cuprins - anpmarpmbc.anpm.ro/upload/13678_2480.doc · web viewobservaţiile meteo arată că cea...

RAPORT LA STUDIU DE EVALUARE A IMPACTULUI pentru Acord de mediu pentru extragerea de nisipuri şi pietrişuri din albia mijlocie a Siretului – Balastiera « Letea Veche ».

CUPRINS

I. INTRODUCERE...................................................................................................................31.1. Acte normative.................................................................................................................31.2. Informaţii generale...........................................................................................................3

II. PROCESUL TEHNOLOGIC.............................................................................................5II. 1. Fluxul tehnologic........................................................................................................5II.2. Impactul potenţial al activităţii asupra elentelor mediului şi măsuri de reducere al acestuia................................................................................................................................7II.2.1. Surse tehnologice cu impact potenţial asupra mediului...........................................7II.2.2. Surse care pot produce poluări accidentale şi măsurile de prevenire.......................8II.3. Activităţi de dezafectare............................................................................................10

III DEŞEURI...........................................................................................................................10

IV. IMPACTUL POTNŢIAL ASUPRA COMPONENTELOR MEDIULUI ŞI MĂSURI DE REDUCERE A ACESTORA...........................................................................11

IV.1. Apa...............................................................................................................................11IV.1.1. Hidrologie şi hidrogeologie..................................................................................11IV.1.2. Alimentarea cu apă...............................................................................................13IV.1.3. Managementul apelor uzate..................................................................................13

IV.1.3.1. Sistemul de canalizare şi evacuarea apelor uzate menajere...........................13şi tehnologice................................................................................................................13IV.1.3.2. Bilanţul apelor pe platforma societăţii...........................................................13

IV.2. Aerul............................................................................................................................14IV.3. Zgomotul şi vibraţiile..................................................................................................15IV.4. Solul.............................................................................................................................15

IV.4.1. Localizarea terenului şi a vecinătăţilor.................................................................15IV.4.2. Utilizarea terenului şi a construcţiilor de pe amplasament...................................16IV.4.3 Solul prezent pe amplasament...............................................................................16

IV.5. Geomorfologia.............................................................................................................17IV.6. Geologia.......................................................................................................................17IV.7. Vegetaţia......................................................................................................................18IV.8. Clima............................................................................................................................20IV.9. Biodiversitatea.............................................................................................................24

IV.9.1. Date relevante despre speciile de păsări cuprinse în anexa i a directivei 79/409/ce şi cuantificarea impactului anticipat.................................................................................25IV.9.2. Obiectivele de conservare ale sitului Natura 2000 Aria de Protecţie Specială Avifaunistică “Lacurile de Acumulare Buhuşi – Bacău – Bereşti”..................................34IV.9.3. Consideraţii generale asupra speciilor de păsări care folosesc culoarul de migraţie est-carpatic........................................................................................................................36IV.9.4. Consideraţii generale asupra biodiversităţii..........................................................37

IV.10. Peisajul.......................................................................................................................38IV.11. Mediul social şi economic.........................................................................................38IV.12. Condiţii culturale şi etnice, patrimoniul cultural.......................................................39

S.C. LIV-COMAL S.R.L. Bacău 1


V. ANALIZA ALTERNATIVELOR....................................................................................39

VI. MONITORIZAREA.........................................................................................................39

VII. SITUAŢII DE RISC.......................................................................................................40

VIII. DESCRIEREA DIFICULTĂŢILOR...............................................................................41



I. INTRODUCERE

1.1. Acte normativeProcedura de realizare a studiului de evaluare a impactului asupra

Mediului este reglementată de următoarele acte normative:

– Ordonanţa de Urgenţă nr. 195/30 decembrie 2005, aprobată de legea

265/2006, privind protecţia mediului;

– Ordinul 184/1997, emis de Ministrul Apelor, Pădurilor şi Protecţiei

Mediului, pentru aprobarea procedurii de realizare a bilanţurilor de

mediu;

– Ordinul 860/2002, emis de Ministrul Apelor şi Protecţiei Mediului,

pentru aprobarea procedurii de evaluare a impactului asupra mediului;

– Ordinul 863/2002, emis de Ministrul Apelor şi Protecţiei Mediului,

pentru aprobarea ghidurilor metodologice de evaluare a impactului

asupra mediului.

1.2. Informaţii generale

Acest studiu a fost elaborat pentru S.C. LIV-COMAL S.R.L. Bacău, din

judeţul Bacău care are înscrisă în actul constitutiv al societăţii şi activitatea de

extracţia pietrişului şi nisipului (cod CAEN 0812).

Adresa: S.C. LIV-COMAL S.R.L. Bacău are sediul social în municipiul

Bacău, str. Logofăt Tăutu, nr. 9, bl. 9, Sc A, Et. parter; ap. 1 jud. Bacău, tel.

0744598366.

Prezentul studiu de evaluarea a impactului asupra mediului pentru S.C. LIV-

COMAL S.R.L. Bacău a fost efectuat de PERSOANĂ FIZICĂ AUTORIZATĂ

- expert evaluator Zaharia Lăcrămioara Gabriela, str. Iosif Cocea, bl. 12, sc.

B, ap. 14, Bacău, tel 0745232499



Expertul evaluator Zaharia Lăcrămioara Gabriela este doctor în

biologie – specialitatea zoologia nevertebratelor şi este atestat să efectueze studii

de evaluare a impactului asupra mediului conform certificatului de atestare cod

EIM-04-51/25.06.2008.

Adresa: str. Iosif Cocea, bl. 12, sc. B, ap. 14, Bacău.

Telefon: 0745232499.

Studiul de evaluare a impactului a fost realizat în concordanţă cu

prevederile ordinului 863/2003 al Ministerului Apelor şi Protecţiei Mediului

privind aprobarea ghidurilor metodologice aplicabile etapelor procedurii – cadru

de evaluare a impactului asupra mediului şi a tuturor legilor, hotărârilor de

guvern şi ordonanţelor de urgenţă conexe acestui ordin dintre care menţionez

OUG 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor

naturale, a florei şi faunei sălbatice şi ordonanţa 1284/2007 privind declararea

ariilor de protecţie specială avifaunistică ca parte integrantă a reţelei ecologice

europene Natura 2000 în România.

Capacitatea de extracţie anuală va fi de maxim 10.000 mc iar extracţia se

va desfăşura cu intermitenţă în funcţie de:

condiţiile meteo, respectiv perioada de iarnă (aproximativ 5 luni de

repaus) când se realizează temperaturi negative,

perioadele de inundaţii când de pe amplasament vor fi scoase

utilajele tehnologice.

În cele 7 luni de extracţie programul maxim de escavare este de 8 ore cu

începere de la ora 8 dimineata timp de 6 zile pe săptămână.

Se va ţine cont de capacitatea maximă admisă de extracţie prin consultarea

permisului de exploatare.

Resursele energetice necesare desfăşurării extracţiei agregatelor sunt

reprezentate de combustibili pentru alimentarea utilajelor. alimentarea făcându-

se din butoaie metalice omologate de 200 l. Aceste recipiente vor fi încărcate la



staţiile de distribuţie a carburanţilor (PETROM, OMV, LUK OIL etc.).

Butoaiele metalice utilizate la alimentare nu vor staţiona în perimetrul de

exploatare sau în apropierea lui astfel că pe amplasament nu vor exista

rezervoare.

II. PROCESUL TEHNOLOGIC

II. 1. Fluxul tehnologic Procesul tehnologic se referă la extracţia de agregate de pe amplasamentul

precizat. Adâncimea medie de exploatare va fi de maxim 1,5 m faţă de cota

superioară de balast şi nu va depăşi cota talvegului natural al râului din zonă

pentru a asigura panta de scurgere corespunzătoare. Perimetrul de exploatare are

o formă neregulată, cu lungimea pe conturul perimetrului de 300 m având

suprafaţa de 11.035 m2.

Exploatarea se va face în plaja existentă, prin excavare, în câmp continuu,

din aval spre amonte şi de la firul apei prin retragere către malul drept în fâşii

longitudinale paralele cu râul. În capătul din aval al perimetrului se va executa

un prag submersibil din gabioane umplute cu refuz de ciur, bolovani de râu sau

piatră brută pentru a împiedica coborârea talvegului în zona de exploatare.

Exploatarea se va desfăşura în limitele perimetrului conform

coordonatelor topografice (XY) în sistem de proiecţie STEREO '70:

Nr. pct X Y1 558.300 652.2752 558.172 652.1743 558.105 652.0854 558,107 652,0305 558,151 652,053

Compoziţia granulometrică a agregatelor minerale exploatabile este:

0 – 2 mm 10,0 %2 – 7 mm 24,0 %7 – 16 mm 14,0 %16 – 31 mm 15,0 %



31 – 70 mm 37,0 %Compoziţia mineralogică a elementelor de nisip, pietriş şi bolovăniş este

alcătuită din cuarţite, gresii, calcare cu un grad de rotunjire avansat.

Lucrările de exploatare sunt:

- trasarea fâşiilor de exploatare şi reprezentarea lor în teren prin bornare;

- derocarea cu ajutorul excavatorului şi încărcarea materialului extras;

- transportul materialului extras în locurile de depozitare;

- nivelarea terenului;

- excavarea nisipului şi pietrişului în fâşii paralele cu râul, excavatorul

înaintând din aval către amonte;

- transportul agregatelor minerale în stare brută cu autobasculantele

către beneficiari.

