curs 14 semiologie cardio

75
INSUFICIENTA CARDIACA INSUFICIENTA CARDIACA DEFINIȚII, TERMENI DEFINIȚII, TERMENI Definiție fiziopatologică: Definiție fiziopatologică: incapacitatea inimii de a asigura debitul circulator necesar acoperirii nevoilor metabolice tisulare sau aceasta se realizează numai în condițiile unei presiuni de umplere crescute. incapacitatea inimii de a asigura debitul circulator necesar acoperirii nevoilor metabolice tisulare sau aceasta se realizează numai în condițiile unei presiuni de umplere crescute. Definiție clinică Definiție clinică: sdr clinic caracterizat prin anomalii ale funcției VS și ale reglării neurohormonale, însoțite de intoleranță la efort, retenție lichidiană și scăderea supraviețuirii. : sdr clinic caracterizat prin anomalii ale funcției VS și ale reglării neurohormonale, însoțite de intoleranță la efort, retenție lichidiană și scăderea supraviețuirii.

Upload: bianca-barcan

Post on 19-Jan-2016

120 views

Category:

Documents


9 download

TRANSCRIPT

Page 1: Curs 14 Semiologie Cardio

INSUFICIENTA CARDIACAINSUFICIENTA CARDIACA

DEFINIȚII, TERMENIDEFINIȚII, TERMENI

Definiție fiziopatologică: Definiție fiziopatologică: incapacitatea inimii de a asigura debitul circulator necesar acoperirii nevoilor metabolice tisulare sau aceasta se realizează numai în condițiile unei presiuni de umplere crescute. incapacitatea inimii de a asigura debitul circulator necesar acoperirii nevoilor metabolice tisulare sau aceasta se realizează numai în condițiile unei presiuni de umplere crescute.

Definiție clinicăDefiniție clinică: sdr clinic caracterizat prin anomalii ale funcției VS și ale reglării neurohormonale, însoțite de intoleranță la efort, retenție lichidiană și scăderea supraviețuirii.: sdr clinic caracterizat prin anomalii ale funcției VS și ale reglării neurohormonale, însoțite de intoleranță la efort, retenție lichidiană și scăderea supraviețuirii.

Page 2: Curs 14 Semiologie Cardio

INSUFICIENTA CARDIACAINSUFICIENTA CARDIACA

DEFINIȚII, TERMENIDEFINIȚII, TERMENI

IC stângă: IC stângă: deficitul cordului stg, cu deficitul cordului stg, cu ↑ presiunii de umplere în VS, ↑ presiunii în AS și stază pulmonară.↑ presiunii de umplere în VS, ↑ presiunii în AS și stază pulmonară.

IC dreaptăIC dreaptă: deficitul funcțional al cordului drept, cu stază venoasă sistemică.: deficitul funcțional al cordului drept, cu stază venoasă sistemică.

IC globalăIC globală: presiuni de umplere crescute în ambii ventriculi.: presiuni de umplere crescute în ambii ventriculi.

IC anterogradăIC anterogradă: manifestările clinice determinate de scăderea DC.: manifestările clinice determinate de scăderea DC.

IC retrogradăIC retrogradă: manifestările date de creșterea presiunii venoase (pulmonare sau sistemice).: manifestările date de creșterea presiunii venoase (pulmonare sau sistemice).

Page 3: Curs 14 Semiologie Cardio

INSUFICIENTA CARDIACAINSUFICIENTA CARDIACA

DEFINIȚII, TERMENIDEFINIȚII, TERMENI

I ventriculară: I ventriculară: alterarea funcției miocardului ventricular.alterarea funcției miocardului ventricular.

I congestivăI congestivă: manifestări de congestie venoasă prin creșterea presiunii venoase periferice, cu/fără congestie pulmonară. : manifestări de congestie venoasă prin creșterea presiunii venoase periferice, cu/fără congestie pulmonară.

IC refractarăIC refractară: IC care nu se mai ameliorează sub tratament.: IC care nu se mai ameliorează sub tratament.

IC hipodiastolicăIC hipodiastolică: IC prin deficit de umplere cardiacă (PC, CMR).: IC prin deficit de umplere cardiacă (PC, CMR).

Page 4: Curs 14 Semiologie Cardio

INSUFICIENTA CARDIACAINSUFICIENTA CARDIACA

DEFINIȚII, TERMENIDEFINIȚII, TERMENI

IC sistolică: IC sistolică: afectarea ejecției sg (prin diminuarea contractilității), cu manifestări clinice date de diminuarea DC.afectarea ejecției sg (prin diminuarea contractilității), cu manifestări clinice date de diminuarea DC.

IC diastolicăIC diastolică: afectarea umplerii ventriculare (prin defect de relaxare în diastolă), urmată de creșterea presiunii venoase pulmonare sau sistemice.: afectarea umplerii ventriculare (prin defect de relaxare în diastolă), urmată de creșterea presiunii venoase pulmonare sau sistemice.

IC acutăIC acută: leziune cardiacă instalată brusc.: leziune cardiacă instalată brusc.

IC cronicăIC cronică: boală cardiacă cu evoluție cronică ce afectează progresiv funcția cardiacă.: boală cardiacă cu evoluție cronică ce afectează progresiv funcția cardiacă.

Page 5: Curs 14 Semiologie Cardio

INSUFICIENTA CARDIACAINSUFICIENTA CARDIACA

DEFINIȚII, TERMENIDEFINIȚII, TERMENI

IC cu debit mic: IC cu debit mic: în majoritatea bolilor cardiace, caracterizată prin vasoconstricție, extremități reci, paloare, cianoză.în majoritatea bolilor cardiace, caracterizată prin vasoconstricție, extremități reci, paloare, cianoză.

IC cu debit crescutIC cu debit crescut: unele condiții clinice - tireotoxicoza, beri-beri, fistule av, b Paget, anemie, sarcină; extremități calde, presiunea pulsului mărită sau normală.: unele condiții clinice - tireotoxicoza, beri-beri, fistule av, b Paget, anemie, sarcină; extremități calde, presiunea pulsului mărită sau normală.

Page 6: Curs 14 Semiologie Cardio

INSUFICIENTA CARDIACAINSUFICIENTA CARDIACAETIOPATOGENIEETIOPATOGENIE

Factorii cauzali - Factorii cauzali - stările patologice care determină disfuncția cardiacă. Sunt greu de îndepărtat.stările patologice care determină disfuncția cardiacă. Sunt greu de îndepărtat.

Factorii precipitanți - Factorii precipitanți - intervin pe parcursul bolii și o agravează. Pot fi identificați și corectați.intervin pe parcursul bolii și o agravează. Pot fi identificați și corectați.

Factorii cauzali (primari) ai ICFactorii cauzali (primari) ai IC Factorii precipitanţi (agravanţi) ai ICFactorii precipitanţi (agravanţi) ai IC

Suprasolicitarea fizică a cordului: Suprasolicitarea fizică a cordului: stenoze valvulare, creşteri tensionale, stenoze valvulare, creşteri tensionale, insuficienţe valvulare, şunturi insuficienţe valvulare, şunturi intracardiace, şunturi extracardiaceintracardiace, şunturi extracardiaceScăderea eficienţei contracţiei: infarctul Scăderea eficienţei contracţiei: infarctul miocardic, cardiomiopatiimiocardic, cardiomiopatiiÎmpiedicarea umplerii cardiace: Împiedicarea umplerii cardiace: cardiomiopatii restrictive, pericardite cardiomiopatii restrictive, pericardite constrictive sau exudative, mixom atrial, constrictive sau exudative, mixom atrial, tahiaritmii cu frecvenţe maritahiaritmii cu frecvenţe mari

Cardiaci: inflamaţii (endocardite, Cardiaci: inflamaţii (endocardite, miocardite), droguri inotrop-negative, miocardite), droguri inotrop-negative, ischemie miocardică, tulburări de ritm sau ischemie miocardică, tulburări de ritm sau de conducere, leziuni mecanice acutede conducere, leziuni mecanice acuteExtracardiaci: creşterea tensiunii Extracardiaci: creşterea tensiunii arteriale sistemice sau pulmonare, arteriale sistemice sau pulmonare, creşterea volemiei, sindroame creşterea volemiei, sindroame hiperkinetice (febră, anemie, hiperkinetice (febră, anemie, tireotoxicoză), necomplianţa pacientuluitireotoxicoză), necomplianţa pacientului

Page 7: Curs 14 Semiologie Cardio

INSUFICIENTA CARDIACAINSUFICIENTA CARDIACAFIZIOPATOLOGIEFIZIOPATOLOGIE

Principala funcție a cordului este dePrincipala funcție a cordului este de pompă pompă și se exprimă prinși se exprimă prin DEBITUL CARDIAC. DEBITUL CARDIAC.

