raport - anpmarpmbc.anpm.ro/upload/13676_2471.doc · web viewpardoseala se va realiza din beton...

Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului pentru:Supermarket KAUFLAND Onesti Beneficiar: S.C. LUPP CONSTRUCTION ROMANIA S.R.L. Executant: S.C. MIGRAL S.R.L Oneşti

CUPRINS

1. INFORMATII GENERALE ………..............………………………………..……... 2

1.1. Titularul proiectului ……………………………………………………………………….... 21.2. Autorul studiului …………………………………………………………………………..…. 31.3. Denumirea proiectului …………………………………………………………………..…... 31.4. Descrierea proiectului .....................…………………………………………………..….. 31.5. Durata etapei de execuţie .........................……………………………………….…..….. 51.6. Informaţii privind activitatea şi resursele energetice …………………………….…….…. 51.7. Informaţii despre materiile prime .........................................................................….... 71.8. Informaţii despre poluanţii fizici şi biologici …………………………………………......… 71.9. Alternative ………………………………………………………………………………….… 121.10. Localizarea geografică şi administrativă a amplasamentului …………………..…..... 121.11. Informaţii despre amenajarea teritoriala în zona amplasamentului ………………..…. 131.12. Modalităţi propuse de conectare la infrastructura existentă ……………………..….…. 13

2. PROCESE TEHNOLOGICE ………………….............…………………….…..... 142.1. Activităţi care s-au desfăşurat pe amplasament ………………………………….….…...

142.2. Activitatea de supermarket ................................................…….……………………..… 142.3. Instalatii de incalzire, ventilatie, climatizare ................................................................ 21

3. DESEURI ………………………………………………………………….................. 224. IMPACTUL POTENTIAL, INCLUSIV CEL TRANSFRONTIERA, ASUPRA COMPONENTELOR MEDIULUI ŞI MASURI DE REDUCERE A ACESTORA .. 26

4.1. APA …………………………………………..………………………………….………….. 284.1.1. Date generale………….…………………………………………………….………… 284.1.2. Calitatea apei freatice …………………………………………………………………4.1.3. Alimentarea cu apa ..........……………………………………………………………

2930

4.1.4. Managementul apelor uzate…………………………………………………………… 314.1.5. Prognozarea impactului ……………………………………………………..………… 324.1.6. Măsuri de diminuare a impactului …………………………………..….….……….. 34

4.2. AERUL ………………………………………………………………………..….….………. 354.2.1. Date generale ……………………………………………………………….…………. 354.2.2. Surse şi poluanţi generaţi ……………………………………………….……………. 364.2.3. Prognozarea poluării aerului …………………………………………....…………… 374.2.4. Masuri de diminuare a impactului ………………………………………..…………... 39

4.3. SOLUL ………………………………………………………………………..………..……. 40 4.3.1. Date generale ...................................................................................................... 40

4.3.2. Date privind calitatea solului in zona supermarketului ..........................…..……. 414.3.3. Prognozarea impactului …………………………………………….….……………… 424.3.4. Masuri de diminuare a impactului …………………………………..….……..…….. 43

4.4. Geologia subsolului ………………………………………………………..….……..……… 444.4.1. Impactul prognozat …………………………………………………..…………...…… 46

4.5. Biodiversitatea …………………………………………………………..……………...…… 464.6. Peisajul ……………………………………………………………………..…………...……. 464.7. Mediul social şi economic ……………………………………………….…………....……. 46

5. ANALIZA ALTERNATIVELOR ….............………………………….……..…….. 47

6. MONITORIZAREA ……………….............……………………….…………..…… 48 6.1. Automonitorizarea tehnologica ................................................................................... 49 6.2. Monitorizarea emisiilor şi controlul calităţii factorilor de mediu ................................... 497. SITUATII DE RISC ……………………………..………………..…………….…… 508. ORGANIZAREA DE SANTIER SI ACTIVITATILE PE CARE LE IMPLICA PROIECTUL IN ACEASTA FAZA ………………………….….………………..…… 529. CONCLUZII SI RECOMANDARI…………………..……………………………… 54

10. REZUMAT FARA CARACTER TEHNIC ……………………………………….. 57

Pag. 1 din 61

1


RAPORTLA STUDIUL DE EVALUARE

A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI

1. INFORMATII GENERALE

Prezenta documentaţie s-a elaborat in conformitate cu:

OUG nr. 195/2005 privind protecţia mediului, aprobata prin Legea nr.