Agregatele extrase vor fi depozitate în albia majoră pentru scurgerea apei.

În albia minoră şi în zona mal, nu se admit nici un fel de depozite. După

scurgerea apei de pe agregatele extrase acestea vor fi transportate prin

intermediul mijloacelor auto către beneficiari. Balastul extras va putea fi

depozitat pe mal pentru scurgere maxim 48 de ore după care va fi încărcat în

autobasculante.

Pentru punctul de extracţie „LETEA VECHE” va fi amenajat prin

balastare şi compactare atât drumul de acces din drumul naţional asfaltat cât şi

patul de înaintare spre prima fâşie din care se va începe excavarea.

Accesul la perimetru se face din şoseaua de centură care ocoleşte

municipiul Bacău în drumul comunal din Ruşi-Ciutea către Siretu şi apoi pe un

drum de exploatare agricolă până la amplasamentul balastierei. Drumul agricol

va fi balastat de către S.C. LIV-COMAL S.R.L. Bacău. Drumul de exploatare

permite accesul spre extremitatea nord-vestică a perimetrului. Pentru utilizarea

drumurilor comunale S.C. LIV-COMAL S.R.L. a obţinut avizul favorabil din

partea primăriei Letea Veche şi primăriei Tamaşi.



Timpul de excavare agregate este de maxim 8 ore pe zi cu începere de la

ora 8; 6 zile/săptămână; 300 zile/an. Pe perioada îngheţului nu vor fi extrase

agregate.

La încheierea totală a exploatării terenului se va realiza o recalibrare a

albiei minore a râului Siret. Exploatarea balastului determină o reprofilare a

albiei prin translarea axului acesteia spre malul drept, cu o scădere a debitelor,

nivelelor şi vitezelor de scurgere a apei, asigurând o stare de echilibru

geomorfologic stabil al albiei.

II.2. Impactul potenţial al activităţii asupra elentelor mediului şi măsuri de reducere al acestuia

II.2.1. Surse tehnologice cu impact potenţial asupra mediului

Ca surse tehnologice cu impact potenţial asupra mediului, se enumeră

utilajele folosite la procesul de extracţie agregate şi de transport:

- 1 draglină;

- 1 excavator;

- 1 încărcător frontal;

- 4 autobasculante de 16 tone;

Aceste utilaje pot avea impact asupra mediului prin emisiile în aer de la

funcţionarea motoarelor, scurgeri de carburanţi şi uleiuri, antrenarea în

atmosferă a unor pulberi şi prin zgomotul produs.

Influenţa activităţilor anterioare la nivelul perimetrului în care se va

desfăşura activitatea de extracţie a agregatelor este prezentă în zonele adiacente

fiind concretizată în utilizarea ca imaş comunal a terenurilor învecinate.

Ca urmare a exploatării agregatelor se consideră ca sursele tehnologice cu

impact potenţial asupra mediului sunt utilajele prin funcţionarea motoarelor,

precum şi unele eventuale poluări provenite de pierderea de combustibili şi de

lubrefianţi.



II.2.2. Surse care pot produce poluări accidentale şi măsurile de prevenire

Pe amplasament poluările accidentale pot surveni ca urmare a introducerii

accidentale în mediu de hidrocarburi şi uleiuri minerale. Pentru a preveni

scurgerile combustibilului şi a uleiurilor în mediu administratorul S.C. LIV-

COMAL S.R.L. va menţine utilajele în stare de funcţionare bună având

inspecţiile tehnice periodice efectuate. De asemenea personalul care deserveşte

utilajele de pe amplasament va fi instruit să supravegheze funcţionarea acestora

şi să ia măsurile necesare pentru a evita poluarea mediului înconjurător în caz de

avarie a acestora.

Factorii de mediu care pot fi afectaţi de eventualele poluări accidentale sunt

apa şi solul. Dintre aceştia factorul de mediu apă este cel mai predispus la

impurificare datorită unor poluări accidentale deoarece amplasamentul se află în

albia minoră a râului Siret. Eventuala poluare a solului este redusă de variaţiile

de nivel care determină astfel o spălare a eventualilor poluanţi, care astfel ajung

în apa de suprafaţă sau în pânza freatică;

În caz de poluare accidentală se vor lua următoarele măsuri:

1. Persoana care observă fenomenul anunţă imediat conducerea secţiei sau a

unităţii;

2. Conducerea secţiei sau a unităţii dispune:

- anunţarea echipelor de intervenţie în vederea trecerii imediate la

măsurile şi acţiunile necesare eliminării cauzelor şi pentru diminuarea

efectelor poluării accidentale

- anunţarea imediată a S.G.A.- ului pe raza căruia s-a produs poluarea

3. Colectivele şi echipele de intervenţie din unitate acţionează pentru:

- eliminarea cauzelor care au provocat poluarea accidentală limitarea şi

reducerea ariei de răspândire a substanţelor poluante îndepărtarea, prin mijloace



adecvate tehnic, a substanţelor poluante colectarea, transportul şi depozitarea

intermediară, în condiţii de securitate pentru mediu, în vederea recuperării sau,

după caz, a neutralizării sau distrugerii substanţelor poluante

4. Informarea periodică a SGA asupra desfăşurării operaţiunilor de sistare

a poluării, respectiv de combatere a efectelor acesteia

5. În situaţii în care se constată că forţele şi mijloacele disponibile în unitate

nu sunt suficiente pentru sistarea /eliminarea efectelor poluării, conducerea

unităţii va solicita sprijin altor unităţi.

6. După eliminarea cauzelor poluării accidentale şi după îndepărtarea

pericolului răspândirii poluanţilor în zone adiacente, conducerea unităţii va

informa S.G.A. asupra sistării poluării.

La solicitarea autorităţilor conducerea unităţii va dispune subordonaţilor

colaborarea cu aceste organe, în vederea stabilirii răspunderilor şi vinovaţilor

pentru poluarea accidentală.

Eventuale poluări accidentale de pe amplasament nu produc impurificări

majore ale factorilor de mediu deoarece cantităţile stocate în rezervoarele şi

mecanismele utilajelor sunt reduse.

Măsurile practice care vor fi luate în caz de poluare accidentală pe

amplasament:

oprirea scurgerilor;

localizarea poluantului scurs pe mal şi în albie prin efectuare

unor baraje din materialul existent în albia râului;

efectuare unei serii de baraje din baloţi de paie pe râu şi

intervenţie cu material absorbant pentru reţinerea produsului

petrolier;

intervenţia manuală pentru colectarea produsului petrolier

acumulat în faţa barajelor;

colectarea manuală a produsului uleios reţinut de baraje;



analize fizico-chimice în aval;

Este interzisă utilizarea utilajelor care prezintă un grad de uzură ridicat sau

cu pierderi de carburanţi şi/sau lubrefianţi. De asemenea se interzic schimburile

de lubrefianţi şi reparaţiile utilajelor utilizate în procesul tehnologic pe suprafaţa

perimetrului de exploatare.

Emisiile produse de mijloacele de transport şi de utilaje sunt măsurate la

inspecţia tehnică periodică şi conform legislaţiei utilajele cu emisii care

depăşesc normele legale nu sunt admise la funcţionare sau circulaţie pe

drumurile publice. Se recomandă efectuarea cu stricteţe a reviziilor tehnice la

mijloacele auto pentru ca, pe toată perioada de exploatare a agregatelor, să se

încadreze în prevederile legale .

II.3. Activităţi de dezafectare

După epuizarea rezervelor de agregate se va dezafecta punctul de lucru

avându-se în vedere următoarele aspecte:

- asigurarea unui regim stabil de curgere a râului Siret;

- îndepărtarea utilajelor de pe amplasament;

- îndepărtarea toaletei ecologice de pe amplasament după vidanjare.

Este important ca după încetarea activităţii terenul va rămâne nivelat,

având aspectul reliefului caracteristic luncii iar terenurile considerate ca

neinundabile vor fi reacoperite cu materialul pământos păstrat în vecinătatea

zonei de extracţie de la decopertare.

III DEŞEURI

În urma desfăşurării activităţii de extracţiei a agregatelor minerale din albia

Siretului:

- nu rezultă deşeuri din activitatea de producţie;



- se produc deşeuri menajere provenite de la personalul care exploatează

utilajele;

- nu rezultă ape uzate; cantitatea de apă, existentă între fragmentele de

pietriş în momentul excavării, este levigată în perioada de depozitare

temporară a agregatelor datorită permeabilităţii mari a substratului care

asigură infiltrarea rapidă.

Deşeuri din activitatea de producţie

Din activitatea de producţie nu rezultă deşeuri pe amplasament

Deşeuri menajere

Se produc de către personalul care asigură exploatarea agregatelor. Nu

este necesară dotarea amplasamentului cu containere de preluare a acestor

deşeuri. Se va instrui personalul care deserveşte punctul de lucru pentru a

colecta aceste deşeuri în pungi de plastic menajere amplasate în coşuri fără

scurgere în mediu. Periodic sacii menajeri vor fi transportaţi punctul de colectare

a deşeurilor din comuna Letea Veche .

