curs 2 ecg sfredel 2012 ef

7/28/2019 Curs 2 Ecg Sfredel 2012 Ef

1/54

Analiza si interpretarea traseului ECGIII. Stabilirea axului electric (vezi mai jos axul QRS)

IV. Analiza morfologic i cronologic a traseului ECG

Pentru unde se analizeaz urmtorii parametri: morfologia, durata,amplitudinea, sensul, axul electric, iar pentru segmente si intervale, durata

UNDA Psemnificatie: depolarizarea atriala;

morfologie: und simetric, rotunjit, uneori cu o mic incizur;

durata ntre 0,08-0,11 secunde;

amplitudinea de la 0,05 mV la 0,25 mV;

sens - und pozitiv n derivaiile planului frontal, cu excepia lui AVR

unde este obligatoriu negativ; n plan orizontal este pozitiv sau difazic n V1 si pozitiv de la

V2 la V6;

axa electric variaz ntre +30 + 75.

Durata si amplitudinea undei P se apreciaz de obicei n DIIi precordialele drepte.


2/54


3/54


4/54

MODIFICARI PATOLOGICE ALE PARAMETRILOR

UNDEI P

1. In hipertrofiile atriale: modificare constanta a amplitudinii, duratei,morfologiei si a axei electrice (vezi criteriile ECG de hipertrofie atriala).

2. In contractiile premature atriale extrasistole atriale sau nodale, datorateexistentei unui focar ectopic atrial sau n nodulul atrio-ventricular apare:

modificare inconstanta a amplitudinii,

duratei, morfologiei sau/si asensului,urmata de o pauza compensatorie(diastola prelungita)

3. Poate fi absenta datorita:

inlocuirii cu unde f sau F in fibrilatia atriala sau flutter atrial;

generarii ritmului in portiunea medio-nodala a nodulului atrio-ventricular =ritm medionodal. In acesta situatie, FC este de 40-60 b/min.

aparitiei unor extrasistolele medio-nodnale sau ventriculate (absenta in mod

inconstant).


5/54

Fibrilaie atrial cu ritm ventricular normal.

Undele P sunt nlocuite cu unde de fibrilaie = f

Distanele R-R inegaleFocarele ectopice emit stimuli cu o frecven de 400-600 s/min.


6/54

Unda P este nlocuita cu unde F de flutter atrial


7/54

Hipertrofia de atriu drept (HAD) - AD mrit va dezvoltaun vector mai amplu, orientat mai la dreapta fa de vectorulnormal atrial drept. Se va modifica amplitudinea depolarizarii

atriale, durata rmnd aceeai sau creste usor.

Modificrile EKG: creterea amplitudinii undei P > 2,5mm, mai evident

n DII, DIII si aVF; Modificarea morfologiei: ascuirea sau rotunjirea

vrfului undei P - aspect dePpulmonar"; devierea axei electrice la dreapta >75 grade ;

HAD se ntlnesc n:cordul pulmonar cronic,n insuficiena istenoza tricuspidian, etc.

Parametrii undei P se modific n hipertofiile atriale

Brbat de 59 deani cu bronitcronicHipertrofie

atrial dreaptAmplitudineaundei P nderivaia DII >2.5 mm.Unda P esteascuit.http://www.ecgl

ibrary.com


8/54

Hipertrofia de atriu stng (HAS). Masa mare atrial stng va dezvoltaun vector mai amplu, orientat mai la stanga; va crete durata depolarizrii atriale.

Modificrile EKG:

crete durata undei P > 0,10 sec, in DI, DII si aVL morfologia undei P alterat, n sensul unei unde P bifide (datorita mririidecalajului de depolarizare a celor dou atrii),P mitral".n precordialele dreptepoate sa apara un P echidifazic, cu faza negativ mai accentuat.

axa electrica este deviata la stnga;

HAS se ntlnesc n: stenoza mitrala, insuficiena mitral;hipertensiunea arterial;cardiopatia ischemic; la vrstnici.

http://www.learntheheart.com/EKGExampl

es.html
http://www.learntheheart.com/EKGExamples.htmlhttp://www.learntheheart.com/EKGExamples.htmlhttp://www.learntheheart.com/EKGExamples.htmlhttp://www.learntheheart.com/EKGExamples.html