265/2006;

HG nr. 1213/2006 privind stabilirea procedurii – cadru de evaluare a

impactului asupra mediului pentru anumite proiecte publice sau private;

Ordinul nr. 860/2002 al MAPM pentru aprobarea Procedurii de evaluare a

impactului asupra mediului si de emitere a acordului de mediu, anexa II.2., modificata

prin Ordinul MAPM nr. 210/2004 si Ordinul MMGA nr. 1037/2005;

Ordinul nr. 863/2002 al MAPM pentru aprobarea Ghidurilor metodologice

aplicabile etapelor procedurii – cadru de evaluare a impactului asupra mediului;

Legea nr. 655/2001 pentru aprobarea OUG nr. 243/2000 privind protecţia

atmosferei;

Legea nr. 27/2007 pentru aprobarea OUG nr. 61/2006 pentru modificarea si

completarea cu HG nr. 210/2007, art. IX;

HG nr. 352/2005 privind modificarea si completarea HG nr. 188/2002 pentru

aprobarea unor norme privind condiţiile de descărcare in mediul acvatic a apelor uzate

– NTPA 001 si NTPA 002.

1.1. Titularul proiectului este S.C. LUPP CONSTRUCTION ROMANIA S.R.L.

– SUPERMARKET KAUFLAND Onesti apartinand S.C. KAUFLAND ROMANIA S.C.S.

Societatea are sediul social în localitatea Bucureşti, Sector 2, str. Barbu Văcărescu, nr.

Pag. 2 din 61

2


120-144. Punctul de lucru se afla în municipiul Oneşti, str. Victor Babeş, nr. 5, jud.

Bacău.

Înregistrare in Registrul Comerţului J40/17052/12.12.2003, cod unic de

înregistrare RO15282058.

Conform Certificatului Unic de Înregistrare la Oficiul Registrului Comerţului

Bucureşti activitatea principala a societăţii este comerţ cu amănuntul in magazine

nespecializate, cu vânzare predominanta de produse alimentare, băuturi si tutun,

COD CAEN – 4711.

1.2. Autorul studiului este S.C. MIGRAL S.R.L. Oneşti, societate atestata de

Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile - posesoare a atestatului nr. EIM – 04 –

100/15.03.2007.

Pentru realizarea acestui raport privind impactul asupra mediului, SC MIGRAL S.R.L. a

folosit documentatia de proiectare pusa la dispoziţie de S.C. LUPP CONSTRUCTION

ROMANIA S.R.L. conform ORDIN MAPPM nr. 863/2002, abordând aspectele şi problematica

din ghidul metodologic până la nivelul pentru care a dispus de informaţii şi date certe, la data

elaborării studiului. Majoritatea datelor provin din documentatia de proiectare elaborata de

S.C. MG BUILDING DESIGN S.R.L.

1.3. Denumirea proiectului: Supermarket de produse alimentare si

nealimentare, proiectantul fiind S.C. MG BUILDING DESIGN S.R.L., nr. proiect:

154/2008.

Obiectivele din prezentul studiu aparţin de S.C. KAUFLAND ROMANIA S.C.S.

BUCURESTI.

1.4. Descrierea proiectuluiOportunitatea investiţiei

Construirea supermarketului de produse alimentare si nealimentare este

determinata de intenţia de a transforma o zona nefuncţionala (fosta fabrica de confecţii)

intr-o zona adecvata funcţiunilor urbane: spatii comerciale cu dotările necesare si

conexiunile ce se impun cu vecinătăţile existente.

Pag. 3 din 61

3


Scopul şi importanta obiectivului este în principal economic si de modernizare a

zonei, asigurarea unui comert modern si civilizat pentru populatie si pentru ca

beneficiarul sa obţină profit. Activităţile care se vor derula în cadrul obiectivului sunt:

prestări servicii comerciale – 100%. Se va realiza un obiectiv modern care se va

încadra în peisajul natural şi în planurile de sistematizare zonală.

Obiectivul de investiţii, care face obiectul prezentei documentaţii, va fi amplasat

in intravilanul municipiului Oneşti, in partea de sud – est a oraşului. Perimetrul este

destinat activităţilor productive nepoluante si este proprietatea S.C. KAUFLAND

ROMANIA S.C.S. Bucureşti.