Pe amplasament va o toaletă ecologică cu rezervor cu capacitate de 280 l.

Toaleta va fi vidanjată de câte ori este necesar.

IV. IMPACTUL POTENŢIAL ASUPRA COMPONENTELOR MEDIULUI ŞI MĂSURI DE REDUCERE A ACESTORA

IV.1. Apa

IV.1.1. HIDROLOGIE ŞI HIDROGEOLOGIE

Amplasamentul este situat în bazinul hidrografic al râului Siret care

izvăreşte din Carpaţii Păduroşi (Ucraina) şi drenează prin reţeaua sa hidrografică

partea central-estică a Carpaţilor Orientali, Subcarpaţii şi Podişul Moldovei iar

apele de suprafaţă, de natură pluvială, se infiltrează în majoritate în profilul

solurilor.

Ca râu de platformă cu o lungime mare şi cu un bazin hidrografic larg,

Siretul are un debit mare şi pe parcursul unui an apar viituri care influenţează



nivelul freatic precum şi cantitatea de parte solidă transportată şi depusă, astfel

(aval confluentă cu Moldova) râul are un debit mediu multianual de 76,1 mc/s,

iar scurgerea medie specifică este de 4,82 l/s/km2. La vărsare debitul râului Siret

este de 210 mc/s fiind cel mai mare din râurile României.

Scurgerea medie specifică bazinelor montane este relativ ridicată: 7-12

l/s/km2 - pe Suceava, 8-11 l/s/km2 – pe Moldova; 11 l/s/ km2 – pe Moldoviţa, 14-

15 l/s/km2 – pe Bistriţa, 8-9 l/s/km2 – pe Trotuş; 9 l/s/km2 – pe Oituz, 6 l/s/km2 –

pe Putna, 6 l/s/km2 – pe Buzău. Se observă o diminuare a valorii scurgerii medii

specifice de la nord către sud.

În medie în anotimpul de iarnă scurgerea apei reprezintă 11,33 %.

Primăvara rezervele de apă din zăpada acumulată iarna, se eliberează în perioade

foarte scurte şi, asociindu-se cu ploile căzute în aceast interval, produc cele mai

mari volume sezoniere care pot ajunge până la 41,95 %. Pe lângă apele mari de

primăvara în regimul hidrologic al râului Siret se pot constata, în ultimii ani,

existenţa unor viituri de vară ca urmare a debitului autohton.

Stratele acvifere freatice sunt poziţionate la adâncimi maxime de 4-5 m în

zona de grind iar pe spaţiul cursului actual al Siretului sunt în continuitate cu

masa de apă care se scurge pe Siret.

Din punct de vedere geologic şi morfologic, bazinul hidrografic Siret din

amonte de confluenţa cu râul Bistriţa se caracterizează prin prezenţa unităţii

cristalino-mezozoice (şisturi cu sericit şi clorit, gnaise şi calcare) în partea de

NV a Sub-bazinului Moldovei (Obcina Mestecănişului, M-ţii Rarău, M-ţii

Giumalău), a unităţii flişului (gresii, conglomerate, marne, menilite, argile) în

Obcina Feredeului, Obcina Mare, Obcinele Humorului şi Voroneţului, Culmea

Stănişoara, M-ţii Suhard, a Subcarpaţiilor Moldovei (marne, gresii, argile,

conglomerate) şi a Podişului Moldovei reprezentat prin subunităţile sale: podişul

piemontan (prundişuri, nisipuri, argile), platourile structurale în Podişul

Fălticenilor şi Podişul Central – Moldovenesc (prafuri, argile, marne, gresii) şi



Culoarul Siretului (pietrişuri de terasă, prafuri, argile, aluviuni recente,

neconsolidate etc.). Prezentarea detaliată a acestor unităţi este importantă

deoarece acestea reprezintă ariile sursă de provenienţă a aluviunilor.

Din punct de vedere geologic zona în care se află perimetrul de exploatare

face parte din Platforma Moldovenească, aflându-se în partea vestică a acesteia.

Fundamentul este cutat metamorfozat de vârstă precambriană şi este acoperit de

o cuvertură de depozite sedimentare de vârstă Triasică, Cretacică, Eocenă,

Tortoniană, Sarmaţiană şi Meoţiană.

IV.1.2. ALIMENTAREA CU APĂ

Pentru procesul productiv nu este necesară alimentarea cu apă. Pentru apa

potabilă societatea va asigura apa plată necesară.

IV.1.3. MANAGEMENTUL APELOR UZATE.

IV.1.3.1. Sistemul de canalizare şi evacuarea apelor uzate menajere şi tehnologice.

În cadrul procesului tehnologic care se desfăşoară într-o balastieră nu este

necesară implementarea unui sistem de canalizare şi evacuare a apelor menajere

deoarece pe amplasament nu se produc ape uzate tehnologic.

IV.1.3.2. Bilanţul apelor pe platforma societăţiiEvaluarea consumurilor (a necesarului de apă).

Necesarul zilnic de apă menajeră pentru o persoană este de 50 l/zi şi un

necesar anual pentru 7 persoane (2 mecanici utilaje terasiere, 4 conducători auto

şi 1 paznic) de 16 mc/an. Menţionăm în balastieră vor lucra 2 mecanici utilaje

terasiere şi 1 paznic, în timp ce şoferii vor fi temporar pe amplasament. În

această situaţie nu este justificată realizarea infrastructurii necesare pentru

alimentare cu apă şi preluarea apelor menajere. Societatea va aproviziona

personalul cu apă plată potabilă pentru angajaţii care deservesc utilajele.



Necesarul se apă potabilă fiind de 2-4 l/persoană/zi lucrătoare, astfel că

administratorul trebuie să pună la dispoziţia salariaţilor de pe amplasament o

cantitate de 6-12 l apă potabilă/zi.

Deşeurile rezultate din această acţiune se vor păstra şi depune ulterior la

groapa punctele de colectare selectivă de pe raza comunei Letea Veche.

Evaluarea apelor uzate

Nu este necesară evaluarea apelor uzate deoarece din activitatea care se

desfăşoară pe amplasament nu vor rezulta ape uzate.

IV.2. Aerul

Deşi amplasamentul este situat în apropierea zonei industriale a

municipiului Bacău iar operatorii economici au parcurs planuri de conformare

care să reducă semnificativ poluarea aerului atmosferic şi datorită condiţiilor de

relief de largă deschidere cu o rapidă disipare a eventualelor noxe provenite din

activitatea de extracţie sau de la mijloacele de transport, apreciem calitatea

aerului ca fiind bună.

Investigarea calităţii aerului

Sursele de poluare pentru aer pe amplasamentul balastierei LETEA

VECHE:

- utilajele prin funcţionarea motoarelor;

- autobasculantele prin antrenarea de puberi.

Se recomandă efectuarea regulată a reviziilor tehnice la mijloacele auto

pentru ca, pe toată perioada de exploatare a agregatelor, acestea să se încadreze

în prevederile NRTA 4/1998.

Monitorizări asupra emisiilor atmosferice nu sunt necesare.

Se recomandă în sezonul cald stropirea drumului de exploatare pentru a

împiedica antrenarea unei cantităţi mari de pulberi în aer.



IV.3. Zgomotul şi vibraţiile

Din momentul începerii extracţiei de agregate pe amplasament se vor

produce zgomote determinate de funcţionarea motoarelor şi încărcarea

basculantelor cu agregate. Depărtarea faţă de zonele locuite este de circa 1000 m

faţă de primele case din satul Siretu ceea ce determină o disipare a zgomotelor

astfel încât, la nivelul localităţilor intensitatea zgomotului o apreciem ca

nesemnificativă.

Calea de acces până la perimetrul de exploatare este reprezentată de un

drum de pământ care va fi balastat. De-a lungul căii de acces din drumului din

Ruşi-Ciutea către satul Siretu precum şi de-a lungul căii de acces în balastieră nu

nu sunt locuinţe.

De-a lungul drumului judeţean circulaţia autobasculantelor se va face în

conformitate cu legislaţia în vigoare.

IV.4. Solul

IV.4.1. LOCALIZAREA TERENULUI ŞI A VECINĂTĂŢILOR

Amplasamentul de pe care se vor extrage agregate este situat parţial în

lungul albiei minore şi parţial în albia majoră a râului Siret, pe raza

administrativă a comunelor Letea Veche şi Tamaşi (judeţul Bacău).

Suprafaţa amplasamentului, calculată după planul de situaţie pus la

dispoziţie de beneficiar, este de aproximativ 11.035 mp.

Din punct de vedere geografic amplasamentul se situează pe valea

Siretului la o altitudine absolută de circa 128 m, în amonte de confluenţa

Bistriţei cu Siretul şi în aval de confluenţa cu râul Moldova, locaţia fiind

înconjurată de terenuri neproductive utilizate ca imaş comunal, în zona frecvent

inundabilă a albiei majore a Siretului.



