rim depozit monomer savinesti. - anpmarpmbc.anpm.ro/upload/27857_rim depozit monomer savinesti...

Raport privind impactul asupra mediului pentru: Montarea unei instalatii mobile de tratare a deseului chimic din Depozitul Monomer Beneficiar: S.C. FIBREXNYLON S.A. Săvineşti Executant: S.C. MIGRAL S.R.L Oneşti

Pag. 1 din 88

1

CUPRINS 1. INFORMATII GENERALE …………….…………………………………..…….. 2

1.1. Titularul proiectului …………………………………………………………………………………... 4 1.2. Autorul studiului ……………………………………………………………………………………..…. 4 1.3. Denumirea proiectului ……………………………………………………………..……………..…... 5 1.4. Descrierea proiectului.................... .………………………………………………..…………..….. 5 1.5. Durata etapei de montare instalatie mobile ............................. ........................ .................….. 7 1.6. Informaţii privind activitatea şi resursele energetice ……………………………..……….…….…. 7 1.7. Informaţii despre materiile prime, substanţele sau preparatele chimice utilizate in timpul functtionarii …………………………………………………………………………………………………..

9

1.8. Informaţii despre poluanţii fizici şi biologici ………………………………………..........…......… 10 1.9. Descrierea principalelor alternative studiate de titularul proiectului şi motivarea alegerii lor ... 11 1.10. Localizarea geografică şi administrativă a amplasamentului …………………..….................. 12 1.11. Informaţii despre amenajarea teritoriala în zona amplasamentului ………………..………….. 13 1.12. Modalităţi propuse de conectare la infrastructură existentă ……………………….…………... 13

2. PROCESE TEHNOLOGICE ……………………………………….…………....

14 2.1. Activităţi care s-au desfăşurat pe amplasament ………………………………….………….…...

14 2.2. Activitatea de productie – procese tehnologice, echipamente .................................................

14 3. DESEURI ……………………………………………………………….…………..

32

4. IMPACTUL POTENTIAL, INCLUSIV CEL TRANSFRONTIERA, ASUPRA COMPONENTELOR MEDIULUI ŞI MASURI DE REDUCERE A ACESTORA

35

4.1. APA …………………………………………..…………………………………………….………….. 36 4.1.1. Date generale………….……………………………………………………………….………… 36 4.1.2. Calitatea apei freatice ………………………………………………………….……………… 4.1.3. Managementul apelor uzate………………………………………………….…………………

39 50

4.1.4. Prognozarea impactului ………………………………………………………...……..……… 51 4.1.5. Măsuri de diminuare a impactului …………………………………………….….….……….. 52

4.2. AERUL …………………………………………………………………………………..….….………. 52 4.2.1. Date generale …………………………………………………………………..…….…………. 52 4.2.2. Surse şi poluanţi generaţi ……………………………………………………….……………. 54 4.2.3. Prognozarea poluării aerului …………………………………………..................…………… 55 4.2.4. Masuri de diminuare a impactului ………………………………………………...…………... 55

4.3. SOLUL ………………………………………………………………………..………………....……. 56 4.3.1. Date privind calitatea solului in zona depozitului de deşeuri industriale …………....……. 58 4.3.2. Prognozarea impactului …………………………………………….….………………….…… 60 4.3.3. Masuri de diminuare a impactului …………………………………..….…………………….. 61

4.4. Geologia subsolului ………………………………………………………..….……………...……… 62 4.4.1. Impactul prognozat …………………………………………………..……………..….…...……62

4.5. Biodiversitatea …………………………………………………………..……………...…………..… 62 4.6. Peisajul ……………………………………………………………………..…………..............……. 62 4.7. Mediul social şi economic ……………………………………………….…………...............……. 62

5. ANALIZA ALTERNATIVELOR …………………………….……..………..…..

63 6. MONITORIZAREA ……………………………………….…………..………..…

68 7. SITUATII DE RISC ……………………………………..…………….………..…

70 8. ORGANIZAREA DE SANTIER SI ACTIVITATILE PE CARE LE IMPLICA PROIECTUL IN ACEASTA FAZA ………….……………………………………..

74

9. CONCLUZII SI RECOMANDARI ..…………………………………………..…

77 10. REZUMAT FARA CARACTER TEHNIC …………………………………..…

80

ANEXE ………………………………………………………………………………………………………..

88


Pag. 2 din 88

2

RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI

1. INFORMATII GENERALE

Realitatile zilelor noastre arata ca secolul XX a fost perioada celor mai mari

descoperiri si transformari ale civilizatiei omenesti, dar si cele mai complexe si uneori

nebanuite efecte asupra vietii. Pana nu demult resursele naturale regenerabile ale

Terei erau suficiente pentru nevoile omenirii. In prezent, ca urmare a exploziei

demografice si a dezvoltarii fara precedent a tuturor ramurilor de activitate, necesarul

de materii prime si energie pentru productia de bunuri a crescut mult, iar exploatarea

intensa a resurselor pamantului releva, tot mai evident, un dezechilibru ecologic. Un loc

aparte in cadrul acestor preocupari este ocupat de tehnicile si instrumentele cu

caracter preventiv si de precautie. Rolul lor a crescut odata cu trecerea de la

mecanismele „end of pipe” de protectie a mediului la cele preventive. Varietatea,

complexitatea si acceptarea acestor mecanisme legale au crescut in ultimii ani datorita

influentei reciproce a legislatiei nationale si internationale.

Procese ca poluarea, eroziunea terenurilor, defrisarile nerationale, extinderea

asezarilor, exterminarea sau punerea în pericol de disparitie a unor specii de plante şi

animale, sunt primejdii pentru existenta umana. Apa, aerul, solul nu sunt infinite şi nu

se pot modifica dincolo de anumite limite care le-ar periclita caracteristicile esentiale

necesare vietii.

Cauzele cresterii poluarii sunt:

- cresterea numerica a omenirii

- cresterea necesitatilor umane

- dezvoltarea de noi tehnologii.

Fata de poluare exista o tendinta generala de subestimare a efectelor ei,

cauzele fiind multiple:


Pag. 3 din 88

3

- costul ridicat

- ignoranta

- intarzierea in aparitia efectelor ecologice ale patrunderii poluantilor.

Principiile definite în Strategia Naţională de Gestionare al Deşeurilor care stau la

baza activităţilor de gestionare sunt cele enumerate mai jos:

Principiul protecţiei resurselor primare – este formulat în contextul mai larg al

dezvoltării durabile cu un accent deosebit pe utilizarea materiilor prime secundare.

Principiul masurilor preliminare se referă la aplicarea stadiului existent de

dezvoltare tehnologică în corelaţie cu cerinţele de protecţia mediului şi cu măsuri

fezabile din punct de vedere economic.

Principiul prevenirii stabileşte o ierarhie în activităţile de gestionare a

deşeurilor, ierarhie care situează pe primul loc evitarea generării deşeurilor,

minimizarea cantităţilor depozitate, tratarea în vederea valorificării şi în vederea

eliminării în condiţii de siguranţă pentru mediu şi sănătatea populaţiei.

Principiul poluatorul plăteşte corelat cu principiul responsabilităţii producătorului şi cel al responsabilităţii utilizatorului necesită un cadru legislativ şi

economic adecvat în aşa fel încât costurile de gestionare a deşeurilor să poată fi

acoperite de generatorii de deşeuri.

Principiul substituţiei subliniază nevoia de a înlocui materiile prime

periculoase cu materii prime nepericuloase, pentru a evita generarea deşeurilor

periculoase.

Principiul proximităţii stabileşte că deşeurile trebuie tratate sau eliminate cât

mai aproape posibil de locul unde au fost generate. Principiul subsidiarităţii stabileşte ca responsabilităţile să fie alocate la cel

mai scăzut nivel administrativ faţă de sursa de generare, dar pe baza unor criterii

uniforme la nivel regional şi naţional. Principiul integrării stabileşte că activitatea de gestionare a deşeurilor este o

parte integrantă a activităţilor social-economice care le generează.


Pag. 4 din 88

4

1.1. Titularul proiectului este S.C. FIBREXNYLON S.A. Săvineşti.

Societatea FIBREXNYLON S.A. este situată în cadrul platformei industriale

Platforma industriala Săvineşti – Roznov este amplasată la cca. 11 km sud – est

de municipiul Piatra Neamţ şi ocupă o suprafaţa totală de 1 719 390,5 m2 - conform

Certificat de atestare a drepturilor asupra terenurilor, seria M 03, nr. 2327.

Acest raport privind impactul asupra mediului a fost întocmit conform cerinţelor

legale de mediu în vigoare şi oferă informaţii şi susţine solicitarea de obţinere a

acordului de mediu.

1.2. Autorul studiului este S.C. MIGRAL S.R.L. Oneşti, înscrisa in Registrul

National al elaboratorilor de studii pentru protectia mediului la pozitia nr. 78

Raportul privind impactul asupra mediului necesar emiterii acordului de mediu

pentru „Montarea unei instalatii mobile de tratare a deseului chimic din Depozitul

Monomer” a fost elaborat în conformitate cu OUG nr. 195/2005 privind protecţia

SS..CC.. FFIIBBRREEXXNNYYLLOONN SS..AA.. Adresa: Str. Uzinei nr. 1, Săvineşti, jud. Neamţ Telefon: 0233 / 205200 Fax: 0233 / 205180 Forma de proprietate: societate pe acţiuni Obiect principal de activitate: Fabricarea fibrelor şi firelor sintetice şi artificiale - cod CAEN 2470

Certificat de înregistrare la Oficiul Registrului Comerţului de pe lângă Tribunalul– Neamţ: 243703

Codul Unic de Înregistrare 2614597 Număr de ordine în Registrul Comerţului: J 27/ 25 /1991

S.C. MIGRAL S.R.L.

Adresa: Bdul.Oituz, nr.18 / 7, Onesti, jud. Bacau Telefon: 0234 - 317404 Fax: 0234 - 302399 Certificat de înmatriculare la Oficiul Registrului Comerţului – J04/498/12. 04. 1996 Cod Unic de Înregistrare 8640447 Societatea este înscrisa in Registrul National al elaboratorilor de studii pentru

protectia mediului la pozitia nr. 78


Pag. 5 din 88

5

mediului, aprobata cu modificări şi completări prin Legea nr. 265/2006, cu modificările

şi completările ulterioare, Ordinul nr. 135/2010 al MMP pentru aprobarea Metodologiei

de aplicare a evaluarii impactului asupra mediului pentru proiecte publice si private,

Ordinul nr. 863/2002 al MAPM privind aprobarea ghidurilor metodologice aplicabile

etapelor procedurii cadru de evaluare a impactului asupra mediului – Anexa 2.

1.3. Denumirea proiectului: Montarea unei instalatii mobile de tratare a

deseului chimic din Depozitul Monomer. Obiectivele din prezentul studiu aparţin de

S.C. FIBREXNYLON S.A. Săvineşti.

1.4. Descrierea proiectului Oportunitatea investiţiei

Proiectul „Montarea unei instalatii mobile de tratare a deseului chimic din

Depozitul Monomer” are drep scop realizarea masurii din Avizul de mediu nr.

1/05.04.2006, emis de Agentia regionala pentru protectia mediului Bacau, pentru

stabilirea obligatiilor la incetarea activitatilor in instalatiile chimice din SC FIBREX

NYLON SA, inclusiv din Fabrica Monomer, grupul de instalatii “CIAN”.

Intre obligatiile de mediu a fost stabilita ca masura” “Ecologizarea

compartimentului “Cianuril” aferent depozitului de deşeuri industriale “Monomer”, în

baza unui studiu de specialitate”.

Lucrarile proiectului de „Montare a instalatiei mobile de tratare a deseului chimic”

se desfasoara in incinta SC FIBREXNYLON SA si deci, in organizarea de santier

existenta, aferenta proiectului de „desfiintare instalatii chimice FIBREXNYLON D”,

societatea care executa lucrarile, conform acordurilor preliminare, fiind SC RO

GENERAL WORKS SRL.

În zona de executare a proiectului de “Montare instalatie mobila de tratare a

deseului chimic din Depozitul Monomer” nu exista obiective de interes public,

monumente istorice şi de arhitectură, alte zone asupra cărora există instituit un regim

de restricţie, zone de interes tradiţional etc.

Distanta fata de cea mai apropiata asezare umana este de cca. 2,5 km pe

directia Sud-Vest.

Lucrarile de montare a instalatiei mobile de tratare a deseului chimic din

Depozitul Monomer raspunde masurii stabilite de autoritatea regionala de mediu


Pag. 6 din 88

6

Bacau, la emiterea Avizului de incetare a activitatii instalatiilor din grupul Cian al

societati comerciale FIBREXNYLON.

Locatia de executare a montajului instalatiei mobile de tratare se invecineaza cu

zona se desfasurare a proiectului “Desfiintare instalatii chimce Fibrexnylon D”.

Terenul pe care urmeaza sa fie realizata investitia este proprietate a S.C.

FIBREXNYLON S.A., conform Cartii funciare nr. 312/N, nr. Cadastral provizoriu 154/1/8

– anexa Certificat de urbanism, nr. 90/31.08.2010.

Terenul pentru montarea unei instalatii mobile de tratare a deseului chimic din

depozitul Monomer este situat in intravilanul comunei Savinesti, sat Savinesti, zona

industriala – platforma Savinesti si ocupa o suprafata totala de 800 m2. Terenul

beneficiaza de acces la strada Uzinei.

Terenul pe care se afla Depozitul Monomer si cel pe care se monteaza insalatia

de tratare a deseului chimic, a fost si ramane de folosinta industriala, ca de altfel intreg

terenul ce formeaza teritoriul S.C. FIBREXNYLON S.A. Nu exista in perimetrul

platformei industriale Savinesti sau in zona adiacenta acesteia areale sensibile.

Montarea instalatiei mobile pentru tratarea deseului chimic din Depozitul

Monomer se face pe o paltforma betonata cu suprafata de cca 550 m2, din care 300 m2

sunt acoperiti. Suprafata acoperita corespunde zonei de amplasare a echipamentelor

ce compun instalatia, inclusiv a benzilor transportoare ce fac transferul materialului in

fluxul de tratare.

Tratarea deseului aflat in Depozitul Monomer, depozit a carui functionare este

oprita din anul 1991, este benefica zonei, creand posibilitatea eliminarii riscului de

poluare a mediului prin inertizarea compusilor periculosi (metale grele) si eliminarea

compusilor organici volatili, precum si curatarii zonei si redarii ei unei folosinte

productive.

Montarea instalatiei nu implica riscuri semnificative pentru factorii de mediu din

zona. Echipamentele ce compun instalatia se amplaseaza pe o platforma betonata si

se racordeaza la retelele de utilitati existente (energie electrica, apa, gaz metan).

Inclinatia platformei betonate de lucru cu 0,5% spre cuva betonata a depozitului

Monomer, asigura scurgerea oricaror materiale, eventual deversate accidental, catre

acesta.

Nu exista risc de poluare transfrontiera nici in etapa de montare si nici in etapa

de functionare a instalatiei de tratare a deseului chimic din depozitul Monomer.


Pag. 7 din 88

7

Limitele amplasamentului proiectului si formele fizice ale proiectului sunt

prezentate in planusele din urmatoarele anexe la prezenta documentatie:

anexa 1 „Planul general de amplasare al instalatiei”

anexa 2 „Plan amplasare instalatie”

1.5. Durata etapei de montare a instalatiei mobile se apreciază la cca. 6 luni

din momentul livrarii echipamentelor. De asemenea se apreciaza, in baza datelor

privind capacitatea de tratare a instalatiei mobile de tratare si a cantitatii de deseu

existent in depozit, o derulare a activitatii de tratare de 24 luni, din momentul punerii in

functiune.

1.6. Informaţii privind activitatea şi resursele energetice Lucrările de investiţii vor fi reglementate prin Autorizaţia de Construire, care va fi

eliberata de către primăria comunei Savinesti, pe baza documentaţiei elaborate de

către proiectant.

Modul de încadrare in planurile de urbanism si de amenajare a teritoriului pentru

obiectivul propus este reglementat prin certificatul de urbanism nr. 90/31.08.2010, emis

de către primăria comunei Savinesti.

Încadrarea in planurile de urbanism este data de respectarea condiţiilor din CU

ce cuprinde si condiţionează respectarea acestora.



existenta, aferenta proiectului de „desfiintare instalatii chimice FIBREXNYLON D”,


GENERAL WORKS SRL.

Proiectul „Montarea unei instalatii mobile de tratare a deseului chimic din

Depozitul Monomer” consta in asamblarea unei instalatii mobile, modulare, in scop de

exploatare, pentru tratarea deseului chimic aflat in Depozitul Monomer.

Depozitul Monomer a deservit instalatiile fabricii Monomer, in special pentru

depozitarea reziduurilor chimice din instalatiile de fabricare a produsilor cianici: clorura

de cianuril, acid cianhidric, cianura de sodiu. Utilizarea acestui spatiu pentru

depozitarea deseurilor chimice a incetat odata cu sistarea definitiva a activitatii din

instalatiile respective, la data de 15 august 1991.


Pag. 8 din 88

8

În conformitate cu regulamentul de fabricaţie, din procesul de obţinere a clorurii

de cianuril, rezultau următoarele deşeuri tehnologice:

catalizator uzat (cărbune), de la faza reacţie de trimerizare;

clorura de calciu epuizata, de la faza de uscare clorcian;

clorura de cianuril neconforma, rezultata la pornirea şi oprirea procesului de

fabricaţie.

Depozitarea acestora s-a realizat pe un depozit de deşeuri industriale,

compartimentul „cianuril” fiind o cuva betonata, îngropata în pământ, având la baza o

suprafaţa de 1.200 m2 (30 x 40 m), deschiderea de la partea superioara de 1.930,5 m2

(49,5 x 39 m) şi adâncimea de 2,5 m.

Pe lângă rolul de depozitare această construcţie s-a constituit şi ca pat de

uscare a şlamului depozitat. În scopul depozitarii în siguranţa a deşeurilor cuva

betonata este compartimentata în compartimente de beton de 4 x 6 m şi înălţimea de

1,2 m, iar pentru minimizarea infiltraţiilor de poluanţi în sol pardoseala cuvei este

prevăzuta cu rosturi umplute cu mastic bituminos.

Sistemul de tratare a deseului chimic se bazeaza pe o tehnologie HPSS – High

Performance Stabilization end Silodification. Aceasta tehnologie se aplica curent pentru

terenuri si sedimente contaminate, avand ca obiectiv transformarea deseului in

conglomerate cimentizate, granulate, caracterizate printr-o foarte buna fixare si

inertizare a compusilor chimici in structura granulei. Prin acest procedeu este eliminat

riscul de eliberare (migrare) a acestor substante in mediul inconjurator. De asemenea

aceste granule sunt caracterizate de foarte bune proprietati mecanice, intre care o

foarte buna rezistenta in timp.

Procesul tehnologic are doua etape principale si anume:

etapa de obtinere a granulelor cimentizate

etapa de extractie a substantelor organice volatile si semivolatile prin

tratament termic

Etapa de obtinere a granulelor cimentizate consta in tratarea deseului chimic de

consistenta vascoasa, cu umiditate ridicata prin amestecare cu ciment, apa si aditivi,

rezultatul fiind obtinerea unor granule cimentizate, cu anumite proprietati mecanice.

Prin acest proces se realizeaza fixarea metalelor grele, existente in masa produsului

chimic.


Pag. 9 din 88

9

Etapa de extractie, prin tratament termic, asigura extractia substantelor organice

volatile si semivolatile, completand totodata si procesul de fixare a metalelor grele,

urmare a reducerii continutului de apa din granule, a cresterii gradului de compactitate,

a reducerii gradului de porozitate.

Pentru funcţionarea obiectivelor sunt necesare utilitati ca:

- energie electrica

- apa

- gaze naturale

Acestea vor fi asigurate prin organizarea de santier existenta, aferenta

proiectului de „desfiintare instalatii chimice FIBREXNYLON D”, societatea care executa

lucrarile, conform acordurilor preliminare, fiind SC RO GENERAL WORKS SRL.

Consumul de combustibil, gaz natural (GN), este de 9 mc/mc granule tratate

termic. La o productie de 8 mc granule tratate termic in 8 ore de functionare a

reactorului de extractie, rezulta un consum de 8 mc gaz/ora.

Cantitatea de apa este determinata de cantitatea de ciment utilizata in proces,

iar acesta din urma este calculat in functie de umiditatea deseului supus tratarii.