Parametrii determinanți ai DC:Parametrii determinanți ai DC:

– Frecvența cardiacăFrecvența cardiacă

– PresarcinaPresarcina

– PostcarcinaPostcarcina

– ContractilitateaContractilitatea

Page 8: Curs 14 Semiologie Cardio

INSUFICIENTA CARDIACAINSUFICIENTA CARDIACA

FIZIOPATOLOGIEFIZIOPATOLOGIE

FC: FC: •modalitatea principală de modalitatea principală de ↑ a ↑ a DC, dar cu DC, dar cu ↑ MVO↑ MVO22

•FC mari afectează umplerea FC mari afectează umplerea ventriculară prin scurtarea ventriculară prin scurtarea diastoleidiastolei

Presarcina: Presarcina: •Tensiunea parietală de la Tensiunea parietală de la sfârșitul diastoleisfârșitul diastolei•Depinde de VTD, PTD și Depinde de VTD, PTD și complianța ventricularăcomplianța ventriculară•Alterarea unuia dintre acești Alterarea unuia dintre acești parametri crește presarcina parametri crește presarcina → ↑ → ↑ forței de contracție și a DC (cf forței de contracție și a DC (cf legii Frank Starling)legii Frank Starling)

Page 9: Curs 14 Semiologie Cardio

INSUFICIENTA CARDIACAINSUFICIENTA CARDIACA

FIZIOPATOLOGIEFIZIOPATOLOGIE

Postsarcina: Postsarcina: •Tensiunea parietală sistolică Tensiunea parietală sistolică dezvoltată pentru a învinge dezvoltată pentru a învinge rezistența la curgere a sgrezistența la curgere a sg•Rezistența e dată de: Rezistența e dată de: complianța vaselor mari, complianța vaselor mari, rezistența arteriolară, volumul și rezistența arteriolară, volumul și vâscozitatea sg.vâscozitatea sg.•↓ ↓ postsarcinii ↑ ejecția postsarcinii ↑ ejecția ventriculară și deci DCventriculară și deci DC

Contractilitatea: Contractilitatea: •Proprietatea fibrei musculare Proprietatea fibrei musculare de a se scurta generând de a se scurta generând presiunepresiune•Este influențată de tonusul Este influențată de tonusul simpatic, substanțe inotrope si simpatic, substanțe inotrope si concentrația Ca intracelularconcentrația Ca intracelular

Page 10: Curs 14 Semiologie Cardio

INSUFICIENTA CARDIACAINSUFICIENTA CARDIACA

FIZIOPATOLOGIEFIZIOPATOLOGIE

Factorii etiologici acționează negativ asupra parametrilor menționați: FC, Factorii etiologici acționează negativ asupra parametrilor menționați: FC, presarcina, postsarcina, contractilitateapresarcina, postsarcina, contractilitatea

Page 11: Curs 14 Semiologie Cardio

INSUFICIENTA CARDIACAINSUFICIENTA CARDIACA

FIZIOPATOLOGIEFIZIOPATOLOGIE

Factorii etiologici acționează negativ asupra parametrilor menționați: Factorii etiologici acționează negativ asupra parametrilor menționați: FC, presarcina, postsarcina, contractilitateaFC, presarcina, postsarcina, contractilitatea

Activarea mecanismelor compensatorii:Activarea mecanismelor compensatorii:• SNS SNS • SRAASRAA• ANPANP• BNP BNP • Vasopresină Vasopresină

Hipertrofie și dilatație cardiacăHipertrofie și dilatație cardiacăRedistribuția DC spre orgnele preferențiale: cord, creier, rinichiRedistribuția DC spre orgnele preferențiale: cord, creier, rinichi

Modificări metabolice tisulare prin hipoxie cronicăModificări metabolice tisulare prin hipoxie cronică

Page 12: Curs 14 Semiologie Cardio

INSUFICIENTA CARDIACAINSUFICIENTA CARDIACA

FIZIOPATOLOGIEFIZIOPATOLOGIE

Page 13: Curs 14 Semiologie Cardio

INSUFICIENTA CARDIACAINSUFICIENTA CARDIACAFIZIOPATOLOGIEFIZIOPATOLOGIE

Alterarea contractilității Alterarea contractilității → → disfuncție sistolicădisfuncție sistolică (ex infarct miocardic, cardiomiopatii) (ex infarct miocardic, cardiomiopatii)

Scăderea complianței ventriculare → Scăderea complianței ventriculare → disfuncție diastolicădisfuncție diastolică (ex CMR, PC) (ex CMR, PC)

Frecvent - Frecvent - disfuncție mixtădisfuncție mixtă

Page 14: Curs 14 Semiologie Cardio

INSUFICIENTA CARDIACAINSUFICIENTA CARDIACATABLOU CLINICTABLOU CLINIC

1. INSUFICIENȚA CARDIACĂ STÂNGĂ1. INSUFICIENȚA CARDIACĂ STÂNGĂ

Dispneea - Dispneea - simptom dominantsimptom dominant– Prin Prin ↑ PCP; la PCP ↑ PCP; la PCP >> 30 mmHg apare EPA 30 mmHg apare EPA– Este direct prop cu severitatea ICEste direct prop cu severitatea IC– Clasificarea NYHAClasificarea NYHA– Dispneea de repausDispneea de repaus– Ortopneea Ortopneea – EPAEPA

TuseaTusea

HemoptiziaHemoptizia

AsteniaAstenia

Respirația Cheyne-StokesRespirația Cheyne-Stokes

Page 15: Curs 14 Semiologie Cardio

INSUFICIENTA CARDIACAINSUFICIENTA CARDIACATABLOU CLINICTABLOU CLINIC

1. INSUFICIENȚA CARDIACĂ STÂNGĂ1. INSUFICIENȚA CARDIACĂ STÂNGĂ

Ex clinic Ex clinic

Ex general:Ex general:– Ortopnee, paloare, cianoză, transpirații, Ortopnee, paloare, cianoză, transpirații, ↑ G↑ G– Pulmonar: raluri subcrepitante bazal, submatitatePulmonar: raluri subcrepitante bazal, submatitate

Ex cordului:Ex cordului:– Tahicardie, șoc apexian deplasat la stg și în jos, Tahicardie, șoc apexian deplasat la stg și în jos, ↑ matității cardiace (nu în CMR, PC, CMH)↑ matității cardiace (nu în CMR, PC, CMH)– Z3, SS de IM organo-funcțională, Z2P accentuatZ3, SS de IM organo-funcțională, Z2P accentuat– TA mică, puls diminuat sau alternantTA mică, puls diminuat sau alternant

Page 16: Curs 14 Semiologie Cardio

INSUFICIENTA CARDIACAINSUFICIENTA CARDIACATABLOU CLINICTABLOU CLINIC

2. INSUFICIENȚA CARDIACĂ DREAPTĂ2. INSUFICIENȚA CARDIACĂ DREAPTĂ

Simptome:Simptome:– Det de staza sistemică: hepatalgii, balonări, grețuri, anorexieDet de staza sistemică: hepatalgii, balonări, grețuri, anorexie– Astenie, oligurie, dispneeAstenie, oligurie, dispnee

Ex general:Ex general:– Cianoză rece, generalizată, edeme declive sau generalizate, subicter/icterCianoză rece, generalizată, edeme declive sau generalizate, subicter/icter– Hepatomegalie de stază moale, dureroasă, margini rotunjite; la dezv fibrozei - consistență fermăHepatomegalie de stază moale, dureroasă, margini rotunjite; la dezv fibrozei - consistență fermă– Revărsate pleurale, peritoneal, pericardicRevărsate pleurale, peritoneal, pericardic– Jugulare turgideJugulare turgide

