CURS 135. MOBILIER DIN MATERIALE TEXTILE/ PIELE - TEHNOLOGIE

n partea introductiv a acestui curs se prezint noiuni de baza cu privire la ce anume se afla intr-un material textil (lana, bumbac sau un amestec) si cum este facut acesta, pentru a stabili pentru ce anume (component de mobilier) s-ar potrivi.

Exista doua tipuri de materiale:

1. materialele naturale

2. materialele sintetice

Atat materialele naturale cat si cele sintetice au calitati pozitive. Cele sintetice, de exemplu, sunt foarte rezistente si nu se deterioreaza repede daca sunt expuse mult timp la soare. Asta nu inseamna ca materialele naturale sunt mai putin bune. Rezistenta materialelor depinde, de cele mai multe ori, de calitatea tesaturii si de eventualele tratamente aplicate ulterior. Bumbacul, de exemplu, are fibre mai groase si o tesatura mai densa, astfel ca se va comporta mai bine in timp.

In unele cazuri, un amestec de sintetic cu natural poate fi cea mai buna solutie pentru tapiserii, pentru acoperirea podelelor si/sau a ferestrelor. Amestecurile de fibre sunt calitativ superioare, pentru ca au rezistenta materialelor sintetice si calitatile celor naturale.

Din puctul de vedere al tendintelor, sunt la moda materialele naturale, poate si ca o reactie la multele aspecte artificiale din lumea care ne inconjoara. Se pare ca acum are loc un proces de redescoperire a naturalului, iar in ceea ce priveste materialele, este important cum ''cad'' acestea in interior.

5.1. Materialele textile naturaleBumbacEste un material foarte versatil si, in acelasi timp, cel mai rezistent din fibrele naturale, cu exceptia lanei (dar cine ar dori sa doarma in asternuturi de lana?). Bumbacul rezista foarte bine daca este vopsit. In plus, aerul trece foarte usor prin tesatura - in jargonul din industria tesaturilor se zice ca bumbacul ''respira'' bine.

Aplicatii: pentru capitonari, faptul ca bumbacul lasa sa treaca aerul este un avantaj absolut. Pentru o camera in care oamenii stau mai mult timp - un living, de exemplu - acest lucru va mari gradul de comfort al mobilierului. Daca va place aspectul cret, sifonat, care este mai mereu la moda si caracteristic verii, atunci niste huse de bumbac sunt exact ceea ce va trebuie. Daca va doriti si durabilitate, atunci alegeti un amestec de bumbac cu fibra sintetica. Bumbacul este de asemenea o alegere buna pentru husele de perne sau cuverturi. In camerele mai putin formale, ferestrele pot fi acoperite cu draperii de bumbac.PanzaFacuta din fibre vegetale, aceasta are un luciu fin. Este foarte rezistenta cand vine vorba de patare, dar se sifoneaza foarte usor.

Aplicatii: Panza este excelenta ca fata de masa pentru ca este usoara.

Matase

Este creata de viermi, iar rezultatele sunt magnifice. Partea negativa cand vine vorba de matase, e ca nu se comporta bine daca este expusa la soare. Matasea este de mai multe tipuri, poate avea gramaje diferite si calitatea ei se poate observa la atingere. Gradul de uzura al matasii este dat in cea mai mare parte de calitatea tesaturii (tesatura mai grosiera este mai rezistenta).

Aplicatii: matasea este potrivita pentru decorarea ferestrelor, dar si pentru capitonarea unor piese de mobilier, deoarece este destul de rezistenta. Sa nu uitam ca inainte de aparitie fibrelor sintetice, matasea si bumbacul erau folosite din plin. Multe din cele mai fine covoare orientale sunt facute din matase si au durat sute de ani. matasea este perfecta pentru husele de perna.LanaDintre toate fibrele naturale, lana este cea mai rezistenta. Ea poate fi destul de aspra, dar tine de cald; totusi, exista unii oameni alergici la lana (si cainii mai pot avea aceasta reactie la covoarele si tapiseriile de lana).

Aplicatii: covoarele fabricate din lana sunt cu adevarat fabuloase. De asemenea, pielea de oaie, cu tot cu blana, neprelucrata, este materia prima ideala pentru covorasele care se aseaza langa pat, in mijlocul living-ului sau in fata semineului. O tapiterie din lana va dura pana la viitoarea era glaciara, atat de rezistenta este.