Pentru tratarea intregii cantitati de deseu din depozitul Monomer ar fi necesara o

cantitate de 200 m3 apa. Avand in vedere ca parte din apa introdusa in proces in faza

de amestecare, va fi extrasa in faza de tratare termica si reintrodusa in proces, se

estimeaza ca nivelul consumului de apa per total proces de tratare, se va situa sub 200

m3.

Autorizatia de gospodarire a apei detinuta de SC FIBREXNYLON SA acopera

consumul estimat.

1.7. Informaţii despre materiile prime, substanţele sau preparatele chimice

utilizate în timpul funcţionării. Deşeurile depozitate pe depozitul de deşeuri industriale „Monomer”,

compartimentul cianuril sunt:

- cărbune activ epuizat, cod 06 13 02*

- şarja rebutata de produs finit ce conţinea clorura de cianuril, cod 07 02 07*

Aceste deşeuri fac parte din categoria deşeurilor periculoase.

In operatiile de montare a instalatiei mobile de tratare nu se utilizeaza substante

periculoase.


Pag. 10 din 88

10

Eventualele scurgeri de produsi chimici (ulei, etc.) de la echipamentele auto care

participa la montarea instalatiei, vor fi colectate in recipienti (canistre), care se

inscriptioneaza conform HG 856/2002 si se depoziteaza in spatii amenajate in acest

scop, pana la valorificarea/eliminarea prin societati specializate si autorizate pentru

aceste operatii.

Scopul montarii instalatiei mobile este acela de a trata deseul chimic din

Depozitul Monomer, deseu in compozitia caruia s-a evidentiat prezenta unor metale

grele precum fier, cupru, plumb, mercur, vanadiu, zinc, precum si a unor substante

organice volatile si semivolatile.

Acest deseu se afla in prezent in cuva betonata a Depozitului Monomer. Pentru

tratare el va fi evacuat treptat si introdus pe fluxul de procesare al instalatiei de tratare.

Toate operatiile de manipulare a deseului se fac mecanizat, pe platforma

betonata, acoperita, in conditii de securitate, in scopul eliminarii riscului scurgerilor in

sol sau migrarii in apele din freatic.

Aditivii utilizati in etapa I, de obtinere a granulelor cimentizate, nu sunt clasificati

ca periculosi in sensul definit de Directiva 99/45/CEE, a Regulamentului 1907/2006

(REACH) si a actelor de reglementare in domeniu, derivate din acestea.

Materialul rezultat din tratarea deseului este reprezentat de granulele

cimentizate, din care substantele volatile au fost extrase, iar metalele grele au fost

fixate, granulele rezultate reprezentand un material reciclat, posibil de utilizat in

activitati de constructie/reconstructie infrastructura, etc.

1.8. Informaţii despre poluanţii fizici şi biologici

În etapa de funcţionare: depozitul Monomer se afla pe platforma industriala

Savinesti, in perimetrul societatii comerciale FIBREXNYLON SA, in partea de NE a

zonei de executare a proiectului de “Desfiintare instalatii chimice FIBREXNYLON D”.

Instalatia mobila de tratare a deseului chimic din Depozitul Monomer, ce face

obiectul prezentului proiect, se monteaza in imediata vecinatate a Depozitului

Monomer.

Influenta depozitului asupra calităţii pânzei freatice şi a solului s-a realizat prin

forajele de monitorizare existente în zona amplasamentului, după cum urmează:

pânza freatica – prin forajele P 11, P 12, P 3 si F 4;


Pag. 11 din 88

11

solul şi subsolul – prin cele trei puţuri forate în sol, cu adâncimea sub radierul

cuvei din beton (4 – 4,5 m adâncime), situate la nord, sud şi est fata de depozit;

faza lichida din interiorul depozitului – prin forajul realizat în deşeul solid din

depozit, pana la baza acestuia.

În etapa de şantier în vederea montarii unei instalatii mobile de tratare a

deseului chimic din depozitul „Monomer”l nu apar surse suplimentare de poluare:

aer – nu exista emisii în atmosfera;

ape – pentru prevenirea riscului de scurgere pe sol a apei posibil scapata din

proces, urmare a unei avarii, este stabilit ca platforma betonata, ce se executata

special pentru pozitionarea intregii instalatii, sa aiba o panta de scurgere de 0.5% spre

cuva depozitului Monomer, pe toata lungimea laturii de NE;

deşeuri – proiectul implica generarea de deşeuri;

zgomot si vibratii – nivelul de zgomot produs de echipamentele de munca

utilizate la efectuarea operatiilor de montare a instalatiei sunt in limitele reglementate

pentru zonele industriale. Functionarea instalatiei de tratare nu genereaza zgomot

peste nivelul maxim admis pentru incinte industriale, toate echipamentele fiind fabricate

in conformitate cu cerintele minime de securitate si santate in munca reglementate de

standardele europene.

1.9. Descrierea principalelor alternative studiate de titularul proiectului şi

motivarea alegerii lor Fluxul tehnologic aplicat la fabricaţia clorurii de cianuril a presupus şi

depozitarea deşeurilor tehnologice, unde acestea, în timp, sub acţiunea factorilor de

mediu au suportat doua faze de transformare:

faza 1: depozitarea şi uscarea deşeurilor;

faza 2: transformarea cianurilor din depozit sub acţiunea umidităţii şi a

oxigenului din aer în compuşi cu o nocivitate redusa.

Deoarece fazele 1 şi 2 sunt finalizate, monitorizarea indicatorului cian din pânza

freatica indicand valori mici, se recomanda trecerea la faza de tratare a deşeurilor.

Referitor la solutii alternative de "ecologizare" a deseului din compartimetul

aferent instalatiei Cianuril, din depozitului Monomer, au fost discutate si negociate cu

societati din judet si din tara, autorizate pentru operatii de tratare si/sau eliminare,

urmatoarele variante:


Pag. 12 din 88

12

elimnare prin depozitare finala intr-un depozit de deseuri autorizat, la valoarea

de 1.000.000. euro; aceasta varianta insemna stocarea deseului chimic ca atare pe

termen nelimitat, fara o modificare fizico - chimica de continut a acestuia;

tratare si depozitare in situ 520.500 euro - prin tratarea din varianta 2

materialul rezultat (tratat) constituia tot un deseu, fara caracteristica de inert, ceea ce

nu garanta lipsa inpactului asupra mediului, facand necesara depozitarea lui in conditii

reglementate ca deseu nepericulos.

Solutia "MAPINTEC" consta tocmai in tratarea deseului chimic printr-un

procedeu, pe de o parte, de fixare a unor compusi chimici (metale grele) si pe de alta

parte, de eliminare prin extractie a altora (compusi organici volatili), cu obtinerea unui material, astfel structurat fizico-chimic, incat sa nu permita cedarea in mediu a

compusilor ramasi, prin procesele naturale de levigare, etc. Acesta solutie are un cost

mult sub cel al variantei 2.

Diferenta de pret este substantiala si chiar solutia este mai buna din punct de

vedere al rezultatului. Pentru materialul obtinut prin tratarea bazata pe tehnologia

HPSS (High Performance Stabilization end Solidification) exista garantii privind lipsa riscului de migrare a compusilor periculosi, fixati prin cimentizare, peste limitele

reglementate pentru materiale, caracterizate ca fiind inerte – a se vedea tabelul cu

rezultatele analizelor de levigat.

1.10. Localizarea geografică şi administrativă a amplasamentului În zona: Depozitul de deseuri industriale „Monomer” este parte componenta a

sectiei monomer, amplasata în incinta S.C. FIBREXNYLON S.A., care este situată în

cadrul platformei industriale Săvineşti – Roznov amplasată la cca. 11 km sud – est de

municipiul Piatra Neamţ şi ocupă o suprafaţa totală de 1 625 072 m2, (cf. Certificat de

atestare a drepturilor asupra terenurilor, seria M 03, nr. 2327).

Acces :

- Spre exterior: prin str. Uzinei la DN 15 Bacău – Piatra Neamţ şi la calea ferată

Bacău – Bicaz (staţia C.F.R. călători Săvineşti);

- Pe platforma : în prezent prin Porţile I şi II situate în partea de sud est a

incintei;


Pag. 13 din 88

13

Vecinătăţi: nord: S.C.RIFIL S.A.

est; sud est: S.C. AZOCHIM S.A.

sud: str. Uzinei - drum uzinal;

vest: S.C. YARNEA S.R.L. şi S.C. COMES S.A.

Terenul pe care este amplasata S.C. FIBREXNYLON S.A. aparţine RADICI

GROUP iar atestarea proprietăţii conform încheierii nr. 21070/2004 de la Judecătoria

Piatra Neamţ, Biroul de Carte funciară sunt: - Certificat de atestare asupra dreptului de proprietate asupra terenurilor seria

MO3 nr. 2327 eliberat la 27.09.1995 de MINISTERUL INDUSTRIILOR;

- Extras din Cartea funciară nr. 312/N intabulată în Registrul de Carte funciară

Judecătoria Piatra Neamţ.

1.11. Informaţii despre documentele/reglementările existente privind

planificarea/amenajarea teritorială în zona amplasamentului proiectului

În conformitate cu certificatul de urbanism nr. 90/ 31.08.2010, anexat la prezenta

documentatie, obiectivul S.C. FIBREXNYLON S.A. Săvineşti este menţionat în

documentaţia PUG – RLU în UTR nr. 10 – zona industriala, suprafaţa de teren aferenta

lucrărilor de montare a unei instalatii mobile de tratare deseu chimic din depozitul de

monomer este de 800 m2.

1.12. Modalităţi propuse de conectare la infrastructura existenta



existenta, aferenta proiectului de „desfiintare instalatii chimice „FIBREXNYLON D”,


GENERAL WORKS SRL.


Pag. 14 din 88

14

2. PROCESE TEHNOLOGICE

2.1. Activităţii care s-au desfăşurat pe amplasament În conformitate cu regulamentul de fabricaţie din procesul de obţinere a clorurii

de cianuril rezultau următoarele deşeuri tehnologice:

catalizator uzat (cărbune), de la faza reacţie de trimerizare;

clorura de calciu epuizata, de la faza de uscare clorcian;

clorura de cianuril neconforma, rezultata la pornirea şi oprirea procesului de

fabricaţie.

Depozitarea acestora s-a realizat pe un depozit de deşeuri industriale

(compartimentul „cianuril”) care este un bazin betonat, pozat sub cota terenului

amenajat din zona – cota fundului bazinului este inferioara cu 3,0 m cotei terenului

amenajat din zona. Suprafaţa depozitului de deşeuri industriale – compartimentul

„cianuril”, este de 1.930,5 m2 (49,5 x 39 m). Gradul actual de umplere cu deşeuri

tehnologice rezultate de la fabricaţia clorurii de cianuril este de aprox. 75 %, deci pe o

inaltime de cca. 2,25 m de la cota fundului betonat al bazinului.

2.2. Activitatea de productie – proces tehnologic, echipamente Sistemul de tratare a deseului chimic se bazeaza pe o tehnologie HPSS – High

Performance Stabilization end Solidification. Aceasta tehnologie se aplica curent pentru



inertizare a compusilor chimici in structura granulei. Prin acest procedeu, este eliminat

riscul de eliberare (migrare) a acestor substante in mediul inconjurator. De asemenea



Tehnologia este brevetata de Mapei Spa (brevetele nr. MI2006A002010,

MI2005A000443 e PCT/EP2006/002318).

Aceasta tehnologie este eficace si in ceea ce priveste tratarea (eliminarea)

materialelor contaminate cu substante volatile si semivolatile, pentru care procesele

traditionale S/S (solidificare/stabilizare) nu sunt in general aplicabile.


Pag. 15 din 88

15

Procedeul brevetat a demonstrat ca printr-un raport optim apa/ciment se obtin

structuri foarte compacte si dense cu o porozitate redusa.

Structura si particularitatile conglomeratului cimentizat - granulat, numit in

continuare „granule”, il recomanda pentru utilizare in proiecte de amenajari si

reconstructie a mediului, pentru fundatii, acoperiri ca material de umplere, etc.

Obiectivul din amplasamentul analizat va avea urmatoarele componente:

unitatea de obtinere a granulelor cimentizate - consta in tratarea deseului

chimic de consistenta vascoasa, cu umiditate ridicata prin amestecare cu ciment, apa

si aditivi, rezultatul fiind obtinerea unor granule cimentizate, cu anumite proprietati

mecanice. Prin acest proces se realizeaza fixarea metalelor grele, existente in masa

produsului chimic.

unitatea de extractie a substantelor organice volatile si semivolatile prin

tratament termic - asigura extractia substantelor organice volatile si semivolatile,

completand totodata si procesul de fixare a metalelor grele, urmare a reducerii

continutului de apa din granule, a cresterii gradului de compactitate, a reducerii

gradului de porozitate.

2.2.1. Unitatea de obtinere a granulelor cimentizate In cadrul acesteia se succed urmatoarele operatii:

escavarea si stocarea provizorie a deseului in bazinul depozitului

pretratarea si separarea impuritatilor grosiere din deseu

tratarea deseului

granularea materialului

vibrocernerea materialului granulat

Schema flux de obtinere a granulelor cimentizate este prezentata in anexa 3.


Pag. 16 din 88

16


Pag. 17 din 88

17

Escavarea si stocarea provizorie a deseului in bazinul depozitului

Scopul acestei operatii este reducerea continutului de apa existent si

omogenizarea deseului de tratat.

Mod de lucru:

Se executa in interiorul bazinului actual de depozitare gramezi de deseu in

cantitati care sa asigure cca. 25 zile de functionare a instalatiei. Se foloseste principiul

de crestere a presiunii hidrostatice odata cu crestea inaltimii gramezii.

Resurse: ▪ utilaj cu cupa

▪ folie polietilena sau polipropilena

Alte masuri:

Pentru a facilita aceasta operatie gramezile astfel formate se vor acoperi cu folie

de polietilena sau polipropilena, pentru a evita patrunderea excesiva a apei meteorice.

Efectul colateral este protectia impotriva emisiilor de pulberi in aer (in cazul uscarii

excesive si prezentei vantului).

Pretratarea si separarea impuritatilor grosiere

Scopul acestei operatii este îndepartarea impuritatilor grosiere si reducerea

continutului de apa sub 20%.

Mod de lucru:

Materialul presat cladit in gramezi este preluat din bazinul Depozitului cu ajutorul

unui incarcator frontal cu cupa amestecatoare.

In cupa incarcatorului se va doza manual , din sac, oxid de calciu in cantitate de

cca 3% raportata la cantitatea de deseu din cupa (ex.: pentru o cupa cu capacitatea de

0,3 mc, tinand cont de densitatea deseului de cca 1400 kg/mc se vor doza cca. 12-13

kg oxid de calciu).

Cantitatea de oxid de calciu, care se va administra materialului supus tratarii, a

fost calculata, pe baza probelor de laborator efectuate pe esantioanele de deseu,

prelevate din Depozitul Monomer, in etapa de testare a procedurii de tratare.

Oxidul de calciu are trei efecte principale asupra materialului tratat:

efectul expansiv, care permite o mai buna circulatie a aerului in masa

materialului

efectul absorbant, prin absorbtia moleculelor de apa


Pag. 18 din 88

18

efectul reactiei exotermice ceea ce duce la incalzirea materialului si pierderea

apei.

Prin cumularea efectului oxidului de calciu cu efectul vibrator al cupei utilajului se

obtine o separare a impuritatilor grosiere mai mari de 3,5 cm.

Deseul tratat cu oxid de calciu, din care au fost si separate impuritatile grosiere,

este depozitat in zona de stocaj, adiacenta Depozitului, respectiv doua bazine de cca.

50 mc fiecare (vezi anexa nr. 3). Aici este lasat cca. 2-3 zile pentru maturare, in

vederea obtinereii caracteristicilor necesare procesului.

Zona de depozitare este protejata cu prelata sau folie.

Continutul de apa optim pentru faza urmatoare a fluxului, faza de granulare, este

de 10 -20%. In vederea cunoasterii acestui parametru se vor efectua determinari de

umiditate pe materialul stocat tratat cu CaO.

Resurse:

▪ utilaj cu cupa amestecatoare

▪ oxid de calciu

▪ motorina, ulei hidraulic, ulei de motor pentru utilaj

Tratarea deseului Scopul acestei operatii este realizarea amestecului deseu-ciment-apa-aditivi

Mod de lucru:

In acesta faza materialul rezultatul din faza anterioara, respectiv deseul tratat cu

oxid de calciu si lasat la maturat in cele 2 bazine de cca. 50 mc fiecare, adiacente

Depozitului, este preluat cu ajutorul unui utilaj cu cupa si depus in palnia de alimentare

a echipamentului de tratare (modulul 1 din schema flux, anexa 3). Palnia are la partea

inferioara o celula de greutate ce permite controlul cantitatii de deseu (in amestec cu

oxid de calciu) in amestecator.

Din aceasta palnie, deseul, in cantitate presetata, masurata cu ajutorul celulei de

greutate a palniei, este transportat cu ajutorul unei benzi transportoare (N1) la

amestecator (modulul 2 din schema flux, anexa 3).

In amestecator se aduaga, in anumite cantitati si la anumite intervale de timp:

deseu supus tratarii, respectiv deseu in amestec cu oxid de calciu alimentat de

pe banda transportoare N1;

ciment, dozat dintr-un siloz de ciment de capacitate 22 mc;

apa din reteaua de apa;


Pag. 19 din 88

19

aditivi specifici procesului de stabilizare/solidificare

In amestecator: cimentul, apa si aditivii sunt dozati, masic si/sau volumetric, in

functie de cantitatea si umiditatea deseului supus tratarii, in baza unei retete

prestabilite, care se introduce in computer.

Ex.:

Componenta

Cantitate %

Deseu (uminitate 15%) Ciment 52.5 Aditiv Mapemlast ECO1 parte A Aditiv Mapemlast ECO1 parte B Apa

62.00 26,00 0,95 0,95

10,00

Raportul A/C (apa/ciment) este factorul determinant in obtinerea unei granule cu

bune caracteristici de durabilitate, rezistente, cu porozitate redusa.

Aditivii utilizati sunt tensioactivi si determina o superfluidizare a pastei. Ei au si

rolul de a reduce cantitatea de apa si cantitatea de ciment utilizate in proces,

determinand o mai buna eficienta ca liant, si astfel, o crestere a rezistentei mecanice a


Pag. 20 din 88

20

granulei, conferindu-i caracteristici care o fac pretabila ca material reutilizabil, de

exemplu ca material de umplutura.

Aditivii sunt pregatiti in prealabil, in recipiente speciale si sunt alimentati in

instalatie cu ajutorul unor pompe dozatoare.

Administrarea apei si a aditivilor in amestecator se face prin intermediul unor

duze, care sunt astfel orientate incat realizeaza o distributie pe toata suprafata pastei

de material - deseu supus tratarii.

Alimentarea cimentului se executa mecanizat dintr-un siloz , siloz special dotat

cu o serie de accesorii pentru o corecta incarcare, stocare si descarcare a cimentului si

anume: filtre pentru reducerea emisiilor, senzori de nivel, sistem pneumatic pe conul de

descarcare pentru evitarea “aglomerarii” cimentului, etc.

Zona de amestecare din amestecator este prevazuta cu cartuse filtrante

aspirante. Amestecatorul lucreaza in depresiune, ceea ce permite o foarte buna

absorbtie si filtrare a eventualelor pulberi emise, evitandu-se astfel emisia de pulberi in

atmosfera.

Instalatia lucreaza automat, cu o productivitate de 8 mc material tratat/zi de

lucru. Se face precizarea ca ziua de lucru este de 8 ore.

Resurse:

▪ utilaj cu cupa

▪ amestecator

▪ siloz ciment

▪ vase dozare aditivi

▪ banda transportoare

▪ ciment

▪ apa

▪ aditivi

▪ energie electrica

Granularea materialului

Scopul acestei operatii este transformarea pastei, rezultata de la faza de

amestecare, in granule cimentizate.


Pag. 21 din 88

21

Mod de lucru:

Pasta rezultata in amestecator este alimentata mecanic, prin intermediul unei

benzi transportoare (N2), in echipamentul de granulare (modulul 3 din schema flux,

anexa 3). Echipamentul de granulare este alcatuit, in principal, dintr-un suport fix pe

care este montat un supot mobil reglabil, concentric. Placa granulatoare este din otel

inox si are un diametru de 2 metri. Placa este actionata de un motor cu invertor si

reductor care permite astfel variatia vitezei de rotatie de tip epicicloidal.