9/54


10/54

SEGMENTUL PQ sau PR Semnificatie: conducerea atrio-ventriculara;

Durata: sub 0,10 sec;

Alaturi de unda P formeaza intervalul PQ sau PR = ATRIOGRAMA

Modificarile duratei segmentului PQ sau PR= modificari ale conduceriiatrio-ventriculare

A. Alungirea segmentului

- fiziologica: la vagotonici, sportivi (datorita bradicardiei), la vrstnici

- patologica = blocurile atrio-ventriculare

1. Bloc atrioventricular degradul I

Se datoreaza intarzierii stimululuiin nodulul atrio-ventricular

Pe ECG: alungire constanta aintervalului PQ peste 0,20 sec., peseama cresterii duratei

segmentului.


11/54

Alungirea segmentului PQ

2. Bloc atrio-ventricular de gradul II

Tip Mobitz I cu perioade Luciani-Wenckebachde cretere progresiv a

segmentului PQ de la un complex la altul pn la blocarea transmiterii prin NAV .Unda P este neurmat de un complex ventricular-QRS, dup care se reia o nouperioad.

Tip Mobitz IIsegment PQ cu durat fix, constant, dar n mod izolat,nesistematizat, un stimul este blocat. ntre dou unde P lipsete rspunsulventricular (QRS).

Tip Mobitz II cu relaie fixblocarea transmisiei stimulilor prin NAV estesistematizat, de tip 2:1 sau 3:1. (Doi stimul pornesc din NSA, unul se pierde; treistimului pornesc, unul se pierde, etc.)


12/54

Alungirea segmentului PQ

3. Bloc atrioventricular de gradul III

Blocul AV complet. Intre unda P si complexul QRS nu este o relatie constanta. Atriilese contracta in ritm sinusal, iar ventriculele in ritm idioventricular.

Blocul atrioventricular complet poate aparea si daca sunt blocate toate ramurilefasciculului His (deci nu trebuie sa fie neaparat la nivelul NAV) !!!

Aparitia blocului AV complet impune implantarea de pace-makeri cardiaci artificiali,deoarece frecventa de 25-35 b/min nu e suficienta pentru a asigura un flux sanguinnormal in circulatie.

Este asemanator ligaturii a-III -a a lui Stannius.


13/54


14/54

Ritm impus de un pacemaker artificial. Undele P sunt absente. Sgeata roie indic

momentul n care pacemaker-ul emite stimulul.


15/54

B. Scurtarea segmentului PQ= Conducerile accelerate al caror suport estereprezentat de prezenta fasciculelor aberante de conducere - Palladino-Kent, James si

Mahaim.

Prezenta fasciculului Palladino-Kent determina aparitia sindromului Wolff -Parkinson-WhiteWPW caracterizat prin scurtarea intervalului PQ pe seamasegmentului PQ si aparitia undelor delta () la nivelul complexului QRS, motiv pentrucare complexele sunt deformate si au o durata mai mare

Fasciculul James duce la aparitia sindromului Lown-Ganong-Levine - LGL

caracterizat de scurtarea segmentului PQ, complexele QRS fiind normale

Fasciculul Mahaim - apare unda delta,segmentul PQ este normal

SEGMENTUL PQ sau PR

By-pass atrio-ventricular drept sau stng

Lipsa segmentului PqDeformarea QRS prin prezena undei delta dat de depolarizareaventricular pe ci ephaptice

By-pass atrio-nodal: Lipsa segmentului PQ; Complex QRSnormal

By-pass His-

Purkinje


16/54

COMPLEXUL QRS

Citire:

- prima unda pozitiva = R; a 2-a unda pozitiva (daca apare) = R prim

- prima unda negativa (din fata lui R) = Q

- a 2-a unda negativa = S

Semnificatie: depolarizarea ventriculara. Undele au semnificatie diferita, functie deplanul frontal sau orizontal (vezi curs 3-4)

Durata normal: 0,060,10 sec.