5.2. Materiale textile sinteticeAcrilSe coloreaza foarte usor si este rezistent la pete. In plus, nu se deterioreaza foarte repede la actiunea indelungata a soarelui, calitate care nu este des intalnita la fibrele textile naturale. In schimb, este ceva mai greu de curatat dect lana si se poate acoperi de scame.

Aplicatii: este de cele mai multe ori combinat cu fibre naturale pentru a le conferi rezistenta.

NylonEste printre cele mai rezistente materiale. Nu se pateaza, insa ii lipseste calitatea cea mai importanta: nu ''respira''.

Aplicatii: soliditatea tesaturii de nylon si faptul ca tine de cald face ca materialul sa nu fie foarte placut de folosit la capitonari, huse, fete de perna, etc.PolyesterAcest material sintetic este format din fibre rasucite, impletite intre ele. Nu isi pierde culoarea usor, dar este mai greu de curatat decat nylonul si lana. Si nu este la fel de rezistent ca celelalte materiale.

Aplicatii: este deseori folosit ca o parte din amestecul de fibre care e folosit la capitonari.

AcetatEste un material rezitent si putin afectat de umiditate. E mai usor decat celelalte fibre sintetice si in plus nu se sifoneaza usor si nu face scame.

Aplicatii: se foloseste mai ales ca draperii, pentru ca nu se sifoneaza. 5.3. Alegerea materialelor pentru tapieria canapelelor, fotoliilor, scaunelor.