Pe placa de granulare se obtin granule sferoidale, cu dimensiunea de cca 5-6

mm, cu o curba de distributie de tip Gaussian. Prin variatia inclinarii placii granulatoare

si a vitezei de rotatie a acesteia, se regleaza timpul de stationare pe placa al

granulelor, astfel incat procesul sa se incheie cand granulele formate ating

dimensiunea de 5-6 mm si intreg materialul dozat a fost consumat.

Realizarea unui anumit timp de stationare a materialului pe placa granulatoare

este important, acesta garantand obtinerea de granule semnificativ omogene si

asigurand o reticulare (structura) adecvata a materialului rezultat din procesul de

tratare.

Echipamentul de granulare este prevazut cu sisteme speciale de control si

siguranta a exploatarii (operarii).

Suplimentar, in faza de granulare, este dozata automat apa, prin intermediul a

doua duze in scopul reglarii continue a apei in structura granulei.

Granulele, obtinute la finalul fazei de granulare, sunt descarcate continuu pe

banda transportoare (N3). Pe banda transportoare N3 se executa „pudrarea” granulelor

cu nisip. Operatia de descarcare a nisipului pe banda transportoare N3, aflata in

miscare, se face in mod controlat, prin dozarea acestuia, de pe banda transportoare-

dozatoare, N6.

Se dozeaza 30% - 40% nisip, raportat la greutatea granulelor.

De pe banda transportoare N3 granulele cu nisip sunt descarcate in zona de

maturare, sub forma unor gramezi cu inaltimea de cca. 2 metri. In cadrul gramezii,

granulele preseaza unele asupra altora astfel incat nisipul adera la suprafata lor.

Nisipul joaca rolul unei pudre, care nu va permite lipirea granulelor intre ele.

Resurse:

▪ granulator



Pag. 22 din 88

22

▪ banda transportoare - dozatoare


▪ apa

▪ nisip

Vibrocernerea

Scopul acestei operatii este separarea eventualelor granule lipite si a nisipului in

exces.

Mod de lucru:

Granulele, rezultate la finalul fazei anterioare, dupa ce au fost lasate la

maturare, intr-un spatiu de stocaj de 24 mc, timp de minimum 24 ore, sunt alimentate in

echipamentul de vibrocernere (modul 4 din schema flux, anexa 3), cu ajutorului unui

utilaj cu cupa.

Pierderea de nisip in kilograme, raportata la cantitatea de granule este foarte

mica, de ordinul a catorva procente (3-5 %). Nisipul rezultat din vibrocernere se

recupereaza si este reintrodus in flux.

Capacitatea echipamentului de vibrocernere este de 6-8 mc granule/ora.

Granulele, astfel eliberate de surplusul de nisip, sunt transportate prin

intermediul benzii transportoare (N7) catre o cuva de alimentare cu capacitatea de 8

mc, de aici urmand sa fie trimise la instalatia de distilare – extractie.

Nisipul recuperat este retrimis in ciclu cu ajutorul benzii transportoare (N6).

Vibrocernerea face posibila, totodata, separarea granulelor neconforme (cu

dimensiune peste 6 mm, lipite, etc.). Ele sunt stocate in ambalaje big-bags si

depozitate in spatii amenajate pana la reintroducerea in flux, incepand cu faza de

amestecare. Practic ele vor fi macinate si retratate.

Resurse:

▪ utilaj transport granule

▪ utilaj pentru vibrocernerea granulelor



2.2.2. Unitatea de tratare termica a granulelor cimentizate Scop - extragerea substantele volatile si semivolatile din granule, concomitent

cu cresterea gradului de fixare a metalelor grele in structura granulei.

Schema flux de tratare termica granule este prezentata in anexa 4.


Pag. 23 din 88

23


Pag. 24 din 88

24

Mod de lucru:

Granulele sunt preluate cu o banda transportoare cu cupe (N9) din cuva de

alimentare (capacitate 8 mc) si introduse in reactor, pe la partea superioara a acestuia.

Extragerea substantelor volatile se efectueaza in reactor, in sarje de cate 2 mc,

la o temperatura de 2000 C, o presiune absoluta de 100 kPa, intr-un interval de timp de

cca 2 ore. Acesti parametrii de lucru au fost stabiliti tinand cont de testele efectuate

deja in laborator in faza experimentala.

Ca agent termic de extractie se foloseste un gaz inert si anume dioxidul de

carbon.

Energia termica necesara incalzirii granulelor este furnizata de un generator de

caldura, care utilizeaza ca agent de incalzire ulei diatermic in circuit inchis. Generatorul

de caldura functioneaza pe baza de gaz metan. Combustia se face in suprapresiune,

proces ce permite o mai buna reglare a excesului de aer si respectiv un randament

ridicat al combustiei.

Emisia gazelor arse se face printr-un cos de evacuare cu inaltimea de patru

metri.

Prin reactor circula, in circuit inchis, dioxid de carbon. Schimbul de caldura dintre

uleiul diatermic si dioxidul de carbon se efectueaza intr-un schimbator de caldura cu

aripioare. Dioxidul de carbon este recirculat prin schimbatorul de caldura si reactor cu

ajutorul unor ventilatoare, pana ce temperatura ajunge la valoarea de cca. 2000 C.

Odata temperatura ajunsa la 2000 C incepe crearea unei depresiuni in reactor,

favorizand astfel procesul de extractie. Odata cu scaderea presiunii, temperatura

granulei creste, ceea ce permite o extractie intima a substantelor volatile existente in

ea.

Componenta extrasa, in faza gazoasa, trece printr-un condensator unde

condenseaza. Condensatul trece printr-un separator unde se separa componentele

grele (in special apa), de componentele usoare (hidrocarburi, etc).

Apa si dioxidul de carbon sunt recuperate si reintroduse in fluxul de fabricatie

(apa in faza de tratare, in amestecator, iar dioxidul de carbon la faza de tratare termica,

in schimbatorul de caldura). Componenta organica, rezultata din faza de separare, este

colectata intr-un vas special destinat acestui scop. Aceasta se stocheaza in vederea

eliminarii, printr-o firma autorizata pentru astfel de operatii.


Pag. 25 din 88

25

Dioxidul de carbon necesar este stocat in butelii, capacitatea fiecarei butelii este

de 6 mc/butelie. Consumul total de CO2 este estimat la cca 3 butelii de CO2, cu

precizarea ca dioxidul de carbon va fi utilizat intr-un circuit inchis, etans, cu recirculare

continuua .

Apa de racire necesara sistemului de condensare este racita prin intermediul

unui turn de racire.

Granulele distilate sunt descarcate prin partea de jos a reactorului si trimise, prin

intermediul benzii transportoare (N8), in zona de racire, unde sunt lasate pentru cca. o

zi, inainte de a fi depozitate final.

Granulele rezultate la finalul procesului HPSS se vor utiliza ca material de

umplutura pentru umplerea bazinului in care, initial, a fost depozitat deseul. Pe masura

scoaterii deseului din cuva, aceasta va fi curatata, iar materialul rezultat din activitatea

de curatare va fi introdus in procesul de tratare.

Pana la finalizarea operatiei de curatare a cuvei bazinului, granulele se vor

stoca vrac, intr-un depozit/hala acoperita.

Granulele stocate in cuva betonata vor fi la final acoperite cu un strat de pamant.

Din calculele efectuate, se apreciaza ca din cei cca. 4000 mc material supus

tratarii rezulta cca. 4000 mc material reutilizabil sub forma de granule.

Instalatia de tratare realizeaza cca. 8 mc de granule/zi de lucru.

Resurse:

▪ banda transportoare cu cupe

▪ cuva de alimentare 8 mc

▪ reactor de extractie

▪ generator de caldura

▪ schimbator de caldura

▪ butelii dioxid de carbon

▪ ulei diatermic


Realizarea prezentului proiect face sigura eliminarea posibilului impact asupra

mediului, pe care l-ar putea avea deseul acumulat in acest depozit pe toata durata de

functinare a instalatiilor din Fabrica Monomer.


Pag. 26 din 88

26

Fixarea definitiva a metalelor grele in masa granulei si extragerea compusilor

organici volatili aduce beneficii zonei, prin reducerea riscului de contaminare a solului si

subsolului.

Pentru materialul obtinut prin tratarea bazata pe tehnologia HPSS (High

Performance Stabilization end Silodification) exista garantii privind lipsa riscului de migrare a compusilor periculosi, fixati prin cimentizare, peste limitele reglementate

pentru materiale, caracterizate ca fiind inerte – a se vedea tabelul de mai jos. Tabel cu valori masurate si valori reglementate ale indicatorilor chimici in deseul

chimic si materialul tratat - analize efectuate de INCD ECOIND Bucuresti – martie 2010

Valoare masurata mg/kg s.u. Indicator

deseu chimic

material tratat - levigat

Ord. 95/2005 Inerte

Ord. 95/2005 Nepericuloase

fier 443 4,63 nenormat nenormat crom hexavalent < 0.03 < 0.03 nenormat nenormat mercur 1,69 < 0.01 0,01 0,2 plumb 149 < 0.13 0,5 10 cupru 1596 0,06 2,0 50 vanadiu 71,5 0,08 nenormat nenormat zinc 139 0,04 4,0 50 cianuri totale 9,28 0,31 nenormat nenormat sulfati 180 79,68 1000 20000 subst. organice 16,3 DOC 281 500 800 cloruri 71,16 226 800 15000

* DOC – consum de oxigen dizolvat

Materialul tratat, supus levigarii, a facut posibila demonstrarea eficientei

procesului de fixare a metalelor grele si de extractie a substantelor organice volatile in

masura in care materialul tratat sa nu mai prezinte risc de impact asupra

componentelor mediului: sol si freatic. Rezulatele analizelor efectuate pe levigat

prezinta valori mult sub cele reglementate de Ord. 95/2005 - privind stabilirea criteriilor

de acceptare si procedurilor preliminare de acceptare a deseurilor la depozitare si lista

nationala de deseuri acceptate in fiecare clasa de depozit de deseuri - singurul act

normativ care stabileste valori de referinta pentru ca un material sa fie considerat inert,

respectiv nepericulos.

De remarcat nivelul scazut de 1,7 ori la substante organice pana la de 100 de ori

mai mic la zinc al valorii indicatorilor analizati in levigat fata de valorile reglementate

pentru caracteristica de inert si de 2,8 pana la 1250 ori mai mic, fata de valorile

reglementate pentru caracteristica de nepericulos.


Pag. 27 din 88

27

Valorile indicatorilor: metale grele (plumb, mercur, vanadiu, cupru, zinc, crom

hexavalent, etc.), substante organice, cloruri, sulfati, cianuri totale, in levigat, indica

obtinerea in urma tratarii a unui material care, stocat ulterior in bazinul betonat al

depozitului actual, nu prezinta risc de contaminare a solului si respectiv a freaticului.


Pag. 28 din 88

28


Pag. 29 din 88

29


Pag. 30 din 88

30

Valorile determinate de INCD ECOIND Bucuresti - care a efectuat aceste

determinari pe probele de material rezultate in faza pilot - confirma valorile determinate

de laboratoarele „Chemilab” si „Sacca” din Italia.


Pag. 31 din 88

31

Tabel cu valori masurate si valori reglementate ale indicatorilor chimici in materialul tratat (levigat) - analize efectuate de laboratoarele Chemi-Lab si Sacca Italia 2010

Indicator

Valoare masurata mg/kg s.u.

Ord. 95/2005 Inerte

Ord. 95/2005 Nepericuloase

fier 0,838 nenormat nenormat crom total 0,014 0,5 10 plumb < 0,003 0,5 10 cupru 0,220 2,0 50 vanadiu 0,002 nenormat nenormat zinc 0,036 4,0 50 cianuri totale 0,4 nenormat nenormat

2.2.3. Sistemul de control si comanda a instalatiei si procesului tehnologic Instalatia este complet automatizata, ea dispune de un soft personalizat,

configurat pe cerintele de functionare a fiecarei faze din proces, sistem complex dar in

acelasi timp accesibil si usor de exploatat.

Se asigura astfel un mod performant de monitorizare, control si comanda al

parametrilor fiecarei faze, a functionalitatii fiecarui echipament, cu posibilitate de

alarmare vizuala si auditiva in cazul in care apar disfunctionalitati in proces.

Instalatia dispune, de asemenea, de un sistem de telecontrol si telegestiune

care permite controlul online la distanta a parametrilor instalatiei.


Pag. 32 din 88

32

3. DESEURI Generarea deşeurilor, managementul lor, eliminarea şi reciclarea

deşeurilor. Se estimeaza ca din activitatile de montare si functionare a instalatiei mobile de

tratare a deseului chimic din Depozitul Monomer vor rezulta urmatoarele deseuri:

deseu lemn (cod 17 02 01), rezultat din cofrajele pentru turnarea mortarului si

ambalajele de transport ale echipamentelor componente ale instalatiei. Acesta se va

depozita temporar, pana la valorificare lui.

deseu de carton – hartie (cod 15 01 01) - provenit din ambalajele sacilor de

oxid de calciu si a altor repere se vor depozita temporar, pana la valorificare.

deseu plastic (cod 15 01 02) reprezentat de recipientele pentru transportul

aditivilor. Aceste recipiente se returneaza dupa golire firmei producatoare.

Componenta (usoara, lichida) cu continut de substanta organica, rezultata in

urma separarii extractului condensat, este colectata intr-un vas special destinat acestui

scop. Acesta se stocheaza in vederea eliminarii, printr-o firma autorizata pentru astfel

de operatii.

Granulele neconforme, separate in faza de vibrocernere, se colecteaza in big-

bags si se reintroduc in proces de la faza de tratare.

Eventualele cantitati de ciment, oxid de calciu, nisip, ramase neconsumate la

finalul activitatii de tratare a deseului, vor fi valorificate.

Uleiurile uzate de motor, transmisie şi ungere provenite de la schimburile de

ulei efectuate la vehicule, utilaje şi echipamente vor fi colectate pe tipuri, în containere

metalice. Acestea se vor stoca în zona desemnată pentru depozitarea intermediară a

deşeurilor. Uleiurile uzate vor fi preluate periodic, pe bază de comandă sau contract, de

firme autorizate pentru colectarea şi prelucrarea acestora sau vor fi eliminate final prin

incinerare într-un incinerator autorizat, dacă valorificarea nu este posibilă.

Deşeurile asimilabil menajere rezultate de la angajaţii care vor desfăşura

activităţi în cadrul tuturor componentelor amplasamentului şi deşeurile rezultate din

activitatea de igienizare a platformelor betonate vor fi colectate selectiv în containere

metalice şi vor fi transportate în vederea eliminării finale în cadrul depozitului ecologic.


Pag. 33 din 88

33

Deoarece toate deşeurile trebuie colectate controlat, înainte de a fi livrate unor

societăţi autorizate pentru transportul şi/sau procesarea deşeurilor valorificabile sau

incinerabile, exista o zonă de stocare intermediară a deşeurilor. Aceasta zonă este

betonată, prevăzută cu sistem de colectare a eventualelor scurgeri.

Gestionarea deşeurilor, conform tabelelor de mai jos:

Cod deşeu*

Cod privind

principala proprietate periculoa-

să **

Managementul deşeurilor

- cantitate prevăzută a fi generată -

[t/an]b Denumire

deseu*

Cantitate prevăzută a fi generată

[t/an]a

Starea fizică

(Solid-S Lichid-L, Semisolid

-SS)

Cod clasificare statistică

*** Valorifi

-cată Elimi-nată

Rămasă în stoc

Deseu lemn - S 17 02 01 - - X - - Deseu de carton

– hartie - S 15 01 01 - - X - -

Deseu plastic -

recipiente - S 15 01 02 - - X - -

Uleiuri uzate - L 13 02 06* H5 - X - - Deseu tehnologic - faza lichida cu substante organice

- L 19 02 08* H5 - - X -

Folie contaminata 1850 m2 S 19 13 01* H14 - - X - Deşeuri asimilabil

menajere 0,3 t S 20 03 01 - - - 0,3 t -

a – nu au fost disponibile suficiente date pentru estimarea cantităţilor de deşeuri generate

b – nu au fost disponibile suficiente date pentru estimarea cantităţilor de deşeuri valorificate sau

eliminate final (depozitate, incinerate)

* În conformitate cu Lista cuprinzând deşeurile, din Anexa 2 din HG 856/2002 privind evidenţa gestiunii

deşeurilor şi pentru aprobarea listei cuprinzând deşeurile, inclusiv deşeurile periculoase.

** Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului 78/2000 privind regimul deşeurilor, aprobată cu modificări şi

completări prin Legea 426/2001 şi OUG 61/2006.

*** La data apariţiei legislaţiei care reglementează clasificarea statistică.

Eliminarea sau recuperarea deseurilor trebuie sa se desfasoare in

conformitate cu legislatia nationala in domeniu, aceasta obligatie revenind atat

executantului cat si beneficiarului. Nu trebuie eliminate sau recuperate alte deseuri nici

pe amplasament, nici in afara amplasamentului, fara a informa in prealabil autoritatea

competenta pentru protectia mediului si fara acordul scris al acesteia.


Pag. 34 din 88

34

Executantul si beneficiarul trebuie sa se asigure ca deseurile transferate catre

o alta societate sunt ambalate si etichetate in conformitate cu standardele nationale,

europene si cu oricare alte standarde in vigoare privind etichetarea.

Gestionarea tuturor categoriilor de deseuri se va realiza cu respectarea stricta

a prevederilor OUG nr. 78/2000, aprobata cu modificari de Legea nr. 426/2001,

modificata si completata de OUG nr. 61/2006 si recomandarile celor mai bune tehnici

disponibile.

Deseurile vor fi depozitate astfel incat sa se previna orice contaminare a

solului si a apei.

Zonele de depozitare vor fi marcate si semnalizate, cu precizarea capacitatii si

a perioadei de depozitare a deseurilor.

Prin modul de gestionare a deşeurilor se va urmări reducerea riscurilor pentru

mediu si populaţie, precum si limitarea cantităţilor de deşeuri eliminate.

In conformitate cu HG nr. 856/2002, orice agent economic, care prin activitatea

lui generează deşeuri, este obligat sa tina evidenta gestiunii acestora, in conformitate

cu modelul prevăzut la anexa 1, pentru fiecare tip de deşeu.


Pag. 35 din 88

35

4. IMPACTUL POTENTIAL, INCLUSIV CEL TRANSFRONTIERA, ASUPRA COMPONENTELOR MEDIULUI ŞI MASURI DE REDUCERE A ACESTORA

Măsurile tehnico administrative aplicate in faza de montare si exploatare a

instalatiei mobile de tratare a deseului chimic din depozitul Monomer vor trebui să

respecte prevederile legale în vigoare, asigurând reducerea până la eliminare a

poluării mediului.

Surse de poluanţi pentru ape Amenajarile de infrastructura ce se executa in vederea montarii instalatiei de

tratare constau in realizarea unei platforme betonate in suprafata de 550 m2,

pozitionata in zona adiacenta Depozitului Monomer. Turnarea placii de ciment se face

cu material gata preparat, adus cu echipamente speciale de transport si turnare.

În faza de desfasurare a activitatilor de exploatare a instalatiei mobile de tratare

a deseului chimic din depozitul Monomer pot rezulta urmatoarele surse de ape uzate:

scapari accidentale de apa tehnologica;

ape pluviale colectate de pe platforma instalatiei mobile;

ape menajere din folosirea apei la grupurile sanitare.

Surse de poluanţi pentru aer In activitatile de realizare a infrastructurii necesare montarii instalatiei mobile

de tratare, in operatiile de montare si apoi in cele de derulare a procesului de tratare a

deseului chimic se vor utiliza mijloace auto de escavare, nivelare, tasare a terenului,

mijloace auto de transport materiale, etc., din a caror functionare se emit in atmosfera

gaze de ardere a combustibililor utilizati (motorina, benzina).

În etapa de functionare a instalatiei mobile principalele surse de emisii

poluante in atmosfera sunt:

surse fixe/stationare:

cazanul (generatorul) de abur la faza de tratare termica a granulelor

cimentizate: sursa punctiforma de emisie cosul de gaze arse;

surse mobile:

utilajele de transport, motoarele cu ardere interna


Pag. 36 din 88

36

emisii fugitive/nedirijate in aer:

emisii fugitive de pulberi de ciment de la transportul cimentului din silozul de

ciment la amestecator

eroziunea eoliana

purja de la vasul de recuperare gaz (CO2)

Surse de zgomot şi vibraţii Evaluarea corecta a expunerii profesionale la oscilaţii mecanice de-a lungul vieţii

are o mare importanta pentru corelarea cu modificările biologice în perspectiva stabilirii

riscurilor pentru starea de sănătate a populaţiei industriale.