Din punct de vedere administrativ, perimetrul de exploatare a agregatelor

minerale de râu „LETEA VECHE” se încadrează în limitele teritoriale ale

comunelor Letea Veche şi Tamaşi, la vest de şoseaua de centură care ocoleşte

municipiul Bacău, la o distanţă de circa 0,6 km faţă de satul Siretu, 2,04 km faţă

de satul Furnicari situat în amonte de balastieră şi 2,14 km faţă de localitatea

Tamaşi aflată pe malul stâng, aval de balastieră. Distanţele la care se află

exploatarea de zonele locuite determină o disipare a zgomotelor astfel încât, la

nivelul localităţilor intensitatea zgomotului o apreciem ca nesemnificativă.

Accesul spre perimetru se face din şoseaua de centură care ocoleşte municipiul

Bacău, prin drumul comunal Ruşi-Ciutea către sat Siretu şi apoi prin calea de

acces care va fi amenajată prin balastarea unui drum de pământ utilizat la

exploatările agricole cu acordul Primăriei Letea Veche.

IV.4.2. UTILIZAREA TERENULUI ŞI A CONSTRUCŢIILOR DE PE AMPLASAMENT

Pe suprafaţa amplasamentului, care ocupă suprafaţa calculată de 11.035

m2, nu sunt realizate construcţii şi nici nu se vor realiza în perioada de

exploatare a agregatelor.

Amenajarea se încadrează conform STAS 4273/83 în clasa de importanţă

IV şi în categoria „C” conform H.G. 766/1977.

IV.4.3 SOLUL PREZENT PE AMPLASAMENT

Ca urmare a condiţiilor geografice procesul de pedogeneză de pe

amplasament a determinat formarea unui sol de vârstă recentă, care se află în

fază incipientă de evoluţie datorită fenomenelor frecvente de colmatare

determinate de inundaţiile frecvente. Având în vedere caracteristicile solului şi

procesul tehnologic care se va desfăşura pe amplasament apreciem că prin



exploatarea agregatelor de nisip şi pietriş nu se produce poluarea solului, atât pe

amplasament cât şi în vecinătăţi.

IV.5. GeomorfologiaAmplasamentul este situat în Culoarul Văii Siretului caracterizat printr-o

lărgime mare de 10-15 km, prezenţa teraselor şi a versanţilor.

Malul stâng are aspectde versant înalt şi mai abrupt (pe alocuri

cuestiform). Prezintă fragmente de terasă nedefinită, stadiu de preterase şi

procese de versant active (alunecări de teren, eroziuni plane şi torenţiale).

Malul drept are altitudini mai reduse, cu o energie de relief mai mică.

Geomorfologic, acest mal are aspectul unor terase de 15 – 20 m şi 35 – 40 m

care au o extindere mare.

Obiectivul este situat în albiile minoră şi majoră ale râului Siret, amonte

de confluenţa cu râul Bistriţa, iar principali afluenţi, de pe partea dreaptă

contribuie în mod decisiv la formarea resurselor de agregate de bună calitate,

atât în luncă cât şi de-a lungul teraselor.

Altitudinea absolută a terenului este de circa 128 m.

IV.6. Geologia

Din punct de vedere geologic sectorul de Culoar al văii Siretului în care se

află amplasamentul se găseşte în partea de SV a Platformei Moldoveneşti în

apropierea vecinătăţii cu Geosinclinalul Carpaţilor Orientali. În această regiune

elementele principale de structură ale Platformei Moldoveneşti sunt soclul

platformei şi cuvertura sedimentară.

Agregate de pe amplasament alcătuiesc un complex aluvionar de nisipuri

şi pietrişuri, iar vârsta efectivă cuprinde perioada Holocen superior – până în

prezent.



Din punct de vedere al calităţii lor, în conformitate cu prevederile STAS

1667/76 şi 4606/80, se poate spune că agregatele minerale de râu din perimetru

sunt foarte bune pentru utilizarea în stare brută la lucrări de drumuri şi

terasamente. De asemenea ele pot fi folosite, după o prelucrare corespunzătoare,

în construcţii.

IV.7. Vegetaţia

Asociaţiile vegetale naturale au fost complet înlocuite, terenurile propuse

pentru excavarea agregatelor fiind ocupate de păşuni fie cu tufărişuri de răchită

(Salix sp.).

Vegetaţia naturală era reprezentată la nivelul luncii de zăvoaie de plop şi

salcie (Populus alba, P. nigra, Salix alba), adesea bordând cursul apelor şi

intrând în complex cu aninişurile. Zăvoaiele de plop şi salcie au ca specii de

recunoaştere: Salix fragilis, Rubus caesius, Solanum dulcamara, Ranunculus

repens, Calamagrostis pseudophragmites, Myricaria germanica. În stratul

arborescent bietajat, etajul superior de 20-25 m este constituit din Populus alba,

P. nigra, Fraxinus excelsior etc., iar etajul inferior de 15-18 m este din Salix

alba, S. fragilis. Alnus glutinosa, A. incana etc. Stratul arbustiv dezvoltat şi dens

cuprinde Salix purpurea, S. elaeagnus, S. triandra, Ligustrum vulgare, Frangula

alnus, Cornus sanguinea, Viburnum opulus, Prunus spinosa, Crataegus

monogyna etc. Tot aici ca liane se întâlnesc Vitis silvestris, Humulus lupulus,

Clematis vitalba. În zona balastierei nu sunt prezente zăvoaie de luncă.

Productivitatea acestor ecosisteme este medie, dar importanţa este foarte

mare pentru protecţia albiei minore şi majore, ceea ce le impune conservarea.

Alte asociaţii întâlnite sunt reprezentate de Salicetum purpureae,

Salicetum trindro-viminalis şi Salicetum triandre.

Cea mai răspândită asociaţie secundară de pajişte este Agropyretum

repentis, care are o compoziţie heterogenă, influenţată de variaţia condiţiilor din



habitat. Astfel pe grinduri nisipoase apare Cynodon dactylon, în zonele cu băltiri

abundă Alopecurus pratensis şi Agrostis stolonifera, la confluenţe, pe materiale

fără salinizare, este Lolium perenne. Aceste variaţii de compoziţie determină

natural o productivitate slabă a pajiştilor, de 2,3-2,5 t/ha.

Uneori este prezentă şi asociaţia Trifolio repenti-Lolietum, cu o

compoziţie mai valoroasă la care participă Lotus corniculatus, Bellis perennis,

Prunela vulgaris, Taraxacum officinale.

O asociaţie vegetală frecventă este Agrostetum stoloniferae, care

formează pajişti hidrofile pe terenuri depresionare periodic inundate, cu o slabă

valoare economică.

Vegetaţia de luncă este formată din plante higrofile si hidrofile. Speciile

reprezentative sunt Crex riparia, Scirpus lacustris, Phragmites communis,

Alisma plantago, Sagittaria sagittifolia, Potamogeton natans.

Vegetaţia naturală, pe malul drept al Siretului, în apropierea exploatării

„LETEA VECHE”, este reprezentată de asociaţie de pajişte Agropyretum

repentis cu arbuşti din speciile Prunus spinosa, Crataegus monogyna şi Salix

sp., Datorită inundaţiilor repetate, în zona balastierei, malul drept nu prezintă

covor vegetal până la o distanţă de 150-200 m de luciul apei.

Biocenoza din zona de extracţie se caracterizează prin dominanţa

asociaţiilor ierboase specifice luncilor din estul ţării, în mare parte invadate de

Salix care se dezvoltă sub formă de tufe . Pe amplasamentul zonei de excavare a

agregatelor şi în jurul acesteia habitatele prezente corespund celor întâlnite în

lunca Siretului anterior amenajării hidroenergetice a râului.

Exploatarea agregatelor din albia minoră a râului Siret în perimetrul

balastierei LETEA VECHE nu determină modificări ale covorului vegetal sau

ale zonelor umede şi ochiurilor de apă. În cadrul proiectului propus nu se produc

defrişări ale zonelor împădurite.



Pentru amenajarea şi balastarea drumului de acces va fi decopertată parţial

vegetaţia ruderală care mărgineşte drumul agricol care urmează a fi folosit

pentru a asigura accesul la exploatare.

IV.8. Clima

Poziţionat pe valea Siretului, amplasamentul are climat temperat-

continental accentuat, cu ierni reci, veri secetoase şi călduroase, rezultatul

acţiunii unui complex de factori naturali (circulaţia generala a atmosferei,

radiaţia solara, relieful). Climatul este influenţat de poziţia şi evoluţia centrilor

barici de la nivelul continentului. Condiţiile barice împreună cu radiaţia emisă

de suprafeţele învecinate determină condiţiile climatice locale.

Circulaţia maselor de aer desupra României este determinată de două arii

anticiclonale amplasate deasupra Arhipelagului Azore şi în zona Siberiei şi de

două arii ciclonale, prezente deasupra insulei Islanda şi a Mării Mediterana.

Aceştia sunt centri barici care prin valorile de presiune existente, determină

direcţia de deplasare a maselor de aer la nivelul Europei. Carpaţii Orientali

redirecţionează masele de aer de la direcţia vest-est pe o direcţie dominantă

nord-sud sau invers în toată Moldova. Principalele văi care pornesc din Carpaţii

Orientali prezintă o alternanţă a mişcorilor maselor de aer pe direcţiei văii

(longitudinală şi transversală).

Factorii radiativi sunt principala sursă de căldură pentru suprafaţa

pământului. Radiaţia globală directă este în zonă de 106-107 Kcal/cm²/an. Cele

mai scăzute valori sunt cuprinse între 2-3,5 Kcal/cm²/lună în intervalul

noiembrie-ianuarie.