Terenul pe care se va construi obiectivul are o suprafaţa de 14.978 m2 si are

următoarele vecinătăţi:

la vest: strada Victor Babeş

la est: proprietate privata

la nord: proprietate privata – locuinte colective

la sud: proprietate privata – locuinte colective

Construcţia va fi poziţionata in partea de sud a terenului, având latura scurta

paralela cu strada Victor Babeş.

Remodelarea zonala propusa creează premize pentru protecţia mediului, cu

condiţia respectării prevederilor referitoare la managementul apelor uzate, a deşeurilor,

precum si la factorii de stres ambiental: zgomot, noxe din traficul rutier.

Pentru realizarea obiectivului se vor derula doua etape:

realizarea obiectivului – 2009

funcţionarea obiectivului din 2009

În prima etapa de dezvoltare se vor executa lucrări de amenajare şi construcţie

în incinta obiectivului ca:

lucrări de organizare de şantier

lucrări de betonare suprafeţe, construire fundaţii si construcţii metalice

lucrări de montaj si legături conducte

lucrări electrice

lucrări PSI

lucrări de apa si canalizare

Lucrări de construcţii beton si construcţii metalice

In cadrul lucrărilor de construcţii se realizează:

Pag. 4 din 61

4


fundaţii pentru echipamente

construcţii metalice de acces si deservire a echipamentelor

trasee pentru conducte de utilităţi

Lucrări de montaj si legături conducte

montaj echipamente

montaj si legături de conducte pentru utilităţi

Lucrări de instalaţii electrice de forţa, iluminat, legare la pământ

alimentarea consumatorilor cu energie electrica prin intermediul tablourilor de

distribuţie centrale si locale

iluminatul interior si reţea de iluminat exterior si perimetral

asigurarea unui circuit de alimentare in caz de emergenta a consumatorilor

vitali

reţeaua de legare la pământ a echipamentelor, clădirilor, construcţiilor metalice

sistem de preluare a descărcărilor electrice

trasee de cabluri electrice de alimentare a consumatorilor

Lucrări PSI

Supermarketul pentru produse alimentare si nealimentare va avea dotarea

corespunzătoare, potrivit legislaţiei in vigoare, pentru asigurarea funcţionarii in condiţii

de siguranţa, si anume:

rezervor pentru înmagazinarea rezervei de apa PSI

staţie pompe

inel de hidranţi de incendiu

instalaţie speciala automata de stingere incendii cu sprinklere

Lucrări de apa si canalizare

alimentarea cu apa potabila din infrastructura existenta

reţea de canalizare ape uzate menajere, cu racordare la reţeaua municipala

reţea de canalizare ape pluviale

separatoare de uleiuri si produse petroliere

1.5. Durata etapei de execuţie spaţiu comercial se apreciază la 12 luni.

1.6. Informaţii privind activitatea şi resursele energetice

Pag. 5 din 61

5


Lucrările de investiţii vor fi reglementate prin Autorizaţia de Construire, care va fi

eliberata de către primăria municipiului Oneşti, pe baza documentaţiei elaborate de

către proiectant.

Modul de încadrare in planurile de urbanism si de amenajare a teritoriului pentru

obiectivul propus este reglementat prin certificatul de urbanism nr. 246/23.07.2007,

prelungit ca valabilitate pana la data de 23.07.2009, emis de către primăria municipiului

Oneşti (se anexează).

Încadrarea in planurile de urbanism este data de respectarea condiţiilor din CU

ce cuprinde si condiţionează respectarea acestora.

Construirea supermarketului se va face etapizat, pe baza unui grafic de realizare

a investiţiei:

împrejmuire si organizare de şantier;

umpluturi si consolidări teren, cu ridicarea la cota a terenului;

demarare lucrări de construcţie.

Programul de execuţie si recepţie a lucrărilor va fi prezentat de antreprenorul

lucrării, respectiv S.C. LUPP CONSTRUCTION ROMANIA S.R.L. Acest program va fi

funcţie de volumul de lucrări prezentat de proiectant si de nivelul de dotare si

posibilităţile de mobilizare ale antreprenorului.