Durata QRS > 0,10 sec. semnifica o conducere intraventriculara ncetinita, lenta. Aparein blocurile de ramura si n hipertrofiile ventriculare.

Mai apare la complexele provenite din focare ectopice ventriculare (extrasistoleleventriculare) si prin prezenta undei delta din WPW si fasciculul Mahaim


17/54

Semnificaia i morfologia undelor din complexul QRS

n derivaiile planului frontal,depolarizarea ventricular este reprezentat decomplexul QRS, n care:

Qreprezint depolarizarea septal;R reprezint depolarizarea vrfului ventriculelor; S reprezint depolarizarea marginilor laterale i baza ventriculelor.

n derivaiile planului orizontalsemnificaia i morfologia undelor dincomplexul QRS este determinat de sensul vectorilor de depolarizare (septal, alventriculului drept i stng), de mrimea lor i de poziia electrodului explorator fade direcia vectorului respectiv.

In V1, V2se nregistreaz complexul de tip epicardic drept rS (r/s


18/54

In V5, V6se nregistreaz complexul de tip epicardic stng,qR sau qRs (r/s


19/54

In imagine:

Electrozii plasati in V1 si V2 vor inregistra un complex epicardic drept, in care:

r este dat de depolarizarea septului si a VD (vectorii 1 si 2). Ambii vectori se

indreapta catre electrodul explorator (electrodul vede partea pozitiva ) si au

marimi mici. Vor inscrie o unda mica si pozitiva =r S este data de depolarizarea VS (vector 3). Cei 2 electrozi privesc si ei VS, dar

vectorul de depolarizare fuge de electrodul explorator. Unda S este mai mare

pentru ca VS dezvolta forte mai mari, deci vectori mai mari, comparativ cu VD

Electrozii plasati in V5 si V6 vor inregistra un complex epicardic stang, in care:

q este data de depolarizarea septala. Vectorul mic (1) al depolarizarii septale fugede V5 si V6;se va inscrie o unda de amplitudine mica si negativa.

R este data de depolarizarea VS (vector 3). Acest vector mare vine, se indreaptacatre electrodul explorator, deci va inscrie o unda ampla si pozitiva.

- Seste data de depolarizarea ventriculului drept.Vectorul acestuia este mic si fuge de electrodulexplorator, deci va inscrie o unda de amplitudinemica si negativa


20/54

HVS; Bloc de ramura stanga

Contractii premature ventriculare

(extrasistole ventriculare) de tip

bigeminism


21/54

COMPLEXUL QRS - continuare

Amplitudinea: 1020 mm n derivaiile standard i pn la 30 mm n cele precordiale.

Indicele White-Bock: - 14 pana la +18 mm (in plan frontal: DI si DIII)(RDI +S DIII)(RDIII + S DI)

Peste + 18 mmhipertrofie de ventricul stang; Sub14 mm - hipertrofie de ventriculdrept.

Indicele Lyon-Sokolow: R din V5 + S din V2, in mm: pn la 35 mm lapersoane de peste 20 ani i pn la 45 mm la persoane sub 20 ani

Peste 35 mm - hipertrofie de ventricul stang

Axa electrica:n timpul activitii cordului iau natere o infinitate de dipoli electrici,orientarea lor n spaiu putnd fi reprezentat prin vectori. Rezultanta acestor vectori,

constituie axul electric mediu. Exist un ax electric mediu al activrii atriale, al activriiventriculare i al repolarizrii ventriculare. Axul electric, ca vector rezultant al depolarizriisau repolarizrii, formeaz un unghi cu linia derivaiei DI. Acesta este unghiul axului electric(P, QRS, T).

QRS se situeazantre + 30 si + 60 cu limite ntre30 si +110


22/54

COMPLEXUL QRS


23/54

COMPLEXUL QRS

Calculul QRS:

1. Se face suma algebrica a undelor complexului QRS n DI si DIII sau n aVL i

aVF, apoi aceste marimi se proiecteaza pe partea pozitiva sau negativa a celor 2derivatii sub forma de vectori. Din varful acestora se duc perpendiculare.Intersectia acestor perpendiculare, unit cu centru cercului constituie axulelectric.