Condiţiile orografice influenţează cantitatea de căldură înmagazinată,

astfel că prezenţa suprafeţelor orizontale asigură asimilarea diferenţiată a

radiaţiei calorice în funcţie de nebulozitatea atmosferică şi de poziţia Soarelui pe

bolta cerului.



Pentru a determina elementele climatice din zona amplasamentului am

făcut raportarea la staţia meteorologică din municipiul de Bacău.

Temperatura aerului. Datele meteorologice înregistrate la Roman sunt

prezentate în tabelul de mai jos. Aceste date evidenţiază afinitatea la climatul temperat

continental, specific estului ţării.

ELEMENTUL CLIMATIC

I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII ANUAL

TEMPERATURĂ AER

-3,5 -2,2 2,7 9,5 15,3 18,7 20,3 19,5 15,1 9,5 3,8 -1,0 9,0

MAXIMA ABSOLUTĂ

18,2 22,4 29,0 29,5

34,5 33,8 39,6 36,0 35,1 29,7 26,6 18,5 -

MINIMA ABSOLUTĂ

-28,0 -25,0 -21,5 -4,5 -1,8 4,4 7,5 4,8 -4,5 -7,8 -21,4 -23,0 -

Observaţiile meteo arată că cea mai scăzută valoare a temperaturii în luna

ianuarie a fost de - 4,8 oC, pe când la Iaşi ea atinge valoarea de – 3,7 oC, iar la

Bârlad – 3,6 oC. În perioada rece a anului, din cauza stratificării aerului mai rece,

se înregistrează creşteri accentuate ale umidităţii relative care produc ceţuri şi

inversiuni de temperatură.

Minima absolută s-a înregistrat la data de 20 februarie 1954, fiind de -

33,2 oC.

Vara, valorile sunt mai mici decât în sudul Câmpiei Române sau în

regiunile înalte ale Podişului Central Moldovenesc.

Temperatura medie a lunii iulie este de 19,9 oC, cu o maximă absolută de

38,2 oC (la 17 august 1952 şi la 15 august 1957), pe când la Iaşi ea atinge 40 oC,

iar la Bârlad 39,7 oC.

Umezeala relativă a aerului. Este direct influenţată de umiditatea

atmosferică a maselor de aer şi de prezenţa unei reţele hidrografice destul de

dense, din amonte de confluenţa Bistriţei cu Siretul. Acest parametru climatic

are o variaţie diurnă, lunară şi anuală, corelată invers proporţional cu valorile pe

care le are temperatura.

O influenţă ridicată asupra umidităţii aerului o au lacurile de acumulare de

pe Bistriţa şi Siret. Aceste acumulări au determinat o creştere a valorii

umidităţii relative a aerului de la 69 % - înaintea amenajării lor la 81 % - în



prezent. Umiditatea medie multianuală lunară variază între valoarea de 74% din

luna iulie până la valoarea de 89% din luna decembrie. Cele mai scăzute valori

ale umidităţii relative se înregistrează vara când sunt cuprinse între 74-77% iar

cele mai ridicate valori sunt iarna, când se înregistrează 85-89%.

Nebulozitatea atmosferică. Valoarea medie anuală a nebulozităţii este de

6,1 zecimi. Valorile din timpul verii sunt de aproximativ 4,1 – 5,6 zecimi, iar

cele din timpul iernii sunt de 6,9 – 7,5 zecimi. Perioada cu cea mai redusă

nebulozitate atmosferică este în lunile iulie – septembrie.

Precipitaţiile atmosferice sunt influenţate de circulaţia maselor de aer

dinspre nord, nord-vest şi dinspre sud, având valori de cca. 532,3 mm, situându-

se sub media ţării. Cele mai mari cantităţi cad în sezonul cald (350 - 400 mm),

iar în sezonul rece în medie de 175 mm.

Cantitatea medie anuală de precipitaţii la Staţia meteorologică Bacău(1993 – 2003)

ANUL 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 MULTIANUAL

Media anuală (mm)

508,4 410,5 452,2 588,7 359,8 446,1 582,9 641 486,1 938,2 442,1 532,3

Cel mai secetos an a fost în 1973 când au căzut doar 339,4 mm şi când, în

perioada estivală au căzut mai puţine precipitaţii în comparaţie cu mediile

multianuale.

Datele medii ale regimului pluviometric evidenţiază un singur maxim la

sfârşitul primăverii şi începutul verii, însă sunt şi anii în care influenţa

climatului baltic se face simţită prin producerea unui al doilea maxim de

precipitaţii.

Valorile medii precipitaţiilor atmosferice înregistrate la staţia meteo Bacău

S.C. LIV-COMAL S.R.L. Bacău

Semnificaţia I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII Media

multi-

anuală

Precipitaţii medii 21,9 23,3 28,0 51,5 72,7 81,3 78,9 59,3 48,4 30,3 31,4 27,0 554,0

Cantităţi maxime 69,1 60,4 99,3 126,6 181,1 155,0 160,5 190,9 162,2 121,6 93,2 72,4 849,5

Cantităţi minime 2,3 6,6 1,2 5,2 22,2 17,1 17,6 13,7 3,9 1,4 3,2 2,4 339,4

Cantităţi maxime

în 24 ore

27,4 20,8 38,5 36,3 54,8 62,8 71,4 69,4 94,7 40,0 29,0 23,5 94,722


În anotimpul rece frecvent precipitaţiile cad sub formă de ninsoare,

începând de obicei din a doua decadă a lunii noiembrie până în a doua decadă a

lunii martie. Rezultă un interval de 65 - 70 de zile/an şi un număr mediu de 30

zile cu ninsoare. Cel mai frecvent ninge în ianuarie (în medie 8,1 zile), iar la

începutul sezonului rece, în noiembrie, numărul de zile cu zăpadă este 0,5.

Regimul eolian. Vara este determinat de anticiclonul Azorelor iar iarna

de anticiclonul Siberian. Poziţia formelor majore de relief (culmi, văi) determină

redirecţionarea vânturile de pe direcţia vest-est pe direcţia nord la sud. În zona

oraşului Roman, unde relieful are o energie mult mai mică, influenţa orografiei

este hotărâtoare în dominarea unor direcţii ale vântului, remarcându-se, pe de o

parte, o direcţie N - S pe axul văii Siretului şi una NV-SE pe axul văii Moldovei,

iar pe de alta parte, direcţia imprimată vânturilor de orientarea generală a

Carpaţilor Orientali.

În timpul verii procentul vânturilor de nord - vest creşte ca urmare a

extinderii anticiclonului Azorelor la latitudini mai nordice. Legat de transportul

maselor de aer cald şi umed (de la periferia estică a ciclonilor mediteraneeni) din

timpul iernii, se constată o creştere a frecvenţei vânturilor din sectorul sudic (sud

şi sud-vest). Primăvara se constată o intensificare a vânturilor din toate

direcţiile, astfel încât calmul atmosferic are valoarea cea mai mică din timpul

anului. Toamna încep să se simtă influenţele anticiclonului siberian, frecvenţa

vânturilor din nord vest are valoarea cea mai mică din cursul anului iar calmul

atmosferic înregistrează o creştere faţă de celelalte sezoane.

În această regiune viteza medie a vânturilor nu are valori prea mari, nici

anuale, nici sezoniere. Cea mai mare viteză o au vânturile dinspre N-V (4,2m/s –

5,1 m/s) şi N (4 m/s – 4,9 m/s). Vânturile din direcţiile V si E au viteze reduse

(în medie sub 2,5 m/s), iar din celelalte direcţii au viteze intermediare (2 –3

m/s).



Cele mai mari viteze medii sezoniere le au vânturile de nord - vest în toate

anotimpurile (iarna 5,1 m/s; primăvara 4,7 m/s; vara 4,2 m/s; toamna 4,9 m/s).

În timpul anului, în general, vântul are viteze mai mari iarna şi primăvara

şi mai reduse vara şi toamna.

IV.9. BiodiversitateaPerimetrul de exploatare este amplasat în Aria de Protecţie Specială

Avifaunistică – Lacurile de acumulare Buhuşi – Bacău – Bereşti declarată prin

H.G. 1284 din 31.10.2007. Regiunea a fost declarată arie de protecţie specială

avifaunistică ca urmare a identificării unui număr de 11 specii de păsări cuprinse

în anexa I a Directivei Consiliului European 79/409/CE – Directiva Păsări.

Suprafaţa sitului este de 5575,5 ha.Specii de păsări enumerate în anexa I a Directivei Consiliului European 79/409/CE

IV.9.1. DATE RELEVANTE DESPRE SPECIILE DE PĂSĂRI CUPRINSE ÎN ANEXA I A DIRECTIVEI 79/409/CE ŞI CUANTIFICAREA IMPACTULUI ANTICIPAT

1. Ixobrychus minutus - Stârc pitic. Cod – A022

Habitatele caracteristice speciei

Specia populează locuri cu vegetaţie densă în zonele mlăştinoase, de

preferinţă stufărişuri.



Nu se împerechează în colonii mari şi gălăgioase şi cuibăreşte în perechi

izolate, în locuri cu vegetaţie densă şi stufărişuri, în zonele mlăştinoase.