Nivelul noxei zgomot este reglementat prin STAS, norme pentru diverse tipuri de

utilaje, vehicule, pentru incinte industriale, etc., funcţie de natura şi tipul de zgomot.

Limitele maxime admisibile pe baza cărora se apreciază starea mediului d.p.d.v.

acustic în zona unui obiectiv sunt precizate în STAS 10 009 – 88 „Acustica urbana –

Limite admisibile ale nivelului de zgomot”.

Pentru limita unei incinte industriale valoarea maxima admisa este 65 dB (A).

Prin STAS 10 009 – 88 sunt impuse şi restricţii în funcţionarea utilajelor grele.

Functionarea instalatiei de tratare nu genereaza zgomot peste nivelul maxim

admis pentru incinte industriale, toate echipamentele fiind fabricate in conformitate cu

cerintele minime de securitate si santate in munca reglementate de standardele

europene.

Surse de poluanţi pentru sol pentru sol

■ gestionarea necorespunzatoare a deseurilor;

■ scapari accidentale de carburanţi de la utilajele care se folosesc la construcţia

instalatiei.

4.1. APA 4.1.1. Date generale Condiţiile hidrogeologice ale amplasamentului Obiectivul este situat, din punct de vedere geologic şi structural, în pânza

pericarpatica. Suprafaţa pe care este situata platforma corespunde cu podul terasei de


Pag. 37 din 88

37

lunca de 10-17 m altitudine relativa. Substratul geologic este mascat de terasele de

albie majora de vârsta cuaternară ale râului Bistriţa.

Apele subterane Apele de adâncime din Depresiunea Cracău-Bistriţa sunt caracteristice

depozitelor miocene din fundamentul geologic şi sunt cantonate în straturi acvifere cu

caracter discontinuu. Aceste ape sunt puse în evidenta de izvoare cu o mineralizare

relativ mare dar cu debite disponibile mici, ceea ce nu se evidenţiază în apropierea

obiectivului.

Apele de suprafaţa Principalele cursuri de apa din zona de amplasament a platformei Săvineşti –

Roznov sunt Bistriţa cu afluentul de pe stânga – râul Cracău.

Lucrările hidroenergetice au modificat, după 1961, situaţia hidrologica naturala a

râului care nu mai poate fi încadrata unui tip de scurgere regionala.

Datorita acestei noi situaţii hidrografice pericolul viiturilor pe vechiul curs al

Bistriţei este redus considerabil. Distanta mare până la râul Bistriţa (~ 3 km pe direcţia

sud est) şi diferenţa de altitudine (15m) exclude posibilitatea de afectare a platformei

Săvineşti în caz de inundaţie.

Pe lângă modificările cantitative resimţite cu precădere la nivelul debitelor s-au

constatat schimbări ale compoziţiei fizico-chimice ale apelor Bistriţei ca urmare a

deversării de ape uzate sau parţial epurate de la diverşi agenţi economici sau din alte

surse.

Densitatea reţelei hidrografice la nivelul depresiunii este cuprinsa intre 0,4 şi

0,5 km/km2 iar scurgerea medie specifica în sectorul de vale dintre Piatra Neamţ şi

Buhuşi este cuprinsa intre 3 şi 5 l /sec /km2.

Ca urmare a amenajărilor hidroenergetice, pe cursul sau mijlociu şi inferior,

situaţia hidrologica a râului Bistriţa s-a modificat mult după 1961, aceasta nemaiputând

fi încadrata unui tip de scurgere cu valoare regionala.

Scurgerea maximă medie lunară se înregistrează în luna septembrie: 32,9

m3/sec, reprezentând 17,05% din scurgerea medie anuala, urmată de luna august

(27,7 m3/sec, respectiv 14,35% din scurgerea anuala). Pe anotimpuri, scurgerea

maximă se produce vara (34,3%) iar cea minima iarna (11,0%). Pe vechiul curs al

Bistriţei s-a stabilit teoretic menţinerea unui debit minimal de servitute de 2,75 m3 /s.


Pag. 38 din 88

38

Apele freatice Debitul, adâncimea şi chimismul apelor freatice depind de depozitele în care

sunt cantonate, de sursa de aprovizionare, de interferenţele cu infiltraţiile provenite din

activităţile antropice. Cele mai importante straturi freatice din zonă sunt cantonate în

depozitele aluviale şi în cele proluviale.

Stratul acvifer din depozitele aluviale sunt cantonate în şesurile aluviale ale

Bistriţei şi Cracăului. În şesul Bistriţei este activ doar un singur strat acvifer situat în

depozitele psamopsefitice ale treptelor de terasă.

Adâncimea nivelului hidrostatic variază funcţie de nivelul terasei Bistriţei.

Direcţia de scurgere a apelor din freatic este, în general, aproape paralela cu

direcţia de scurgere a râurilor principale; pe unele sectoare sunt slab drenate fie către

lunca fie către şenalul Bistriţei sau Cracăului.

Din punct de vedere al caracteristicilor hidrochimice stratul acvifer al Bistriţei se

caracterizează printr-o mineralizaţie scăzută (0,3 – 0,8 mg/ l). Predomina ionii de Ca ++

(20 – 40 %), Mg++ (7 – 20%) şi HCO3 - (32 – 46%).

Stratul de ape subterane este cuprins intre cotele 290-234 m RMN (cota

platformei SAVINESTI).

Direcţia generala de curgere a apei este NV-SE.

Panta de scurgere pe direcţia principala este de regula 3 ‰.

Permeabilitatea stratului acvifer este cuprinsa intre 500 -1300 m/zi, şi cu o

valoare medie a acesteia de 600 m/zi.

Viteza medie de curgere a apei pe direcţia principala este de 2 m/zi.

Procesul de poluare a apelor freatice este foarte complex şi se poate desfăşura

cu rapiditate în cazurile scurgerilor la suprafaţă terenului, în direcţia pantei, îndeosebi

în cazul unor deversări accidentale. Infiltrarea până la stratul freatic este în general mai

lentă depinzând intr-o mare măsură de gradul de permeabilitate al solului şi de

adâncimea la care se află stratul freatic.

Stabilirea aportului fiecărei surse de poluare este dificilă din următoarele

considerente: interferenţa în timp şi spaţiu a efectelor surselor de poluare produce efecte diferite;

în mediul subteran, până la interferenţa cu pânza freatică, se desfăşoară procese de

transformare, migrare, dizolvare, vaporizare sau degradare biochimică a hidrocarburilor;


Pag. 39 din 88

39

pot interveni şi influenţele unor surse de poluare din exteriorul platformei analizate şi

care se suprapun peste efectele surselor proprii de poluare.

4.1.2. Calitatea apei freatice În perioada 1999 – 2010 S.C. FIBREXNYLON S.A. a urmărit calitatea pânzei

freatice din forajele de control, prin laboratoarele proprii sau în colaborare cu alte

instituţii: INCD ECOIND , S.C. IPROCHIM S.A., după cum urmează: Tabel 4 – 1 Puncte de monitorizare a calităţii pânzei freatice

Cod sau denumire

Caracteristici

Parametrii urmăriţi

P 11 Foraj pentru prelevare probe de apa din pânza freatica. Adâncimea pânzei freatice = 5,1 m Grosimea pânzei freatice = 3,78 m

pH, NH4+, NO2

-, NO3-, Cl-,

CCOCr/CCOMn, CN-totale,

P 12 Foraj pentru prelevare probe de apa din pânza freatica. Adâncimea pânzei freatice = 3,86 m Grosimea pânzei freatice = 4,54 m

pH, NH4+, NO2

-, NO3-, Cl-,

CCOCr, CN-totale,

P 2 Foraj pentru prelevare probe de apa din pânza freatica. Amplasat in amonte de halda Monomer, pe directia nord, situat in zona fostei inst. de imbuteliere O2 – poate fi considerat un foraj martor. Adâncimea pânzei freatice = 4,48 m Grosimea pânzei freatice = 1,83 m

pH, NH4+, NO2

-, NO3-, Cl-,


P 3 Foraj pentru prelevare probe de apa din pânza freatica. Amplasat pe directia sud – est fata de halda Monomer, situat in zona fostei inst. de obtinere a acidului cianhidric. Adâncimea pânzei freatice = 4,35 m Grosimea pânzei freatice = 2,84 m

pH, NH4+, NO2

-, NO3-, Cl-,

CCOCr, CN-totale,

F 4 Foraj pentru prelevare probe de apa din pânza freatica. Amplasat pe directia sud fata de halda Monomer, situat in zona fostei inst. Ardere rezidii Adâncimea pânzei freatice = 5,14 m Grosimea pânzei freatice = 7,41 m

pH, NH4+, NO2

-, NO3-, Cl-,


Foraj în depozit

Foraj realizat în deşeurile depuse pe depozit pana la baza acestuia

pH, NH4+, NO2

-, NO3-, Cl-,

CCOCr, CN-totale,

Datele referitoare la calitatea apei din panza freatica în zona depozitului

„Monomer” sunt prezentate în tabelele 4-2 pana la 4-5: medii anuale pentru indicatorii

analizati în laboratoarele SC FIBREXNYLON SA.


Pag. 40 din 88

40

Tabel 4 – 2 Forajul P11 (Exterior Fibrexnylon, în dreptul instalaţiei Clorură de Cianuril) Indicatori analizaţi

Anul pH NH4

+ NO2- NO3

- Cl- Fenol CCOCr CCOMn CN-totale

cma 6,5-9,5

0,5 mg/l

0,5 mg/l

50 mg/l

250 mg/l

0,001 mg/l

5 mgO2/l

5 mgO2/l

0,05 mg/l

1999 7,20 15,19 0,668 9,50 204,5 0,00 48 0,209

2000 7,40 11,23 0,250 6,70 94,3 0,00 32 0,306

2001 7,40 8,04 0,213 5,80 39,2 0,00 31 0,358

2002 7,50 8,40 0,093 7,10 65,0 0,00 30 1,351

2003 7,20 7,76 0,041 8,00 50,7 0,00 12 1,248

2004 7,50 8,12 0,036 13,50 64,0 17 1,297

2005 7,50 7,34 0,040 16,90 36,0 19 1,605

2006 7,40 5,00 0,009 12,20 20,5 33 3,10 1,350

2007 7,37 6,96 0,303 14,40 17,0 37 3,29 2,033

2008 7,64 5,33 0,054 5,70 33,0 0,00 3,80 1,205

2009 7,54 5,15 0,061 1,10 28,0 0,00 3,21 0,107

2010 7,51 3,19 0,027 7,68 20,9 0,00 3,54 0,306

2011-tr.I 7,78 3,95 0,110 1,43 9,2 0,00 2,70 0,260

Tabel 4 – 3 Forajul P12 (Exterior Fibrexnylon, in dreptul depozitului Monomer) Indicatori analizaţi

Anul pH NH4

+ NO2- NO3


cma 6,5-9,5

0,5 mg/l

0,5 mg/l

50 mg/l

250 mg/l

0,001 mg/l

5 mgO2/l

5 mgO2/l

0,05 mg/l

1999 6,90 4,29 0,050 8,90 33,9 0,00 23 0,002

2000 7,20 3,45 0,084 5,50 15,0 0,00 14 0,004

2001 7,30 1,17 0,010 5,00 17,6 0,00 11 0,002

2002 7,80 3,00 0,028 2,60 61,0 0,00 17 0,000

2003 7,40 2,40 0,006 0,70 65,0 0,00 16 0,000

2004 Foraj dezafectat




2008 7,61 0,79 0,021 1,30 25,0 0,00 2,11 0,000

2009 7,68 0,58 0,011 0,37 23,0 0,00 1,04 0,000

2010 7,60 0,43 0,014 0,30 19,27 0,00 0,94 0,000

2011-tr.I 7,81 0,35 0,000 0,086 12,05 0,00 1,57 0,000


Pag. 41 din 88

41

Tabel 4 – 4 Forajul P3 (in aria instalatiei Acid cianhidric ) Indicatori analizaţi

Luna pH NH4

+ NO2- NO3


cma 6,5-9,5

0,5 mg/l

0,5 mg/l

50 mg/l

250 mg/l

0,001 mg/l

5 mgO2/l

5 mgO2/l

0,05 mg/l

1999 7,2 10,39 0,750 12,30 187,0 0,00 58 0,280

2000 7,3 4,61 0,260 7,20 82,8 0,00 29 0,412

2001 7,4 3,78 0,131 7,50 29,3 0,00 30 1,433

2002 7,4 5,38 0,054 15,20 51,6 0,00 28 2,355

2003 7,3 3,95 0,027 9,40 45,9 0,00 18 1,489

2004 7,4 4,18 0,021 12,20 78,0 19 3,072

2005 7,5 3,55 0,018 21,50 20,0 19 4,995

2006 7,4 3,74 0,008 18,30 14,8 14 1,66 3,620

2007 7,41 2,19 0,014 13,90 13,0 18 8,29 2,030

2008 7,52 2,22 0,115 6,20 19,0 0,00 3,66 1,468

2009 7,34 1,41 0,077 2,50 11,1 0,00 3,22 0,161

2010 7,76 0,53 0,019 6,63 13,8 0,00 2,27 0,278

Tabel 4 – 5 F4 (in aria instalatiei Ardere rezidii )

Indicatori analizaţi Luna

pH NH4+ NO2

- NO3- Cl- Fenol CCOCr CCOMn CN-

totale

cma 6,5-9,5

0,5 mg/l

0,5 mg/l

50 mg/l

250 mg/l

0,001 mg/l

5 mgO2/l

5 mgO2/l

0,05 mg/l

1999 7,20 34,50 0,395 8,40 23,6 0,001 35

2000 7,40 24,80 0,110 3,80 13,7 0,005 22

2001 7,30 22,80 0,190 6,90 13,1 0,005 31

2002 7,20 20,57 0,055 1,80 51,9 0,007 36

2003 7,10 27,50 0,000 4,60 40,5 0,010 41 0,000

2004 7,20 15,85 0,011 2,10 22,0 0,023 18 0,000

2005 7,30 18,15 0,000 1,70 27,0 0,005 14 0,000

2006 7,00 15,25 0,032 5,20 34,0 0,000 20 2,30 0,000

2007 7,03 11,20 0,000 1,60 24,0 0,000 9 4,63 0,000

2008 7,23 11,95 0,009 2,80 31,0 0,000 4,59 0,000

2009 7,33 10,80 0,000 0,80 37,0 0,001 4,21 0,000

2010 7,29 6,98 0,032 0,87 28,8 0,000 6,66 0,000

Evoluţia calităţii pânzei freatice în intervalul 1999 – 2010, arată o tendinţă clara

de diminuare a poluării, după încetarea activităţii în instalaţiile chimice. Astfel,


Pag. 42 din 88

42

monitorizarea realizată în anii 2006 - 2007 arată depăşiri ale concentraţiei maxim

admise numai pentru indicatorii oxidabilitate exprimată prin CCOCr (oxidabilitatea

exprimată prin CCOMn este în limitele admise), amoniu in toate forajele de control a

panzei freatice şi depasirea CMA pentru cianuri totale la forajele P 11 si P 3.

Facem menţiunea ca nivelul de poluanţi din cele patru foraje nu este determinat

numai de prezenta depozitului de deşeuri industriale.

Evolutia descendenta a indicatorului cianuri totale din 1991 (anul in care

fabricatia in instalatiile din grupul CIAN a fost oprita) pana in anul 2002 - depozitul

continuand sa existe pe amplasament - demonstreaza ca nu acesta constituie

principala sursa de poluare a panzei freatice. Dupa anul 2002 indicatorul cianuri totale

a inregistrat un curs ascendent, explicabil in parte de degradarea suferita de instalatiile

grupului CIAN, coroborat cu conditiile de seceta, atingand un maxim de 2,033 mg/l in

2007. Incepand cu anul 2008, odata cu dezafectarea instalatiilor chimice de pe

amplasament si pana in prezent, indicatorul cianuri totale prezinta un curs accentuat

descendent, atingand in trimestrul IV 2010 valoarea de 0,30 mg/l.

Institutul National de Cercetare – Dezvoltare pentru Ecologie Industriala (INCD

ECOIND), la comanda FIBREXNYLON a eliberat Rapoartele de Incercare - RI pentru probe de apa freatica din urmatoarele puncte de monitorizare:

P 11, foraj amplasat în exteriorul platformei industriale, în dreptul instalaţiei

clorura de cianuri, RI nr. 632/2AI, din 07.09.2007;

F 4, foraj amplasat în aval fata de P11, pe directia de curgere a panzei

freatice, RI nr. 632/3AI, din 07.09.2007;

P 2, foraj amplasat in amonte de halda monomer, situat in zona fostei

instalatii imbuteliere O2, care poate fi considerat un foraj martor - RI 925/1AI din

11.12.2007;

P 3, foraj situat in zona fostei instalatii de obtinere a acidului cianhidric, RI

632/1AI din 07.09.2007.


Pag. 43 din 88

43

Tabel 4 – 6 Rezultate pe prelevări de probe analizate de INCD ECOIND - anul 2007 Indicatori analizaţi Cod sau

denumire pH NH4+ NO2

- NO3- Cl- CCOCr CCOMn CN-

totale cma 6,5-9,5 0,5

mg/l 0,5

mg/l 50

mg/l 250 mg/l

5 mgO2/l

5 mgO2/l

0,05 mg/l

P 11 7,53 6,49 0,01 35,09 19,0 - 4,35 0,137

F 4 7,07 9,28 0,007 11,7 28,68 - 4,27 0,112 P 3 7,18 5,09 0,49 23,4 14,34 - 4,81 0,192

P 2 7,30 <0,01 <0,001 4,92 34,80 - 1,75 <0,001

Concluzii:

parametrii determinati în proba de apa freatica P 11 se incadreaza în valorile

de referinta conform Legii 311/2004 privind calitatea apei potabile, care modifica şi

completează Legea 458/2002, cu exceptia indicatorilor: amoniu şi cianuri totale;

parametrii determinati în proba de apa freatica F 4 se incadreaza în valorile



parametrii determinati în proba de apa freatica P 3 se incadreaza în valorile



parametrii determinaţi în proba de apa freatica P 2 se încadrează în valorile

de referinţa conform Legii 311/2004 privind calitatea apei potabile, care modifica şi

completează Legea 458/2002.

În tabelul 4 – 7 sunt prezentate rezultatele analizelor efectuate de firma

Dames&Moore, investigatii efectuate la cererea grupului RADICI. Aceste date sunt

importante deoarece ele releva faptul ca sursa poluarii panzei freatice din zona

depozitului de deseuri industriale nu este obligatoriu depozitul de deşeuri.


Pag. 44 din 88

44

Tabel 4 – 7 Indicatorii de calitate ai panzei freatice în forajele de supraveghere din zona depozitului, analize efectuate de firma Dames&Moore în perioada 1998 - 1999

Panza freatica Indicatorul analizat

UM P 11 P 12

Limite pentru apa de baut

Compusi organici volatili

tricloretilena µg/l 68600 908 -

tricloretan µg/l 9700 660 -

tetracloretena µg/l 3620 95,8 -

tetracloretan µg/l 58000 2840 -

compusi organici semi-volatili

µg/l ND ND -

total hidrocarburi petroliere, TPH

mg/l 2,9 1,4 -

total cianuri mg/l < 0.1 < 0.1 -

Metale

arseniu µg/l < 5 < 5 50

cadmiu µg/l < 6 < 6 5

crom µg/l < 30 < 30 50

crom6+ µg/l < 50 < 50 -

cupru µg/l < 50 < 50 0

plumb µg/l < 75 < 75 1

mercur µg/l < 0,3 < 0,3 100

nichel µg/l < 50 < 50 -

seleniu µg/l < 5 < 5 -

zinc µg/l < 50 < 50 -

În scopul aprecierii privind influenta depozitului „Monomer” asupra calităţii pânzei

freatice vom compara datele de monitorizare a indicatorilor în pânza freatica din

forajele de supraveghere P 11, P 12, P 3 si F 4, prezentate în tab. 4 – 2 pana la 4 – 5,

cu aceiaşi indicatori monitorizaţi în faza lichida, de către SC FIBREXNYLON SA,

prelevata din depozitul de deşeuri - FLH.

Având în vedere ca depozitul „Monomer” este deschis, apa de ploaie care spală

faza solida din acesta se acumulează în anumite cantităţi la baza depozitului. Pentru a

determina conţinutul de poluanţi în aceasta faza, care se poate infiltra în sol prin

neetanşeităţi, în masa solida de deşeuri din depozit a fost practicat un foraj din care s-


Pag. 45 din 88

45

au prelevat probe şi au fost analizaţi aceiaşi indicatori ca cei analizaţi din probele de

apa freatica - prin laboratorul societăţii.