Ex cordului:Ex cordului:– Pulsații VD epigastrice (Harzer), deplasarea șocului apexianPulsații VD epigastrice (Harzer), deplasarea șocului apexian– Galop VD, SS de ITGalop VD, SS de IT

Page 17: Curs 14 Semiologie Cardio

INSUFICIENTA CARDIACAINSUFICIENTA CARDIACATABLOU CLINICTABLOU CLINIC

3. INSUFICIENȚA CARDIACĂ GLOBALĂ3. INSUFICIENȚA CARDIACĂ GLOBALĂ

Simptome:Simptome:– Ale ambelor formeAle ambelor forme– Odată cu instalarea IC dr dispneea se poate amelioraOdată cu instalarea IC dr dispneea se poate ameliora

Afecțiuni cu IC globală de la început: miocardite, CMAfecțiuni cu IC globală de la început: miocardite, CM

IC dr izolată: CPC, HTPP, valvulopatii ale inimii drepteIC dr izolată: CPC, HTPP, valvulopatii ale inimii drepte

Cel mai frecvent - IC stg ulterior cu decompensare globalăCel mai frecvent - IC stg ulterior cu decompensare globală

Page 18: Curs 14 Semiologie Cardio

INSUFICIENTA CARDIACAINSUFICIENTA CARDIACAEXAMENE PARACLINICEEXAMENE PARACLINICE

Ex radiologic toracic:Ex radiologic toracic:– Cardiomegalie; cord normal în IC diastolică sau în CMR, PCCardiomegalie; cord normal în IC diastolică sau în CMR, PC– Staza pulmonară: accentuarea desenului venos, predominant subclavicular (liniile Sylla), imagini reticulare, linii Kerley B, edem alveolar (opacități alveolare confluente cu aspect de ”aripi de liliac”)Staza pulmonară: accentuarea desenului venos, predominant subclavicular (liniile Sylla), imagini reticulare, linii Kerley B, edem alveolar (opacități alveolare confluente cu aspect de ”aripi de liliac”)– Diam AP dr: semn de HTPDiam AP dr: semn de HTP

ECG:ECG:– Modif nespecifice, sugereaza etiologiaModif nespecifice, sugereaza etiologia

EcocardiografiaEcocardiografia

Det presiunii venoase: Det presiunii venoase: cu manometrul Claude. VN: 9-12 cm Hcu manometrul Claude. VN: 9-12 cm H22OO

Explorări izotopice: Explorări izotopice: fcț sistolică, diastolicăfcț sistolică, diastolică

Cateterism cardiac, angiocardiografia - Cateterism cardiac, angiocardiografia - în eventualitatea unei intervenții în eventualitatea unei intervenții

Page 19: Curs 14 Semiologie Cardio

INSUFICIENTA CARDIACAINSUFICIENTA CARDIACACOMPLICAȚIICOMPLICAȚII

Insuficiențe de organ (rinichi, ficat, creier), tromboze, necroze (cerebral, coronar, mezenteric)Insuficiențe de organ (rinichi, ficat, creier), tromboze, necroze (cerebral, coronar, mezenteric)

Tromboze, embolii sistemice sau pulmonareTromboze, embolii sistemice sau pulmonare

Ciroza hepatica de cauză cardiacăCiroza hepatica de cauză cardiacă

Infecții pulmonareInfecții pulmonare

Aritmii, MSAritmii, MS

Cașexie cardiacăCașexie cardiacă

Diselectrolitemii Diselectrolitemii

Page 20: Curs 14 Semiologie Cardio

INSUFICIENTA CARDIACAINSUFICIENTA CARDIACA

Page 21: Curs 14 Semiologie Cardio

EXAMENUL ARTERELOREXAMENUL ARTERELOR

DETERMINAREA TENSIUNII ARTERIALEDETERMINAREA TENSIUNII ARTERIALE

Page 22: Curs 14 Semiologie Cardio

EXAMENUL ARTERELOREXAMENUL ARTERELOR

DETERMINAREA TENSIUNII ARTERIALEDETERMINAREA TENSIUNII ARTERIALE

TA diferențială între brațe TA diferențială între brațe >> 10 mmHg → obstrucții de A subclaviculară sau trunchi brahiocefalic sau furt vertebral 10 mmHg → obstrucții de A subclaviculară sau trunchi brahiocefalic sau furt vertebral

TA se det și la mb inf: coapse, gambeTA se det și la mb inf: coapse, gambe

TAS la mb inf este TAS la mb inf este >> ca TAS la mb sup cu ca TAS la mb sup cu pânăpână la 20 mmHg la 20 mmHg

TAD este similară la mb sup și infTAD este similară la mb sup și inf

În IAo TAS la A poplitee În IAo TAS la A poplitee >> cu cu peste peste 20 mmHg ca la braț (semnul Hill)20 mmHg ca la braț (semnul Hill)

TAS la mb inf TAS la mb inf << ca la mb sup: CoAo, BAP ca la mb sup: CoAo, BAP

Page 23: Curs 14 Semiologie Cardio

EXAMENUL ARTERELOREXAMENUL ARTERELOR

DETERMINAREA TENSIUNII ARTERIALE LA MB INFDETERMINAREA TENSIUNII ARTERIALE LA MB INF

Page 24: Curs 14 Semiologie Cardio

EXAMENUL ARTERELOREXAMENUL ARTERELOR

EXAMINAREA ARTERELOR SUPERFICIALEEXAMINAREA ARTERELOR SUPERFICIALE

Extremitatea cefalică:Extremitatea cefalică:– A carotidăA carotidă– A facialăA facială– A temporalăA temporală

Membre superioare:Membre superioare:– A brahialăA brahială– A radialăA radială– A cubitalăA cubitală

Membre inferioare:Membre inferioare:– A popliteeA poplitee– A tibială posterioarăA tibială posterioară– A pedioasăA pedioasă

Page 25: Curs 14 Semiologie Cardio

EXAMENUL ARTERELOREXAMENUL ARTERELOR

INSPECȚIEINSPECȚIE

Pulsații ale arterelor mari superficiale sincrone cu cordulPulsații ale arterelor mari superficiale sincrone cu cordul

””Dansul arterial”: pulsații arteriale ample; în IAo, bradicardii importante, ats (prin creșterea rigidității). Ex la carotideDansul arterial”: pulsații arteriale ample; în IAo, bradicardii importante, ats (prin creșterea rigidității). Ex la carotide

””Semnul cordonului de sonerie”: traseu sinuos al arterelor cu pulsații ample. În b Horton se asociază și durere.Semnul cordonului de sonerie”: traseu sinuos al arterelor cu pulsații ample. În b Horton se asociază și durere.

Uneori - anevrisme arteriale superficialeUneori - anevrisme arteriale superficiale

Page 26: Curs 14 Semiologie Cardio

EXAMENUL ARTERELOREXAMENUL ARTERELOR

PALPAREPALPARE

Normal: elastice, se deprimă la compresiuneNormal: elastice, se deprimă la compresiune

În ats - greu compresibile (”în pană de gâscă”)În ats - greu compresibile (”în pană de gâscă”)

Anevrisme arteriale: palpare de dilatații pulsatileAnevrisme arteriale: palpare de dilatații pulsatile

””Tril arterial”: echivalent palpator al suflului arterial, reprezintă vibrația sistolică a peretelui arterialTril arterial”: echivalent palpator al suflului arterial, reprezintă vibrația sistolică a peretelui arterial

Page 27: Curs 14 Semiologie Cardio

EXAMENUL ARTERELOREXAMENUL ARTERELOR

PULSUL ARTERIAL = unda care se palpează la nivelul arterelor ca urmare a activității cardiacePULSUL ARTERIAL = unda care se palpează la nivelul arterelor ca urmare a activității cardiace

Factorii determinanți ai caracterelor pulsului arterial:Factorii determinanți ai caracterelor pulsului arterial:– Volumul-bătaie al VSVolumul-bătaie al VS– Viteza de ejecțieViteza de ejecție– Complianța sistemului arterialComplianța sistemului arterial– Combinația dintre undele de presiune anterograde și reflectate asupra peretelui arterialCombinația dintre undele de presiune anterograde și reflectate asupra peretelui arterial

Page 28: Curs 14 Semiologie Cardio

EXAMENUL ARTERELOREXAMENUL ARTERELOR

SFIGMOGRAMA CAROTIDIANĂ = înregistrarea pulsului carotidian prin SFIGMOGRAMA CAROTIDIANĂ = înregistrarea pulsului carotidian prin metoda mecanograficămetoda mecanografică

