SISTEMUL MTM (Methods Time Measurement)

CURS 13

SISTEMUL MTM (Methods Time Measurement)

Procesele complexe de micare pot fi descrise prin cteva elemente de micare.

Prin descompunerea proceselor in elemente de micare se identifica rezerve care pot fi utilizate in scopul creterii productivitii muncii in cadrul unui sistem de lucru.

Elementele de micare stau la baza sistemului timpului prestabilit care este alctuit din instruciuni pentru analiza proceselor de micare si din tabele care indica valorile timpului. Avnd in vedere aceste instruciuni:

se vor imparti procesele de micare in elemente de micare standardizate;

se vor lua in considerare, la executarea micrii, caracteristicile si parametrii procesului (analiza procesului)

se vor asocia valorile timpului din tabele cu aceste elemente de micare.

Configurarea locului de munca pe principiul tehnicii micrii are la baza urmtoarele principii:

simplificarea micrilor rezulta din recunosterea si descompunerea elementelor dificile intr-un proces de micare;

optimizarea micrii cuprinde recunoaterea si eliminarea micrilor inutile si/sau prea intense intr-un proces de micare;

mecanizarea pariala si automatizarea permit creterea productivitii muncii peste limitele care pot fi atinse prin optimizarea muncii manuale.

Scopul utilizrii metodei MTM: Determinarea timpilor nominali, pentru secvenele de proces, total influenabile de ctre om

Analiza, evaluarea i mbuntirea metodelor de lucru.Prin cercetri s-a stabilit c activitile manuale sunt compuse, n procent de 90% din urmtoarele micri de baz (elementele de micare, conform procedeului MTM):

1. NTINDEREA MINII - reprezint micarea minii ctre un obiect al muncii.

2. ADUCEREA - reprezint deplasarea unui obiect al muncii cu ajutorul minii.

3. APUCAREA - reprezint ndoirea degetelor pentru prinderea unui obiect al muncii.

4. MBINAREA - reprezint asamblarea (prin introducere sau alturare) a obiectelor muncii.

5. ELIBERAREA - reprezint deschiderea degetelor care conineau obiectul muncii.

MTM este un procedeu care are la baza descompunerea proceselor manuale in componentele lor de baza. Fiecrei micri i se atribuie o valoare a timpului normal, aceasta fiind (pre)determinata prin valorile numerice nregistrate si prin clasele de mrimi de influenta.

NTINDEREA MINII

Intinderea minii reprezint micarea minii goale sau a degetelor spre un loc determinat sau nedeterminat - R (engleza: reach).

Mrimi de influenta: l .Lungimea deplasrii

2. Cazul de micare

3. Tipul de desfurare a micrii (codificare)

Cazurile de micare sunt determinate de gradul de control necesar pentru efectuarea micrii si care sunt in funcie de amplasamentul, forma si dimensiunile obiectului spre care se indreapta mana:

cazul A - Automat;

cazul B - Banal;

cazul C - Cutare (alegere);

cazul D - Delicat (periculos);

Cazul A consta in deplasarea minii sau a degetelor ctre un obiect amplasat intr-un loc fix, constant, foarte bine cunoscut sau care se afla in cealalt mana sau pe care se afla cealalt mana. De exemplu:

ntinderea minii spre sertarul mainii de cusut aflat la 20cm - R 20 A

ntinderea minii spre un reper aflat in cutia de alimentare plasat la 30cm - R 30 A

ntinde mana spre butonul de pornire al mainii (50 cm) - R 50 A

Cazul B consta in deplasarea minii sau a degetelor ctre un obiect, in general izolat, a crui amplasare poate varia uor de la un ciclu la altul. Pentru efectuarea cazului B este necesara participarea indirecta a privirii. De exemplu:

ntinderea minii spre un clete aezat undeva pe masa de lucru, la 38 cm - R 38 B

ntinderea minii spre un foarfece aezat pe maina de cusut la 32 cm - R 32 B

ntinderea minii spre o creta de pe masa de lucru, la 28 cm - R 28 B

Observaie:

este bine ca locurile de munca sa fie prevzute cu spatii bine delimitate pentru obiecte frecvent utilizate;

sa se incerce transformarea celorlalte cazuri de micare in A sau B (timp redus).

Cazul C consta in deplasarea minii sau a degetelor ctre un obiect amestecat cu altele identice sau diferite, astfel incat atingerea lui necesita o cutare si o selecionare.

Cazul C presupune respectarea a doua condiii:

1. obiectele sa nu fie ascunse, astfel incat alegerea si cutarea lor sa se fac numai cu privirea;

2. obiectele sa nu fie ncurcate sau agate unele de altele.

De asemenea nu trebuie sa fie amestecate mai mult de doua tipuri de obiecte, in caz contrar se recomanda schimbarea metodei de munca deoarece nu este raionala.

Cazul D consta in deplasarea minii sau a degetelor ctre un obiect izolat, foarte mic sau care necesita precauie sau precizie pentru a putea fi apucat. Sunt considerate piese foarte mici piesele care, pentru a putea fi apucate, necesita participarea directa a privirii.

Precauia poate fi necesara pentru a evita deteriorarea obiectelor sau rnirea minii.

APUCAREA

Apucarea reprezint micarea minii sau a degetelor pentru a avea in aa fel sub control una sau mai multe piese, incat sa poat fi efectuata urmtoarea micare de baza - G (engleza: grasp).