COMPLEXUL QRS


24/54

COMPLEXUL QRS

Calculul QRS : alte metode

2. Analiznd ECG n derivaiile planului frontal, cutm acea derivaie undegsim QRS echidifazic. n aceast situaie, QRS este perpendicular pe aceastderivaie.


25/54

COMPLEXUL QRS ti QRS lt


26/54

COMPLEXUL QRScontinuare: QRS: altemetode de apreciere

3. Analizand sistemul hexaxial observam ca cercul estempritde ctre DI i aVF n 4 cadrane:

cadranul inferior stnga -ntre 0 i + 90 , corespunde QRSnormal;

cadranul superior stnga -ntre 0 i - 90 , arat devieri ale QRS la stnga;

cadranul superior dreapta - ntre90 i 180 grade arat devieriale QRS extreme la dreapta;

cadranul inferior dreapta -ntre + 90 i +180 arat devieri ale QRS la dreapta.


27/54

DI si aVF impart cercul n 4 cadrane egale


28/54

Acesta diagrama aratacum polaritatea

complexului QRS in DI,DII si DIII poate fifolosita pentru oestimare rapida a axuluielectric in plan frontal

COMPLEXUL QRS
http://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/7/7c/Rapid_Axis_Vector.svg


29/54

COMPLEXUL QRS

Cauze ale deviaiei QRS

A. CAUZE FIZIOLOGICE

1.Deviatie la stangacord orizontalizat QRSintre 0 si30 gradese intalneste: la tipul constitutional picnic (scund si ndesat) si la obezi; expirul profund; In pozitia culcatabdomenul comprima diafragmul; la femeile gravide;

2. Deviatie la dreaptacord verticalizat QRSintre+90 si +120 grade la tipul constitutional longilin (inalt si slab) la finalul inspirului fortat; in pozitia de ortostatism;

B. CAUZE PATOLOGICE

1.Blocur i le majore de ramura dreapta sau stanga ale fasciculului H is.

n acest entitate patologic se depolarizeaz mai ntai ventriculul integru i apoi, dinapropape in aproape cel cu ramul blocat. Apare astfel o crestere a duratei depolarizariiventriculare, iar vectorii rezultanti sunt orientati catre ventriculul blocat.

2. Hipertrofii le ventri culare


30/54

B. CAUZE PATOLOGICE ale deviatiei QRS

1. Blocurile majore de ramura dreapta sau stanga ale fasciculului His.

2. Hipertrofiile de ventricul drept sau stang

Blocul de ramura stangadurata crescuta a QRS; VAT peste 0,05 n V5, V6;morfologie modificata: RR' n V5 si V6; R crestat sau n platou n DI si aVL; S adnc silarg in V1, V2deviatie la stanga a axului electric, peste 0 grade catre - 30;

modificari secundare de faza terminal: ST supradenivelat sau subdenivelat, T amplu,ascutit, asimetric.


31/54

Bloc de ramura stanga

Atentie!!! Un bloc de ramura stanga este de multe ori secundarunui infarct acut de miocard


32/54




Blocul de ramura dreaptdurata crescuta a QRS; VAT peste 0,03 sec. n V1, V2;

morfologie modificata: RR' n V1 si V2; R crestat sau n platou n DIII si aVF;

deviatie la dreapta a axului electric, peste + 90 grade, catre 120, 130;

modificari secundare de faza terminal: ST supradenivelat sau subdenivelat, T negativ n V1,asimetric. Opozitie de faza, adic ST si T au un sens opus complexului QRS.


33/54


34/54




Hipertrofia de ventricul stang HVS criterii ECG

Cresterea masei ventriculului stang va genera vectori mai ampli, care vor devia axul electriccatre stanga. De asemenea, depolarizarea va fi mai lenta, ceea ce va determina crestereaduratei QRS.

creste amplitudinea undelor R in DI, V5, V6 si a undelor S in DIII, V1,V2

- Indice White-Bock peste 18 mm

- Indice Lyon-Sokolow peste 35 mm

durata crescuta a QRS; VAT peste 0,03 sec. n V5, V6;

deviatie la stanga a axei electrice, peste 0 grade, catre -30; cord orizontalizat;modificari secundare de faza terminal: opozitie de faza, adic ST si T au un sens opuscomplexului QRS.