Panta ascendentă (anacrotă)Panta ascendentă (anacrotă)

Panta descendentăPanta descendentă

Incizura dicrotăIncizura dicrotă

Page 29: Curs 14 Semiologie Cardio

EXAMENUL ARTERELOREXAMENUL ARTERELORCARACTERISTICILE PULSULUI ARTERIAL CARACTERISTICILE PULSULUI ARTERIAL

1. Frecvența:1. Frecvența:– N: 60 - 100/min; tahicardie: N: 60 - 100/min; tahicardie: >> 100/min; bradicardie: 100/min; bradicardie: << 60/min 60/min– Situații cu frecvență crescută a pulsului: efort fizic, emoții, sarcină, stări febrile (la 1Situații cu frecvență crescută a pulsului: efort fizic, emoții, sarcină, stări febrile (la 1 oo - ↑ cu 10 - 12/min), endocardite, pericardite, miocardite - creștere mai mare a F - ↑ cu 10 - 12/min), endocardite, pericardite, miocardite - creștere mai mare a F– În FiA, FlA - deficit de pulsÎn FiA, FlA - deficit de puls– Bradicardie: blocuri av, miocardite, difterieBradicardie: blocuri av, miocardite, difterie

2. Regularitatea sau ritmicitatea:2. Regularitatea sau ritmicitatea:– N: regulatN: regulat– Neregulat: FiA, FlA, aritmie atrială haoticăNeregulat: FiA, FlA, aritmie atrială haotică– ES -”bătăi premature”ES -”bătăi premature”– Neregulat prin absența unor bătăi: BAV gr IINeregulat prin absența unor bătăi: BAV gr II

Page 30: Curs 14 Semiologie Cardio

EXAMENUL ARTERELOREXAMENUL ARTERELORCARACTERISTICILE PULSULUI ARTERIAL CARACTERISTICILE PULSULUI ARTERIAL

3. Simetria și sincronismul:3. Simetria și sincronismul:– N: pulsațiile de ambele părți sunt simetrice și survin concomitent (sincrone)N: pulsațiile de ambele părți sunt simetrice și survin concomitent (sincrone)– Diminuarea pulsațiilor de partea afectată = asimetrieDiminuarea pulsațiilor de partea afectată = asimetrie– Întârzierea apariției pulsului = asincronism. Ex: anevrism de Ao, compresiuni arteriale prin tumori sau adenopatii Întârzierea apariției pulsului = asincronism. Ex: anevrism de Ao, compresiuni arteriale prin tumori sau adenopatii

4. Volumul sau amplitudinea:4. Volumul sau amplitudinea:– Dependent de Volumul Sistolic și de TA diferențialăDependent de Volumul Sistolic și de TA diferențială– ””pulsus magnus” = puls cu volum crescut: IAo, BAV cu bradicardie, PCA, fistulă avpulsus magnus” = puls cu volum crescut: IAo, BAV cu bradicardie, PCA, fistulă av– ””pulsus parvus”= puls cu volum redus: SAo, SM severă, IC, colaps (stări cu DC redus)pulsus parvus”= puls cu volum redus: SAo, SM severă, IC, colaps (stări cu DC redus)

Page 31: Curs 14 Semiologie Cardio

EXAMENUL ARTERELOREXAMENUL ARTERELORCARACTERISTICILE PULSULUI ARTERIAL CARACTERISTICILE PULSULUI ARTERIAL

5. Tensiunea sau duritatea:5. Tensiunea sau duritatea:– Dată de presiunea necesară pentru comprimarea arterei; depinde de TAD Dată de presiunea necesară pentru comprimarea arterei; depinde de TAD – Pulsul dur (”pulsus durus”): stări cu TAD mare (GN, sarcină)Pulsul dur (”pulsus durus”): stări cu TAD mare (GN, sarcină)– Pulsul poale (”pulsus mollis”): stări cu DC redus (IC, colaps), anemii, febrăPulsul poale (”pulsus mollis”): stări cu DC redus (IC, colaps), anemii, febră– Artere necompresibile: vârstnici, prin atsArtere necompresibile: vârstnici, prin ats

6. Celeritatea sau viteza de ascensiune:6. Celeritatea sau viteza de ascensiune:– Depinde de TA diferențialăDepinde de TA diferențială– Viteză rapidă de ascensiune a undei - stări hiperdinamice: IAo, fistulă av, PCA, anemii, b Paget, ciroză hepaticăViteză rapidă de ascensiune a undei - stări hiperdinamice: IAo, fistulă av, PCA, anemii, b Paget, ciroză hepatică– Viteză redusă de ascensiune: SAoViteză redusă de ascensiune: SAo

Page 32: Curs 14 Semiologie Cardio

EXAMENUL ARTERELOREXAMENUL ARTERELOR

TIPURI DE PULS TIPURI DE PULS

SAo: SAo:

””parvus et tardus” = parvus et tardus” = amplitudine și V de amplitudine și V de ascensiune ascensiune ↓, aspect de ↓, aspect de platouplatou

Normal: Normal:

Page 33: Curs 14 Semiologie Cardio

EXAMENUL ARTERELOREXAMENUL ARTERELOR

TIPURI DE PULS TIPURI DE PULS

IAo: IAo:

””celer et altus” (pulsul celer et altus” (pulsul Corrigan) = amplitudine Corrigan) = amplitudine mare, ascensiune mare, ascensiune sistolică rapidă, cădere sistolică rapidă, cădere în diastolăîn diastolă

Normal: Normal:

Page 34: Curs 14 Semiologie Cardio

EXAMENUL ARTERELOREXAMENUL ARTERELOR

TIPURI DE PULS TIPURI DE PULS

CMHO: CMHO:

””bisferiens” (pulsul bisferiens” (pulsul dublu) = două unde în dublu) = două unde în sistolă; asociat cu sistolă; asociat cu dedublarea Z1dedublarea Z1

Normal: Normal:

Page 35: Curs 14 Semiologie Cardio

EXAMENUL ARTERELOREXAMENUL ARTERELOR

TIPURI DE PULS TIPURI DE PULS

DC redus: DC redus:

””dicrot” = două unde, a dicrot” = două unde, a doua după incizura doua după incizura dicrotă, fiind undă dicrotă dicrotă, fiind undă dicrotă amplă: septicemii, stări amplă: septicemii, stări de DC redusde DC redus

Normal: Normal:

Page 36: Curs 14 Semiologie Cardio

EXAMENUL ARTERELOREXAMENUL ARTERELOR

TIPURI DE PULS TIPURI DE PULS

Puls alternant:Puls alternant:

Succesiune regulată de Succesiune regulată de două unde, una mai două unde, una mai amplă, alta mai slabă, amplă, alta mai slabă, asociată cu alternanță asociată cu alternanță electrică (QRS mai electrică (QRS mai amplu urmat de QRS amplu urmat de QRS mai slabmai slab

Puls paradoxal (Kusmaul):Puls paradoxal (Kusmaul):

↓ ↓ TA în inspir față de expir cu TA în inspir față de expir cu >> 20 mmHg, cu dimiuarea până la 20 mmHg, cu dimiuarea până la dispariție a amplitudinii pulsului: dispariție a amplitudinii pulsului: tamponadă cardiacă, tamponadă cardiacă, pneumotorax, PC, pneumotorax, PC, tromboembolism severtromboembolism sever

Page 37: Curs 14 Semiologie Cardio

EXAMENUL ARTERELOREXAMENUL ARTERELORASCULTAȚIA ARTERELORASCULTAȚIA ARTERELOR

N: curgere laminară, fără sufluri. Suflurile arteriale pot fi:N: curgere laminară, fără sufluri. Suflurile arteriale pot fi:

Cu origine în artere:Cu origine în artere: – stenoze arterialestenoze arteriale ce det curgere turbulentă ce det curgere turbulentă

Se ascultă deasupra zonei de stenoză, iradiază pe vasSe ascultă deasupra zonei de stenoză, iradiază pe vas

