PAGE 7

TEHNOLOGIA PROTEZELOR CURS 13

Montarea si fixarea modelelor in simulator (articulator)

Cu ajutorul reperelor din cabinet si a indicatiilor de pe fisa , tehnicianul va monta modelele intr-un simulator care sa fie capabil sa reproduca miscarile mandibulei.

Articulatoarele pot fi simple: ocluzoare =ocludatoare ce efectueaza doar miscarea de inchidere/deschidere.

Pot fi si articulatoare medii si programabile; acestea efectueaza o parte din miscarile mandibulei dar nu ale pacientului.

Pregatirea modelelor si reguli de montare-vezi PPA

Reducerea volumetrica a modelelor;

Centrarea intre bratele articulatorului;

Crearea de sisteme retentive;

Reguli de montare a modelelor in ocluzor vezi PPA.

Trasarea (transferarea) reperelor de pe sabloane pe modelele de lucru.

In colaborare cu medicul, tehnicianul va trasa aceste repere necesare pentru montarea dintilor: linia mediana, liniile caninilor, linia surasului (repere ce se traseaza pe soclul modelului).

Alte repere:

Planul de ocluzie va fi paralel cu nivelul de rezorbtie al crestei alveolare, mai aproape de mandibula.

Dupa indepartarea sabloanelor se traseaza mijlocul crestelor edentate care este prelungit distal si la nivelul soclurilor; de asemenea mijlocul crestei frontale.

In tehnica Gysi-Pedro Saizar, dupa montarea placutei metalice (ce reprezinta planul de orientare ocluzala), pe aceasta placuta se traseaza curbura vestibulara de la nivelul bordurii; de asemenea se traseaza linia mediana, liniile caninilor.

La nivelul curburii vestibulare vor fi plasate marginile incizale ale grupului frontal superior; acestea vor fi plasate pe un arc de cerc.

Etapa de machetare:

Alegerea dintilor;

Alegerea tehnicii de montare;

Confectionarea bazei machetei;

Montarea dintilor (reguli generale+individuale);

Alegerea dintilor se realizeaza dupa criterii antropometrice ce dau clinicianului datele necesare pentru a alege garnitura de dinti artificiali (marimea, forma, pozitia pe arcada, gradul de acoperire, gradul de inocluzie, gradul de vizibilitate de pe documente foto, culoarea dupa documente preextractionale).

Medicul le coroboreaza cu doleantele pacientului. Se realizeaza montari cu spatieri (treme, diasteme), vestibulo-pozitii sau oro-pozitii cu efect fizionomic deosebit ,montari atipice. Aceste solicitari sunt corelate cu dezideratele clasice (marime, culoare, forma).

Montarea dintilor in sens sagital-criterii:

Dupa forma nasului (Gerber); in sens M-D latimea incisivilor superiori sa fie cuprinsa in latimea nasului. Exista un instrument special numit alametru pentru a masura cei 4 incisivi.

Indicii lui Lee: din latimea piramidei nazale corespunde latimii incisivului central superior

Incisivii au rol in fizionomie si fonatie .

Alt criteriu de alegere a marimii dintilor frontali o reprezinta forma arcadei: ogivala, rotunda, parabola..

Incisivii se aleg dupa forma fetei (profil) pentru a realiza armonia dento-faciala (Williams). Profilul poate fi plan, convex.

Criteriul dupa forma fetei are o importanta istorica.

Criteriul de baza pentru alegerea dintilor artificiali este functie de personalitatea pacientului, varsta, sex.

Pot fi pacienti cu o personalitate viguroasa ce apatin temperamentului ferm, dinti cu unghiuri bine exprimate, cu un contur bine exprimat, robusti si cu aer rigid (la barbati).

Pot fi pacienti timizi (brevilini), la sexul feminin, cu unghuiri rotunjite, nu atat de bine exprimate, culori atenuate, in ansamblu relieful pe suprafata este convex.

Culoarea dintilor se alege functie de acesti factori: culori mai saturate pentru varsta a-3-a , cu margini incizale atenuate; culori deschise pentru varste medii si tineri, cu margini incizale prezente.

Culoarea se coreleaza cu cea a ochilor, a tenului, varsta.Culoarea se alege cu chei de culori, dupa documente foto, cu chei umezite.

Dintii nu au culoare unica; culoarea este diferita; la colet este mai saturata( galben), in 1/3 mijlocie alba+galben; in 1/3 incizala transparenta.

Functie de tipul constitutional :atletic =longilin=dinti dreptunghiulari.

Tipul picnic=dinti mai scurti.