Pe amplasament se vor dispune, conform Planului de situatie organizare de

santier (se anexeaza):

baraci

grupuri sanitare

zona de parcare

zona destinata depozitarii pamantului rezultat din excavari

suprafata destinata depozitarii materialelor de constructii

Incinta va avea doua accese la care se vor amplasa case poarta si se vor

amenaja platforme pentru spalarea rotilor la mijloacele de transport utilizate in faza de

santier. De asemenea, conform planului de situatie organizare de santier, se vor

amenaja drumuri de incinta.

Pentru funcţionarea supermarketului de produse alimentare si nealimentare sunt

necesare utilitati ca: energie electrica, apa si gaz metan.

Astfel se preconizează:

Pag. 6 din 61

6


energia electrica – alimentarea se va realiza conform proiectului S.C.

ELECTRICA S.A.; necesarul estimativ – Pi = 1047 Kw, Ps = 724 Kw, post TRAFO –

1000 kVA.

Consumatorii de energie electrica vor fi cei specifici obiectivului: iluminat interior

si exterior, actionare usi, instalatie de incalzire, ventilatie, climatizare, panouri

publicitare, instalatii frigorifice, instalatie casierii, supraveghere, instalatie de prelucrare

a datelor, instalatie de semnalizare incendiu, instalatie de sprinklere, instalatie de

comunicatii, sonorizare si de asigurare a spatiilor, alimentare boiler de producere a

apei calde, pompe din statia de asigurare a rezervei de apa pentru incendii.

Pentru consumatorii care asigura functionarea in siguranta a obiectivului s-a

prevazut un grup electrogen automat de minim 320 kVA, 380 V, 50 Hz. Pentru

iluminatul de siguranta s-a prevazut si baterie de acumulatori Ni – Cd.

apa rece va fi distribuita din sistemul de alimentare centralizata cu apa

potabila a municipiului Oneşti; se vor asigura surse pentru refacerea rezervelor de

incendiu; necesarul estimat pentru alimentarea cu apa potabila si rezerva PSI: 6,243

l/s;

gazul metan va fi preluat din conductele de medie presiune ale municipiului

Oneşti – principalul consumator va fi cazanul de la centrala termica; necesarul estimat

de gaz metan 40 Nmc/h. 1.7. Informaţii despre materiile primeActivităţile prevăzute a se desfăşura in cadrul obiectivului sunt:

depozitarea si comercializarea mărfurilor de tip alimentar

depozitarea si comercializarea mărfurilor de tip nealimentar

1.8. Informaţii despre poluanţii fizici şi biologiciÎn etapa de şantier se vor executa lucrari de escavare, amplasare si montare a

utilajelor in vederea amenajarii supermarketului. In aceasta etapa motoarele termice cu

aprindere prin compresie care vor acţiona utilajele tehnologice şi mijloacele de

transport folosite în activitatea de şantier emit în atmosfera gaze de evacuare în care

pot fi identificate următoarele substanţe poluante: hidrocarburi, aldehide, oxizi de azot,

oxizi de carbon, bioxid de sulf şi fum.

Pag. 7 din 61

7


Regimul de emisie şi emisiile maxime provenite de la motoarele termice cu

aprindere prin compresie (MAC) sunt redate în tabelul de mai jos:

Naturaemisiilor CO Fum NOx

CHAldehide

NO NO2

Regim de emisie maxima

Sarcinamaxima

Sarcina maxima şi accelerare

Sarcini mari

Sarcini mari

Sarcini mici şi pornire la rece

Sarcini mici şi pornire la rece

Emisie maxima (ppm)

300 –1000

0,05 – 0,2 g/mc 600 –1800

< 100 <500 20 - 30

De asemenea, este posibila aparitia poluarii fonice. Prezenta zgomotului in

mediul ambiental cu repercusiuni asupra stării de sănătate si confort al colectivităţii

umane expuse defineşte poluarea sonora.

Exista sase caracteristici de sunet care descriu zgomotul, asa cum il percepe un

ascultător:

intensitate

frecventa

durata

tărie sonora

discordanţă

iritabilitate

Dintre aceste sase caracteristici, cele care pot fi măsurate fizic sunt:

intensitatea, frecventa şi durata, celelalte caracteristici fiind subiective, care diferă mult

în funcţie de percepţia ascultătorului. Sunetul se deplasează sub forma de unde. Cu

cat este mai mare inaltimea sau amplitudinea unei unde cu atât este mai mare forţa

sau intensitatea sunetului. Cu cat este mai mare numărul de unde acustice care ating

un punct intr-o perioada data de timp, cu atât este mai mare frecventa sau tonalitatea.