Relevanţa sitului pentru specie

În formularul standard Natura 2000 al Ariei de Protecţie Specială

Avifaunistică “Lacurile de Acumulare Buhuşi – Bacău – Bereşti”, populaţia

speciei a fost estimată la 50 - 70 perechi cuibăritoare, pe toată suprafaţa sitului

menţionat.

Situaţia populaţiilor de Ixobrychus minutus este notată cu “C” ceea ce

semnifică faptul că la nivelul sitului cuibăreşte o populaţie cu densitate care

reprezintă mai puţin de 2% din populaţia la nivel naţional.

Efectul anticipat al activităţii de pe amplasament asupra populaţiei

speciei. Specia Ixobrychus minutus populează în principal zone cu vegetaţie

palustră densă şi mlăştinoase Activitatea de extracţie a firmei LIV-COMAL

S.R.L. este amplasată pe malul drept al Siretului într-o zonă cu plajă naturală de

prundiş şi fără vegetaţie abundentă pe mal. Datorită lipsei vegetaţiei din

imediata apropiere a luciului apei amplasamentul balastierei nu reprezintă un

habitat propice acestei specii. De asemenea, terenul străbătut de calea de acces a

balastierei este utilizat ca imaş comunal iar în apropierea amplasamentului sunt

prezente numeroase exemplare de Salix sp. Deşi în această regiune vegetaţia

este mai densă, zona nu este preferată de această specie deoarece nu prezintă

ochiuri de apă. Activitatea de extracţie a agregatelor de râu pe amplasamentul

LETEA VECHE nu influenţează negativ răspândirea populaţiei acestei specii în

zonă.

2. Circus aeruginosus - Erete de stuf. Cod A081


Este o specie larg răspândită, în stufărişuri iar de pe câmpii şi terenuri

agricole îşi procură hrana.



Cuibăreşte în perechi izolate, în locuri cu vegetaţie densă şi stufărişuri, în

zonele mlăştinoase.





menţionat.

Situaţia populaţiilor de Circus aeruginosus este notată cu “C” ceea ce




speciei. Amplasamentul balastierei şi vecinătăţile acestuia nu prezintă habitate

favorabile cuibăririi acestei specii. De asemenea fiind un prădător acoperă

suprafeţe mari în căutarea hranei pe care şi-o procură din terenurile acoperită cu

vegetaţie ierboasă naturală sau cultivată. Activitatea de extracţie a agregatelor de

râu pe amplasamentul LETEA VECHE nu influenţează negativ răspândirea

populaţiei acestei specii în zonă.

3. Cygnus cygnus - Lebăda de iarnă. Cod – A038


Deşi cuibărea în extremitatea nordică a Europei, în tundră, pe lacuri şi

mlaştini, în ultimii ani, s-a observat expansiunea acestei specii şi în zonele

sudice, de-a lungul coastelor şi pe lacurile şi cursurile de apă mai mari.




speciei a fost estimată la 220 - 300 de indivizi, în timpul iernii, pe toată

suprafaţa sitului menţionat.



Situaţia populaţiilor de Cygnus cygnus este notată cu “B” ceea ce

semnifică faptul că la nivelul sitului este bine reprezentată.

Efectul anticipat al activităţii de pe amplasament asupra habitatului şi

populaţiei speciei

Specia Cygnus cygnus populează în principal zone cu vegetaţie palustră

densă şi mlăştinoase Activitatea de extracţie a firmei LIV-COMAL S.R.L. este

amplasată pe malul drept al Siretului într-o zonă cu plajă naturală de prundiş şi

fără vegetaţie abundentă pe mal. Datorită lipsei vegetaţiei din imediata apropiere

a luciului apei amplasamentul balastierei nu reprezintă un habitat propice acestei

specii. Deasemeni lebăda de iarnă este oaspete de iarnă în România, perioadă în

care exploatările de agregate de râu sun sistate datorită temperaturilor joase.

Activitatea de extracţie a agregatelor de râu pe amplasamentul LETEA

VECHE nu influenţează negativ răspândirea populaţiei acestei specii în zonă.

4. Sterna hirundo - Chira de baltă. Cod – A193


Cuibăreşte în perechi izolate sau în colonii mici pe mlaştinile din regiunile

de coastă şi pe Ţărmurile lacurilor continentale.





menţionat. Situaţia populaţiilor de Sterna hirundo este notată cu “C” ceea ce




populaţiei speciei. Amplasamentul balastierei şi vecinătăţile acestuia nu oferă

condiţii prielnice pentru cuibărirea acestei specii. Activitatea de extracţie a



agregatelor de râu pe amplasamentul LETEA VECHE nu influenţează negativ

răspândirea populaţiei acestei specii în zonă.

5. Tringa glareola – fluierar de mlaştină. Cod – A166

Habitat. Este o specie nordică destul de comună în mlaştini cu rogoz. De obicei,

cuibăreşte pe smocuri de rogoz. Este numeros în pasaj pe malurile mlăştinoase

ale lacurilor, de obicei solitar, dar ocazional în stoluri mici.

Relevanţa sitului pentru specie. În formularul Natura 2000 populaţia

speciei a fost estimată 25-60 indivizi în pasaj în toată Aria de Protecţie Specială

Avifaunistică „Lacurile de acumulare Buhuşi – Bacău – Bereşti” fiind notată cu

notată cu „D” ceea ce semnifică faptul că la nivelul site-ului cuibăreşte o

populaţie cu densitate redusă faţă de media la nivel naţional (nesemnificativă la

nivel naţional).


speciei. Specia preferă malurile mlăştinoase iar exploatarea agregatelor

desfăşurându-se pe plaje de prundiş nu va afecta populaţia acestei specii în SPA-

ul „Lacurile de acumulare Buhuşi – Bacău – Bereşti”.

Având în vedere specificul activităţii desfăşurate – extragerea pietrişului

şi nisipului din balastiera LETEA VECHE şi capacitatea redusă a obiectivului se

poate afirma că impactul activităţii desfăşurate pe amplasament asupra

habitatului şi speciilor de păsări de interes comunitar din situl „Lacurile de

acumulare Buhuşi – Bacău – Bereşti” va fi minim.

6. Sylvia nisoria (Silvie porumbacă). Cod – A307


Specia preferă tufărişurile dese. Cuibăreşte relativ rar în regiuni

deschise cu tufărişuri, cu copaci izolaţi sau în luminişuri cu tufişuri.






speciei a fost estimată la 5 - 10 perechi, pe toată suprafaţa sitului menţionat.

Situaţia populaţiilor de Sylvia nisoria este notată cu “D” ceea ce semnifică

faptul că la nivelul sitului cuibăreşte o populaţie nesemnificativă la nivel

naţional.


populaţiei speciei. Silvia porumbacă nu este o specie caracteristică proximităţii

apelor, ea cuibăreşte şi se hrăneşte în zone deschise cu tufişuri. Zona adiacentă

balastierei prezintă o vegetaţie arbustivă alcătuită din grupări de Salix iar de-a

lungul căi de acces, pe imaşul comunal, sunt frecvenţi indivizi de Crataegus

monogyna şi Rosa canina. Deoarece specia nu este caracteristică acestui tip de

habitate la nivelul SPA „Lacurile de acumulare Buhuşi – Bacău – Bereşti” au fot

identificate doar 5-10 perechi.

Desfăşurarea activităţii de extracţie a agregatelor de râu de către firma

LIV-COMAL S.R.L. nu va afecta în mod negativ abundenţa populaţiei acestei

specii la nivelul Ariei de Protecţie Specială Avifaunistică „Lacurile de

acumulare Buhuşi – Bacău – Bereşti”.

7. Pluvialis apricaria (Ploier auriu). Cod – A140


Specia preferă habitatele de pajişti şi păşuni şi, ocazional pe terenuri

noroioase.

Cuibăreşte destul de des în regiuni înalte pe terenuri mlăştinoase, lande,

mocirle şi turbării.






speciei a fost estimată la 200 – 300 de indivizi, pe toată suprafaţa sitului

menţionat.

Situaţia populaţiilor de Pluvialis apricaria este notată cu “C” ceea ce




populaţiei speciei

Desfăşurarea activităţii de extracţie a agregatelor de râu de către firma

LIV-COMAL S.R.L. nu va afecta în mod negativ abundenţa populaţiei acestei

specii la nivelul Ariei de Protecţie Specială Avifaunistică „Lacurile de


8. Larus minutus (Pescăruş mic). Cod – A177


Specia preferă habitatele de mlaştini şi lacuri cu stufăriş.

Specia este în pasaj şi cuibăreşte în mlaştini şi lacuri cu stufăriş. Iarna

preferă habitatul marin.




speciei a fost estimată la 150 - 250 de indivizi, pe toată suprafaţa sitului

menţionat.

Situaţia populaţiilor de Larus minutus este notată cu “D” ceea ce

semnifică faptul că la nivelul sitului cuibăreşte o populaţie redusă faţă de media

la nivel naţional.


populaţiei speciei.Amplasamentul balastierei LETEA VECHE nu oferă condiţii

favorabile pentru această specie. De asemenea la nivelul Ariei de Protecţie

Specială Avifaunistică „Lacurile de acumulare Buhuşi – Bacău – Bereşti” au



fost observaţi doar indivizi în pasaj consider că activitatea de extracţiei a

agregatelor de râu de către S.C. LIV-COMAL pe acest amplasament nu are

impact negativ asupra distribuţiei acestei specii în regiune.