Functie de personalitate : la sexul feminin apar spatieri, suprapuneri ale incisivului lateral peste canin. La sexul masculin, dintii sunt mult mai conturati , plasati in culoarul bucal, marginea incizala a dintilor frontali superiori este cu convexitatea in jos.

La tipul digestiv, marginea incizala este rectilinie.Traiectul concav apare la varstnici.

Fizionomia nesatisfacatoare accentueaza gradul de vizibilitate deoarece pune in evidenta segmentele distale ale arcadei.

Alegerea dintilor laterali este o etapa foarte importanta deoarece ei au un rol esential in stabilizarea , mentinerea protezei pe campul protetic. De raportul tripodic depinde stabilitatea protezei pe campul protetic.

Se aleg dintii laterali functie de repere si armonizat cu cei frontali.

Inaltimea dintilor laterali este din distanta dintre crestele alveolare din care se scad 2-3mm (baza machetei).

In sens V-O latimea dintilor laterali va fi in functie de latimea crestei edentate.

In practica vom controla regulile de montare.

Pentru dintii laterali mandibulari:

Regula verticalei:cuspizii linguali nu vor depasi verticala ridicata din linia oblica interna;

Regula lui Pound:fetele linguale nu vor depasi tangenta ce uneste fata meziala a caninului inferior cu marginea linguala a tubercului piriform.

Latimea in sens M-D va fi intre fata distala a caninului si prima parte a partii ascendente a crestei alveolare.

Nu se monteaza dinti pe zone biostatice (molarul 3). Se renunta uneori la molarul 2 (montare cu arcada scurtata).

Exista si un raport al lui Justi: din distanta intertuberozitara diametrul V-O al dintilor laterali va prezenta 1/17. Santul M-D va fi plasat pe mijlocul crestei.

Tipare de montare a dintilor laterali in sens M-D:

Ortognata(Gysi)-2 premolari+2molari;

Modificari: 2premolari+1molar,sau 2 premolari+1premolar+1premolar, sau in locul premolarilor+molarilor = 5 premolari.

In cazul crestelor alveolare ascendente tuberculiene , se scurteaza arcada pentru a stabiliza proteza.

Dintii laterali se aleg anatoformi.

Exceptional se aleg dinti speciali (Gerber=condiliformi) sub forma pistil-mojar. Pistilul este condilul si mojarul cavitatea glenoida.

Se aleg dinti Gysi pentru ocluzii incrucisate.

Dintii Sears prezinta un relief ocluzal atenuat sau fara relief ocluzal.Sunt dinti nonfunctionali si datorita dezechilibrului protezei prin glisaje mandibulare repetate nu asigura stabilitatea in centric a protezei totale.

Realizarea machetei:

Modelarea bazei din ceara calibrata roz:ceara de iarna /vara adaptata intim pe model (pe limitele campului protetic).

Pe aceasta baza se fixeaza un rulou in care vor fi fixati dintii.

Fixarea dintilor:

Pe baza reperelor de pe planul de orientare protetica si pe placuta metalica (Pedro Saizar) recurgem la reguli generale de montare a dintilor.

Reguli de montare a dintilor frontali:

Pentru frontali , dintii la maxilar se monteaza cu coletul pe creasta si marginea incizala in raport cu reperele trasate pe placuta. Aceasta montare este pentru edentatii recente.

Regula dintilor frontali: se monteaza in afara crestei (in consola), din ratiuni fizionomice (in pierderi osteoperiotsale medii si ascendente).

In sens transversal vor fi cuprinsi intre cele 2 repere canine.

In sens vertical marginea incizala nu contacteaza planul de orientare ocluzala de-a lungul intregii margini. Numai la nivelul incisivului central si a cuspudului caninului avem contacte cu planul de orientare ocluzala.Rezulta o treapta cu efect fizionomic foarte favorabil. Linia coletelor nu este restilinie ci ondulata.

In sens sagital frontalii fata vestibulara-vin in contact cu buza superioara refacand armonia, plenitudinea stabilitatea acesteia.

Fata orala are un relief anatoform cu rol in articularea fonemelor dentale (D, T).

Dintii frontali inferiori:se monteaza cu coletul pe creasta si marginea incizala usor vestibularizata respectand spatiul limbii , transmiterea fiziologica a presiunilor ocluzale buza inferioara-limba si respectand pozitia dintilor de-a lungul culoarului neutral.

Pot fi montati si in pozitia verticala sau in raport invers fata de dintii frontali, in anomalii dezvoltate in sens sagital.

Normal, contactul intre grupul incisiv se realizeaza numai la nivelul incisivilor centrali.