Intensitatea sonora sau sunetul se măsoară în decibeli (dB). Frecventa acustica se

măsoară în Hertz (Hz); nivelul normal de auz variază de la 20 Hz pana la 20.000 Hz.

Deoarece auzul uman nu are acelaşi nivel de sensibilitate la sunet pe toate frecventele,

se utilizează un sistem cu filtru de „pondere A”, pentru a regla nivelul acustic măsurat

şi a aproxima astfel acest răspuns care depinde de frecventa recepţionata de om.

Unităţile de măsura pentru nivelul acustic de pondere A sunt „dBA” sau „dB(A)”.

Pag. 8 din 61

8


Nivelul noxei zgomot este reglementat prin STAS, norme pentru diverse tipuri de

utilaje, vehicule, pentru incinte industriale, etc., funcţie de natura şi tipul de zgomot.

Limitele maxime admisibile pe baza cărora se apreciază starea mediului

d.p.d.v. acustic în zona unui obiectiv sunt precizate în STAS 10 009 – 88 „Acustica

urbana – Limite admisibile ale nivelului de zgomot”.

Prin STAS 10 009 – 88 sunt impuse şi restricţii în funcţionarea utilajelor grele.

Pentru incinta amplasamentului zgomotul produs de utilajele şi vehiculele care

se vor utiliza pentru operaţiile de construcţie a supermarketului va trebui sa se

încadreze în următoarele limite:

- 65 dB (A) – la limita incintei

- 90 dB (A) – în interiorul incintei

Zgomotul şi vibraţiile pot sa apăra numai în timpul execuţiei unor lucrări din faza

de şantier. Pentru a nu se depăşi limitele de toleranta admise utilajele şi mijloacele de

transport folosite trebuie sa fie supuse procesului de atestare tehnica.

Nivelul de zgomot va fi apreciat după punerea în funcţiune a obiectivului, la

solicitarea obţinerii autorizaţiei sanitare de funcţionare.

În cele ce urmează se prezintă principalele surse de zgomot asociate activităţilor

care se vor desfăşura în cadrul amplasamentului: supermarket produse alimentare si

nealimentare (atât in faza de construire cat si in faza de funcţionare):

utilaje si vehicule utilizate in faza executării lucrărilor de construcţii: excavator,

buldozer

circulaţia maşinilor de transport marfa la intrarea si ieşirea din supermarket

circulaţia autoturismelor la intrarea si ieşirea din supermarket

echipamentele pentru ventilaţie si răcire

Parametrul esenţial în cazul evaluării zgomotului este nivelul de presiune

sonoră, continuu echivalent, ponderat A, pe o anumita durata T

LT

dteq

L tT

101

10 10

0

lg[ ]( )

unde:

T – durata de observare numită şi “de integrare” a nivelului de presiune sonoră;

L(t) – nivelul de presiune sonoră în funcţie de timp.

Pag. 9 din 61

9


Nivelul de presiune sonoră, continuu echivalent, ponderat A, pe o anumită

durată T este un parametru furnizat direct de către sonometrul integrator, iar

semnificaţia lui energetică este în relaţie directă cu afectarea auzului. Este parametrul

prevăzut a se măsura, evalua şi compara în legislaţia românească şi în legislaţia UE

(Directiva 49/2002/CE privind evaluarea si managementul zgomotului ambiental).

Metodica de evaluare ţine seama de următoarele elemente:

numărul curselor efectuate de vehiculele folosite in perioada de construcţie, în

unitatea de timp;

numărul curselor efectuate de maşinile de transport marfa în unitatea de timp;

debitul si distribuţia vehiculelor în traficul desfăşurat pe str. Victor Babeş din

vecinătate;

emisiile acustice ale fiecărui tip de utilaj/vehicul folosit;

vitezele medii de deplasare;

puterile acustice ale utilajelor folosite in diferite etape (construcţie, funcţionare);

gradul de utilizare în timp al utilajelor luate in calcul.