Caracter de ejecțieCaracter de ejecție

Apar la stenoze peste 50%Apar la stenoze peste 50%

Intensitatea suflului nu este proporțională cu severitatea stenozei; la stenoze foarte strânse suflul nu se mai audeIntensitatea suflului nu este proporțională cu severitatea stenozei; la stenoze foarte strânse suflul nu se mai aude– Alte cauze de sufluri: Alte cauze de sufluri: anevrismeanevrisme, , fistule avfistule av, , CoAoCoAo

Propagate de la cord: Propagate de la cord: SAo, IAoSAo, IAo

Page 38: Curs 14 Semiologie Cardio

SDR DE ISCHEMIE PERIFERICĂ CRONICĂSDR DE ISCHEMIE PERIFERICĂ CRONICĂ

BOALA ARTERIALĂ PERIFERICĂBOALA ARTERIALĂ PERIFERICĂ

TROMBANGEITA OBLITERANTĂTROMBANGEITA OBLITERANTĂ

ARTERITA TAKAYASUARTERITA TAKAYASU

BOALA HORTONBOALA HORTON

ALTE VASCULITEALTE VASCULITE

Page 39: Curs 14 Semiologie Cardio

BOALA ARTERIALĂ PERIFERICĂBOALA ARTERIALĂ PERIFERICĂDefiniție: afecțiune determinată de progresia ats arterelor mari și mijlocii cu obliterarea acestora.Definiție: afecțiune determinată de progresia ats arterelor mari și mijlocii cu obliterarea acestora.

Factorii de risc - cei ai ats:Factorii de risc - cei ai ats:– FumatFumat– HTAHTA– DZDZ– HipercolesterolemieHipercolesterolemie– HiperfibrinogenemiaHiperfibrinogenemia– Proteina C reactivă crescutăProteina C reactivă crescută– HiperhomocisteinemiaHiperhomocisteinemia

Fiziopatologie: Fiziopatologie: dezechilibru între aportul redus de Odezechilibru între aportul redus de O 22 și substanțe nutritive la nivel muscular scheletic și cerere, mai ales la efort. și substanțe nutritive la nivel muscular scheletic și cerere, mai ales la efort.

Page 40: Curs 14 Semiologie Cardio

BOALA ARTERIALĂ PERIFERICĂBOALA ARTERIALĂ PERIFERICĂSIMPTOME:SIMPTOME:

Claudicația intermitentă Claudicația intermitentă = durere ca o crampă, constricție, greutate la gambă, coapsă, fesă, care duce la oprirea efortului, ceea ce ameliorează durerea. Localizare:= durere ca o crampă, constricție, greutate la gambă, coapsă, fesă, care duce la oprirea efortului, ceea ce ameliorează durerea. Localizare:– Fesă, șold, coapsă: obstrucția Ao sau a iliace; asocierea cu impotență sexuală și atrofie musculară a mb inf - sdr LericheFesă, șold, coapsă: obstrucția Ao sau a iliace; asocierea cu impotență sexuală și atrofie musculară a mb inf - sdr Leriche– Gambe: obstrucția a femurale sau popliteeGambe: obstrucția a femurale sau poplitee– Picior: a tibiale, a peronierăPicior: a tibiale, a peronieră– La mb superioare: a subclaviculară La mb superioare: a subclaviculară → umăr; a axilară → braț; a brahială → antebraț→ umăr; a axilară → braț; a brahială → antebraț– Ocluzia ACC sau ACE → claudicație de maseter sau temporalOcluzia ACC sau ACE → claudicație de maseter sau temporal

Durerea de repausDurerea de repaus - în ischemia critică: - în ischemia critică: permanentă, asociată cu parestezii, ameliorată în poziție declivăpermanentă, asociată cu parestezii, ameliorată în poziție declivă

Page 41: Curs 14 Semiologie Cardio

BOALA ARTERIALĂ PERIFERICĂBOALA ARTERIALĂ PERIFERICĂEXAMENUL FIZIC:EXAMENUL FIZIC:

Ex arterelor periferice: Ex arterelor periferice: palpare, ascultațiepalpare, ascultație

Teste de postură pt ischemia mb inf:Teste de postură pt ischemia mb inf: – Testul ischemiei de ridicare (Buerger)Testul ischemiei de ridicare (Buerger)– Testul de declivitate (Allen-Ratschow) și al reumplerii venoase: N: recolorare în 5 - 10 sec prin hiperemie și reumplere venoasă în 7 - 15 sec. In ischemie cronica timpii Testul de declivitate (Allen-Ratschow) și al reumplerii venoase: N: recolorare în 5 - 10 sec prin hiperemie și reumplere venoasă în 7 - 15 sec. In ischemie cronica timpii ↑↑– Nu au valoare în prezența insuficienței venoase croniceNu au valoare în prezența insuficienței venoase cronice

Artera afectatăArtera afectată Testul BuergerTestul Buerger Timpul de Timpul de recolorarerecolorare

Timpul de reumplere Timpul de reumplere venoasăvenoasă

Aorta, a. iliaceAorta, a. iliace Paloare pe tot membrul inferiorPaloare pe tot membrul inferior 20 – 25 sec20 – 25 sec Peste 30 secPeste 30 sec

A. femuraleA. femurale Paloare în ½ inferioară a Paloare în ½ inferioară a coapsei, gambe şi picioarecoapsei, gambe şi picioare

25 – 30 sec25 – 30 sec Peste 30 secPeste 30 sec

Arterele gambeiArterele gambei Paloarea picioruluiPaloarea piciorului 45 – 60 sec45 – 60 sec Peste 1 minutPeste 1 minut

A. tibială anterioarăA. tibială anterioară Paloarea porţiunii superioare a Paloarea porţiunii superioare a picioruluipiciorului

45 – 60 sec45 – 60 sec Peste 1 minutPeste 1 minut

A. tibială posterioarăA. tibială posterioară Paloarea călcâiuluiPaloarea călcâiului 45 – 60 sec45 – 60 sec Peste 1 minutPeste 1 minut

Page 42: Curs 14 Semiologie Cardio

BOALA ARTERIALĂ PERIFERICĂBOALA ARTERIALĂ PERIFERICĂEXAMENUL FIZIC:EXAMENUL FIZIC:

Teste de postură pt ischemia mb superioare:Teste de postură pt ischemia mb superioare: – Ridicarea deasupra capului + închiderea-deschiderea mâinilor de 10 oriRidicarea deasupra capului + închiderea-deschiderea mâinilor de 10 ori– Ischemie severă: paloarea întregii palmeIschemie severă: paloarea întregii palme– Ischemia unui teritoriu: paloare segmentarăIschemia unui teritoriu: paloare segmentară– Paloare la unul sau mai multe degete: obstrucție sub arcada palmarăPaloare la unul sau mai multe degete: obstrucție sub arcada palmară– Testul Allen:Testul Allen:

În obstrucția a radiale sau cubitale sub articulația pumnuluiÎn obstrucția a radiale sau cubitale sub articulația pumnului

– Testul de evidențiere a ischemiei în sdr de traversare toraco-brahială (Addson):Testul de evidențiere a ischemiei în sdr de traversare toraco-brahială (Addson): În sdr de defileu costo-clavicular: compresiunea a subclaviculare det dispariția pulsului la a radială, iar în regiunea supra sau subclaviculară se ascultă un suflu sau trilÎn sdr de defileu costo-clavicular: compresiunea a subclaviculare det dispariția pulsului la a radială, iar în regiunea supra sau subclaviculară se ascultă un suflu sau tril

Page 43: Curs 14 Semiologie Cardio

BOALA ARTERIALĂ PERIFERICĂBOALA ARTERIALĂ PERIFERICĂEXAMENUL FIZIC:EXAMENUL FIZIC:

Examinarea mb inferioare:Examinarea mb inferioare: – Atrofie musculară, dispariția pilozității, paloare, piele subțire și uscată, unghii îngroșate și friabileAtrofie musculară, dispariția pilozității, paloare, piele subțire și uscată, unghii îngroșate și friabile– Ischemie severă: tegumente reci peteșii, cianoză/paloare, ulcerații, gangrenă, mai ales în zone de presiune (fața Ischemie severă: tegumente reci peteșii, cianoză/paloare, ulcerații, gangrenă, mai ales în zone de presiune (fața

plantară a regiunii metatarsiene sau călcâi)plantară a regiunii metatarsiene sau călcâi)

