curs 1

CONSTRUCŢIIDIN LEMN

I. ELEMENTEDE BAZĂ

I. ELEMENTE DE BAZĂ

1. Elemente de economie forestieră

în lume: pădurile ocupă1/3 din suprafaţa continentelor(4.300 mil. ha);în România: 27% din teritoriu (cca. 6 mil. ha);

Clasificare:dupărepartizarea în teritoriu:- peste 700 m altitudine 60%;- între 150şi 700 m 30%;- sub 150 m 10%.dupăzona de vegetaţie:- peste 1300 m altitudine alpină;- între 200şi 1300 m forestieră;- sub 200 m stepă.dupăponderea speciilor:- fag 30%;- răşinoase 30%;- stejar 20%;- altele 20%.

22


2. Scurt istoricîn antichitate;în Evul Mediu (Bassano del Grappa – sec. XVI);în epoca modernă(Franţa, Emi – 1825, Germania – lemnîncleiat);în perioada contemporană;în România: biserica din Surdeşti (1797) – 54 m, salaFloreasca, Ilva Mică.

3. Avantajeleşi dezavantajele construcţiilor din lemnavantaje:

dezavantaje:

- rezistenţărelativ mare;- montare-demontare simplă;- conductivitate termicămică;

- prelucrare uşoară;- coef. de dilatare termicămic;- tratat durabilitate mare.

- anizotropiaşi neomogenitatea;- defecte naturale;

- defecte cauzate de insecte şiciuperci;

- sortiment limitat;- influenţa negativăa umidităţii;

- inflamabilitatea.

33


4. Clasificarea construcţiilor din lemndupădurata de exploatare:

- permanente durata > 4 ani;- provizorii durata < 4 ani;- auxiliare.

dupăcondiţiile de exploatare:- adăpostite; - neadăpostite; - sub apă.

dupădestinaţie:- civile; - industriale; - agricole;- poduri, podeţe; - hidrotehnice; - speciale.

dupăsistemul constructiv:- grinzi; - cadre; - arce;- bolţi; - cupole.

dupămodul de execuţie:- în fabricăsau atelier specializat;- pe şantier.

44


5. Materialul lemnos şi caracteristicile sale fizico-mecanicestructura lemnului:

Fig. 1: Panădin lemn, taiatădin trunchi. Fig. 2: Secţiune prin trunchi

55


secţiuni caracteristice:

Fig. 3: Structura unui trunchi (transversal). Fig. 5: Secţiune tangenţială.

Fig. 4: Secţiune radială.

66


celula vegetală:

Fig. 6: Microstructura peretelui celular ceformeazălemnul.

Fig. 7: Reprezentare schematicăla nivelmicroscopic a unui bloc din lemn de pin.

77


compoziţia chimică: C 50%, O2 44%, H 6%anizotropialemn timpuriu, lemn târziu

Fig. 8: Reprezentare microscopicăa unei secţiuni transversale de molid (inel anual).

88


6. Clasificarea materialului lemnosdupăspecie:

- foioase (salcâm, stejar, gorun, fag, frasin, ulm, plop);- răşinoase (larice, pin, molid, brad).

dupăgradul de prelucrare:- lemn brut (rotund);- lemn ecarisat (cherestea).

Fig. 9: Lemn rotund. Fig. 10: Lemn ecarisat.

99


clasificare cherestea:- dupămodul de debitare (tivităsau netivită);

- dupăumiditate:- verde peste 30%;- zvântată 24 – 30%;- semiuscată 18 – 24%;- uscată sub 18%.

Fig. 11: Cherestea tivităsau netivită.

1010


- dupăsortimente: scânduri, dulapi, şipci, rigle, grinzi, etc.

- dupăclase de calitate (scânduri şi dulapi): E (A, B); T; III; IV; V.

Fig. 12: Sortimente de cherestea.

1111


7. Defectele lemnuluişi categorii de material lemnosdefecte de formăa trunchiului (conicitate, curbură) şi destructură(concreştere, etc)

Fig. 13: Defecte de formăa trunchiului şi de structură:

a. Rulurăasociatăunei crăpături a inimii;

b. Crăpătură, situaţie mai des întâlnităla foioase decâtla conifere;

c. Degradare cauzatăde lovituri.

1212


defecte din cauza nodurilorşi crăpăturilor

Fig. 14: Categorii de calitate:

- Calitatea I:

- Calitatea II:

- Calitatea III:

Fig. 15: Principiul tăierii pentru controlulfisurării.

4b

...)dd(d 321

3b

...)dd(d 321

2b

...)dd(d 321

1313


Categorii de calitate

Tabel 1: Categoria de calitate în funcţie de solicitarea şi destinaţia pieselor.

Elemente secundare supuse la încărcări accidentale (deexemplu: astereala, piese a căror deteriorare nupericliteazărezistenţa şi stabilitatea construcţiilor).

III

a). Piese supuse la compresiune şi încovoiere.b). Elemente întinse şi întinse-încovoiate, la care efortulunitar efectiv reprezintămaximum 70% din rezistenţaadmisibilăa lemnului.

II

Elemente supuse la întindere şi încovoiere, de exemplu:grinzi cu zăbrele, grinzi simple, piese speciale, pene,dornuri, eclise, etc.

I

Solicitarea şi destinaţia pieselor şi elementelor din lemn

Categoria de calitatea pieselor şi

elementelor dinlemn

1414


defecte din cauza insectelor, microorganismelor, paraziţilorvegetali;contracţia si umflarea

Fig. 16: Deformaţii şi fisurări ale secţiunii pentru principalele moduri de debitare.

1515


Fig. 17: Deformaţii ale secţiunilor din cauza contracţiei.

1616


Fig. 18: Contracţie sau umflare, răşinoase europene (R), stejar şi fag (F)

1717


Fig. 19: Reprezentare schematicăa evoluţiei umidităţii lemnului.

Fig. 20: Contracţia şi umflarea maximepentru molid, în cele 3 direcţii principale.

Fig. 21: Contracţia şi fisurarea unei secţiuni masivedin lemn rotund.

1818


8. Putrezirea lemnuluişi măsuri de protecţie

Fig. 22: Penetrare (longitudinal şi transversal pe fibre), dupăo imersie de 24 de ore în lichid.

1919


9. Comportarea lemnului la foc. Măsuri de protecţie contraincendiului

Fig. 23: Secţiune de lemn atacatăde foc: a) zona carbonizată; b) zona protejată.

2020

curs 1

Documents