9. Chlidonias hybridus (chirighiţă cu obraji albi). Cod – A196


Specia utilizează o varietate mare de habitate ale zonelor umede dar

preferă mlaştinile apelor curgătoare şi ochiurile de apă din câmpiile inundabile,

în special dacă regiunile învecinate sunt păşunate de vite sau cabaline.

Cuibăreşte pe vegetaţie emergentă din apă sau pe plauri.

Relevanţa sitului pentru specie. În formularul Natura 2000 populaţia

speciei a fost estimată la 34-40 perechi cuibăritoare în toată Aria de Protecţie

Specială Avifaunistică „Lacurile de acumulare Buhuşi – Bacău – Bereşti” fiind

notată cu „D” ceea ce semnifică faptul că la nivelul site-ului cuibăreşte o

populaţie cu densitate redusă faţă de media la nivel naţional. De asemenea

habitatele de pe malul drept al Siretului, din regiunea amplasamentului, nu sunt

propice acestei specii.


speciei. Deoarece specia preferă mlaştinile apelor curgătoare exploatarea

agregatelor de către societatea comercială LIV-COMAL S.R.L. nu va afecta

populaţia acestei specii în Aria de Protecţie Specială Avifaunistică „Lacurile de


10. Chlidonias niger (chirighită neagră). Cod – A197


Specia utilizează o varietate mare de habitate ale zonelor umede dar

preferă mlaştinile apelor curgătoare şi ochiurile de apă din zonele inundabile. In

afara perioadei de cuibărit este întâlnită mai ales de-a lungul coastelor.

Cuibăreşte colonial pe mlaştini şi lacuri.






speciei a fost estimată la 30 - 80 de indivizi, pe toată suprafaţa sitului menţionat.

Situaţia populaţiilor de Chlidonias niger este notată cu “D” ceea ce

semnifică faptul că la nivelul sitului cuibăreşte o populaţie cu densitate redusă

faţă de media la nivel naţional.


populaţiei speciei Deoarece specia preferă mlaştinile apelor curgătoare

exploatarea agregatelor de către societatea comercială LIV-COMAL S.R.L. nu

va afecta populaţia acestei specii în Aria de Protecţie Specială Avifaunistică

„Lacurile de acumulare Buhuşi – Bacău – Bereşti”.

11. Grus grus (Cocor). Cod – A127


Este o pasăre precaută, sperioasă, iar în migraţie poposeşte în cârduri mari

pe terenuri arabile. Cuibăreşte destul de rar pe mlaştini întinse şi tufărişuri din

păduri.




speciei a fost estimată la 10 - 40 de indivizi, pe toată suprafaţa sitului menţionat.

Situaţia populaţiilor de Grus grus este notată cu “D” ceea ce semnifică

faptul că la nivelul sitului cuibăreşte o populaţie cu densitate redusă faţă de

media la nivel naţional.


populaţiei speciei Amplasamentul balastierei şi zonele adiacente traseului

drumului de exploatare nu prezintă habitatele preferate de această specie. De

asemenea la nivelul Ariei de Protecţie Specială Avifaunistică „Lacurile de



acumulare Buhuşi – Bacău - Bereşti” au fost identificate numai exemplare în

pasaj. Exploatarea agregatelor de râu de către S.C. LIV-COMAL S.R.L. pe

amplasamentul balastierei LETEA VECHE nu va influenţa negativ răspândirea

populaţiei acestei specii în zonă.

În conformitate cu OUG 57/2007, art. 33, pentru toate speciile de păsări

protejate sunt interzise:

- uciderea sau capturarea intenţionată indiferent de metoda utilizată;

- deteriorarea, distrugerea şi/sau culegerea intenţionată a cuiburilor sau

ouălor din natură;

- culegerea ouălor din natură şi păstrarea acestora chiar dacă sunt goale;

- perturbarea intenţionată, în special în perioada de reproducere, de

creştere şi migraţiune;

- deţinerea exemplarelor din speciile pentru care sunt interzise vânarea

şi capturarea;

- comercializarea, deţinerea şi/sau transportul în scopul comercializării

în stare vie ori moartă sau a oricăror părţi provenite de la speciile

protejate.

IV.9.2. OBIECTIVELE DE CONSERVARE ALE SITULUI NATURA 2000 ARIA DE PROTECŢIE SPECIALĂ AVIFAUNISTICĂ “LACURILE DE ACUMULARE BUHUŞI – BACĂU – BEREŞTI”

Pentru Aria de Protecţie Specială Avifaunistică “Lacurile de

Acumulare Buhuşi – Bacău – Bereşti” nu este întocmit Regulamentul şi Planul

de Management. Sunt întocmite regulamentele şi planurile de management doar

pentru lacurile Lilieci, Bacău II, Galbeni şi Răcăciuni, componente ale acestui

sit.



Aria de Protecţie Specială Avifaunistică “Lacurile de Acumulare Buhuşi –

Bacău – Bereşti” are suprafaţa de 5575,50 ha, şi a fost declarată ca urmare a

identificării a 168 specii de pasări, dintre care, 11 specii sunt de interes

european, menţionate în Anexa I a Directivei Consiliului 79/409/CEE.

Situl Natura 2000 este constituit din 5 lacuri amenajate pe valea râului

Bistriţa (pe teritoriul judeţului Bacău), respectiv pe râul Siret, în aval de

confluenţa cu Bistriţa. Aceste lacuri au o întindere mare, pe unele găsim mult

stuf, chiar în formă de insule. Porţiunile de râuri din apropierea lacurilor, care

leagă lacurile, respectiv zonele folosite de păsările migratoare din apropierea

lacurilor au fost incluse în sit.

Malurile lacurilor şi zonele inundabile sunt preferate de speciile de mal,

iar lacurile sunt folosite de păsările de pasaj, pentru iernare.

Clasele de habitate caracteristice Ariei de Protecţie Specială Avifaunistică

“Lacurile de Acumulare Buhuşi – Bacău – Bereşti” sunt:

- râuri, lacuri – cod N06 – 83%

- mlaştini, turbării – cod N07– 13%

- teren arabil (culturi agricole) - cod N12 – 2%

- păşuni – cod N14 – 2%

Obiectivele de conservare ale acestui sit Natura 2000 sunt:

- protecţia şi conservarea habitatelor specifice celor 168 specii de

păsări, în general, şi a celor 11 specii de interes european,

menţionate în Anexa I a Directivei Consiliului 79/409/CEE, în

special

- protecţia şi conservarea celor 168 specii de păsări, în general, şi

a celor 11 specii de interes european, menţionate în Anexa I a

Directivei Consiliului 79/409/CEE, în special.

Cele 11 specii de păsări de interes comunitar, menţionate în Anexa I a

Directivei Consiliului 79/409/CEE, sunt: Ixobrychus minutus, Circus



aeruginosus, Cygnus cygnus, Sterna hirundo, Tringa glareola, Sylvia nisoria,

Pluvialis apricaria, Larus minutus, Chlidonias hybridus, Chlidonias niger,

Grus grus.

Starea de conservare a habitatelor şi speciilor este favorabilă, cu excepţia

Lacului Galbeni care este golit din august 2007, pentru reparaţii la dig mal

drept.

Integritatea Ariei de Protecţie Specială Avifaunistică “Lacurile de

Acumulare Buhuşi – Bacău – Bereşti” nu este afectată de proiectul prezentat în

etapa de funcţionare deoarece:

- în etapa de funcţionare sunt utilizate resurse naturale din acest sit

dar cu impact pozitiv asupra menţinerii morfologiei actuale a

reliefului albiei râului Siret;

- nu sunt emisii pe apă;

- emisiile pe aer sunt nesemnificative pentru habitat şi speciile de

floră şi faună sălbatică;

- nu sunt emisiile pe sol;

În concluzie, realizarea proiectului “Balastieră LETEA VECHE”

având ca beneficiar S.C. LIV-COMAL S.R.L. BACĂU, din localitatea Letea

Veche, comuna Letea Veche, judeţul Bacău, nu afectează integritatea Ariei de

Protecţie Specială Avifaunistică “Lacurile de Acumulare Buhuşi – Bacău –

Bereşti” deoarece:

- nu reduce suprafaţa habitatelor şi numărul speciilor de importanţă

comunitară;

- nu conduce la fragmentarea sau deteriorarea habitatelor de

importanţă comunitară;

- nu influenţează realizarea obiectivelor pentru conservarea ariei

naturale protejate de interes comunitar;



- nu influenţează negativ factorii care determină menţinerea stării

favorabile de conservare a ariei naturale protejate de interes

comunitar;

- nu produce modificări ale dinamicii relaţiilor dintre sol şi apă sau

floră şi faună, care definesc structura şi/sau funcţia ariei naturale

protejate de interes comunitar.

IV.9.3. CONSIDERAŢII GENERALE ASUPRA SPECIILOR DE PĂSĂRI CARE FOLOSESC CULOARUL DE MIGRAŢIE EST-CARPATIC

Acumulările de apă realizate ca urmare a intervenţiei antropice în bazinul

râului Siret au sporit importanţa culoarului est-capatic pentru migraţia păsărilor.