Tapiseria canapelelor, fotoliilor, scaunelor ofera tonul unei incaperi. Tocmai din acest motiv alegerea materialelor pentru tapiserie este una foarte importanta.Stilul ales pentru tapiserii trebuie sa fie acelasi cu cel al cadrului canapelei. O canapea cu un design clasic trebuie sa fie tapisata cu materiale textile cu un model clasic. De asemenea modelul materialului utilizat pentru tapiserie trebuie sa fie in relatie directa cu dimensiunile incaperii. Spre exemplu, materialele cu modele mari, repetate, arata mai bine intr-o incapere cu suprafata mare.Culoarea tapiseriei trebuie aleasa in functie de stilul de amenajare al incaperii si de atmosfera pe care dorim sa o cream. Pentru o atmosfera calda sunt ideale culorile precum crem, bej, maro, iar pentru o incapere cu un aspect formal putem alege gri, alb-negru. Culoarea tapiseriei trebuie aleasa insa tinandu-se cont de beneficiari. In cazul in care aveti un copil mic - este ideala alegerea unei culori inchise.5.4. Recunoasterea tesaturilorCea mai simpla metoda de recunoastere a fibrelor textile este proba de ardere si anume se supune la flacara un fir sau cteva fire att din batatura, ct si din urzeala, din materialul care ne intereseaza. Rezultatul va fi diferit dupa natura fibrei.Datorita comportarii diferite a fibrelor de origine animala si vegetala faa de reactivi, fibrele pot fi identificate si prin metode chimice. Astfel, daca se ncalzeste o solutie de hidroxid de sodiu (soda caustica) 10% n care se introduc esantioanele de tesaturi, se poate observa ca fibrele animale se dizolva usor (dispar) n timp ce fibrele vegetale nu sunt atacate.Bumbacul, inul, cnepa, iula, ramia (fibre naturale, de origine vegetala) ard repede, cu flacara, degajnd un miros de hrtie arsa si se transforma ntr-o cenusa alba, inconsistenta. Aceste fibre au rezistenta scazuta la actiunea acizilor, n special a acizilor anorganici (clorhidric, sulfuric etc.). Solutiile diluate ale acestora nsa (2-4 g/l) nu ataca fibra la rece. Dupa tratamentele facute n mediu acid tesatura trebuie clatita foarte bine.Lina, parul de capra, mohairul, parul de camila (fibre naturale, de origine animala) ard lent, locul arderii scnteioza si fibra arsa lasa un scrum rigid (sub forma unui fir negru, ntortocheat) dar sfa-rmicios. Mirosul este neplacut, da corn ars. Una, n comparatie cu bumbacul, inul, cnepa, iuta si ramia, nu rezista la actiunea substantelor alcaline. Amoniacul ars actiune mai redusa, prezentnd avantajul ca fiind volatil se ndeparteaza prin uscare. De asemenea, nu rezista ia actiunea acidului sulfuric concentrat.Matasea naturala (fibra naturala, de origine animala) se recunoaste usor dupa aspect, are luciu si un fosnet caracteristic. Arde ca si lina cu miros de corn ars, locul aprins se umfla, formnd o mica gamalie. Aceasta fibra se dizolva, chiar la rece, n solutii concentrate de acizi anorganici (clorhidric, sulfuric etc.). Acizii organici (acetic, formic) in concentratii reduse (1%) nu ataca fibra nici chiar la fierbere. Matasea naturala nu rezista la actiunea substantelor alcaline concentrate. Solutiile foarte diluate de soda calcinata si cele de amoniac nu-i produc degradari nsemnate la cald (95C).Matasea viscoza, matasea cuproamoniacala (bem-berg), matasea acetat si lna artificiala snt fibre artificiale. Matasea de viscoza si matasea cupro-amoniacala ard ca si fibrele naturale de origine vegetala cu flacara si miros de hrtie arsa, lsind o cenusa alba. In comparatie cu bumbacul, arderea este mai vie si mai rapida. Aceste tesaturi snt mult mai sensibile la actiunea acizilor dect bumbacul. Se recomanda sa se spele cu detergenti, fara adaos de substante alcaline (soda calcinata etc.), pentru a se evita degradarea lor.Matasea acetat are luciu placut asemanator cu al matasii naturale. Arde cu miros ntepator, lasnd un rest mineral consistent. Se dizolva n acetona. Nu rezista n acizi concentrati si n alcalii.Lina artificiala prezinta nsusiri asemanatoare linii naturale. La ardere emana acelasi miros caracteristic de corn ars, iar firul ars prezinta o gamalie sfarmicioasa. La fabricarea tesaturilor textile industriale se foloseste n amestec cu lina naturala.Fibrele poliamidice, poliesterice, poliuretanice elastomere, poliacrilonitrilice, polipropilenice, din policlorura de vinii si din alcool polivinilic snt fibre sintetice. Poliamidele (relon, nailon etc.) se folosesc in tricotaje, la fabricarea ciorapilor, a lenjeriei de corp, a mbracmintii exterioare, de asemenea, pentru tesaturi tehnice, frnghii, furnituri pentru ncaltaminte etc. Aceste fibre au rezistenta foarte buna la substantele alcaline, chiar n solutii mai concentrate si la cald. Sunt sensibile nsa la acizi, rezistnd numai n solutii diluate de acizi si la rece. Nu rezista la actiunea substantelor oxidante ca apa oxigenata sau hipoclorit de sodiu. Ard cu flacara si se topesc formnd la capatul fibrei o gamalie, care se ntareste la rece. Se dizolva n fenol si n acid formic concentrat.Fibrele poliesterice, cunoscute la noi in tara sub denumirea comerciala de terom, se folosesc n tricotaje, la fabricarea perdelelor, a tricotajelor pentru lenjeria de corp, la diferite tesaturi, cravate. Se folosesc si n amestec cu lna si cu bumbacul pentru tesaturi care prezinta o buna revenire din sifonare. Rezista la actiunea solutiilor diluate de acizi, dar snt mai putin stabile la alcalii. De asemenea, au o buna stabilitate fata de substantele oxidante (apa oxigenata etc.). Se dizolva n fenoli. Ard, se topesc si formeaza o gamalie care se ntareste la rece.Fibrele poliacrilonitrilice, fabricate la noi n tara sub denumirile comerciale de melana, PAN, (PNA), orlon, acrilan, se folosesc n tricotaje, ca nlocuitori ai lnii sau n amestec cu fibre celulozice, n tricoturi si tesaturi. Poseda o buna stabilitate la acizi si la actiunea substantelor oxidante. Fata de substantele alcaline snt mai putin rezistente dect poliamidele. Ard ca si celelalte fibre sintetice.Fibrele polipropilenice se folosesc n industria textila n tricotaje si la fabricarea covoarelor si, de asemenea, n industria electrotehnica. Prezinta o foarte buna rezistenta la actiunea substantelor chimice (acizi, alcalii, solventi organici etc.) si la putrezire.Fibrele din policlorura de vinii snt hidrofobe (nu au afinitate pentru apa), ceea ce le face improprii pentru industria textila, unde se folosesc numai n cazuri speciale la tricotaje pentru produse antireumatice. Aceste fibre nu ard, nu putrezesc, snt rezistente la actiunea acizilor, alcaliilor, substantelor oxidante, solventilor organici. Snt atacate nsa de amoniac si snt solubile n eteri si esteri. Fibrele din alcool polivinilic snt sifonabile, se folosesc de obicei pentru nlocuirea bumbacului. Snt mai stabile la acizi dect fibrele celulozice, prezinta o rezistenta slaba la substantele alcaline si nu snt atacate de substantele oxidante.5.5. Mobilier din materiale textileSe realizeaz in special urmtoarele tipuri: Perne de diferite forme i grosimi; (figura 5.1.)Figura 5.1. Perne de diferite forme si grosimi