HVS apare ca urmare a unei suprasolicitari de presiune produsa de stenoza aortic,hipertensiunea arteriala sau de volum: insuficiena mitral, insuficienta aortica etc..


35/54




Hipertrofia de ventricul drept HVDcriterii ECGCresterea masei ventriculului drept va genera vectori mai ampli, care vor devia axaelectrica catre dreapta. De asemenea, depolarizarea va fi mai lenta, ceea ce va determinacresterea duratei QRS.

- creste amplitudinea undelor R in DIII, V1, V2 si a undelor S ample in DI, V5,V6(inversiunea modelelor epicardice)

- Indice White-Bock peste - 14 mm

- durata crescuta a QRS; VAT peste 0,03 sec. n V1, V2;- deviatie la dreapta a axului electric, peste + 90 grade, catre + 120; Cord verticalizat;-modificari secundare de faza terminal: opozitie de faza, adic ST si T au un sens opus

complexului QRS.

HAD apare ca urmare a unei suprasolicitari de presiune produsa de stenoza pulmonar,stenoza mitral, hipertensiunea pulmonar sau de volum: insuficienta pulmonara, defect

septal interventricular etc..

REPOLARIZAREA VENTRICULAR SEGMENTUL ST SI


36/54

REPOLARIZAREA VENTRICULAR SEGMENTUL ST SIUNDA T

REPOLARIZAREA VENTRICULAR SEGMENTUL ST SI


37/54

REPOLARIZAREA VENTRICULAR SEGMENTUL ST SIUNDA T

SEGMENTUL ST

Semnificaie: nceputul repolarizrii ventriculare, faza lenta, pasiva;Durata - variabil, nu o depaseste pe cea a complexului;ncepe la sfritul QRS unde se afl punctul de jonciune J i se termina odat cunceputul undei TFuncie de situarea punctului de jonciune exist 3 variante fiziologice:

punctul de jonciune J" pe linia izoelectric;

punct de jonciune supradenivelat pn la 0,3 mV n V2, V3; punct de jonciune subdenivelat pn la 0,05 mV n restul derivaiilor.

Supra sau subdenivelarea segmentului ST se apreciaza functie de segmentul TPcare reprezinta diastola generala si este considerat linia izolelectrica atraseului.

Punct J pe linia izoelectrica Punct J subdenivelat Punct J supradenivelat


38/54

SUPRADENIVELAREA SAU SUBDENIVELAREASEGMENTULUI ST PESTE VALORILE CONSIDERATE

FIZIOLOGICE INDICA SEMNE DE LEZIUNE

MIOCARDICA DATORATE BOLII CORONARIENE !!!

Supradenivelare patologica a ST in derivatiile DII, DIII, si aVF si subdenivelare in DIsi aVL (leziune inferioara acuta)

Unda T
http://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/a/a0/ECG_001.jpg


39/54

Morfologia: asimetric, cu panta ascendent mai lent i cea descendent mai abrupt.

Sensul: pozitiva in majoritatea derivatiilor. Negativa in aVR si posibil si in V1, undepoate fi si bifazica

Axul electric: urmrete de regul AQRS, fa de care face un unghi mai mic de 60grade

Durata: in jur de 0,15 sec.

Amplitudinea: 1/61/8 din amplitudinea QRS

Parametrii cei mai importanti pentru unda T sunt morfologia sisensul. Modificarea acestor parametri poate fi fiziologica si patologica

1. Modificari fiziologice ale undei T:

La sportivi: T-ample, ST supradenivelat pn la 3 mm n V3, V4

La vagotonici: T-ample, vegetative, bradicardie.

Unda TSemnificatia: repolarizarea final ventricular faza de

repolarizare activ, rapid


40/54

2. Modificari patologice ale undei T

T ischemic: T simetric, negativ sau pozitiv, amplu sau platischemiecoronariana acuta

T in opozitie de faza cu QRS, adica QRS predomominant pozitiv si

ST subdenivelat, T negativ, asimetrictulburarile secundare derepolarizare din hipertrofiile ventriculare si blocurile de ramura.