Speciile de păsări care migrează preferă lacurile de acumulare (atât luciul

apei, zona litorală cât şi coada lacurilor unde există mult stuf). În zona litorală a

acestor acumulări păsările găsesc nevertebrate limnicole şi vertebrate de talie

mică care reprezintă o sursă de hrană bogată. Speciile de păsări care iernează la

noi preferă zonele în care nivelul apei variază zilnic astfel încât gheaţa se sparge

şi au posibilitatea să găsească hrană în apă.

Studiile realizate au identificat peste 168 specii de păsări pe lacurile de

acumulare din aval, din care 28 sedentare, 54 oaspeţi de vară, 4 oaspeţi de iarnă

şi 82 specii de pasaj. Din numărul total al păsărilor 86 sunt specii de mal, 53

sunt specii de litoral iar 29 prefera luciul apei.

Exploatarea de agregate din perimetru LETEA VECHE nu determină

modificări ale rutelor de migraţiune a păsărilor deoarece habitatele învecinate nu

oferă condiţii favorabile pentru odihnă şi hrană.

IV.9.4. CONSIDERAŢII GENERALE ASUPRA BIODIVERSITĂŢII



Reptilele reprezentative semnalate în zonă sunt Emys orbicularis şi Natrix

natrix care populează atât luciul apei cât şi malul râului.

Batracienii care populează zona malurilor şi luciul apei sunt reprezentate

7 specii: Bombina bombina, Bufo bufo, Bufo viridis, Hyla arborea, Rana

ridibunda, Triturus cristatus şi Triturus vulgaris.

Peştii alcătuiesc o populaţie însemnată localizată în masa apei,

dintre speciile prezente în zonă enumerăm Alburnus alburnus, Carassius

auratus, Cyprinus carpio, Essox lucius, Perca fluviatilis, Gobio gobio, G.

Kessleri, Leuciscus cephalus, Stizostedion lucioperca, Scardinius

erythrophthalmus şi Abramis brama.

Printre mamiferele mamiferele citate pentru această zonă se numără:

Arvicola terrestris, Mustela nivalis şi Ondrata zibethica.

Fauna de nevertebrate a zonelor este caracterizată de o abundenţă

redusă dar o diversitate taxonomică ridicată: viermi, moluşte iar dintre

artropode: arahnide, crustacee, miriapode şi insecte.

Zoocenoza sectoarelor deschise fără arbuşti şi vegetaţie redusă are un

efectiv numeric şi specific al organismelor de sol mai redus, aici fiind prezente

cu precădere specii de insecte.

Zoocenoza câmpurilor agricole este predominată de specii de lumbricide

şi raci izopozi. În regiunile cultivate sunt prezente specii dăunătoare în sol dintre

elateride şi melolonthidae, precum si omizi de pământ.

Zoocenoza plajelor de nisip şi prundiş, unde va avea loc exploatarea

propriu-zisă, are o structură foarte redusă a componenţilor biotici edafici.

IV.10. Peisajul

Peisajul de pe malul drept al Siretului din vecinătatea amplasamentului

exploatării de agregate de râu este antropizat fiind generat de utilizarea

terenurilor din apropierea balastierei ca imaş comunal. De asemenea în



vecinătate se observă asociaţia de plante ierboase cu pâlcuri relativ dense de

Salix. De asemenea, o contribuţie importantă la aspectul luncii mijlocii a râului

Siret o au frecventele inundaţii şi colmatări ale meandrelor. Menţinerea

culturilor agricole în lunca inundabilă este condiţionată de lucrările de menţinere

şi corectare a cursului râului prin extragerea de aluviuni.

Malul stâng, în vecinătatea imediată a balastierei, are aspectul unei

asociaţii de plante ierboase cu pâlcuri rare de exemplare tinere aparţinând

genului Salixr dezvoltată pe un sol aluvionar neproductiv.

IV.11. Mediul social şi economic

Comuna Letea Veche, în componenţa căreia intră satele Letea Veche, Holt,

Radomireşti, Ruşi Ciutea şi Siretu este aşezată în partea de est a oraşului Bacău,

între râurile Siret şi Bistriţa.

Suprafata totala a comunei este de aproximativ 4849 ha.

Populaţia rurală a comunei Letea Veche este de naţionalitate română

100% şi numără 2390 locutori. Comuna Letea Veche, judetul Bacău este

comună de gradul II.

Profilul economic al comunei Letea Veche este predominant agricol cu

rezultate bune in condiţii climaterice normale. Pe teritoriul comunei Letea

Veche se derulează activităţi economice dintre cele mai variate: comerţul,

servicii, construcţii, import–export, prelucrarea lemnului.

Exploatarea agregatelor de pe amplasament va determina o creştere

economică în zonă prin crearea de noi locuri de muncă şi furnizarea de materiale

pentru realizarea de noi construcţii. Extracţia se desfăşoară sub controlul al

Direcţiei Apelor Siret, prin indicarea parametrilor de extracţie.

IV.12. Condiţii culturale şi etnice, patrimoniul cultural



Extracţia agregatelor din albia minoră a râului - activitate care se va

desfăşura pe amplasamentul balastierei LETEA VECHE nu va influenţa asupra

condiţiile culturale, etnice sau de patrimoniu din zonă.

V. ANALIZA ALTERNATIVELOR

Problema analizei mai multor alternative pentru amplasament nu a fost

necesară, amplasarea fiind impusă de necesitatea îndepărtării materialului

aluvionar de pe malul drept şi corectarea cursului râului Siret în scopul evitării

erodării malului stâng.

VI. MONITORIZAREA

Monitorizarea activităţii de extragere a agregatelor din albia minoră a

râului Siret de către S.C. LIV-COMAL S.R.L. este necesară pentru reducerea

impactului produs asupra mediului înconjurător. Urmărirea activităţii se va face

prin verificări periodice care să analizeze modul în care se conformează

societatea în perioada de exploatare a agregatelor.

Înregistrarea volumelor de agregate minerale extrase se va face în fişe

speciale, în care se vor menţiona cantitatea extrasă şi cea valorificată.

Administratorul S.C. LIV-COMAL S.R.L. va întocmi:

- rapoarte geo-miniere trimestriale şi anuale cu evidenţa extrasului

geologic;

- mişcarea anuală a resurselor.

Personalul care utilizează draglina, excavatorul şi încărcătoarle vor verifica

funcţionarea corectă a utilajelor, iar eventualele defecţiuni vor fi remediate în cel

mai scurt timp. Periodic se va face inspecţia tehnică a utilajelor utilizate pe

amplasament.



Administratorul societăţii LIV-COMAL S.R.L. va instrui angajaţii şi

urmări depozitarea corectă şi evacuarea de pe amplasament a deşeurilor

menajere produse de personalul angajat.

Administratorul S.C. LIV-CONAL S.R.L. va lua măsurile necesare pentru

vidanjarea în timp util a toaletei ecologice.

De asemenea monitorizarea evoluţiei în timp a albiei minore se va face prin

ridicări topografice anuale – odată cu întocmirea documentaţiei pentru

gospodărirea apelor şi măsurători topografice la cel mult 15 zile după viiturile

importante.

VII. SITUAŢII DE RISC

Punctul de extracţie LETEA VECHE va respecta prevederile

H.G.638/1999. Beneficiarul de exploatare va colabora la întocmirea Planului de

apărare împotriva inundaţiilor şi va convoca comandamentul local pentru

aplicarea măsurilor planului în caz de depăşire a cotei de atenţie la staţia

hidrometrică din zonă. În acest caz utilajele şi toalete ecologică vor fi retrase de

pe amplasament pentru a evita poluări ale apei cu hidrocarburi şi uleiuri.

Administratorul societăţii va întocmi un plan de prevenire şi combatere a

poluării accidentale după începerea exploatării în conformitate cu prevederile

Legii 465/2006 de aprobare a O.U.G. nr. 195/2005 privind protecţia mediului şi

a actelor normative ulterioare.

În concordanţă cu profilul de activitate al unităţii cauzele care pot

determina poluarea mediului determinate de:

– păstrarea pe amplasament a utilajelor în perioadele în care cotele

apelor depăşesc cota de atenţie;

– funcţionarea anormală a utilajelor utilizate la excavarea, încărcarea şi

transportul a agregatelor exploatate.



Situaţii amintite anterior pot determina poluări ale apei râului Siret şi ale

pânzei freatice. În scopul prevenirii acestor poluări accidentale pe

amplasamentul de exploatare a agregatelor minerale de râu se va asigura

funcţionarea în parametri normali a utilajelor din dotare iar agregatele se vor

încărca după scurgerea apelor din depozitul litologic.

VIII. DESCRIEREA DIFICULTĂŢILOR

În timpul realizării studiului de evaluare a impactului asupra mediului

pentru balastiera LETEA VECHE nu au apărut dificultăţi.

ÎNTOCMIT,

Expert evaluator de mediu

dr. biolog Zaharia Lăcrămioara


cuprins - anpmarpmbc.anpm.ro/upload/13678_2480.doc · web viewobservaţiile meteo arată că cea...

Documents