Institutul Naţional de Cercetare – Dezvoltare pentru Ecologie Industriala (INCD

ECOIND), la comanda FIBREXNYLON a eliberat un RI, nr.761/3AI din 23.10.2007,

pentru analizele efectuate in faza lichida prelevata de la baza depozitului, codificata

FLH. Rezultatele monitorizării încărcării cu poluanţi a fazei lichide din depozitul de

deseuri industriale sunt prezentate în tabelul 4 -8. Valorile FLH sunt relativ constante –

in acelasi ordin de marime, fapt ce demonstreaza ca nu au loc scurgeri in stratul de

pamant si mai departe in freatic. Tabel 4 – 8 Incarcarea cu poluanti a fazei lichide din depozitul de deseuri – FLH

Indicatori analizaţi mg/dm3 Anul

pH NH4+ NO2

- NO3- Cl- CCOCr CN-

totale 2001 6,40 - 0,500 154,00 453 6181 0,023

2002 8,05 275 0,265 4,60 2655 3650 0,030

2003 8,20 257 0,110 2,97 2088 5975 0,000

2004 8,60 375 1,150 10,30 2301 1402 0,000

2005 9,50 344 0,000 0,88 1770 1860 0,022

2006 8,20 269 2,760 55,00 808 1208 0,000

2007 8,02 346 1,460 68,00 1865 2315 0,020 INCD

ECOIND

8,17

288,7

0,350

46,79

1148

1152

0,038 16.03.2011 8,05 330,0 2,100 66,00 1410 1860 0,000

În mod normal infiltrarea unor cantitati semnificative de faza lichida din depozitul

de deseuri industriale în pânza freatica ar trebui sa influenteze vizibil calitatea apei din

panza freatica – cel putin pentru indicatorii aflati la nivele în faza lichida din depozit.

Din figurile 4 – 1 ÷ 4 – 7 rezulta urmatoarele aprecieri calitative privind

posibilitatile ca, pe parcursul perioadei monitorizate, panza freatica sa fi fost

semnificativ poluata cu poluantii prezenti în deşeurile depozitate pe depozitul

„Monomer”, astfel:


Pag. 46 din 88

46

Indicatorul pH: fig. 4 - 1.

Evolutia pH-ului in foraje comparativ cu FLH

0

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010

P11

P12

P3

F4

FLH

pH – conform graficului din figura 4 – 1 valorile acestui indicator în foraje se

încadrează în limitele de reglementare pe parcursul perioadei monitorizate, indiferent

de valorile acestuia în faza lichida din depozit – FLH.

Privitor la evolutia acestui indicator rezulta ca nu au fost exfiltratii semnificative

din depozit, care sa influenteze calitatea panzei freatice.

Indicatorul NH4

+: fig. 4 – 2

0

50

100

150

200

250

300

350

400

1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010

Evolutia concentratiilor NH4+ in foraje si FLH

P11

P12

P3

F4

FLH


Pag. 47 din 88

47

NH4+ - conform graficului din figura 4 – 2 valorile acestui indicator în faza

lichida din depozit sunt cu mult mai mari decat valorile acestuia în forajele P 11, P 12,

P 3 şi F 4; se remarca totusi ca nu exista în nici un an din perioada monitorizata

cresteri ale mediilor concentratiilor ionului amoniu în apa prelevata din cele doua foraje,

ceea ce inseamna ca nu au ajuns cantitati semnificative de exfiltrat din depozit în

pânza freatica.

Indicatorul NO2

-: fig. 4 – 3

0

0,5

1

1,5

2

2,5

3

1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010

Evolutia concentratiilor de NO2 in foraje si FLH

P11

P12

P3

F4

FLH

NO2- - conform graficului din figura 4 – 3 valorile acestui indicator în pânza

freatica şi în faza lichida din depozit timp de trei ani sunt relativ apropiate, ceea ce face

dificila aprecierea posibilitatilor de exfiltratii din depozit în sol şi în pânza freatica.

Valorile medii din anii 2004 şi 2006 înregistrează creşteri ale concentraţiilor de azotiţi în

faza lichida – FLH, fara sa se inregistreze cresteri ale acestui indicator în apa prelevata

în forajul P 11, ceea ce indica faptul ca nu au fost exfiltratii semnificative în pânza

freatica.


Pag. 48 din 88

48

Indicatorul NO3-: fig. 4 – 4

0

20

40

60

80

100

120

140

160

1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010

Evolutia concentratiilor NO3- in foraje si FLH

P11

P12

P3

F4

FLH

NO3

- - ca şi în cazul indicatorului azotiti se pot face cu greu aprecieri privind

exfiltratiile de faza lichida din depozit în panza freatica. În graficul 4 – 4 se observa ca

scaderi de peste 100 mg/dm3 ale concentratiei ionului azotat în FLH nu par sa

influenteze concentratia acestuia din panza freatica, dimpotriva valoarea acestuia

creste uşor.

Indicatorul Cl-: fig. 4 – 5

0

500

1000

1500

2000

2500

3000

1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010

Evolutia concentratiilor Cl- in foraje si FLH

P11

P12

P3

F4

FLH


Pag. 49 din 88

49

Cl- - conform graficului din figura 4 – 5 valorile acestui indicator în faza lichida

din depozit sunt cu mult mai mari decat cele în pânza freatica; de asemenea se

observa o usoara scadere a concentratiilor ionului clor inregistrate în probele de apa

din forajul P 11 pe perioada monitorizata.

Aceasta ilustreaza clar ca nu exista cantitati semnificative de exfiltratii din

depozitul de deseuri industriale în pânza freatica.

Indicatorul CCOCr: fig. 4 - 6

0

1000

2000

3000

4000

5000

6000

7000

1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007

Evolutia concentratiilor CCOCr in foraje si FLH

P11

P12

P3

F4

FLH

CCOCr - conform graficului din figura 4 – 6 valorile acestui indicator

inregistreaza o usoara scadere în probele de apa din forajul P 11 pe perioada

monitorizata.

Aceasta ilustreaza clar ca nu exista cantitati semnificative de exfiltratii din

depozitul de deseuri industriale în panza freatica.


Pag. 50 din 88

50

Indicatorul CN-totale: fig. 4 – 7

0

0,5

1

1,5

2

2,5

3

3,5

4

4,5

5

1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010

Evolutia concentratiilor CN-totale in foraje si FLH

P11

P12

P3

F4

FLH

CN-totale - conform graficului din figura 4 – 7 valorile acestui indicator în faza

lichida din depozitul de deseuri sunt mai mici decat cele inregistrate în probele de apa

din forajul P 11.

În acest caz este evident ca nu eventualele exfiltratii din depozitul de deseuri

industriale genereaza poluarea cu cianuri a panzei freatice.

Concluzia aceasta este în corelare cu cele precizate pentru ceilalti indicatori de

poluare ai panzei freatice.

4.1.3. Managementul apelor uzate Din S.C. FIBREXNYLON S.A. se evacuau următoarele tipuri de ape uzate,

conform Bilanţ de mediu nivel I/martie 2004, executat de S.C. IPROCHIM S.A.

Bucureşti:

- ape convenţionale curate şi meteorice

- ape chimic impure

- ape menajere

Calitatea acestor ape la evacuare era permanent monitorizata, monitorizare care

s-a continuat si după încetarea activităţilor de fabricaţie - conform cerinţelor din avizul

de mediu.


Pag. 51 din 88

51

Amenajarile de infrastructura ce se executa in vederea montarii instalatiei de

tratare constau in realizarea unei platforme betonate in suprafata de 550 m2,

pozitionata in zona adiacenta Depozitului Monomer. Turnarea placii de ciment se face

cu material gata preparat, adus cu echipamente speciale de transport si turnare.

Instalatia de tratare mobila utilizeaza in procesul tehnologic apa la unitatea de

„obtinere a granulelor cimentizate”, faza de „tratare a deseului”. Apa va fi preluata din

reteaua existenta, apartinand SC FIBREXNYLON SA. Deseul este amestecat, in faza

de tratare, cu ciment, apa si aditivi.

Cantitatea de apa este determinata de cantitatea de ciment utilizata in proces,

iar acesta din urma este calculat in functie de umiditatea deseului supus tratarii.

Pentru tratarea intregii cantitati de deseu din depozitul Monomer ar fi necesara o

cantitate de 200 m3 apa. Avand in vedere ca parte din apa introdusa in proces in faza

de amestecare, va fi extrasa in faza de tratare termica si reintrodusa in proces, se

estimeaza ca nivelul consumului de apa per total proces de tratare, se va situa sub 200

m3.

Autorizatia de gospodarire a apei detinuta de SC FIBREXNYLON SA acopera

consumul estimat.

Procesul de amestecare a deseului chimic, cimentului, apei si aditivilor se

realizeaza intr-un vas inchis, amestecator, racordat la reteaua de alimentare cu apa a

SC FIBREXNYLON SA, existenta. Nu exista riscul pierderilor de apa, circuitul fiind

inchis. Pentru prevenirea riscului de scurgere pe sol a apei posibil scapata din proces,

urmare a unei avarii, este stabilit ca platforma betonata, ce se executata special pentru

pozitionarea intregii instalatii, sa aiba o panta de scurgere de 0.5% spre cuva

Depozitului Monomer, pe toata lungimea laturii de NE.

Apele pluviale colectate de pe platforma betonata a instalatiei mobile de tratare

deseu chimic, ca sursa de emisie discontinua, se vor dirija prin sistemul de rigole in

interiorul cuvei de depozitare a deseurilor.

Apele menajere rezultate din folosirea grupurilor sociale indicate de beneficiar

vor ajunge în sistemul de canalizare ape menajere.

4.1.4. Prognozarea impactului Impactul produs asupra condiţiilor hidrologice şi hidrogeologie ale

amplasamentului în etapa de montare si exploatare a instalatiei mobile de tratare

poate fi considerat nesemnificativ.


Pag. 52 din 88

52

4.1.5. Masuri de diminuare a impactului prin masuri de prevenire a poluărilor

accidentale.

Atât in perioada de realizare a investiţiei, cat si după punerea in funcţiune a

instalatiei mobile pentru tratare deseu chimic, nu vor exista surse dirijate de poluanţi

pentru apele de suprafaţa sau apele subterane.

Masurile luate in scopul respectarii Legii apelor nr. 107/1996, cu modificările si

completările ulterioare vor fi:

▪ controlul periodic al instalaţiilor de alimentare cu apă; verificarea etanşeităţii

acestora, remedierea operativă a defecţiunilor;

▪ asigurarea funcţionării corecte a tuturor instalaţiilor din grupurile sanitare, astfel

încât să se asigure evacuarea corespunzătoare a apelor uzate provenite din această

zonă;

4.2. AERUL 4.2.1. Date generale Din punct de vedere climatic zona în care este amplasat obiectivul se

încadrează în:

- etajul climatic de deal;

- subetajul dealurilor joase (200 – 500 m);

- sectorul de clima continentala cu nuanţe de excesivitate.

Din punct de vedere topoclimatic (al influentei locale exercitate de suprafaţa

activa asupra condiţiunilor climatice) zona se încadrează topoclimatului complex al

depresiunilor subcarpatice moldoveneşti (compartimentul sudic al depresiunii Cracău-

Bistriţa) (Mihăilescu Fl., Apăvăloae M, 1977, Harta topoclimatica Piatra Neamţ, St. de

Cercet. “STEJARUL”, Pangăraţi, mss.)

Topoclimatul complex al Depresiunilor subcarpatice se caracterizează, în

general, prin frecventa mare a inversiunilor termice asociate, în perioada rece a anului,

cu nori stratiformi, ceata de radiaţie sau chiciura iar în perioada calda cu îngheţuri

timpurii şi târzii, bruma, rouă şi alte fenomene meteorologice.


Pag. 53 din 88

53

Tabel 4 – 9 Parametri topoclimatului complex al Depresiunii Cracău-Bistriţa (compartimentul sudic)

Parametrul Valoarea parametrului

(data înregistrării ) Temperatura medie multianuala ( 0 C ) Temperatura medie, luna ianuarie ( 0 C ) Temperatura medie, luna iulie ( 0 C ) Temperatura maxima absoluta ( 0 C /data ) Temperatura minima absoluta ( 0 C /data) Umezeala relativa a aerului, media multianuala (%)

8.9 -7.4 19.9

37.5 (6 VII 1988) -21.8 (13 II 1994)

80 Durata de strălucire a Soarelui,media multianuala Număr de zile cu cer senin,media multianuala Număr de zile cu cer acoperit,media multianuala Vânt: -frecventa direcţiei dominante (%) -frecventa calmului atmosferic (%) -viteza medie , media multianuala ( m/sec.) Precipitaţii atmosferice, media multianuala (mm) Precipitaţii atmosferice-maxima în 24 ore (mm / data) Număr zile cu precipitaţii lichide, media multianuala Număr zile cu precipitaţii solide, media multianuala

1980.33 49.4

109.2 V/ 30.1

35.8 2.8

564.9 132.0 ( 29 VII 1991 )

102.8 37.8

Fenomene meteorologice: - număr de zile cu ploaie, media multianuala - număr de zile cu ninsoare, media multianuala - număr de zile cu ceata,media multianuala

42.2 31.7 27.2

Dintre fenomenele meteorologice care pot influenta nivelul de poluare a

atmosferei în zona menţionăm:

- vânturile locale orientate descendent (vânturile de munte) sau ascendent

(vânturile de vale) în lungul văii Bistriţei care au un puternic potenţial depoluator la

viteze mai mari de 3 m/sec. Sunt specifice mai ales în perioada calda a anului, în

condiţii de stări anticiclonale.

- inversiunile termice, însoţite de calm atmosferic, sunt mai frecvente şi au o

intensitate mai mare iarna, în condiţiile extensiunii puternice, către est, a anticiclonilor

continentali. Apariţia unor astfel de situaţii meteosinoptice favorizează stagnarea

noxelor atmosferice în jurul surselor de emisie.

Regimul precipitaţiilor prezintă un maxim principal în mai-iunie (în cazul anilor

ploioşi se prelungeşte şi în lunile iulie şi august).

Regimul eolian, în zona platformei Săvineşti, pune în evidentă dominanta

curenţilor de aer ce vin dinspre nord vest, vest.

Vânturile locale orientate descendent (vânturile de munte) sau ascendent

(vânturile de vale) în lungul văii Bistriţei au potenţial depoluat la viteze mai mari de 3


Pag. 54 din 88

54

m/sec. şi sunt specifice mai ales în perioada caldă a anului în condiţii de stări

anticiclonale.

În apropiere nu exista obiective arhitecturale sau naturale care sa fie protejate

de lege.

4.2.2. Surse şi poluanţi generaţi In activitatile de realizare a infrastructurii necesare montarii instalatiei mobile de

tratare, in operatiile de montare si apoi in cele de derulare a procesului de tratare a

deseului chimic se vor utiliza mijloace auto de escavare, nivelare, tasare a terenului,

mijloace auto de transport materiale, etc., din a caror functionare se emit in atmosfera

gaze de ardere a combustibililor utilizati (motorina, benzina).

In etapa de obtinere a granulelor cimentizate, in faza de tratare a deseului,

produsul chimic se amesteca cu ciment, apa si aditivi. Poluarea cu pulberi de ciment

este limitata prin transportul cimentului din silozul de ciment la amestecator cu ajutorul

unei benzi trasportoare inchise, care la capatul liber se continua cu un tub flexibil, prin

care praful de ciment este introdus direct in amestecator, pe la partea superioara a

acestuia.

In unitatea de „tratare termica a granulelor cimentizate”, energia termica este

furnizata de un generator de caldura, care utilizeaza ca agent de incalzire ulei diatermic

in circuit inchis. Generatorul de caldura functioneaza pe baza de gaz metan. Gazul

metan se alimenteaza din reteaua existenta pe teritoriul SC Fibrexnylon SA.

Arzatorul, de tip ciclonic, este prevazut prentru combustie in suprapresiune,

ceea ce permite o mai buna reglare a excesului de aer si respectiv un randament

ridicat si constant al combustiei la variatia incarcarcarii termice a uleiului diatermic.

Emisia gazelor arse se face printr-un cos de evacuare cu inaltimea de 4 metri.

Cazanul (generatorul) de abur este pluritubular cilindric, cu putere termica

nominala de 9 kwt.

Consumul de combustibil, gaz natural (GN), este de 9 mc/mc granule tratate

termic. La o productie de 8 mc granule tratate termic in 8 ore de functionare a

reactorului de extractie, rezulta un consum de 8 mc gaz/ora.

Sistemul de ardere este complet automatizat.

In etapa de tratare termica, extractia substantelor volatile si semivolatile se face

utlizand un gaz inert si anume dioxidul de carbon. Acesta se aprovizioneaza in

recipiente butelii sub presiune, cu capacitate de cca. 6 mc. Gazul este circulat si


Pag. 55 din 88

55

recirculat, cu ajutorul unor ventilatoare, intr-un sistem perfect inchis intre butelie,

reactor de extractie si schimbatorul de caldura. Astfel, pe tot parcursul derularii

procesului de tratare a deseului se estimeaza un necesar de 3 butelii cu dioxid de

carbon a cate 6 mc fiecare.

În etapa de functionare a instalatiei mobile principalele surse de emisii poluante

in atmosfera sunt:



cimentizate: sursa punctiforma de emisie cosul de gaze arse; emisia gazelor arse se

face printr-un cos de evacuare cu inaltimea de 4 m.

surse mobile:





eroziunea eoliana


4.2.3. Prognozarea poluării aerului Ordinul 462/1993 abrogat parţial de HG 128/2002 si modificat de Ordinul

592/2002, referitor la limitarea preventiva a emisiilor poluante ale autovehicolelor

rutiere – art. 17, stipulează ca „Emisiile poluante ale autovehicolelor rutiere se limitează

cu caracter preventiv prin condiţiile tehnice prevăzute la omologarea pentru circulaţie a

autovehicolelor”. Aceasta operaţiune se face la înmatricularea prima data in tara a

tipului respectiv de maşina. De asemenea aceste emisii sunt verificate periodic la

inspecţiile tehnice care se efectuează periodic pe toata durata utilizării maşinii.

Printr-o buna organizare a executării lucrărilor de montare a instalatiei mobile de

tratare deseu chimic se poate considera ca impactul asupra aerului va fi minor.

4.2.4. Masuri de diminuare a impactului

Masurile de reducere a poluării ce vor fi implementate sunt masuri operaţionale,

specifice fiecărei categorii de surse:

- curăţirea corespunzătoare a mijloacelor de transport la ieşirea din şantier;

- evitarea activităţilor de încărcare/descărcare a echipamentelor cu materiale

generatoare de praf în perioadele cu vânt cu viteze mai mari de 3 m/s;


Pag. 56 din 88

56

- utilizarea de mijloace de transport şi de utilaje dotate cu motoare ale căror

emisii respecta legislaţia în vigoare;

- întreţinerea corespunzătoare a motoarelor mijloacelor de transport şi a

utilajelor.

Pentru perioada de functionare sunt asigurate urmatoarele masuri:

- acoperirea cu folie de polietilena sau polipropilena a gramezilor de deseu ce se

vor executa in bazinul actual de depozitare, pentru protectia impotriva emisiilor de

pulberi in aer in cazul uscarii excesive si prezenta vantului;

- alimentarea cimentului se executa mecanizat dintr-un siloz , siloz special dotat

cu o serie de accesorii pentru corecta incarcare, stocare si descarcare a cimentului si

anume: filtre pentru reducerea emisiilor, senzori de nivel, sistem pneumatic pe conul de

descarcare pentru evitarea “ aglomerarii” cimentului, etc.;

- zona de amestecare din amestecator este prevazuta cu cartuse filtrante

aspirante. Amestecatorul lucreaza in depresiune, ceea ce permite o foarte buna

absorbtie si filtrare a eventualelor pulberi emise, evitandu-se astfel emisia de pulberi in

atmosfera.

4.3. SOLUL Caracteristicile solurilor dominante Zona de amplasare a societăţii FIBREXNYLON fiind zona industrială se poate

constata că terenul are o folosinţă mai puţin sensibilă.

Solul zonei de amplasare din punct de vedere morfologic este format din 2

orizonturi:

- orizont cu textură nisipoasă (A), cu 15 – 20% schelet şi o structură granuloasă

- orizont cu textură nisipo-lutoasă (B), cu conţinut de schelet de până la 40 –

50% din volumul orizontului.

