an şi rural, )ntre n!ta"ili şi !ameni der%nd. 'en!mene !dini!ară c!lective, cum era teatrul cla&ic, &e di&2un( )n lecturi de cenaclu,recitaluri, mani$e&tări culturale private &au aulice, pentru ra$ina#i, şi &er"ări, mimi, &pectac!le&au pr!ce&iuni pentru ple"ea !raşel!r. 'en!menul, tipic eleni&tic, de ;etanşeitate culturală;9l. *rXaux: )ntre mediul (rec şi cel aut!


42/49

4

de participare la via#a c!lectivită#ii iar $i $!&t la $el de $irea&că şi de acce&i"ilă d!uă &ec!lemai t%r-iu.

Aceia )n&ă care mai au acce& şi la via#a p!litică şi la cea culturală cultivă şi de-v!ltă$!rmele tradi#i!nale de expre&ie c

pre&ti(iul maril!r şc!li de la Alexandria, Atena, a un alt nivel,meşteşu(ari şi ne(u&t!ri, mercenari şi , p!artă cu ei )n t!ate c!l#urile !iumenei un idi!m&imilar şi mentalită#i c!mune.

În mediile )n&tărite, )n&ă, elementul deci&iv al ace&tei unită#i culturale răm%ne, cumaminteam mai &u&, &i&temul educativ c!mun, menit pretutindeni &ă m!dele-e ! elită pentrucare cultura e&te &emnul prin excelen#ă al ră(a-ului n!"il şi al di&tinc#iei &!ciale. !n&tituireaunui c!rpu& c!mun de texte cla&ice )n cel mai deplin &en& al cuv%ntului de texte de &tudiu,

paradi(me nec!nte&tate ale expre&iei literare e&te revelat!r &u" multe a&pecte pentrudinamica ace&t!r $en!mene şi mentalită#i. =e "ună &eamă, $aptul că pretutindeni c!piii )nva#ă,c!pia-ă şi &ila"i&e&c liada şi diseea duce şi la uni$!rmi-are, şi la inte(rarea $iecărei(enera#ii n!i )ntr! tradi#ie culturală ilu&tră. =e&i(ur, iarăşi, că lar(a circula#ie a ant!l!(iil!r

de p!e-ie, teatru, nara#iuni &au a$!ri&me are du"lul avanta2, al )ntre(irii ace&tui !ri-!ntcultural mediu care capătă c!n&i&ten#ă şi eleva#ie şi al tran&miterii un!r texte $undamentalecare alt$el &ar $i pierdut. Mentalită#ile culturale le(ate de cla&ici-area un!r texte şi de

pr!li$erarea ant!l!(iil!r c!mp!rtă )n&ă şi elemente de un alt tip limitarea acce&ului n!rmalla un $en!men cultural viu, epi(!ni&mul, tran&$!rmarea m!delului )n aventurieri, p!artă cu ei)n t!ate c!l#urile !iumenei un idi!m &imilar şi mentalită#i c!mune.

În mediile )n&tărite, )n&ă, elementul deci&iv al ace&tei unită#i culturale răm%ne, cumaminteam mai &u&, &i&temul educativ c!mun, menit pretutindeni &ă m!dele-e ! elită pentrucare cultura e&te &emnul prin excelen#ă al ră(a-ului n!"il şi al di&tinc#iei &!ciale. !n&tituireaunui c!rpu& c!mun de texte cla&ice )n cel mai deplin &en& al cuv%ntului de texte de &tudiu,

paradi(me nec!nte&tate ale expre&iei literare e&te revelat!r &u" multe a&pecte pentru

dinamica ace&t!r $en!mene şi mentalită#i. =e "ună &eamă, $aptul că pretutindeni c!piii )nva#ă,c!pia-ă şi &ila"i&e&c liada şi diseea duce şi la uni$!rmi-are, şi la inte(rarea $iecărei(enera#ii n!i )ntr! tradi#ie culturală ilu&tră. =e&i(ur, iarăşi, că lar(a circula#ie a ant!l!(iil!rde p!e-ie, teatru, nara#iuni &au a$!ri&me are du"lul avanta2, al )ntre(irii ace&tui !ri-!ntcultural mediu care capătă c!n&i&ten#ă şi eleva#ie şi al tran&miterii un!r texte $undamentalecare alt$el &ar $i pierdut. Mentalită#ile culturale le(ate de cla&ici-area un!r texte şi de

pr!li$erarea ant!l!(iil!r c!mp!rtă )n&ă şi elemente de un alt tip limitarea acce&ului n!rmalla un $en!men cultural viu, epi(!ni&mul, tran&$!rmarea m!delului )n p!nci$ şi a individului )nc!n&umat!r de cultură pream"alată, am )ndră-ni &ă &punem. În c!ndi#iile limitate şi precare

pe care le are cirucla#ia de carte )n lumea antică, caracterul mediat şi )ntr! mă&ură măcararti$icial al c!ntactului marii ma2!rită#i a per&!anel!r ;cultivate; cu ;cultura;, literară )n