Page 44: Curs 14 Semiologie Cardio

BAP – gangrena uscata

Page 45: Curs 14 Semiologie Cardio

BAP – atrofie si paloare tegumentara

Page 46: Curs 14 Semiologie Cardio

BOALA ARTERIALĂ PERIFERICĂBOALA ARTERIALĂ PERIFERICĂ

Stadializarea BAP - clasificarea Fontaine:Stadializarea BAP - clasificarea Fontaine:

Stadiul IStadiul I AsimptomaticAsimptomatic

Stadiul IIStadiul II Claudicaţie intermitentăClaudicaţie intermitentă

IIaIIa Claudicaţie la peste 200 mClaudicaţie la peste 200 m

II bII b Claudicaţie la mai puţin de 200 mClaudicaţie la mai puţin de 200 m

Stadiul III Stadiul III Durere de repaus şi nocturnăDurere de repaus şi nocturnă

Stadiul IVStadiul IV Gangrena, necrozaGangrena, necroza

Page 47: Curs 14 Semiologie Cardio

BOALA ARTERIALĂ PERIFERICĂBOALA ARTERIALĂ PERIFERICĂ

Categorii clinice de ischemie periferică cronicăCategorii clinice de ischemie periferică cronică

GradGrad CategorieCategorie Descriere clinicăDescriere clinică

00 Asimptomatic, dar cu modificări hemodinamiceAsimptomatic, dar cu modificări hemodinamice

II 11 Claudicaţie uşoarăClaudicaţie uşoară

22 Claudicaţie moderatăClaudicaţie moderată

33 Claudicaţie severăClaudicaţie severă

IIII 44 Durere de repausDurere de repaus

55 Pierderi tisulare mici: ulcer aton, gangrenă focalăPierderi tisulare mici: ulcer aton, gangrenă focală

IIIIII 66 Pierderi tisulare importante, deasupra articulaţiei Pierderi tisulare importante, deasupra articulaţiei tarsometatarsiene, ireversibiletarsometatarsiene, ireversibile

Page 48: Curs 14 Semiologie Cardio

BOALA ARTERIALĂ PERIFERICĂBOALA ARTERIALĂ PERIFERICĂEXPLORARE FUNCȚIONALĂ Și PARACLINICĂEXPLORARE FUNCȚIONALĂ Și PARACLINICĂ

Indexul de presiune sistolică sau indicele gleznă-braț:Indexul de presiune sistolică sau indicele gleznă-braț:

•Normal: Normal: >> 1 1•Ischemie: Ischemie: << 0,9 0,9•Ischemie simptomatică: 0,8 Ischemie simptomatică: 0,8 - 0,5- 0,5•Ischemie critică: Ischemie critică: << 0,5 0,5

Page 49: Curs 14 Semiologie Cardio

BOALA ARTERIALĂ PERIFERICĂBOALA ARTERIALĂ PERIFERICĂEXPLORARE FUNCȚIONALĂ Și PARACLINICĂEXPLORARE FUNCȚIONALĂ Și PARACLINICĂ

Testul de efort la covor rulantTestul de efort la covor rulant::– Distanța de claudicațieDistanța de claudicație– Distanța totală de mers până la durere severăDistanța totală de mers până la durere severă

Ultrasonografia Doppler duplexUltrasonografia Doppler duplex– Met noninvazivă cu cea mai mare acuratețe în evaluarea arterelor distaleMet noninvazivă cu cea mai mare acuratețe în evaluarea arterelor distale

Page 50: Curs 14 Semiologie Cardio

BOALA ARTERIALĂ PERIFERICĂBOALA ARTERIALĂ PERIFERICĂEXPLORARE FUNCȚIONALĂ Și PARACLINICĂEXPLORARE FUNCȚIONALĂ Și PARACLINICĂ

Angiografia cu substanță de contrastAngiografia cu substanță de contrast::

Stenoze multiple ale a Stenoze multiple ale a fem superficiale, fem superficiale, trunchiului trunchiului tibioperonier și a tibiale tibioperonier și a tibiale posterioarăposterioară

Page 51: Curs 14 Semiologie Cardio

TROMBANGEITA OBLITERANTĂTROMBANGEITA OBLITERANTĂ

Etiologie necunoscută, afectează a mijlocii și mici cu obliterarea lorEtiologie necunoscută, afectează a mijlocii și mici cu obliterarea lor

Poate prinde a mb inferioare, superioare, mai rar cerebrale, coronare, mezenterice, pulmonarePoate prinde a mb inferioare, superioare, mai rar cerebrale, coronare, mezenterice, pulmonare

Morfopatologic: tromboză obliterantă și infiltrat inflamator al peretelui vascularMorfopatologic: tromboză obliterantă și infiltrat inflamator al peretelui vascular

B tineri, sub 45 ani, fumătoriB tineri, sub 45 ani, fumători

Simptome: claudicație, durere de repaus, ulcere digitale, fenomene Raynaud, tromboflebite superficiale migratoriiSimptome: claudicație, durere de repaus, ulcere digitale, fenomene Raynaud, tromboflebite superficiale migratorii

Pulsații absente la a afectatePulsații absente la a afectate

Page 52: Curs 14 Semiologie Cardio

TROMBANGEITA OBLITERANTĂTROMBANGEITA OBLITERANTĂ

Leziuni asimetrice cianotice și necrotice Leziuni asimetrice cianotice și necrotice ale degetelor. Degetul V al piciorului drept ale degetelor. Degetul V al piciorului drept a fost amputata fost amputat

Page 53: Curs 14 Semiologie Cardio

ARTERITA TAKAYASUARTERITA TAKAYASU

Vasculită de cauză necunoscută care apare la persoane tinere și afectează aorta și ramurile ei principaleVasculită de cauză necunoscută care apare la persoane tinere și afectează aorta și ramurile ei principale

Femei, 25 aniFemei, 25 ani

Morfopatologic: infiltrate cu mononucleare în peretele vascular cu extensie în lumen, cu dezvoltare de stenoze vasculare și anevrismeMorfopatologic: infiltrate cu mononucleare în peretele vascular cu extensie în lumen, cu dezvoltare de stenoze vasculare și anevrisme

Simptome: claudicația, mai ales la mb superioareSimptome: claudicația, mai ales la mb superioare

Obiectiv: asimetrii de puls (”boala fără puls”), de TA, sufluri arterialeObiectiv: asimetrii de puls (”boala fără puls”), de TA, sufluri arteriale

Anevrisme - mai ales în porțiunea inițială a aorteiAnevrisme - mai ales în porțiunea inițială a aortei

Pot fi afectate a coronare, cerebrale, renale Pot fi afectate a coronare, cerebrale, renale → prognostic rezervat→ prognostic rezervat

Page 54: Curs 14 Semiologie Cardio

BOALA HORTONBOALA HORTON

Sau Sau arterita cu celule gigante a vârstniculuiarterita cu celule gigante a vârstnicului sau sau arterita cu celule gigantearterita cu celule gigante

Boală inflamatorie granulomatoasă ce afectează a de calibru mare sau mediu, la persoane peste 50 aniBoală inflamatorie granulomatoasă ce afectează a de calibru mare sau mediu, la persoane peste 50 ani

Clinic: cefalee, durere la nivelul scalpului și pe teritoriul a temporale, pierdere bruscă a vederii, durere la nivelul mușchilor masticațieiClinic: cefalee, durere la nivelul scalpului și pe teritoriul a temporale, pierdere bruscă a vederii, durere la nivelul mușchilor masticației

Răspunde la corticoterapieRăspunde la corticoterapie

Page 55: Curs 14 Semiologie Cardio

SDR DE ISCHEMIE PERIFERICĂ ACUTĂSDR DE ISCHEMIE PERIFERICĂ ACUTĂObstrucție acută a fluxului la mb sup sau inf cu apariție de leziuni musculare și cutanate acute. Severitatea lor depinde de localizarea ocluziei și de circulația colateralăObstrucție acută a fluxului la mb sup sau inf cu apariție de leziuni musculare și cutanate acute. Severitatea lor depinde de localizarea ocluziei și de circulația colaterală

Clinic: cei cinci ”p”:Clinic: cei cinci ”p”:– PainPain– PulselessnessPulselessness– PalorPalor– ParesthesiasParesthesias– ParalysiasParalysias

Cauze:Cauze:– Embolie arterială: FiA, valvulopatii, IC, CIC, HTA, infarct miocardic cu tromboză de VS, anevrism VS, embolii paradoxale prin DSA, mixom ASEmbolie arterială: FiA, valvulopatii, IC, CIC, HTA, infarct miocardic cu tromboză de VS, anevrism VS, embolii paradoxale prin DSA, mixom AS– Tromboza in situ: pe fondul unei BAP ats prin ruptura unei plăciTromboza in situ: pe fondul unei BAP ats prin ruptura unei plăci– Rar: disecție arterială, traumatismeRar: disecție arterială, traumatisme

Page 56: Curs 14 Semiologie Cardio

SDR RAYNAUDSDR RAYNAUDModificări de culoare temperatură locală care interesează degetele mâinilor simetric. Modificări de culoare temperatură locală care interesează degetele mâinilor simetric.