Din punct de vedere chimic aceste soluri au o reacţie moderată acidă în primul

orizont (A), după care creşte uşor pe profil, până la valori neutre (6.0- 6.8).

Studiile hidrogeologie efectuate arată o uniformitate a depozitelor de terasă

(pietriş şi bolovăniş în masa de nisipuri) care se găsesc sub solul vegetal.

Grosimea solului vegetal este 0,3 – 0,7 m, grosimea stratului de pietriş fiind

cuprinsă între 8,8 – 24,7 m.


Pag. 57 din 88

57

Vulnerabilitatea şi rezistenta solurilor dominante Solurile din zona de amplasament sunt incluse în intravilanul comunei Savinesti,

intr-un sector dominat de activităţi industriale şi cu trafic intens. Ca atare a antropizării

caracteristicile naturale, iniţiale, s-au schimbat mult, fie prin procese locale de poluare,

pe actualul amplasament desfasurandu-se activitati specifice industriei chimice

organice şi anorganice, fie datorita faptului ca structura lor a fost puternic modificata

(parte din ele sunt ocupate de construcţii sau acoperite cu cuverturi asfaltice sau din

beton).

Flora şi fauna din zona şi poluarea existenta a solurilor Flora - Covorul vegetal al depresiunii cuprinde formaţii zonale şi azonale. După

altitudine, teritoriul Depresiunii Cracău - Bistriţa aparţine zonei forestiere (etajul

pădurilor de foioase). Partea de sud a depresiunii, mai ales, a fost supusa în timp unui

intens proces de antropizare astfel încât vegetaţia iniţiala mai apare insular.

Terenurile din imediata vecinătate a obiectivului sunt puternic antropizate

(construcţii, cai de acces betonate şi asfaltate, terasamentul caii ferate uzinale).

În imediata apropiere a S.C. FIBREXNYLON S.A. nu exista specii ocrotite şi arii

protejate.

Fauna - În zona incintei şi din jurul amplasamentului obiectivului sunt mai

frecvente speciile faunistice ce se adaptează cu uşurinţă la mediul antropizat.

Sunt mai prezente următoarele grupe faunistice:

Nevertebrate:

- clasa Gastropoda (melci);

- clasa Arachnida, ord. Oribatida (acarieni);

-clasa Insecta,ordinele:Odonata (libelule), Orthoptera (lacuste,cosasi), Lepidoptera

(fluturi), Coleoptera (gândaci), Diptera (muşte), Hymenoptera (fam. Formicidae).

Vertebrate:

- clasa Amphibia (broaste de uscat, de iarba, salamandre);

- clasa Reptilia (soparle);

- clasa Avis (pasari);

- clasa Mamalia ( mamifere, mai ales exemplare de arici, lilieci, şoareci de pământ,

veveriţe etc.).

Activităţile de montare instalatie mobila de tratare deseu chimic nu vor constitui

un pericol pentru speciile faunistice şi botanice.


Pag. 58 din 88

58

4.3.1. Date privind calitatea solului în zona depozitului de deseuri industriale

Prima referinţă românească importantă privind protecţia solului este constituită

de capitolul 3 al Ordinul nr. 756/1997 pentru aprobarea Reglementării privind evaluarea poluării mediului care indică valorile de concentraţie normale, de alertă şi

de intervenţie pentru principalii contaminanţi organici şi anorganici.

Articolul 8 din Anexă identifică utilizarea “sensibilă” şi “mai puţin sensibilă” a solurilor şi

prevede astfel: a) utilizarea sensibilă a terenurilor se referă la utilizarea terenurilor în scopuri

rezidenţiale, agricole, ca zone protejate sau zone sanitare cu regim de restricţii, precum

şi suprafeţele de teren prevăzute pentru asemenea utilizare în viitor;

b) utilizarea mai puţin sensibilă a terenurilor include toate utilizările industriale şi

comerciale existente, precum şi suprafeţele de teren prevăzute pentru asemenea

utilizare în viitor;

c) În cazul în care există incertitudini privind utilizarea terenurilor, se vor lua în

considerare limitele de alertă şi limitele de intervenţie pentru utilizarea sensibilă a

terenurilor.

Ordinul stabileşte prin articolul 9 din Anexă că, dacă concentraţiile din unul sau

mai mulţi poluanţi ai solului depăşesc pragurile de alertă, dar se situează sub limitele

de intervenţie pentru utilizarea corespunzătoare a terenului, există un impact potenţial

asupra solului. În această situaţie autorităţile competente adoptă măsurile de prevenire

şi efectuează acţiuni de monitorizare.

Când se depăşesc pragurile de intervenţie, pentru unul sau mai mulţi poluanţi

ai solului pentru terenurile cu utilizare sensibilă sau mai puţin sensibilă, autorităţile

competente vor solicita un studiu de evaluare a riscului. Obligaţia de a realiza studiul

de evaluare a riscului va fi în sarcina titularilor activităţilor dezvoltate în zona interesată,

cu excepţia cazurilor în care au fost identificaţi alţi responsabili de poluarea produsă.

În privinţa pânzei freatice nu există nici o reglementare în vigoare în măsura în

care Ordinul nr. 161 din 16 februarie 2006 se referă la clasificarea calităţii apelor de

suprafaţă.


Pag. 59 din 88

59

Tabel 4 – 10 Puncte de monitorizare a calităţii solului în vecinătatea depozitului de deşeuri industriale

Cod sau denumire

Caracteristici

Parametrii urmăriţi

P 1-nord Put tubat cu adâncimea sub radierul cuvei de beton a depozitului de deşeuri industriale

- analize de sol la diverse adâncimi

P 2-sud Put tubat cu adâncimea sub radierul cuvei de beton a depozitului de deşeuri industriale


P 3-est Put tubat cu adâncimea sub radierul cuvei de beton a depozitului de deşeuri industriale


Tabel 4 – 11 Nivelul cianurilor în solul din imediata vecinătate a depozitului de

deşeuri industriale, analize efectuate de INCD ECOIND 2001-2002

Cod sau denumire/ Valori determinate P 2 – sud P3 – est

Data

Indicatorul analizat

UM P 1-

nord I -5 cm II-1 m III-3.5 m I -5 cm II-1 m III-3.5 m Cianuri

usor eliberabile

mg/kg s.u.

-

0,316

1,759

1,164

0,158

0,066

0,07

Mai 2001

Cianuri complexe

mg/kg s.u.

- 81,5 10,99 9,846 0,397 0,071 0,088

Cianuri usor

eliberabile

mg/kg s.u.

0,153

0,38

< 0,050

Iunie 2002

Cianuri complexe

mg/kg s.u.

18,38 18,63 < 0,050

Tabel 4 – 12 Nivelul cianurilor în solul din imediata vecinătate a depozitului de

deşeuri industriale, analize efectuate de INCD ECOIND, în anul 2007

Cod sau denumire/Valori determinate

Data


UM P 1 P 2 P 3

pH unit.pH 7,76 7,74 7,85

Umiditate % 16,39 9,8 7,89

Cianuri libere mg/kg su < 0,5 < 0,5 < 0,5

23.10. 2007

Cianuri totale mg/kg su < 0,5 2,48 < 0,5

Probele de sol au fost prelevate de la adâncimi de 0,05 m, 1 m şi 3,5 m – sub

radierul depozitului de deşeuri industriale.


Pag. 60 din 88

60

Tabel 4 – 13 Valori de referinta pentru elementele chimice din sol Ordinul 756/97

Praguri de alerta Tipuri de folosinta

Praguri de interventie Tipuri de folosinta

Urme de element

UM

Valori

normale Sensibile Mai putin sensibile

Sensibile Mai putin sensibile

Cianuri libere mg/kg su < 1 5 10 10 20

Cianuri complexe

mg/kg su < 5 100 200 250 500

Tabel 4 – 14 Nivelul de poluanti în solul escavat la forarea forajelor P 11 şi P 12 analize efectuate de firma Dames&Moore în anul 1998 - 1999

Sol escavat la forare


UM P 11 P 12

Compusi organici volatili VOC µg/kg sol - ND*

Compusi organici semivolatili mg/kg sol ND ND

Total hidrocarburi petroliere mg/kg sol < 20 < 20 Total cianuri mg/kg sol < 1 < 1

*cu exceptia tricloretanului detectat la nivelul de 5,9 µg/kg sol

analizele probelor de sol prelevate din puturile de supraveghere aflate în

imediata apropiere a depozitului de deseuri industriale – respectiv P 1 nord, P 2 sud şi

P 3 est, arata ca nu este depasit pragul de interventie pentru indicatorul cianuri – tab.

4.11 şi tab. 4.12.;

analizele probelor de sol prelevate din forajele P 11 şi P 12, la forarea

acestora, arata ca nu au fost detectate valori ale continutului de cianuri în sol care sa

treaca de 1 mg/1 kgsol – tab. 4.14.;

analizele probelor de sol prelevate din punctele de mai sus se situează sub pragul de alerta pentru indicatorul cianuri;

pentru aprecierea influentei depozitului de deseuri industriale asupra vegetatiei

din zona nu exista inregistrari privind istoricul; din observarea amplasamentului am

remarcat faptul ca vegetatia spontana se dezvolta chiar pe suprafata acestuia.

4.3.2. Prognozarea impactului In perioada de realizare a lucrarilor de investitie si dupa punerea in functiune a

instalatiei nu vor exista surse continue de poluare a solului.

În condiţiile unei bune şi judicioase organizări de şantier considerăm că impactul

asupra solului nu va fi semnificativ.


Pag. 61 din 88

61

Deşeurile vor fi gospodărite de către societate si de executanţii lucrărilor de

construcţii, funcţie de cantitatea şi natura lor.

Dupa punerea în funcţiune a obiectivului, prin asigurarea unei funcţionari

normale a instalatiei mobile, prin asigurarea colectării separate a deşeurilor pe

categorii, a depozitarii acestora în locurile special amenajate impactul asupra solului nu

va fi semnificativ.

In aceste condiţii, in sol nu vor fi posibile acumulări şi migrări de poluanţi.

4.3.3. Masuri de diminuare a impactului





fluxul de tratare.

Pentru protectia solului şi a subsolului platforma betonata este construita cu

panta de scurgere de 0.5%, spre cuva Depozitului Monomer. In acest mod nu exista

riscul unor scurgeri pe sol si nici posibilitatatea infiltrarii de produsi chimici in subsol.

Transferul deseului si al materialului intermediar intre faze se realizeaza cu utilaje

specializate (incarcatoare cu cupe) si cu benzi transportoare.

Materialele utilizate in proces sunt: oxid de calciu, ciment, aditivi si nisip. Oxidul

de calciu si aditivii se aprovizioneaza ambalate in saci, respectiv recipiente inchise si se

depoziteaza in spatii special amenajate, pe paviment de beton. Cimentul si nisipul se

alimenteaza vrac. Cimentul se descarca direct in siloz, iar nisipul in gramezi pe

platforma betonata acoperita.

Nisipul in exces, rezultat din operatia de vibrocernere a granulelor, dupa

„pudrarea” lor, este preluat pe o banda transportoare si reintrodus in fluxul tehnologic.



poluare a mediului prin fixarea avansata a compusilor periculosi (metale grele) si prin

eliminarea compusilor organici volatili, precum si curatarii zonei si redarii ei unei

folosinte productive.

SC Fibrexnylon AS are stabilit prin autorizatia de gospodarire a apei un program

de monitorizare a freaticului, care include si forajele din zona de amplasare a

instalatiei de tratare a deseului din depozitul Monomer.


Pag. 62 din 88

62

4.4. Geologia subsolului Obiectivul este situat, din punct de vedere geologic şi structural, în pânza

pericarpatica.

Substratul geologic este mascat de terasele de albie majora de vârsta

cuaternară ale râului Bistriţa.

Cuaternarul (Qh) din terasa Bistriţei este alcătuit în exclusivitate din depozitele

de terasa (nisipuri, bolovănişuri şi depozite loessoide), de vârsta pleistocen şi holocen.

Obiectivul este amplasat pe terasa de lunca de pe partea stânga a Bistriţei de 2-

4 m altitudine relativa. Pietrişurile care alcătuiesc terasa sunt constituite din gresii

diferite, gnaise, cuarţite, menilite, calcare şi andezite. Caracteristica lor o dau

elementele de şisturi cristaline.

4.4.1. Impactul prognozat Prin documentaţia de proiectare s-au prevazut masuri care sa elimine impactul

direct asupra componentelor geologice subterane şi asupra mediului geologic pe care il

apreciem ca nesemnificativ.

4.5. Biodiversitatea

Distanţele mari, cât şi faptul ca în prezent pe teritoriul platformei nu se mai

desfăşoară activităţi de producţie generatoare de noxe ne face sa concluzionam ca

activitatea de punere in functiune a unei instalatii mobile de tratare deseuri va avea un

impact nesemnificativ asupra biodiversivitatii din zona.

4.6. Peisajul

Prin lucrările de montare a unei instalatii de tratare a deseului chimic din

depozitul Monomer nu se va deprecia aspectul general al zonei.

4.7. Mediul social şi economic Stoparea activităţilor industriale de pe platforma S.C. FIBREXNYLON S.A. a dus

la înlăturarea unei surse majore de poluare pentru aceasta zona.

Activitatea de montare a unei instalatii mobile de tratare deseu chimic nu va

constitui un factor care sa dăuneze stării da sănătate a populaţiei şi considerăm că nu

constituie un factor semnificativ de stres pentru populaţia din zona.


Pag. 63 din 88

63

5. ANALIZA ALTERNATIVELOR

Funcţionarea obiectivelor industriale presupune poluarea mediului întrucât

oricâte masuri tehnice şi organizatorice s-ar lua este aproape imposibil sa nu existe

situaţii potenţial generatoare de poluare a componentelor mediului în totalitate sau

preferenţial. Situaţia de sistare a oricărei activităţi trebuie foarte bine organizata, în

concordanta cu legislaţia în vigoare la un moment dat, întrucât în aceasta situaţie pot

apărea fenomene de poluare. Încetarea unei activităţi are implicaţii puternice asupra

mediului şi de aceea este necesara o organizare riguroasa a operaţiilor de

sistare/oprire, încât în final sa se poată face o ecologizare a amplasamentului, redând

naturii şi mediului ceea ce i s-a luat.

Managementul deşeurilor constituie unul din sectoarele cheie menţionate în

Parteneriatul de Aderare a României la Uniunea Europeană şi implementarea unor

directive ale Uniunii Europene din domeniul managementului deşeurilor transpuse în

legislaţie naţională. Dintre acestea, cele mai importante se consideră a fi:

Directiva Cadru 75/442/CEE privind deşeurile, amendată prin Directiva nr.

91/156/CEE – transpusă în OUG nr. 78/2000 privind regimul deşeurile şi Legea nr.

426/2001 pentru aprobarea OUG nr. 78/2000;

Directiva 1999/31/EC privind depozitarea deşeurilor – transpusă în HG nr.

349/2005 privind depozitarea deşeurilor;

Directiva 94/62/CE privind ambalajele şi deşeurile de ambalaje – transpusă în

HG nr. 621/2005 privind ambalajele şi deşeurile de ambalaje, modificata şi completata

prin HG nr. 1872/2006;

Directiva 2006/12/CE privind deşeurile - transpusă în OUG nr. 61/2006,

aprobata cu modificări şi completări prin Legea nr. 27/2007 de modificare şi completare

a OUG nr. 78/2000 privind regimul deşeurilor aprobata cu modificări şi completări prin

Legea nr. 426/2001.


Pag. 64 din 88

64

La elaborarea lucrarii s-au avut în vedere reglementarile cuprinse în: LEGISLATIA GENERALA

OUG 195/2005, privind Protectia mediului, aprobata prin Legea nr. 265/2006;

Ordinul nr. 863/2002 al MAPM privind aprobarea ghidurilor metodologice

aplicabile etapelor procedurii cadru de evaluare a impactului asupra mediului– Anexa 2

ORDIN MAPPM nr. 756/1997 – pentru aprobarea Reglementarii privind

evaluarea poluarii mediului; LEGISLATIA ÎN DOMENIUL AER ŞI ZGOMOT

OUG nr. 243/2000 - privind protecţia atmosferei, aprobata prin Legea 655/2001;

ORDIN MAPPM nr. 462/1993 - pentru aprobarea Condiţiilor tehnice privind

protecţia atmosferei şi a Normei metodologice privind det. emisiilor de poluanţi în atm.

produşi de sursele staţionare;

STAS nr. 12574/1987 – privind condiţiile de calitate a aerului în zonele protejate;

STAS nr. 10009/1988 – Acustica în construcţii – Acustica urbana – Limite

admisibile ale nivelului de zgomot. LEGISLATIA ÎN DOMENIUL PROTECTIEI SOLULUI

OUG nr. 61/006 – pentru modificarea şi completarea OUG 78/2000 privind

regimul deseurilor, care a fost modificata şi aprobata prin Legea 426/2001;

HOTARAREA nr. 856/2002 - privind evidenta gestiunii deşeurilor şi pentru

aprobarea listei cuprinzând deşeurile, inclusiv deşeurile periculoase;

HOTARAREA nr. 123/2003 - privind aprobarea Planului naţional de gestionare a

deşeurilor – plan naţional de etapa;

HOTARAREA nr. 349/2005 - privind depozitarea deşeurilor;

ORDIN MMGA nr. 757/2005 - pentru aprobarea Normativului tehnic privind

depozitarea deşeurilor;

HOTARAREA nr. 1.408/2007 – privind modalităţile de investigare şi evaluare a

poluării solului şi subsolului;

HOTARAREA nr. 1403/2007 – privind refacerea zonelor în care solul, subsolul şi

ecosistemele terestre au fost afectate.

Elementele aşteptate de la un Sistem eficient de management de Mediu sunt:


Pag. 65 din 88

65

Identificarea surselor specifice de deşeuri generate de fiecare activitate,

proces şi instalaţie şi identificarea unor posibile deversări/scurgeri accidentale a unor

produse care pot contamina solul şi/sau apa.

Tehnicile (proceduri, modalităţi şi echipamente) pentru prevenirea şi

reducerea cantităţii de deşeuri şi pentru prevenirea contaminării solului şi apelor.

Elaborarea şi implementarea unui plan de acţiune specific pentru

reducerea cantităţii de deşeuri şi prevenirea contaminării solului şi apelor.

Fluxul tehnologic aplicat la fabricaţia clorurii de cianuril a presupus şi

depozitarea deşeurilor tehnologice, unde acestea, în timp, sub acţiunea factorilor de

mediu au suportat doua faze de transformare:

faza 1- depozitarea şi uscarea deşeurilor;

faza 2 - transformarea cianurilor din depozit sub acţiunea umidităţii şi a

oxigenului din aer în compuşi cu o nocivitate redusa.

Deoarece fazele 1 şi 2 sunt finalizate, monitorizarea indicatorului cian din pânza

freatica indicand valori mici, se recomanda trecerea la faza de tratare a deşeurilor.

În fig. 5 – 1 se prezintă variantele de tratare:


Pag. 66 din 88

66

Figura 5-1.Variante de tratare a deşeurilor provenite din instalaţia Clorură de cianuril

(a) Deşeuri generate în Arderea deşeurilor Instalaţia Clorură de cianuril

Faza I Depozitare şi uscare

Faza II Transformarea cianurilor din depozit, sub acţiunea umidităţii şi oxigenului din aer, în compuşi cu nocivitate redusă

(b) Deşeuri generate în Instalaţia Clorură de

cianuril Eliminarea prin depozitare



(c) Deseuri generate in Tratarea Instalaţia Clorură de deseului cianuril



a) eliminarea deşeurilor prin tratare termica, în principal intr-un incinerator de

deşeuri periculoase;

b) eliminarea prin depozitare;

c) tratarea deseului chimic;


Pag. 67 din 88

67

Referitor la solutii alternative de "ecologizare" a deseului din compartimetul

aferent instalatiei Cianuril, din depozitului Monomer, au fost discutate si negociate cu

societati din judet si din tara, autorizate pentru operatii de tratare si/sau eliminare,

urmatoarele variante:

1. Elimnarea prin depozitare finala intr-un depozit de deseuri autorizat, la

valoarea de 1.000.000. euro. Aceasta varianta insemna stocarea deseului chimic ca

atare pe termen nelimitat, fara o modificare fizico - chimica de continut.