43/49

43

primul r%nd, duce la ! accentuată )n(u&tare şi $ixitate a ace&tui rap!rt, )nl!cuind $luiditateaunei vie#i culturale vivace cu ! &umară şi &uper$icială &elec#ie impu&ă de m!dele, tradi#ii, şc!lişi erudi#i. =e&pre (imna-iu ca in&titu#ie va $i v!r"a )n para(ra$ul următ!r8 (imna-iul caexpre&ie a unei mentalită#i tipic eleni&tice tre"uie )n&ă &ă $ie ev!cat aici, cu reunirea lui de&uperi$icială şi &tere!tipă ;cultură (enerală; şi de didactică &impli$icare şi ant!l!(are cudiletanti&mul unui act cultural )n mare mă&ură mimat pentru pre&ti(iu dar şi cu r!lul &ău$undamental )n c!n&ervarea, di$u-area şi perpetuarea un!r val!ri devenite, cu ace&t pre#,

"unul c!mun al unei ră&p%ndite elite. Hi, )nainte de t!ate, cu caracteri&tica &a d!minantă dein&titu#ie c!n&titutivă a unei cetă#i $ără !ri-!nt p!litic.

!relatul determinăril!r &!ciale ale pre&ti(iului cultural e&te $en!menul mecenatului,al ever(eti&mului cultural şi al $inan#ării actului de cultură. =e&i(ur, cetatea (reacă, şi )n&pecial Atena dem!cratică, repre-entau, )ntrun &en&, un precedent. =ar !r(ani-area&pectac!lel!r pu"lice ca mani$e&tări civice era re-ervată c%ndva c!lectivită#ii, ;p!liticaculturală; a tiranil!r ep!cii ar


44/49

44

pe căi diver&e, de Alexandru şi de &ucce&!rii &ăi, de $!rma pe care aceştia &e &trăduie&c &ă i!c!n$ere şi de m!dul )n care ea e&te percepută şi re$lectată de di$eritele medii &!ci!culturaleale ep!cii eleni&tice, )ntr! c!mplicată dinamică a interrela#iei şi a ev!lu#iei )n timp a ace&t!r$en!mene.

M!nar

=ealtminteri, şi nu numai la !ri(ine, dreptul cuceririi $!ndea-ă calitatea re(ală şi&tăp%nirea terit!riului, şi nu inver&0 primul (e&t al lui Alexandru a $!&t, cum &criam la)nceputul ace&t!r pa(ini, &ăşi )n$i(ă lancea )n păm%ntul A&iei, )n vreme ce alte m!dalită#i dele(itimare a dreptului &ău &uveran ad!p#iunea, ră-"unarea lui =arei!& &unt şi ulteri!are, şiadre&ate mai ale& &upuşil!r &ăi a&iatici. =eşi *t!lemeu I primi&e de la *erdicca& (uvernareaE(iptului după 33, )nvin(%ndul ap!i pe re(ent, el c!n&ideră E(iptul ca păm%nt cucerit culancea 9di!d., 1?, 3 şi 43:. *!li"iu 9G, 76: atri"uie lui Anti!c

E de remarcat, )n &c


45/49

4G

aduc%ndul )n #ară 9.S 5:. Împre2urările excep#i!nale &ecetă, cata&tr!$e, ră-"!aie tind&ă devină endemice, şi "ine$acerile re(il!r 9&au ale "!(a#il!r particulari care le urmea-ăexemplul: repre-intă t!t mai ade&ea &in(ura &peran#ă de &alvare a &upuşil!r l!r.