Din ratiuni de stabilitate ocluzie tripodica sau balansata- se recomanda ocluzie neutrala cu supraacoperire, cu inocluzie sagitala . Daca avem supraacoperire 0,5-1 mm inocluzia in sens sagital va fi de aceeasi marime, pentru a compensa curba Von SPEE.

Reguli generale pentru montarea dintilor laterali:

Se aleg dinti proportional cu latimea crestei edentate;

Se monteaza dintii pe mijlocul crestei edentate astfel incat santul M-D sa coincida cu mijlocul crestei edentate;

Se angreneaza 2 dinti maxilari cu 1 dinte mandibular (sau invers), cu exceptia incisivului central inferior si a molarului 3 superior care nu formeaza unitati masticatorii.

In sens vertical vom realiza contactul cuspid-fosa;

Pentru realizarea coincidentei RC=IM, arcada superioara in sens transversal circumscrie arcada inferioara;

In sens sagital ocluzie neutrala cu inocluzie sagitala, cu grad de acoperire.

In sens sagital, odata cu montarea inferiorilor se realizeaza mai intai cheia lui Angle.

Pedro Saizar a utilizat regulile de montare ale lui Gysi

Reguli individuale si tehnica de montare a dintilor (Vezi L.P).

Tehnica Gysi:-caracteristici-

Foloseste dinti anatoformi , cuspidati, de regula medii.

Cuspidajul accentuat se indica la cazurile clinice cu panta condiliana, curba de compensatie accentuata, mare si unghi Benett mai mare de 60.

Gysi utilizeaza articulatorul mediu, cu panta condilului 33, unghi Benett 16.

Fixarea modelelor in articulatorul mediu, tipul de montare, dupa evaluarea raportului interalveolar cu rigla lui Gysi (montare ortognata) .

Se indica unghiul format de crestele interalveolare cu planul de orientare ocluzala mai mare de 80.

Se indica montare inversa cand unghiul este mai mic de 80 (65-75).

Se indica in trecut montarea cap la cp(labiodonta).. Azi se contraindica deoarece conduce la disfunctie ocluzala , instabilitatea protezei, muscarea obrazului.

Ocluzia cap la cap se indica in prognatism si mai bine realizam ocluzie inversa.

Gysi realiza montari incrucisate pentru a obtine o ocluzie echilibrat balansata.

Metoda Gysi azi este cvasiutilizata in laboratoarele dentare datorita claritatii regulilor generale si individuale de montare.

La regulile generale, Gysi, coreleaza morfologia crestei alveolare cu planul de ocluzie.La creste rezorbite, planul de ocluzie este coborat spre atrofie.

Se indica refacerea curbei sagitale Von Spee ce are adancimea maxima la nivelul molarului 1.

Tot Gysi-refacerea curbei transversale Wilson- ce rezulta din inclinarile axelor coronare ale dintilor din zona de sprijin (dintii laterali). Mandibular are un traiect curb pentru angrenaj si pentru stabilitatea protezei totale. Ambele curbe de compensatie au rol in stabilitate.

Pedro Saizar utilizeaza dinti anatoformi iar ca simulator ocludatorul.Ca modalitate de transfer a datelor de pe sabloane foloseste placuta metalica ce se fixeaza pe bordura de ocluzie inferioara in limitele DVO.Placuta are grosimea de 0,5-1mm si depaseste cu 5 mm mai mult bordura de ocluzie a sablonului inferior.

Nivelul planului de orientare ocluzala in zona laterala este variabil .

La pacientii tineri este la distantei dintre crestele alveolare edentate.

La cei varstnici este cat mai aproape de creasta edentata mandibulara si paralel cu creasta.

Reguli de montare: tehnica Pedro Saizar utilizeaza regulile lui Gysi.

Alte tehnici de montare a dintilor

Metode atipice-vezi carte

Tipuri de montari:

In culoarul neutral;

Antropometrica (biofunctionala);

Gerber.

Montarea in culoarul neutral

Reprezinta spatiul cuprins intre musculatura limbii si musculatura obrajilor.

Se determina prin metoda piezografica.

Piezometrul foloseste la masurarea grosimii statice a lichidelor si de asemenea la comprimarea lichidelor.

Piezografia metoda prin care se determina culoarul in care se monteaza dintii prin presiunile exercitate de buze, obraji asupra materialelor de

amprentare.

Practic se determina prin modelaj fonetic configuratia, forma bordurii de ocluzie in zona laterala, frontala.

La sfarsit cand constatam ca totul este in regula se amprenteaza vestibular si oral in chei siliconice(ghips)ce vor fi utilizate pentru pozitionarea dintilor si montarea lor. Alti autori amprenteaza in special zona frontala cu conformatoare speciale pentru modelaj bordurile pentru a avea un reper de control in etapa de macheta. Metoda se aplica frecvent pentru zona frontala si pentru proteza mandibulara.