2. Tratarea si depozitarea in situ, la valoarea de 520.500 euro. In aceasta

varianta materialul rezultat (tratat) constituia tot un deseu, fara caracteristica de inert,

ceea ce nu garanta lipsa impactului asupra mediului, facand necesara depozitarea lui

in conditii reglementate ca deseu nepericulos.



parte, de eliminare prin extractie a altora (compusi organici volatili), cu obtinerea unui material, astfel structurat fizico-chimic, incat sa nu permita cedarea in mediu a

compusilor fixati, prin procesele naturale de levigare, etc. Acesta solutie are un cost


Diferenta de pret este substantiala si chiar solutia este mai buna din punct de

vedere al rezultatului. Pentru materialul obtinut prin tratarea bazata pe tehnologia

HPSS (High Performance Stabilization end Silodification) exista garantii privind lipsa riscului de migrare a compusilor periculosi, fixati prin cimentizare, peste limitele

reglementate pentru materiale, caracterizate ca fiind inerte.


Pag. 68 din 88

68

6. MONITORIZAREA Monitorizarea mediului are scopul de a preveni sau de a limita fenomene de

poluare, cu scopul de a îmbunătăţi starea calităţii ecosistemelor în complexitatea lor, a

matricelor de mediu şi a resurselor.

Planul de control al unei instalaţii se poate defini ca fiind o mulţime de acţiuni

desfăşurate de către administrator şi Autoritatea de control care permit efectuarea, în

diferitele faze de viaţă ale unei instalaţii sau ale unei structuri, unei monitorizări eficace

a aspectelor de mediu ale activităţii, constituite de emisiile în aer şi din impactul asupra

corpurilor receptoare, asigurând baza de cunoştinţe care dă posibilitatea, în primul

rând, unei verificări a conformităţii cerinţelor prevăzute în autorizaţie.

Sistemul de monitorizare a emisiilor trebuie să asigure o monitorizare eficientă

care să fie conformă cu legislaţia în vigoare, şi, de asemenea, comensurată

semnificaţiei aspectelor de mediu fără ca să implice costuri excesive din partea

administratorului aceleaşi activităţi.

Redactarea unui plan de monitorizare trebuie să permită atât verificarea

conformităţii condiţiilor prescrise în autorizaţie cât şi un reporting îmbunătăţit asupra

mediului.

6.1. Automonitorizare tehnologică

Obiectivele administrarii si controlul amplasamentului de stocare temporara a

deseurilor periculoase sunt:

▪ asigurarea controlului accesului pe amplasament;

▪ evitarea incidentelor in stocarea cu impact asupra mediului si a sanatatii

lucratorilor si stabilirea de masuri de interventie pentru asemenea situatii.

Automonitorizarea tehnologică va consta în verificarea permanentă a stării de

funcţionare a tuturor componentelor, şi anume:

- drum de acces;

- drumuri din incintă;

- aplicarea masurilor din planul de acţiune încheiat între parţi;

- gospodărirea deşeurilor generate pe amplasament;

- refacerea amplasamentului;


Pag. 69 din 88

69

6.2. Monitorizarea emisiilor şi controlul calităţii factorilor de mediu Automonitorizarea emisiilor va avea drept scop verificarea conformării cu

prevederile legale specifice şi cu condiţiile impuse de autorităţile competente (acordul

de mediu, autorizaţia de gospodărire a apelor etc.).

Prelevările de probe, analizele şi măsurătorile vor fi efectuate de către

laboratoarele S.C. FIBREXNYLON S.A., pe baza metodelor de prelevare şi de analiză

prevăzute de legislaţia specifică în vigoare.

Rezultatele activităţii de monitorizare se vor raporta autorităţii teritoriale pentru

protecţia mediului în conformitate cu prevederile programului de monitorizare stabilit în

acordul de mediu.

În cazul constatării unor situaţii de neconformitate cu prevederile legale,

rezultatele înregistrate prin programul de automonitorizare vor fi raportate către

autoritatea pentru protecţia mediului – ARPM Bacău, APM Neamţ, SGA Neamţ.

Atat in perioada montarii, cat si in cea de functionare, precum si dupa stocarea

materialului final obtinut, se asigura monitorizarea stratului freatic pe forajele deja

existente.

Programul de monitorizare este stabilit prin Autorizatia de gospodarire a apei

emis pentru SC FIBREXNYLON SA.

6.3. Monitorizarea caracteristicilor materialului in lucru La inceputul procesului de tratare este prevazuta monitorizare umiditatii deseului

in vederea dozarii oxidului de calciu. Pentru produsul final, granulat sunt prevazute opt seturi de analize,

corespunzator unor loturi a cate 500 m3 granule. Analizele au in vedere caracterizarea

materialului, comparativ cu categoria de sol mai putin sensibil, asa cum este

caracterizat solul din platforma industriala Savinesti.


Pag. 70 din 88

70

7. SITUATII DE RISC Evaluarea riscului vizează identificarea riscurilor pe şi în vecinătatea sitului.

Aceste riscuri se referă la riscuri pentru om şi ecosisteme şi riscuri de dispersare a

contaminării în apa subterană. Se va stabili întotdeauna riscul pentru receptorii umani

şi din ecosisteme, atât înainte, cât şi după executarea acţiunilor corective. Gradul în

care au fost îndepărtate riscurile existente, parţial sau total, cu ajutorul tehnicilor de

acţiuni corective propuse.

Acţiuni pentru prevenirea pericolelor majore Identificarea pericolelor majore se face de o comisie de specialişti din cadrul

societăţii şi au la baza:

- prevederile legale şi de reglementare în vigoare;

- specificul activităţii desfăşurate pana la acoperirea depozitului;

- caracteristicile produselor cu care se lucrează (materiale, utilităţi);

- utilajele şi echipamentele din dotare;

- incidente anterioare înregistrate.

De asemenea se face evaluarea probabilităţii producerii şi gravităţii posibilelor

accidente majore.

Procedurile operaţionale şi planurile de intervenţie se refera la:

dezastre de natura geologica sau meteorologica cum ar fi: cutremure, alunecări

de teren, inundaţii, canicula, geruri;

dezastre datorita activităţii umane; acestea pot fi minore, controlabile, datorita

unor avarii la utilaje, trasee, instalaţii, sau majore adică avarii necontrolabile cum ar fi

incendiile şi exploziile, accidentele majore la manipulare şi transport, depozitare

defectuoasa;

funcţionarea defectuoasa a instalaţiilor de depoluare;

Prevenirea pericolelor majore se asigura prin:

luarea în considerare a semnificaţiei aspectelor de mediu şi a impactului lor în

condiţiile în care sunt depăşite limitele admise prin legislaţie şi alte reglementari;

supravegherea şi controlul acţiunilor preliminare pentru pregătirea

amplasamentului pentru montarea unei instalatii mobile de tratare a deseului chimic

din depozitul Monomer;


Pag. 71 din 88

71

instruirea periodica a personalului privind consecinţele negative posibile ale

abaterilor de la procedurile operaţionale, alte documente;

comunicarea depăşirilor, a limitelor de control.

Tratarea situaţiilor de urgenta şi capacitate de răspuns se face prin:

luarea de masuri imediate pentru îndepărtarea/neutralizarea, după caz, a

produselor care au generat apariţia unei situaţii de urgenta;

stabilirea mijloacelor de înştiinţare - alarmare;

stabilirea masurilor şi lucrărilor necesare pentru prevenirea situaţiilor de

urgenta, precum şi a dotărilor necesare pentru prevenirea acestora sau înlăturarea

efectelor;

dotarea cu echipamente, materiale şi utilaje a subunităţilor de serviciu pe linie

de protecţie civila;

instruirea corespunzătoare a salariaţilor cărora le revine sarcina aducerii la

îndeplinire a prevederilor din:

planul de management al urgentelor civile;

planul de intervenţie privind prevenirea şi stingerea incendiilor;

fise tehnice de securitate cuprinzând date despre substanţele şi

preparatele chimice periculoase;

decizii manageriale şi reglementari interne privind situaţiile de urgenta şi

testarea capacităţii de răspuns.

Descrierea situaţiilor de urgenta şi modul de tratare sunt prezentate în

instrucţiunile de lucru.

Punerea în aplicare a Planului de urgenta are drept scop:

prevenirea, limitarea şi controlul incidentelor astfel încât sa se reducă la

minimum şi sa se limiteze efectele asupra sănătăţii lucrătorilor, asupra mediului şi

bunurilor materiale;

aplicarea masurilor necesare pentru protecţia sănătăţii lucrătorilor şi a mediului

împotriva efectelor accidentelor majore;

comunicarea informaţiilor necesare către public şi către serviciile şi autorităţile

implicate din zona respectiva;

asigurarea refacerii ecologice a zonei afectate în urma unui accident major.

Securitatea si sanatatea salariatilor reprezintă ansamblul masurilor tehnice,

organizatorice şi igienico-sanitare, care au ca scop ocrotirea vieţii şi sănătăţii


Pag. 72 din 88

72

angajaţilor, prin asigurarea celor mai bune condiţii de muncă, prevenirea îmbolnăvirilor

profesionale şi a accidentelor de muncă, reducerea efortului fizic şi psihic, precum şi

prin asigurarea unor condiţii speciale pentru cei care efectuează munci grele sau

vătămătoare, pentru munca femeilor şi a tinerilor.

Obiectivele managementului privind asigurarea stării de sănătate a angajaţilor

cuprinde:

respectarea instructiunilor de securitate si sanatate in munca;

perfecţionarea dotărilor pentru prevenirea riscurilor ce accidentare si/sau

imbolnavire profesionala;

asigurarea controlului medical la angajare si periodic, precum si al asistenţei

medicale pe toata perioada derularii proiectului.

Managerii societăţilor au responsabilitatea de a elabora programe adecvate

care să asigure menţinerea stării de sănătate a angajaţilor prin aplicarea de masuri de

prevenire a accidentelor de munca si/sau a îmbolnăvirilor profesionale.

Problemele asigurării unor condiţii de muncă reprezintă o preocupare majoră a

managerilor şi a specialiştilor în probleme de personal. Asemenea probleme se referă

la aspecte cum ar fi: sănătatea fizica generală, sănătatea psihico-emoţionala aspecte

sociale ale sănătăţii.

În conformitate cu prevederile Legii Securitatii si Sanatatii in Munca nr. 319/2006

managerul societăţii evalueaza riscurile activitatilor desfasurate de lucratori si

stabileşte, in programul de prevenire si protectie, masuri de prevenire a accidentelor de

munca si/sau imbolnavire profesionala, specifice riscurilor identificate.

În cadrul programului, S.C. FIBREXNYLON S.A. va stabili următoarele direcţii:

elaborarea instrucţiunilor de lucru şi de securitate si santate in munca;

asigurarea examinarii medicale a salariaţilor prin controale periodice efectuate

de medic specialist de medicina muncii;

identificarea şi evaluarea riscurilor de accidentare şi îmbolnăvire profesionala

şi stabilirea nivelului de securitate pentru toate locurile de muncă;

elaborarea planului de prevenire a accidentelor de munca si protectie fata de

riscurile evalate.

Conform Legii securitatii si sanatatii in muncă nr. 319/2006 în vederea asigurării

securitatii si sanatatii in munca, pentru prevenirea accidentelor de muncă şi a

imbolnavirilor profesionale, conducerea societăţii are următoarele obligaţii:


Pag. 73 din 88

73

să stabilească pentru salariaţi şi pentru ceilalţi participanţi la procesul de

muncă atribuţiile şi răspunderile ce le revin în domeniul securitatii si sanatatii in munca,

corespunzător funcţiilor exercitate:

să asigure şi să controleze, prin compartimentele specializate sau prin

personalul propriu, cunoaşterea şi aplicarea, de către toţi salariaţii şi participanţii la

procesul de muncă a măsurilor tehnice, sanitare şi organizatorice stabilite, precum şi a

prevederilor legale în domeniul securitatii si sanatatii in munca;

să asigure informarea fiecărei persoane, anterior angajării în muncă, asupra

riscurilor la care aceasta este expusă la locul de muncă, precum şi asupra măsurilor de

prevenire necesare.

In cadrul organizarii de santier exista o retea de hidranti si mijloace portabile de

stingere pentru limitarea si lichidarea oricarui inceput de incendiu, sunt elaborate

planurile de actiune in caz de situatii de urgenta (incendiu, cutremur, accident chimic,

atc.), iar lucratorii sunt instruiti privind modul de actiune in caz de urgenta.

La finalizarea proiectului de montare a instalatiei de tratare, suprafata pe care

este amplasata instalatia si suprafetele invecinate sunt curatate si eliberate de toate

materialele rezultate din acesta activitate, instalatia putand intra in exploatare.

Eventualele deteriorari ale drumurilor, suprafelelor betonate, hidrantilor sau ale

spatiilor verzi se refac pe cheltuiala executantului de lucrare.


Pag. 74 din 88

74

8. ORGANIZAREA DE SANTIER SI ACTIVITATILE PE CARE LE IMPLICA PROIECTUL IN ACEASTA FAZA



existenta, aferenta proiectului de „desfiintare instalatii chimice „FIBREXNYLON D”,


GENERAL WORKS SRL.

Organizarea acestora respecta toate reglementarile din legislatia in domeniul

santierelor temporare si mobile (HG 300/2006 privind cerinţele minime de securitate şi

sănătate pentru santierele temporare sau mobile).

Aceasta are sediul social la adresa proprietarului Depozitului Monomer,

Savinesti, str, Uzinei nr. 1.

Antreprenorul general al santierului are lucratori proprii, dintre care mecanici

utilaje, sudori si muncitori necalificati. Lucratorii sunt instruiti in domeniul protectiei

mediului, securitatii si sanatatii in munca si a situatiilor de urgenta.

Personalul utilizeaza grupurile sociale si vestiarele din cladirea proprietate

Fibrexnylon, cladire racordata la reteaua de alimentare cu apa potabila si la cea de

colectare ape uzate menajere.

Echipamentelor utilizate in executarea lucrarilor de montare a instalatiei mobile

de tratare a deseului sunt mijloace auto, mijloace auto cu mijloace de ridicat, truse de

scule, echipamente portabile actionate electric, pentru operatii de gaurire, taiere, etc.

Functionarea acestor echipamente nu genereaza emisii si nu produc zgomot cu

impact semnificativ asupra mediului, vecinatatilor de pe platforma industriala sau

comunitatii umane din zona.

In baza Legii securitatii si sanatatii in munca nr. 319/2006 si a Legii privind

apararea impotriva incendiilor nr. 307/2006 intre beneficiar si diferitii executanti se va

incheia o Conventie in domeniul securitatii si santatii in munca, a situatiilor de urgenta

si a protectiei mediului..

Conventia reglementeaza atributiile si raspunderile fiecarei parti in scopul

prevenirii accidentelor de munca si a imbolnavirilor profesionale, a incendiilor, a

prevenirii fenomenelor de poluare a solului, de contaminare a panzei freatice si


Pag. 75 din 88

75

degradare ambientala, precum si de aplicare corespunzatoare a legislatiei aplicabile, in

vigoare.

Inceperea executiei lucrarilor aferente montarii unei instalatii mobile de tratare a

deseului chimic se va face numai dupa delimitarea suprafetei amplasamentului, a

traseelor de acces, a zonelor de depozitare a materialelor, echipamentelor, a

deseurilor, in baza unui Procesul verbal de predare – primire a amplasamentului.

Executantul va delimita zona de lucru, o va inscriptiona si marca.

Personalul executantului nu are voie sa depaseasca zona de lucru delimitata, sa

se abata de la traseele stabilite.

Traseele pentru accesul personalului, aprovizionarea cu materiale, circulatia

mijloacelor de transport si a utilajelor executantului in zona delimitata se stabilesc

impreuna cu beneficiarul. Drumurile vor fi marcate corespunzator.

Pe traseele utilizate, executantul va asigura intretinerea drumurilor pe toata

durata folosirii lor.

Se interzice executantului sa efectueze depanarea mijloacelor de transport sau

repararea si intretinerea utilajelor blocand traseele de circulatie si interventie.

Personalul executantului este obligat sa respecte cu strictete pe tot

amplasamentul beneficiarului prevederile legislatiei in vigoare privind securitatea si

sanatatea in munca.

Beneficiarul este obligat sa elibereze, dupa caz, permise de lucru pentru toate

operatiile si lucrarile ce se vor executa.

Se interzice executarea oricarei manevre si lucrari din proprie initiativa,

necuprinse in graficele de lucru, recurgerea la improvizatii.

Zilnic executantul va asigura curatenia in jurul organizarii de santier si a zonei de

lucru, va asigura gestionarea deseurilor: depozitre temporara, selectarea in scopul

valorificarii sau eliminarii.

Cerinţele minime de securitate şi sănătate în cazul activităţilor desfăşurate pe

şantiere (inclusiv cele referitoare la detectarea şi stingerea incendiilor) sunt prevăzute

în Anexa nr. 4 a HG 300/2006.

Principalele posibile riscuri privind securitatea lucrătorilor implicaţi în activităţile

de tratare a deseului chimic sunt generate de:

▪ contactul cu substanţele chimice periculoase conţinute de deşeuri;


Pag. 76 din 88

76

▪ zgomotul şi vibraţiile generate de către utilaje în cursul operaţiilor de

manipulare şi tratare a deşeurilor;

Procesul de evaluare a riscului reprezintă o bună practică ce permite implemen-

tarea de măsuri eficiente în vederea protejării sănătăţii lucrătorilor şi constă în:

- identificarea pericolelor si evaluarea riscurilor;

- identificarea grupelor de personal (angajaţi, contractori, etc.) care pot fi

afectate;

- estimarea potenţialului grad de afectare a personalului;

- identificarea modalităţilor de eliminare, respectiv reducere a respectivelor

pericole;

- identificarea măsurilor de protecţie a personalului;

- implementarea şi revizuirea măsurilor de protecţie a personalului;

- includerea consultării angajaţilor în procesul de evaluare a riscului.

Executantul va lua masurile necesare pentru crearea conditiilor igienico –

sanitare pentru personalul propriu.

Se interzice executantului efectuarea de conectari si deconectari care necesita

intreruperea surselor de alimentare cu energie electrica si a altor utilitati sau

modificarea de trasee sau retele de utilitati fara avizul scris al beneficiarului.

Personalul executantului va fi dotat cu echipament de protectie si de lucru

inscriptionat cu numele societatii respective, pentru o mai buna identificare.


Pag. 77 din 88

77

9. CONCLUZII SI RECOMANDARI Proiectul care face obiectul evaluării impactului de mediu este montarea unei

instalatii mobile de tratare a deseului chimic din depozitul Monomer ce aparţin de S.C.

FIBREXNYLON S.A. Săvineşti.

Raportul privind impactul asupra mediului a fost întocmit conform cerinţelor

Ordinul nr. 863/2002 al MAPM şi a „Indrumarului in vederea elaborarii raportului privind

impactul asupra mediului” emis de ARPM Bacau si reprezintă documentaţia pe care SC

FIBREXNYLON S.A. o va supune analizei pentru solicitarea acordului de mediu în

vederea stabilirii obligaţiilor de mediu în situaţia aplicării procedurii de tratare a deseului

chimic din depozitul Monomer.

Raportul privind impactul asupra mediului evidenţiază situaţia sitului şi a nivelului

de poluare existent ca urmare a activităţilor care s-au desfăşurat pe depozitul de

deşeuri industriale şi posibil sa apară în cazul operaţiilor de tratare.





fluxul de tratare.



poluare a mediului prin fixarea avansata prin cimentizare a compusilor periculosi

(metale grele) si eliminarea compusilor organici volatili, precum si curatarii zonei si

redarii ei unei folosinte productive.

Montarea instalatiei nu implica riscuri semnificative pentru factorii de mediu din

zona. Echipamentele ce compun instalatia se amplaseaza pe o platforma betonata si

se racordeaza la retelele de utilitati existente (energie electrica, apa, gaz metan).

Inclinatia platformei betonate de lucru cu 0,5% spre cuva betonata a Depozitului

Monomer, asigura scurgerea oricaror materiale, eventual deversate accidental, catre

acesta.

Nu exista risc de poluare transfrontiera nici in etapa de montare si nici in etapa

de functionare a instalatiei de tratare a deseului chimic din depozitul Monomer.


Pag. 78 din 88

78

Măsurile care s-au propus prin proiect au respectat prevederile legale în vigoare,

asigurând reducerea până la eliminare a poluării mediului.

Pe baza datelor din informaţiile şi documentaţiile puse la dispoziţie de beneficiar,

cat şi a estimărilor noastre, putem concluziona, ca:

Tratarea deseului chimic din depozitul Monomer prin montarea unei instalatii

mobile va influenţa pozitiv, pe termen lung, procesul de refacere a mediului geologic şi

nu va constitui o sursa de poluare semnificativa pentru apele din zona. Atât in perioada

de realizare a investiţiei, cat si după punerea in funcţiune a instalatiei nu vor exista

surse dirijate de poluanţi pentru apele de suprafaţa sau apele subterane.