n prezent se realizeaz perne n forme paralelipipedice cu mbrcminte textil i umplutur, n special burete sau forme cilindrice din module ce pot ocupa diferite poziii spaiale, n ambele cazuri pentru mobilier de ezut i odihn. Hamace; (figura 5.2.)Figura 5.2. Hamace

Pri componente ale pieselor de mobilier fixate de un cadru (n construcia scaunelor, fotolilor, canapelelor, etc.) (figura 5.3)

Figura 5.3. Scaune, fotolii, canapele tapiate

5.5.1. Asamblarea componentelor de mobilier din materiale textilePentru realizarea si/sau asamblarea componentelor de mobilier din materiale textile se folosesc scule i masini/utilaje specifice ( cutite/lame/foarfeci pentru taiat/croit, capse/cuie tapierie, maini de capsat, maini de cusut etc.) (figura 5.4, 5.5)

Figura 5.4. Cuie tapierie

Figura 5.5. Maini (pistoale) de capsat capse/cuie, main de cusut liniar cu arcFigura 5.6. prezint, n ordine cronologic, fazele/operaiile specifice pentru realizarea unei canapele cu suport din lemn, cu componente din materiale textile i tapiat cu piele ecologic. Figura 5.6. a) CroireFigura 5.6. b) PunctareFigura 5.6. c) Asamblare cadru lemn (vezi curs 1 mobilier din lemn)Figura 5.6. d) Cadru canapeaFigura 5.6. e) Capsare pneumaticFigura 5.6. f) Capsare pneumaticFigura 5.6. g) Gurire bureteFigura 5.6. f) Acoperire cu material textilFigura 5.6. g) Capsare material textilFigura 5.7. f) Fixare baza ezut (cu cuie)Figura 5.7. g) Fixare baz ezutFigura 5.7. h) Fixare plas metalicFigura 5.7. i) mpnare plas cu material textil Figura 5.7. j) Realizare fa perini Figura 5.7. k) Coasere fa periniFigura 5.7. l) Asamblarea tapieriei folosind cuie cu cap sub form de calot sfericFigura 5.7. m) Asamblarea tapieriei folosind cuie cu cap sub form de calot sferic

Figura 5.7. n) Lustruire cu scop decorativ (colorare) Figura 5.7. o) Realizare (umplere) perini Figura 5.7. p) Aezare periniFigura 5.7. r) Canapea finalFigura 5.6. fazele/operaiile specifice pentru realizarea unei canapele cu suport din lemn, cu componente din materiale textile i tapiat cu piele ecologic5.6. Mobilier din pielePielea este un material care indiferent de ceea ce l nconjoar, domin, fascineaz i impune respect.Toate prerile, mai mult sau mai puin avizate, conduc spre aprecierea mobilierului din piele. Fie c vorbim de simplele scaune de buctrie, de fotoliile superconfortabile, de covoare sau de canapeaua extrem de elegant, pielea transmite lux, stil i for.

Fiind un material clasic nu se demodeaz niciodat. Doar liniile pieselor de mobilier sunt cele care fac diferena ntre un interior modern i unul tradiional.

Custurile scot n eviden frumuseea mobilierului, reprezentnd o marc. Fie sunt foarte puternice, atrgnd atenia, fie sunt extrem de discrete, chiar invizibile, lsnd impresia c o singur bucat de piele a fost suficient pentru mbrcarea obiectului respectiv.

Se spune c dac se dorete lux mobilierul din piele este cel mai indicat s transmit aceast stare. Poate i datorit faptului c domin spaiul din jur, are caracter, imprim stilul ntr-o ncpere i nu are nevoie de alte accesorii pentru a da personalitate unui interior. De fapt, este chiar recomandat asocierea ntre mobilierul din piele i simplitatea obiectelor din jur.

Piesele din piele se potrivesc peste tot: n buctrie, dining, living, dormitor.