Mrimi de influenta: l. Natura obiectului

2. Poziia obiectului

3.Timpul de selecie

In funcie de factorii de influenta au fost stabilite cinci categorii de micri APUCA:

Gl - Apucare de culegere

G2 - Reapucare

G3 - Apucare de transfer

G4 - Apucare cu selecie

G5 - Apucare de contact

Micarea din categoria Gl consta in asigurarea controlului asupra obiectului, prin prinderea obiectului intre degete. In funcie de forma, dimensiunile si poziia obiectului exista urmtoarele cazuri:

Cazul G1A

Cazul G1B

Cazul G1C

Cazul G1A

consta in asigurarea controlului necesar asupra unui obiect izolat, de o dimensiune oarecare, prin simpla inchidere a degetelor

Cazul G1B

consta in asigurarea controlului necesar asupra unui obiect foarte mic sau a unui obiect plat care se afla pe o suprafata planaApucarea unui ac cu gmlie de pe o suprafa plan

Cazul G1C

consta in asigurarea controlului necesar asupra unui obiect cu seciune aproximativ cilindrica, care este in contact cu suprafaa pe care este aezat si cu o suprafaa laterala

In funcie de dimensiunile obiectului s-au stabilit trei clase ale micrii G l C.

Simbolul micriiDiametrul obiectului

G1C1( > 12 mm

G1C26 mm < ( (( 12 mm

G1C3( 25x25x25 mm

G4B6x6x3... 25x25x25 mm

G4C< 6x6x3 mm

De exemplu:

apucarea unui mosorel aflat in sertarul mainii printre alte obiecte - G4B

apucarea unui nasture mare aflat in cutie, printre ali nasturi - G4A

apucarea unui ac cu gmlie dintr-o cutie - G4C

apucarea unei etichete (firma) dintr-o grmada de pe masa mainii - G4B

In tabelul urmtor sunt prezentate normativele de timp pentru micarea APUCA (G)

CazulTMUDescrierea

G1A2Obiect izolat, usr de apucat prin simpla inchidere a degetelor

G1B3,5Obiect foarte mic sau plat de pe o suprafaa plana.

G1C17,3Obiect cilindric sau aproape cilindric, a crui apucare pe dedesubt sau lateral este mpiedicata de un obstacoldiametrul > 12 mm

G1C28,76 mm < diametrul < 12 mm

G1C310,8diametrul < 6 mm

G25,6Asigurarea unui control mai bun asupra obiectului fr a-i da drumul. Reapucarea prin mici micri ale degetelor.

G35,6Trecerea unui obiect dintr-o mana in cealalt (transfer)

G4A7,3Obiect amestecat cu altele astfel incat sa fie necesara o cutare si o alegere (selecie)diametrul > 25 mm

G4B9,16 mm < diametrul < 25 mm

G4C12,9diametrul < 6 mm

ADUCEREA

Aducerea reprezint deplasarea uneia sau a mai multor piese efectuata cu mana sau cu degetele ctre un loc determinat sau nedeterminat - M (engleza: move).Mrimi de influenta: l. Lungimea traseului

2. Cazul micrii (destinaia micrii)

3. Masa obiectului transportat

In funcie de destinaie au fost stabilite trei cazuri, determinate de gradul de control necesar pentru efectuarea micrii ADUCE:

cazul A Automat

cazul B - Banal

cazul C - Controlat

Cazul A consta in transportarea unui obiect, cu mana sau cu degetele, pana la un obstacol sau pana la cealalt mana.

De exemplu:

deplasarea mosorelului dintr-o mana in cealalt pe o distanta de 15 cm - M 15 A

nchiderea unui sertar pe distanta de 30 cm M 30 A

aducerea unui reper pana la un perete opritor pe o distanta de 26 cm - M 26 ACazul B consta in deplasarea unui obiect cu mana sau cu degetele, pana la un amplasament aproximativ sau nedefinit. Este cel mai frecvent caz de deplasare pentru care este bine sa se gseasc soluii de transformare in M-A.

De exemplu:

deplasarea unui foarfece pe distanta de 40 cm pentru a tia aa la maina de cusut

M 40 B

deplasarea unei placi de presare (2,5kg) pentru a o aeza peste un reper pe distanta de 25 cm - M 25 B 4

ndeprtarea deeurilor de pe o maina fixa de croit pe distanta de 20 cm - M 20 B

Cazul C consta in deplasarea unui obiect, cu mana sau cu degetele, pana la un amplasament fix. Obiectul transportat trebuie aezat intr-o anumita poziie fata de un alt obiect (urmeaz o micare de POTRIVIRE). De exemplu:

deplasarea unui mosorel pe distanta de 18 cm ctre suveica aflata in cealalt mana (urmeaz o imbinare) - M 18 C

deplasarea unei buci de cret pe lungimea de 30 cm pentru a marca exact poziia unui reper - M 30 C

aducerea unei inserii peste un reper pe distanta de 28 cm - M 28 C

MBINAREA

Imbinarea reprezint deplasarea degetelor sau a minii prin care doua sau mai multe obiecte sunt orientate, aliniate si angajate intr-o legtura fizica precis - P (engleza: position).

Mrimi de influenta: l. Clasa de ajustare

2. Condiii de simetrie

3. Dificultatea mbinrii

Imbinarea ncepe la un mare efort pentru control, definit printr-o precizie