Din proces nu rezulta surse de ape tehnologice uzate si nu exista riscul

pierderilor de apa, circuitul fiind inchis.

Impactul produs asupra condiţiilor hidrologice şi hidrogeologice ale

amplasamentului în etapa de şantier poate fi considerat nesemnificativ în condiţiile

unei organizări corespunzătoare de şantier.

Aceeasi afirmatie se poate face si pentru etapa de functionare, fiind asigurate

masuri si dotari moderne si corespunzatoare.

Activitatea de montare si exploatare a instalatiei mobile de tratare a deseului

chimic va avea un un impact nesemnificativ asupra calităţii atmosferei din zona de

desfăşurare a acestor activitati şi cu atât mai mult asupra atmosferei din localităţile

Săvineşti, Roznov, Dumbrava Roşie, Dumbrava Deal şi Piatra Neamţ.

Terenul incintei se încadrează în categoria cu folosinţă mai puţin sensibilă.

Eventualele deşeuri rezultate din activitatea constructorului, aşa cum generic au

fost prezentate la cap. 3, vor fi gestionate conform procedurilor elaborate de SC

FIBREXNYLON SA si a reglementarilor legale in domeniu.

În condiţiile unei bune şi judicioase organizări de şantier considerăm că

impactul asupra solului din incinta S.C. FIBREXNYLON S.A. va fi nesemnificativ.

Pentru protectia solului şi a subsolului intreaga instalatie de tratare se

amplaseaza pe platforma betonata, special construita, cu panta de scurgere de 0.5%,

spre cuva Depozitului Monomer. In acest mod nu exista riscul unor scurgeri pe sol si

nici posibilitatatea infiltrarii de produsi chimici in subsol. Transferul deseului si al

materialului intermediar intre faze se realizeaza cu utilaje specializate (incarcatoare cu

cupe) si cu benzi transportoare.


Pag. 79 din 88

79

Activitatea de montare si exploatare a unei instalatii mobile de tratare a

deseului chimic va avea un impact nesemnificativ asupra biodiversivitatii din zona

datorita distanţelor mari şi faptului ca pe teritoriul platformei nu se mai desfăşoară

activităţi de producţie generatoare de poluanţi.

În zona imediat învecinată cu amplasamentul obiectivului propus nu exista

specii şi asociaţii vegetale ocrotite de lege.

Activitatea de montare si exploatare a unei instalatii mobile de tratare a

deseului chimic nu va constitui un factor care sa dăuneze stării da sănătate a populaţiei

şi considerăm de asemenea că nu va constitui un factor semnificativ de stres pentru

populaţia din zona.

În condiţiile prognozării unui impact nesemnificativ asupra componentelor

mediului, proiectul în sine creand posibilitatea eliminarii riscului de poluare a mediului

prin inertizarea compusilor periculosi (metale grele) si eliminarea compusilor organici

volatili, precum si curatarii zonei si redarii ei unei folosinte productive, efecte ce se vor

urmari prin:

monitorizarea stratului freatic atat in perioada montarii, cat si in cea de

functionare, precum si dupa stocarea materialuli final obtinut, urmărindu-se modificările

sesizabile în calitatea apei subterane în zona celor 4 foraje de control: P11, P 12, P 3,

F 4;

analizarea loturilor de produs finit – a cate 500 m3 granule – in vederea

caracterizarii materialului, comparativ cu categoria de sol mai putin sensibil, asa cum

este caracterizat solul din platforma industriala Savinesti.

Urmare a celor analizate in prezentul studiu de se concluzioneaza ca:

materialul rezultat in urma tratarii poate fi stocat ulterior in bazinul betonat al depozitului actual, acoperite cu un strat de pamant, fara risc de contaminare a solului si respectiv a freaticului.

montarea unei instalatii mobile pentru tratarea deseului chimic din Depozitul Monomer, aparţinând S.C. FIBREXNYLON S.A. nu va genera o poluare semnificativa pentru mediu în condiţiile unei bune şi judicioase organizări a lucrărilor, drept pentru care propunem eliberarea acordului de mediu.


Pag. 80 din 88

80

10. REZUMAT FARA CARACTER TEHNIC

Denumirea proiectului: MONTAREA UNEI INSTALATII MOBILE DE

TRATARE A DESEULUI CHIMIC DIN DEPOZITUL MONOMER

Descriere proiect: Proiectul „Montarea unei instalatii mobile de tratare a deseului chimic din

Depozitul Monomer” consta in asamblarea unei instalatii mobile, modulare, in scop de

exploatare, pentru tratarea deseului chimic aflat in Depozitul Monomer.

Depozitul Monomer a deservit instalatiile fabricii Monomer, in special pentru

depozitarea reziduurilor chimice din instalatiile de fabricare a produsilor cianici (clorura

de cianuril, acid cianhidric, cianura de sodiu). Utilizarea acestui spatiu pentru

depozitarea deseurilor chimice a incetat odata cu sistarea definitiva a activitatii din

instalatiile respective, la data de 15 august 1991.

Sistemul de tratare a deseului chimic se bazeaza pe o tehnologie HPSS – High

Performance Stabilization end Solidification. Aceasta tehnologie se aplica curent pentru



inertizare a compusilor chimici in structura granulei. Prin acest procedeu, este eliminat

riscul de eliberare (migrare) a acestor substante in mediul inconjurator. De asemenea,



Tehnologia este brevetata de Mapei Spa (brevetele nr MI2006A002010,

MI2005A000443 e PCT/EP2006/002318)

Aceasta tehnologie este eficienta si in ceea ce priveste tratarea (eliminarea)

materialelor contaminate cu substante volatile si semivolatile, pentru care procesele

traditionale S/S (solidificare/stabilizare) nu sunt in general aplicabile.

Procedeul brevetat a demonstrat ca printr-un raport optim apa/ciment se obtin

structuri foarte compacte si dense cu o porozitate redusa.

Structura si particularitatile conglomeratului cimentizat - granulat, numit in

continuare „granule”, il recomanda pentru utilizare in proiecte de amenajari si

reconstructie a mediului, pentru fundatii, acoperiri ca material de umplere, etc.

Obiectivul din amplasamentul analizat va avea urmatoarele componente:


Pag. 81 din 88

81

unitatea de obtinere a granulelor cimentizate – pentru tratarea deseului chimic

de consistenta vascoasa, cu umiditate ridicata prin amestecare cu ciment, apa si

aditivi, rezultatul fiind obtinerea unor granule cimentizate, cu anumite proprietati

mecanice. Prin acest proces se realizeaza fixarea metalelor grele, existente in masa

produsului chimic.

unitatea de extractie a substantelor organice volatile si semivolatile prin

tratament termic - asigura extractia substantelor organice volatile si semivolatile,

completand totodata si procesul de fixare a metalelor grele, urmare a reducerii

continutului de apa din granule, a cresterii gradului de compactitate, a reducerii

gradului de porozitate.

Unitatea de obtinere a granulelor cimentizate In cadrul acesteia se succed urmatoarele operatii:

escavarea si stocarea provizorie a deseului in bazinul depozitului; scopul

acestei operatii este reducerea continutului de apa existent si omogenizarea deseului

de tratat. Aceasta faza consta in executarea in interiorul bazinului actual de depozitare

de gramezi de deseu in cantitati care sa asigure cca. 25 zile de functionare a instalatiei.

pretratarea si separarea impuritatilor grosiere din deseu; scopul acestei

operatii este îndepartarea impuritatilor grosiere si reducerea continutului de apa sub

20%. Materialul presat cladit in gramezi este preluat din bazinul Depozitului cu ajutorul

unui incarcator frontal cu cupa amestecatoare. In cupa incarcatorului se va doza

manual , din sac, oxid de calciu in cantitate de cca 3% raportata la cantitatea de deseu

din cupa. Deseul tratat cu oxid de calciu, din care au fost si separate impuritatile

grosiere, este depozitat in zona de stocaj, adiacenta Depozitului, respectiv doua bazine

de cca. 50 m3 fiecare. Continutul de apa optim pentru faza urmatoare a fluxului, faza de

granulare, este de 10 -20%.

tratarea deseului - scopul acestei operatii este realizarea amestecului deseu

– ciment – apa – aditivi. In amestecator - cimentul, apa si aditivii sunt dozati, masic

si/sau volumetric, in functie de cantitatea si umiditatea deseului supus tratarii, in baza

unei retete prestabilite, care se introduce in computer. Raportul A/C (apa/ciment) este

factorul determinant in obtinerea unei granule cu bune caracteristici de durabilitate,

rezistente, cu porozitate redusa. Aditivii utilizati sunt tensioactivi si determina o

superfluidizare a pastei. Ei au si rolul de a reduce cantitatea de apa si cantitatea de

ciment utilizate in proces, determinand o mai buna eficienta ca liant, si astfel, o crestere


Pag. 82 din 88

82

a rezistentei mecanice a granulei, conferindu-i caracteristici care o fac pretabila ca

material reutilizabil, de exemplu ca material de umplutura. Instalatie lucreaza automat,

cu o productivitate de 8 mc material tratat /zi de lucru.

granularea materialului - scopul acestei operatii este transformarea pastei,

rezultata de la faza de amestecare, in granule cimentizate. Pe placa de granulare se

obtin granule sferoidale, cu dimensiunea de cca 5-6 mm, cu o curba de distributie de tip

Gausian. Prin variatia inclinarii placii granulatoare si a vitezei de rotatie a acesteia, se

regleaza timpul de stationare pe placa al granulelor, astfel incat procesul sa se incheie

cand granulele formate ating dimensiunea de 5-6 mm si intreg materialul dozat a fost

consumat. Suplimentar, in faza de granulare, este dozata automat apa, prin

intermediul a doua duze in scopul reglarii continue a apei in structura granulei. Operatia

de „pudrare” a granulelor cu nisip se face in mod controlat, prin dozarea acestuia, de

pe banda transportoare-dozatoare.

vibrocernerea materialului granulat - scopul acestei operatii este separarea

eventualelor granule lipite si a nisipului in exces. Capacitatea echipamentului de

vibrocernere este de 6-8 mc granule/ora. Granulele, astfel eliberate de surplusul de

nisip, sunt transportate prin intermediul benzii transportoare catre o cuva de alimentare

cu capacitatea de 8 mc, de aici urmand sa fie trimise la instalatia de distilare –

extractie.

Unitatea de tratare termica a granulelor cimentizate

Scop - extragerea substantele volatile si semivolatile din granule, concomitent cu

cresterea gradului de fixare a metalelor grele in structura granulei.

Extragerea substantelor volatile se efectueaza in reactor, in sarje de cate 2 mc,

la o temperatura de 2000 C, o presiune absoluta de 100 kPa, intr-un interval de timp de

cca 2 ore. Ca agent termic de extractie se foloseste un gaz inert si anume dioxidul de

carbon.

Componenta extrasa, in faza gazoasa, trece printr-un condensator unde

condenseaza. Condensatul trece printr-un separator unde se separa componentele

grele (in special apa), de componentele usoare (hidrocarburi, etc).

Apa si dioxidul de carbon sunt recuperate si reintroduse in fluxul de fabricatie

(apa in faza de tratare, in amestecator, iar dioxidul de carbon la faza de tratare termica,

in schimbatorul de caldura). Componenta organica, rezultata din faza de separare, este


Pag. 83 din 88

83

colectata intr-un vas special destinat acestui scop. Aceasta se stocheaza in vederea

eliminarii, printr-o firma autorizata pentru astfel de operatii.

Granulele distilate sunt descarcate prin partea de jos a reactorului si trimise, prin

intermediul benzii transportoare in zona de racire, unde sunt lasate pentru cca. o zi,

inainte de a fi depozitate final.

Granulele rezultate la finalul procesului HPSS se vor utiliza ca material de

umplutura pentru umplerea bazinului in care, initial, a fost depozitat deseul. Pe masura

scoaterii deseului din cuva, aceasta va fi curatata, iar materialul rezultat din activitatea

de curatare va fi introdus in procesul de tratare.

Pana la finalizarea operatiei de curatare a cuvei bazinului, granulele se vor

stoca vrac, intr-un depozit/hala acoperita.

Materialul rezultat in urma tratarii poate fi stocat ulterior in bazinul betonat al

depozitului actual, fara risc de contaminare a solului si respectiv a freaticului.

Granulele stocate in cuva betonata vor fi la final acoperite cu un strat de pamant.

Din calculele efectuate, se apreciaza ca din cei cca. 4000 mc material supus

tratarii rezulta cca. 4000 mc material reutilizabil sub forma de granule.

Instalatia de tratare realizeaza cca. 8 mc de granule/zi de lucru.

Sistemul de control si comanda a instalatiei si procesului tehnologic Instalatia este complet automatizata, ea dispune de un soft personalizat,

configurat pe cerintele de functionare a fiecarei faze din proces, sistem complex dar in

acelasi timp accesibil si usor de exploatat.

Se asigura astfel un mod performant de monitorizare, control si comanda al

parametrilor fiecarei faze, a functionalitatii fiecarui echipament, cu posibilitate de

alarmare vizuala si auditiva in cazul in care apar disfunctionalitati in proces.

Instalatia dispune, de asemenea, de un sistem de telecontrol si telegestiune

care permite controlul online la distanta a parametrilor instalatiei.

Deseuri Se estimeaza ca din activitatile de montare si functionare a instalatiei mobile de

tratare a deseului chimic din Depozitul Monomer vor rezulta urmatoarele deseuri:

deseu lemn

deseu de carton – hartie

deseu plastic

componenta (usoara, lichida) cu continut de substanta organica


Pag. 84 din 88

84

Granulele neconforme, separate in faza de vibrocernere, se colecteaza in big-

bags si se reintroduc in proces de la faza de tratare.

Eventualele cantitati de ciment, oxid de calciu, nisip, ramase neconsumate la

finalul activitatii de tratare a deseului, vor fi valorificate.

uleiurile uzate de motor, transmisie şi ungere

deşeurile asimilabil menajere

Factorul de mediu apa Instalatia de tratare mobila utilizeaza in procesul tehnologic apa la unitatea de

„obtinere a granulelor cimentizate”, faza de „tratare a deseului”. Apa va fi preluata din

reteaua existenta, apartinand SC FIBREXNYLON SA. Deseul este amestecat, in faza

de tratare, cu ciment, apa si aditivi.

Nu exista riscul pierderilor de apa, circuitul fiind inchis. Pentru prevenirea riscului

de scurgere pe sol a apei posibil scapata din proces, urmare a unei avarii, este stabilit

ca platforma betonata, ce se executata special pentru pozitionarea intregii instalatii, sa

aiba o panta de scurgere de 0.5% spre cuva Depozitului Monomer, pe toata lungimea

laturii de NE.

Apele pluviale colectate de pe platforma instalatiei mobile de tratare deseu

chimic, ca sursa de emisie discontinua, se vor dirija prin sistemul de rigole in interiorul

cuvei de depozitare a deseurilor.

Apele menajere rezultate din folosirea grupurilor sociale indicate de beneficiar

vor ajunge în sistemul de canalizare ape menajere.

Pentru protectia apelor se vor implementa urmatoarele masuri:

▪ controlul periodic al instalaţiilor de alimentare cu apă; verificarea etanşeităţii

acestora, remedierea operativă a defecţiunilor;

▪ asigurarea funcţionării corecte a tuturor instalaţiilor din grupurile sanitare, astfel

încât să se asigure evacuarea corespunzătoare a apelor uzate provenite din această

zonă.

Factorul de mediu aer

În etapa de functionare a instalatiei mobile principalele surse de emisii poluante

in atmosfera sunt:



cimentizate: sursa punctiforma de emisie cosul de gaze arse;


Pag. 85 din 88

85

surse mobile:





eroziunea eoliana


Masuri asigurate pentru perioada de functionare:

- acoperirea cu folie de polietilena sau polipropilena a gramezilor de deseu ce se

vor executa in bazinul actual de depozitare, pentru protectia impotriva emisiilor de

pulberi in aer in cazul uscarii excesive si prezenta vantului;

- alimentarea mecanizata a cimentului dintr-un siloz special dotat cu o serie de

accesorii pentru corecta incarcare, stocare si descarcare a cimentului si anume:

- filtre pentru reducerea emisiilor

- senzori de nivel

- sistem pneumatic pe conul de descarcare pentru evitarea “ aglomerarii”

cimentului, etc.;

- zona de amestecare din amestecator

- este prevazuta cu cartuse filtrante aspirante

- amestecatorul lucreaza in depresiune, ceea ce permite o foarte buna

absorbtie si filtrare a eventualelor pulberi emise, evitandu-se astfel emisia

de pulberi in atmosfera.

Factorul de mediu sol Montarea instalatiei mobile pentru tratarea deseului chimic din Depozitul




fluxul de tratare.

Pentru protectia solului şi a subsolului

- platforma betonata este construita cu panta de scurgere de 0.5%, spre cuva

Depozitului Monomer. In acest mod nu exista riscul unor scurgeri pe sol si nici

posibilitatatea infiltrarii de produsi chimici in subsol


Pag. 86 din 88

86

- transferul deseului si al materialului intermediar intre faze se realizeaza cu

utilaje specializate (incarcatoare cu cupe) si cu benzi transportoare.

- materialele utilizate in proces sunt: oxid de calciu, ciment, aditivi si nisip. Oxidul

de calciu si aditivii se aprovizioneaza ambalate in saci, respectiv recipiente inchise si se

depoziteaza in spatii special amenajate, pe paviment de beton.

Cimentul si nisipul se alimenteaza vrac. Cimentul se descarca direct in siloz, iar

nisipul in gramezi pe platforma betonata acoperita.

Nisipul in exces, rezultat din operatia de vibrocernere a granulelor, dupa

„pudrarea” lor, este preluat pe o banda transportoare si reintrodus in fluxul tehnologic.

Biodiversitatea Distanţele mari, cât şi faptul ca în prezent pe teritoriul platformei nu se mai

desfăşoară activităţi de producţie generatoare de noxe ne face sa concluzionam ca

activitatea de punere in functiune a unei instalatii mobile de tratare deseuri va avea un

impact nesemnificativ asupra biodiversivitatii din zona.

Peisajul Prin lucrările de montare a unei instalatii de tratare a deseului chimic din

depozitul Monomer nu se va deprecia aspectul general al zonei.

Mediul social şi economic Activitatea de montare a unei instalatii mobile de tratare deseu chimic nu va

constitui un factor care sa dăuneze stării da sănătate a populaţiei şi considerăm că nu

va constitui un factor semnificativ de stres pentru populaţia din zona.

Analiza alternativelor S-au analizat urmatoarele variante:

1. Elimnarea prin depozitare finala intr-un depozit de deseuri autorizat, la

valoarea de 1.000.000. euro. Aceasta varianta insemna stocarea deseului chimic ca

atare pe termen nelimitat, fara o modificare fizico - chimica de continut.

2. Tratarea si depozitarea in situ, la valoarea de 520.500 euro. In aceasta

varianta materialul rezultat (tratat) constituia tot un deseu, fara caracteristica de inert,

ceea ce nu garanta lipsa impactului asupra mediului, facand necesara depozitarea lui

in conditii reglementate ca deseu nepericulos.



parte, de eliminare prin extractie a altora (compusi organici volatili), cu obtinerea unui


Pag. 87 din 88

87

material, astfel structurat fizico-chimic, incat sa nu permita cedarea in mediu a

compusilor ramasi, prin procesele naturale de levigare, etc. Acesta solutie are un cost


Avantajele acestei metode pentru S.C. FIBREXNYLON sunt:

- economic diferenta de pret este substantiala

- solutia este mai buna din punct de vedere al rezultatului.

- pentru materialul obtinut prin tratarea bazata pe tehnologia HPSS (High

Performance Stabilization end Solidification) exista garantii privind lipsa riscului de migrare a compusilor periculosi, fixati prin cimentizare, peste limitele reglementate

pentru materiale, caracterizate ca fiind inerte.


Pag. 88 din 88

88

ANEXE 1. Certificat de inregistrare S.C. FIBREXNYLON S.A. Savinesti

2. Certificatul de Urbanism

3. Anexa 1 – Planul general de amplasare al instalatiei

4. Anexa 2 – Plan amplasare instalatie

5. Anexa 3 – Schema flux de obtinere a granulelor cimentizate

6. Anexa 4 – Schema flux tratare termica granule

rim depozit monomer savinesti. - anpmarpmbc.anpm.ro/upload/27857_rim depozit monomer savinesti...

Documents