Figura 5.8. Mobilier din pieleSpecificul fiecrei ncperi determin tipul de mobilier ales. De obicei livingul este spaiul unde mobilierul din piele se afieaz cel mai bine, pentru c ofer un impact vizual puternic. Chiar i o simpl canapea din piele neted, fin va echilibra interiorul i va aduce un plus de stil. Pentru accesorii se po folosi veioze ct mai simple, o msu joas preferabil din lemn masiv sau draperii somptuoase.

Patul imens din dormitor, mbrcat n piele, va atrage toate privirile i va constitui piesa de rezisten a acestei ncperi. ndrzne, senzual i nicidecum discret, acest element este indicat n spaiile largi, generoase, alturi de un mobilier din lemn masiv.

Un dining accesorizat cu scaune din piele va lsa ntotdeauna impresia de rafinament.Perfeciune. Elegan. Prezentare impecabil. Pielea i las amprenta asupra fiecrui obiect pe care l modeleaz i se poate adapta doar stilurilor de via rafinate.

Pentru realizarea si/sau asamblarea componentelor de mobilier din piele se folosesc scule i masini/utilaje specifice, de genul celor prezentate n subcapitolul 5.5.1 ( cutite/lame/foarfeci pentru taiat/croit, capse/cuie speciale, maini de capsat, maini de cusut, maini/prese pentru lipit etc.). Referine

http://www.121.ro/content/article_print.php3?article_id=4283&page_nr=1http://www.incasa.ro/Mobilierul_tapitat__panza_sau_pieleA_6011_595_1.htmlhttp://www.mobirom.ro/material-textil-tapiterie-mobilier.htmhttp://www.amenajari-interioare.euCURS 146. MOBILIER DIN MATERIALE COMPOZITE - TEHNOLOGIE

Materialele compozite sunt o categorie noua de materiale, folosite i in industria constructoare de mobilier, care au la baza principiul utilizarii in cadrul unui singur material avantajelor si a caracteristicilor a dou sau mai multor materiale care pot fi metalice, nemetalice, polimerice, etc. O alta definitie a materialelor compozite ar fi aceea ca ele reprezinta o asociere de dou sau mai multe materiale diferite din punct de vedere al compozitiei chimice si cu o suprafata de separatie bine definita intre ele. Deci materialele compozite sunt o combinatie de materiale care pot fi sintetzate in felul urmator:

Dupa arhitectura lor interioara materialele compozite pot fi:

a) Materiale compozite cu particule disperse;b) Materiale compozite durificate cu fibre;

c) Materiale compozite stratificate

Figura 6.1. Tipuri de materiale compozite

a)Materiale compozite cu particule disperse:

Sunt alcatuite din particule uniform dispersate in materialul de baza care formeaza matricea. Drept particule se pot utiliza oxizi, carburi, nitruri, boruri etc. Particulele uniform dispersate se opun miscarii dislocatiilor si ca atare contribuie la ridicarea caracteristicilor de resistenta si a durificarii matricei.

Exista mai multe tipuri de asemenea materiale (Materiale compozite cu Al sunt formate din Al durificate cu particule disperse de Al2O3. Ele pot nlocuii cu succes otelurile inoxidabile si aliajele pe baza de Ti, mult mai scumpe; Materiale disperse cu Ni: sun alcatuite din Ni, durificat cu particule de bioxid de afniu sau toriu; Materiale compozite cu baza de W si particule de ThO2; etc.b)Materiale compozite durificate sau armate cu fibre:

Sunt alcatuite dintr-o matrice in care sunt introduce fibrele durificatoare. Matricea poate fi metalica, ceramica si polimerica. Fibrele pot fi de carbon, sticla , bor, etc. Matricea are rolul de a lega fibrele intre ele si de a le feri de actiunea factorilor exteriori .Fibrele dau caracteristicile de rezistenta a materialului si in consecinta rezistenta compozitului e functie de rezistenta fibrelor. Dupa orientare si dimensiunea lor fibrele pot fi lungi sau scurte orientate intr.-o singura directie sau mai multe, sau pot fi fibre tesute.