Apar în crize care evoluează în trei faze:Apar în crize care evoluează în trei faze:– Faza sincopală: expunere la rece (imersie în apă la 15-18Faza sincopală: expunere la rece (imersie în apă la 15-1800 timp de 15 - 30 min - paloare prin spasm arterial, durere și scăderea temperaturii locale timp de 15 - 30 min - paloare prin spasm arterial, durere și scăderea temperaturii locale– Faza asfixică: cianoză prin spasm și dilatarea venulelorFaza asfixică: cianoză prin spasm și dilatarea venulelor– Faza de hiperemie reactivă: eritroză prin dilatarea rețelei arteriolo-capilareFaza de hiperemie reactivă: eritroză prin dilatarea rețelei arteriolo-capilare

Page 57: Curs 14 Semiologie Cardio

SDR RAYNAUDSDR RAYNAUD

Page 58: Curs 14 Semiologie Cardio

SDR RAYNAUDSDR RAYNAUD

Sdr Raynaud: Sdr Raynaud: paloarea mâinii drepte paloarea mâinii drepte (boală de colagen)(boală de colagen)

Sdr Raynaud: sus: zone de paloare la Sdr Raynaud: sus: zone de paloare la expunere la rece; jos: faza cianotică la expunere la rece; jos: faza cianotică la stg comparativ cu colorație normală la drstg comparativ cu colorație normală la dr

Page 59: Curs 14 Semiologie Cardio

EXAMENUL VENELOREXAMENUL VENELORClinic se poate evalua sistemul venos superficial, prin inspecție, mai puțin palpare și ascultațieClinic se poate evalua sistemul venos superficial, prin inspecție, mai puțin palpare și ascultație

Se apreciază: gradul de umplere, circulația colaterală, aspecte patologice, pulsul venosSe apreciază: gradul de umplere, circulația colaterală, aspecte patologice, pulsul venos

Normal: rețea albăstruie vizibilă subcutanat, depresibilăNormal: rețea albăstruie vizibilă subcutanat, depresibilă

Gradul de umplere:Gradul de umplere:– Variabil: de la vene goale (aspect de șanțuri pe tegumente) la vene pline sau turgideVariabil: de la vene goale (aspect de șanțuri pe tegumente) la vene pline sau turgide– Turgescența poate fi Turgescența poate fi

Localizată (obstrucții localizateprin tromboză sau compresiune extrinsecă)Localizată (obstrucții localizateprin tromboză sau compresiune extrinsecă)

Generalizată: IC dreaptăGeneralizată: IC dreaptă

Turgescența jugularelor: I, II, IIITurgescența jugularelor: I, II, III

Page 60: Curs 14 Semiologie Cardio

EXAMENUL VENELOREXAMENUL VENELORCirculația colaterală:Circulația colaterală:

– Dezvoltarea unei rețele venoase între două teritorii venoase mari datorită obstrucției parțiale sau totale a unui trunchi venos (VCS, VCI, VP)Dezvoltarea unei rețele venoase între două teritorii venoase mari datorită obstrucției parțiale sau totale a unui trunchi venos (VCS, VCI, VP)

– Circulația de tip cavo-cav superiorCirculația de tip cavo-cav superior: obstr VCS - trei variante:: obstr VCS - trei variante:Obstrucție deasupra v azygosObstrucție deasupra v azygos: 1/3 sup torace, regiunea scapulară, rădăcina mb sup, cianoza pomeților, buzelor, urechilor, nasului, gâtului, umerilor, brațelor, edem ”în pelerină”, erupții peteșiale: 1/3 sup torace, regiunea scapulară, rădăcina mb sup, cianoza pomeților, buzelor, urechilor, nasului, gâtului, umerilor, brațelor, edem ”în pelerină”, erupții peteșiale

Obstrucție la locul vărsării v azygosObstrucție la locul vărsării v azygos: se adaugă stază limfatică și chilotorax drept: se adaugă stază limfatică și chilotorax drept

Obstrucție sub vărsarea v azygosObstrucție sub vărsarea v azygos: se adugă hepatomegalie, ascită, edeme la circulația de tip porto-cav superior: se adugă hepatomegalie, ascită, edeme la circulația de tip porto-cav superior

Page 61: Curs 14 Semiologie Cardio

EXAMENUL VENELOREXAMENUL VENELOR

Sdr de VCS: edem asimetric Sdr de VCS: edem asimetric al mâinilor (neo al mâinilor (neo bronhopulmonar cu bronhopulmonar cu compresiune de VCS)compresiune de VCS)

Page 62: Curs 14 Semiologie Cardio

EXAMENUL VENELOREXAMENUL VENELORCirculația colaterală:Circulația colaterală:

– Circulația de tip cavo-cav inferiorCirculația de tip cavo-cav inferior: compresiuni prin formațiuni abdominale sau din micul bazin; evidențiată pe flancuri și părțile laterale ale toracelui: compresiuni prin formațiuni abdominale sau din micul bazin; evidențiată pe flancuri și părțile laterale ale toracelui– Circulația de tip porto-cavCirculația de tip porto-cav: hipoplazie de venă portă și persistența permeabilității venei ombilicale: dilatarea v periombilicale și epigastrice, cu dispoziție radiară ”cap de meduză”, uneori cu suflu venos continuu: hipoplazie de venă portă și persistența permeabilității venei ombilicale: dilatarea v periombilicale și epigastrice, cu dispoziție radiară ”cap de meduză”, uneori cu suflu venos continuu– Circulația profundă de tip porto-cav superior și inferiorCirculația profundă de tip porto-cav superior și inferior: în HT portală, cu varice esofagiene, hemoroidale, anastomoză între venele renale și plexul venos retroperitoneal: în HT portală, cu varice esofagiene, hemoroidale, anastomoză între venele renale și plexul venos retroperitoneal

Page 63: Curs 14 Semiologie Cardio

EXAMENUL VENELOREXAMENUL VENELOR

Sdr de hipertensiune Sdr de hipertensiune portală: circulație portală: circulație colaterală colaterală abdominală, hernie abdominală, hernie ombilicalăombilicală

Page 64: Curs 14 Semiologie Cardio

EXAMENUL VENELOREXAMENUL VENELORVene de aspect patologic:Vene de aspect patologic:

– Varice superficialeVarice superficiale: vene dilatate la mb inf pe teritoriul safenei interne și externe: vene dilatate la mb inf pe teritoriul safenei interne și externe– LacisLacis: dilatații varicoase la baza toracelui la emfizematoși: dilatații varicoase la baza toracelui la emfizematoși– Semnul TurbanSemnul Turban: dilatații varicoase la baza toracelui la copii cu apenopatii mediastinale: dilatații varicoase la baza toracelui la copii cu apenopatii mediastinale– FlebitaFlebita: inflamația venelor superficiale; organizarea fibroasă a trombilor în timp și calcificarea lor - : inflamația venelor superficiale; organizarea fibroasă a trombilor în timp și calcificarea lor - flebolițifleboliți = formațiuni dure, ovalare, de 1 cm = formațiuni dure, ovalare, de 1 cm– ””flebita Mondorflebita Mondor” = flebita venei axilare superficiale: cordon roșu, dur, cald, dureros” = flebita venei axilare superficiale: cordon roșu, dur, cald, dureros– Trombozele venoase profundeTrombozele venoase profunde: edem al mf inf, cianotic, cu vene superficiale dilatate. Asocierea cu afectarea arterială = ”: edem al mf inf, cianotic, cu vene superficiale dilatate. Asocierea cu afectarea arterială = ”flegmatia coerulea dolensflegmatia coerulea dolens”: edem dur, cianotic, rece al mb inf”: edem dur, cianotic, rece al mb inf– Insuficiența venoasă cronicăInsuficiența venoasă cronică: dermita ocră, ulcere trofice : dermita ocră, ulcere trofice

Page 65: Curs 14 Semiologie Cardio

EXAMENUL VENELOREXAMENUL VENELOR

Varice mb inferioareVarice mb inferioare

Page 66: Curs 14 Semiologie Cardio

IVC=IVC= BoalBoalăă multifactorial multifactorialăă

Insuficienţă valvulară Afectarea peretelui

venos

Factori hormonali

Afectări articulare, malformaţii ale membrelor

inferioare

Viaţă sedentarăObezitate

Ereditate

Malformaţii vasculare

Ramelet AA. Phlebology: the Guide. Elsevier;1999.