Hiperpotasemie: T amplu, usor asimetric, ascuit, cu baza largita

Hipopotasemie: aplatizri ale undei T

Efectul digitalizrii cronice - ST decalat, concav, T aplatizat

Hipercalcemie: T rotunjit, lrgit

Hipocalcemie: T simetric, nalt, ascuit


41/54

Tahicardie sinusalaextrema. T foarte inalta,ascutita, cu baza largita,simetrica

Potasiul plasmatic: 7,2mmoli/l

La acest caz, anomaliile

undei T se datoreschiperpotasemiei.

Acelasi caz.

Potasiul plasmatic: 3,8mmoli/l (NORMAL)

TRIADA


42/54

TRIADA: NECROZA

LEZIUNE = INFARCT ACUT DE MIOCARD

ISCHEMIENECROZAzona de culoareneagra din centruEXPRESIEPE EGGUNDA Q

LEZIUNE zona de culoareviolacee din jurul necrozeiEXPRESIE PE ECGSTsupradenivelataspect: mareaunda monofazica sau undaParde

ISCHEMIE zona alb-galbuie dinjurul leziunii.EXPRESIE PE ECGT negativ,simetric sau inclus in unda

Parde.


43/54


44/54


45/54

ECG pe 15 canale. Interpretare: Bradicardie sinusala. Supradenivelare marcata desegment ST in DII, DIII, aVF si V4R. Semne in oglindaST subdenivelat in derivatiilelaterale: DI, aVL, V5Diagnostic: Infarct acut de miocard localizat inferior si in dreapta, in faza supraacuta(cateva ore)


46/54

Liza cheagului (tromboliza) cu TPA = activatorul plasmatic al

plasminogenului


47/54

Derivatiile cu aceeasi culoare

din tabelul din dreapta culeginformatii despre aceleasi zonedin miocard. Ne ajuta saintelegem localizarea InfarctuluiAcut de miocard.

INTERVALUL QT
http://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/3/33/Contiguous_leads.svg


48/54

INTERVALUL QT

Reprezint intervalul cuprins ntrenceputul undei

Q si finalul undei T. Semnific depolarizarea i repolarizarea

ventricular = ventriculograma

Durata este dependent de frecvena cardiac.

La 70 b/min, durata QT este de 0.40 s (400ms)

Durata normala = 0,38 (380 ms) 0,44 sec (440ms).

Se masoara in DII sau in V2, V3, V4, V5

Se fac 3 masuratori consecutive si se face media.

Scaderea sau cresterea QT reprezinta risc crescutpentru aritmii ventriculare severe : fibrilatie

ventriculara, torsada varfurilor.

Sindromul QT lung = alungirea intervalului > 480 ms

Sindromul QT scurt = scurtarea intervalului


49/54

Cauze ale anomaliilor QT: Genetice: lungimea QT este asociata cu variatii in gena NOS1AP

Apare mai frecvent la barbati iar statisticile arata ca peste 80%

dintre baietii afectati vor avea un eveniment cardiac majorinainte de varsta de 20 de ani.

Medicamente:

- haloperidol si methadona

- antiaritmice ca: amiodarona sau sotalol

- antihistaminice ca astemizol,

Patologie:

- Hipotirodismul prelungit

- hipercalcemia - scurtat

prelungesc
http://en.wikipedia.org/wiki/Haloperidolhttp://en.wikipedia.org/wiki/Methadonehttp://en.wikipedia.org/wiki/Amiodaronehttp://en.wikipedia.org/wiki/Sotalolhttp://en.wikipedia.org/wiki/Astemizolehttp://en.wikipedia.org/wiki/Astemizolehttp://en.wikipedia.org/wiki/Sotalolhttp://en.wikipedia.org/wiki/Amiodaronehttp://en.wikipedia.org/wiki/Methadonehttp://en.wikipedia.org/wiki/Haloperidol


50/54


51/54

?


52/54


53/54


54/54

curs 2 ecg sfredel 2012 ef

Documents