*re&ti(iul de excep#ie pe care )l a&i(ură ace&te acte ale ever(e#il!r re(ali &e )ntre(eşte prin daruri )n "ani, prin )năl#area de m!numente şi $inan#area cerem!niil!r pu"lice0 Te"a erec!n&truită din temelii de a&&andr!&, Eumene& al IIlea, care, &cria *!li"iu 93, ?: ;avea

patima (l!riei şi a c!pleşit cu "ine$aceri, mai mult dec%t !ricare alt re(e din vremea lui, cetă#işi !ameni din /recia; 9c$. şi T. >., 4, G: a c!n&truit la Atena un p!rtic, a reparat teatrul din=el$i, etc. Marile &anctuare panelenice "ene$icia-ă dealtminteri de daruri &!mptu!a&e

p!rtice şi teatre la Olimpia, la =el!&, la =elp

*alatele )n&eşi, $a&tu!a&e şi va&te, via#a de curte, unde &e c!ncentrea-ă "!(ataari&t!cra#ie civilă şi militară (rec!maced!neană, c!ntri"uie la in&taurarea ima(inii unei

m!nar


46/49

47

)n lim"a cucerit!ril!r8 c%te un $ra(ment de &ci&!are de la #ară către un c!n&ătean &ta"ilit laAlexandria8 interpre#i şi traducăt!ri, de !"icei e(ipteni care au deprin& lim"a (reacă.A"unden#a d!cumentel!r dem!tice de&e!ri cu un re-umat )n (receşte pentru u-uladmini&tra#iei exclu&iv elen!$!ne de la un nivel anume )n &u& vădeşte limitele ace&t!rc!ntacte. Kn ca- dintre cele mai el!cvente e&te peti#ia unui a(ent al lui Len!n, citată de l.*rXaux 9*. !lum"ia Len!n 778 c$. l. *rXaux, (e monde hell/nistique, II, GG5:0 peti#i!narul&e pl%n(e că ;e di&pre#uit $iindcă e "ar"ar; şi care, )ntr! &cri&!are )n lim"a (reacă, &ă nu $ielă&at ;&ă m!ară de $!ame numai $iindcă nu ştie &ă v!r"ea&că (receşte;0 )ntre lucrăt!rule(iptean şi admini&trat!rul (rec, &cri"ul "ilin(v a&i(ură, pe c%t &e p!ate, circula#ia in$!rma#iei.

*e de altă parte, cum &puneam, lumea măruntă, elen!$!nă, a !raşel!r de pretutindeni ală&at mărturii de un de!&e"it intere& pentru rec!n&tituirea mentalită#il!r şi ima(inaruluic!tidian. En!rma pr!duc#ie de terac!te şi "r!n-uri de mici dimen&iuni, de va&e )mp!d!"ite cudXc!r pla&tic, ac!perind, &u" a&pect e&tetic, un &pectru $!arte lar(, )ncep%nd cu kitschul celmai de r%nd şi urc%nd p%nă la $!rme ec


47/49

46

T!t ace&t c!mplex e&te c!ntr!lat de gimnasiarch, per&!na2 cu t!tul eminent al cetă#il!r ace&tei vremi8 cetă#ean de va-ă al !raşului, el e&te #inut, )n cur&ul anului )n care )şi exercitămandatul, nu d!ar &ă ve(

=ar in!va#ia cea mai &pectacul!a&ă a ep!cii, petrecută &u" aut!ritatea şi )n cadrulin&titu#iil!r re(ale, e&te apari#ia in&titutel!r de cercetare mu-eul şi "i"li!teca.

&ouseionul e&te, la !ri(ine, un l!c c!n&acrat cultului Mu-el!r8 )ntemeiet!rul ace&tuicult )nt%lnit şi )n di$erite cetă#i, cum ar $i Atena, i&tria, T


48/49

4?

aut!r &uine, dealtminteri, că *t!lemeu al IIlea a )mprumutat ! edi#ie de tra(edii de la Atena,(arant%nd! cu imp!rtanta &umă de 1G talan#i de ar(int, şi că a pă&trat !ri(inalul, a trimi&)ndărăt ! c!pie şi, evident, na mai cerut )nap!i (aran#ia. Ace&te relatări, adevărate &aună&c!cite, văde&c curi!-itatea pe care ! &t%rnea $en!menul n!u care e c!lec#i!narea de căr#i.>e(endare &unt, !ricum, ci$rele v!lumel!r la )nceput, 6 la incendiul din 46,etc. /reu de preci-at care va $i $!&t numărul real. 'iecare &ul de papir avea ! etic


49/49

45

$e&tivaluril!r şi &pectac!lel!r p!pulare ur"ane ar putea 9şi ar merita: &ă $ie rec!n&tituite. În$ine, exi&ten#a şi mani$e&tările un!r c!n$rerii ade&ea pred!minant p!pulare thiasoi p!ate $iexamniată şi din ace&t un(

curs 5 lucru.doc

Documents