FiziopatologiaFiziopatologia I I..VV..CC..

EXAMENUL VENELOREXAMENUL VENELOR

Page 67: Curs 14 Semiologie Cardio

Abenhaim L. Phlebology. 1999; 14 (suppl 1):1-126.

Clasa 0:

Clasa 1:

Clasa 2:

Clasa 3:

Clasa 4:

Clasa 5:

Clasa 6:

Clasificarea I.V.C. Clasificarea I.V.C. (CEAP)(CEAP)

SimptomeSimptome (tensiune în gambe, crampe musculare, parestezii), (tensiune în gambe, crampe musculare, parestezii), ffăărrăă semne vizibile/palpabile de boal semne vizibile/palpabile de boală ă venoasvenoasăă;;

Simptome şi vene telangiectazice sau reticulare;

Simptome şi vSimptome şi vene varicoase;ene varicoase;

Simptome şi edem;

Simptome şi mSimptome şi modificodificăări ri tegumentare superpozabile tegumentare superpozabile boli boliii venoasevenoase (ex(ex..: pigmenta: pigmentaţiiţii, eczem, eczemă, lipodermatosclerozăă, lipodermatoscleroză););

Simptome, modificările tegumentare menţionate şi ulceraţii vindecate;

Simptome, mSimptome, modificodificăăriri tegumentare tegumentare şişi ulcera ulceraţţii active.ii active.

EXAMENUL VENELOREXAMENUL VENELOR

Page 68: Curs 14 Semiologie Cardio

SStadiile CEAPtadiile CEAP

EXAMENUL VENELOREXAMENUL VENELOR

Page 69: Curs 14 Semiologie Cardio

EXAMENUL VENELOREXAMENUL VENELORPulsul venos:Pulsul venos:

– La nivelul venelor jugulare, dă informații privitoare la cordul dreptLa nivelul venelor jugulare, dă informații privitoare la cordul drept– ””a”: contracția atrialăa”: contracția atrială– ””c”: debutul contracției VD sau închiderea VTc”: debutul contracției VD sau închiderea VT– ””x”: sistola VD, golirea sg din v jugulare în ADx”: sistola VD, golirea sg din v jugulare în AD– ””v”: v”: ↑ presiunii în AD, deschiderea VT și începutul golirii AD în VD↑ presiunii în AD, deschiderea VT și începutul golirii AD în VD– ””y”: umplerea rapidă a VDy”: umplerea rapidă a VD

Page 70: Curs 14 Semiologie Cardio

EXAMENUL VENELOREXAMENUL VENELOR

Pulsul venos în IT:Pulsul venos în IT:– Creșterea presiunii venoase, unda ”v” proeminentă, ”y” adâncă și ”x” absentăCreșterea presiunii venoase, unda ”v” proeminentă, ”y” adâncă și ”x” absentă

Page 71: Curs 14 Semiologie Cardio

EXAMENUL VENELOREXAMENUL VENELOR

Pulsul venos în PC:Pulsul venos în PC:– ””y” adâncă urmtă de creștere bruscă a presiunii odată cu umplerea ventricularăy” adâncă urmtă de creștere bruscă a presiunii odată cu umplerea ventriculară

Page 72: Curs 14 Semiologie Cardio

EXAMENUL VENELOREXAMENUL VENELOR

Creșterea paradoxală a presiunii pulsului în PC, ST (semnul Kussmaul)Creșterea paradoxală a presiunii pulsului în PC, ST (semnul Kussmaul)

FiA: absența ”a” și ”x”FiA: absența ”a” și ”x”

Page 73: Curs 14 Semiologie Cardio

SEMIOLOGIA VASELOR LIMFATICESEMIOLOGIA VASELOR LIMFATICECapilarele limfatice: pereti subțiri ce permit accesul proteinelor și particulelor interstițiale Capilarele limfatice: pereti subțiri ce permit accesul proteinelor și particulelor interstițiale → se unesc în vase mai mari ce drenează în canalul toracic→ se unesc în vase mai mari ce drenează în canalul toracic

Limfedemul: primar sau secundarLimfedemul: primar sau secundar

Limfedemul primar: Limfedemul primar: – Prin agenzia, hipoplazia sau obstrucția vaselor limfaticePrin agenzia, hipoplazia sau obstrucția vaselor limfatice– Asocieri: sdr Turner, sdr Noonan (variant masculina a sdr Turner), sdr unghiilor galbene, limfangiectazia intestinală, limfangiomatozaAsocieri: sdr Turner, sdr Noonan (variant masculina a sdr Turner), sdr unghiilor galbene, limfangiectazia intestinală, limfangiomatoza– Mai frecvent la femeiMai frecvent la femei– Trei tipuri: Trei tipuri:

Limfedem congenitalLimfedem congenital (transmitere AD cu penetranță variabilă), apare imediat după naștere (transmitere AD cu penetranță variabilă), apare imediat după naștere

Limfedem precoceLimfedem precoce - la pubertate - la pubertate

Limfedem tardivLimfedem tardiv - după 35 ani - după 35 ani

Page 74: Curs 14 Semiologie Cardio

SEMIOLOGIA VASELOR LIMFATICESEMIOLOGIA VASELOR LIMFATICELimfedemul secundar: Limfedemul secundar:

– Prin lezarea canalelor limfatice: infecții bacteriene (streptococice), tbc, neoplazii (neo prostată, limfoame), filarioză, intervenții chirurgicale, radioterapiePrin lezarea canalelor limfatice: infecții bacteriene (streptococice), tbc, neoplazii (neo prostată, limfoame), filarioză, intervenții chirurgicale, radioterapie

Clinic:Clinic:– Nedureros în absența inflamației (limfangita), dar cu senzație de greutate în piciorNedureros în absența inflamației (limfangita), dar cu senzație de greutate în picior– La mb inf: inițial la picior, apoi progreseazăLa mb inf: inițial la picior, apoi progresează– În stadii precoce: moale, depresibil; ulterior: indurat, nedepresibilÎn stadii precoce: moale, depresibil; ulterior: indurat, nedepresibil– Tegumente palide, pori reliefați, cu aspect de ”șoric”Tegumente palide, pori reliefați, cu aspect de ”șoric”– Accentuat de ortostatism, efort fizic, inflamații, factori hormonali; redus de poziția proclivă și repausAccentuat de ortostatism, efort fizic, inflamații, factori hormonali; redus de poziția proclivă și repaus– Stadii tardive: ulcerații, limfangită, tulburări troficeStadii tardive: ulcerații, limfangită, tulburări trofice

Page 75: Curs 14 Semiologie Cardio

SEMIOLOGIA VASELOR LIMFATICESEMIOLOGIA VASELOR LIMFATICE

Sdr unghiilor galbeneSdr unghiilor galbene: limfedem + chilotorax recidivant + unghii galbene: limfedem + chilotorax recidivant + unghii galbene

LimfangiomLimfangiom: papule de culoare roșie pe suprafața zonei de limfedem: papule de culoare roșie pe suprafața zonei de limfedem

LimfangiosarcomLimfangiosarcom: maculă roșie-purpurică: maculă roșie-purpurică

Limfangiom chisticLimfangiom chistic: localizat latero-cervical, axilar, pelvin, inghinal, sacrat: localizat latero-cervical, axilar, pelvin, inghinal, sacrat