Metoda antropometrica (biofunctionala)

Utilizeaza articulatorul mediu tip gnatomat si articulatorul semiadaptabil prevazut cu placute de control asemanatoare cu placuta lui Pedro-Saizar utila in controlarea montarii.

Pentru dintii superiori placuta este plana si pentru cei inferiori placuta este sub forma unei calote.

Alegerea dintilor se realizeaza dupa repere antropometrice:papila incisiva, fovee palatine, primele rugi palatine, planul medio-sagital, unghiul dintre planul medio-sagital si prima ruga palatina; aceste repere fiind folosite si in montarea dintilor artificiali.

Inaltimea incisivului central este raportata in functie de distanta dintre centrul papilei si foveele palatine, distanta divizata in 4 zone , inaltimea corespunzand cu latimea acestor zone impartite dupa divizare.

In sens vertical, cu ajutorul placutei metalice, marginile incizale sunt denivelate , cu treapta incisiv central-incisiv lateral, traiectul coletelor este ondulat, cu nivelul cel mai inalt la nivelul caninului, urmat apoi de incisivul central si apoi incisivul lateral.

Caninii vor fi plasati cu meziala spre linia mediana si cu distala spre distal, fiind continuata de lina premolarilor rezultand o armonie foarte individualizata; montarea propriu-zisa fiind functie de:papila incisiva, prima ruga palatina si linia medio-sagitala.

Incisivii centrali se monteaza de o parte si de alta a liniei mediane cu marginea orala a coletului orientata pe axul ce trece prin centrul papilei incisive, fata vestibulara este la 6-7mm de reper , marginea incizala avansata spre vestibular fata de colet cu 1-1,5mm

Caninul se plaseaza bilateral la intersectia dintre axul ce trece prin centrul papilei si linia mijlocului crestei , cu marginea orala a coletului la 1-2 mm de marginea libera a rugii palatine si fata vestibulara la 7,5-9mm.

Incisivul lateral se plaseaza in spatiul restant dintre cei 2 dinti anteriori; montat cu trema sau inghesuit; reperul este unghiul format de prima ruga cu linia medio-sagitala.

Rezulta acest arc de cerc simetrizat si controlat pe placuta metalica a articulatorului.

Montarea dintilor dupa metoda IVOCLAR-frontalii inferiori

Incepe cu plasarea caninilor in zona neutrala si in raport neutral de o parte si de alta a liniei mediane.Se monteaza apoi incisivii cu inocluzie si supraocluzie ca la Gysi.

Se monteaza dintii laterali inferiori iar secventa finala este montarea dintilor laterali superiori.

Concluzie: obtinerea unei individualizari privind montarea dintilor si obtinerea fizionomiei specifice fiecarui caz clinic .

Montarea Gerber-caracteristici

Pentru zona laterala utilizeaza dinti speciali-dinti condiliformi (condilieni).

Dintii laterali maxilari au cuspizii activi modelati cu o morfologie cvasiasemanatoare condililor iar dintii laterali mandibulari prezinta microcavitati asemanatoare cavitatii glenoide.

Acesti dinti sunt utilizati pentru zona de sprijin laterala, plasati in axul liniei interalveolare, in aria de sprijin a protezei totale, cu eficienta maxima.

Tehnica: se folosesc dinti anatoformi pentru zona frontala si regulile clasice iar in zona laterala dinti condiliformi. Acesti dinti reproduc o morfologie asemanatoare ATM.

Aria de contact este una functionala, eficienta , se aleg dinti cu o latime vestibulo-orala dictata de morfologia condilului si a cavitatii glenoide.

Acesti dinti sunt utilizati in esecuri ale protezelor totale anterioare datorita crestelor rezorbite si cand protezele nu au stabilitate pe campul protetic.

Se utilizeaza articulatorul mediu sau simplu.

Macheta preliminara este ramforsata maxilar prin fixarea in centrul boltii a unei portiuni de placa de baza iar mandibular cu o sarma. Se trece la etapa de macheta finala.

Modelajul machetei finale:rezistenta mecanica, fizionomIa, fonatia, mentinerea, stabilitatea -vezi PPA.

Pregatirea machetei pentru ambalare-cel mai frecvent utilizata este cea fara val (indirecta).

Ambalarea mixta se realizeaza in montari incrucisate.

Obtinerea tiparului+toate etapele, dozare, preparare, introducere acrilat in tipar(termo si termobaropolimerizabil), dezambalarea, prelucrarea, lustruirea-vezi PPA.