Exista o categorie foarte mare de asemenea materiale:1) Materiale compozite cu fibre de carbon si/sau sticla inglobate intr-o matrice de polimeri. Sunt utilizate foarte des n industria constructoare de mobilier. Figura 6.2. prezint, n ordine cronologic, fazele/operaiile specifice pentru realizarea unor scaune din material polimeric armat cu fibre de sticl2) Materiale compozite cu fibre de carbura de Si si B inglobate intr.-o matrice de Al.3) Materiale compozite cu fibre ceramice inglobate intr.-o matrice metalica sau de alt natura. etc. Figura 6.2. a) Fire din fibr de sticl Figura 6.2. b) Fragmentarea fibrelorFigura 6.2. c) Semifabricate obinute prin presarea la cald a fragmentelor din fibr de sticl Figura 6.2. d) Turnarea materialului polimeric (matricea compozitului) aflat n stare topit peste semifabricatul din fibre de sticl. Figura 6.2. e) Presare n matrit Figura 6.2. f) Extragerea manual a materialului compozit Figura 6.2. g) Curare (tiere) a materialului n exces Figura 6.2. h) Produsul final din material compozit. Pentru finalizarea scaunelor urmeaz montarea picioarelor. Figura 6.2. i) Scaune, dup montarea picioarelor (Pentru scaunele din imagine nu s-a folosit material polimeric de culoare neagr. Culoarea aleas a fost crem)Tehnici de preparare a fibrelor:

Experimental sa constatat ca cu cat diametrul fibrelor este mai mic , rezistenta la rupere a acestora e mai buna, deci e bine ca diametrul sa fie cat mai mic. Exista urmatoarele tehnici de obtinere a fibrelor:-formarea din faza solida

-formarea din faza lichida

-folosirea unor metode chmice.

Figura 6.3. prezinta moduri de formare a fibrelor din faza lichida.

Figura 6.3. Moduri de formare din faza lichida

Mai intai materialul fibrelor este adus in stare lichida la o anumita temperatura , iar apoi trecut printr-o diuza cu diametrul interior de cativa m. Trecerea materialului prin diuza se face prin intermediul unei presiuni ridicate. La iesirea din diuza fibra se solidifica rapid ( fig.a).Tot procesul se desfasoara in vid.

Conform figurii 6.3. b) materialul lichid trecut prin diuza e proiectat pe un disc de cupru racit cu apa.

Conform figurii 6.3. c) materialul trecut prin diuza e colectat printr-un tambur racit in permanenta cu apa.

Tehnica de obtinere a compozitelor cu fibre:

Exista 2 metode de obtinere a materialelor compozite cu fibre:-metode indirecte

-metode directe

Cele directe sunt solidificarea unidirectionala si deformarea plstica unidirectionala, dar deosebit de scumpe.

Metodele indirecte au la baza formarea fibrelor, aranjarea lor prin aliniere sau dupa o anumita configuratie geomtrica si consolidarea lor prin:

-injectarea matricei cu masa plastica-topirea in plasma a matricei-turnarea matricei (vezi figura 6.2.)-amestec de pulberi ( metalurgia pulberilor)-deformarea plstican figura 6.4. se prezinta dou tehnici de obtinere a compozitelor:

Figura 6.4. Tehnici de obtinere a compozitelorIn figura 6.4. a) se prezinta tehnica obtinerii compozitelor prin infiltrarea continua. Compozitul este trecut prin 2 valturi care elimina excesul de matrice dispusa rezultand o banda de compozit care apoi este prelucrata prin operatii de prelucrare la cald sau la rece intr-o piesa finita.

In figura 6.4. b) se prezinta tehnica laminarii pentru realizarea compozitului dintr-un singur strat de fibre. In aceasta situatie manunuchiul de fibre este cuprins intre 2 folii ale matricei deformate plastic in vederea obtinerii compozitului unistratificat. Dupa iesirea din valturi, pentru o legare mai puternica a fibrelor de matrice se recurge la incalzirea locala cu fascicol de electroni sau laser.

c)Materiale compozite stratificate:

Se obtin prin aplicarea la suprafata materialului de baza a unui strat dintr-un alt metal sau aliaj.Aplicarea acestui strat cu proprietati diferite de cele ale metalului sau aliajului de baza se poate realiza prin turnare (cel mai des) incarcare prin sudare, laminare, placare, etc. Materialele astfel obtinute fiind constituite din strat de metal sau aliaj, au capatat denumirea de bimetal sau trimetal functie de numarul de straturi pe care il contin:

Figura 6.5. Materiale compozite stratificatePrincipala caracteristica a materialelor bimetalice o constituie faptul ca metalul de baza si metalul aplicat reprezinta un tot monolit in cadrul caruia se asegura o aderenta puternica pe intreaga suprafata de separatie. Exemplu:

-otelul carbon placat cu otelul inox devine bimetal rezistent la coroziune

-duraluminiul placat cu aluminiu duce la imbunatatirea impotriva coroziunii