Limitele maxim admisibile pe baza cărora se apreciază starea mediului din punct

de vedere acustic în zona unui obiectiv sunt precizate în STAS 10 009-88 şi prevăd, la

limita unei incinte industriale, valoarea maximă de 65 dB(A) (tabelul 3 din standardul

amintit), iar în ceea ce priveşte amplasarea clădirilor de locuit (§2.5 din acelaşi

standard), aceasta se va face în aşa fel încât să nu se depăşească valoarea maximă

de 50 dB(A) pentru nivelul de zgomot exterior clădirii, măsurat la 2 m de faţada

acesteia, în conformitate cu STAS 6161/1-79.

De asemenea, tot în STAS 10 009-88 (ACUSTICA URBANA - Limite admisibile

ale nivelului de zgomot) sunt specificate (cap 2, Tabelul 1) valorile admisibile ale

nivelului de zgomot exterior pe străzi, măsurate la bordura trotuarului ce mărgineşte

partea carosabilă, stabilite în funcţie de categoria tehnică a străzilor (respectiv de

intensitatea traficului).

Pag. 10 din 61

10


Tabelul 1.1 Valori limită admisibile ale nivelului de zgomot

Nr. crt.

Tipul de stradă (conformSTAS 10 144 / 1 - 80)

Nivelul de zgomot

echivalent, Lech*)dB(A)

Valoarea curbei de zgomot, Cz

dB **)

Nivelul de zgomot de vârf, L10

dB(A)

1 Stradă de categorie tehnică IV, de deservire locală 60 55 702 Stradă de categorie tehnică III, de colectare 65 60 753 Stradă de categorie tehnică II, de legătură 70 65 804 Stradă de categorie tehnică I, magistrală 75...85***) 70...80***) 85...95***)

*) Nivelul de zgomot echivalent se calculează (diferenţiat pentru perioadele de zi şi noapte) conform STAS 6161/1- 79.**) Evaluarea prin curbe de zgomot Cz se foloseşte numai în cazul unor zgomote cu pronunţat caracter staţionar.***) La proiectarea magistralelor trebuie să se adopte măsurile necesare pentru obţinerea unor niveluri echivalente (real măsurate) cât mai apropiate de valorile minime din tabel, fără a se admite depăşirea valorilor maxime.Analizând evaluările efectuate se pot evidenţia unele zone în care nivelurile depăşesc valoarea de 50 dB(A). Zgomotul produs prin activitatea din amplasamentul supermarketului interferă în zonele locuite cu zgomotul produs de traficul rutier existent in vecinătate.

De asemenea, in conformitate cu prevederile art. 5 din HG 493/2006, privind

cerinţele minime de securitate si sănătate referitoare la expunerea lucrătorilor la

riscurile generate de zgomot, acesta un va depăşi valoarea limita de expunere L(EX,

8h) de 87 dB(A).

Pentru reducerea nivelului de zgomot executantul lucrărilor va lua o serie de masuri tehnice si operaţionale cum ar fi:

adaptarea graficului zilnic de desfăşurare a lucrărilor la necesităţile de

protejare a receptorilor sensibili din vecinătăti

folosirea de echipamente care sa lucreze la niveluri moderate de zgomot –

nivelul de zgomot un va depăşi 85 dB(A) pentru un singur echipament

diminuarea la minim a înălţimilor de descărcare a materialelor

oprirea motoarelor vehiculelor in timpul efectuării operaţiilor de descărcare a

materialelor

Atenuarea zgomotului generat de funcţionarea echipamentelor pentru ventilaţie

si pentru răcire sau de alte activitati desfăşurate pe amplasament se va realiza prin:

pereţii clădirii

acoperirea halei construite din materiale fonoizolante

extincţia naturala datorita depărtării de sursa

Pag. 11 din 61

11


Echilibrarea statica si dinamica a ventilatoarelor, utilizarea de dispozitive

antivibratoare si garniturile elastice la montare vor conduce la o funcţionare cu un nivel

scăzut de zgomot.

Menţionam ca toate sistemele constructive, materialele si elementele de

construcţie noi si/sau de import vor fi utilizate doar daca sunt agrementate tehnic,

conform Legii 10/1995.

Apreciem ca prin masurile de insonorizare si tehnice care se vor asigura de

catre constructor si de beneficiarul investitiei valoarea zgomotului la limita incintei

obiectivului, spre zonele locuite, nu va depăşi valoarea admisa conform normelor în

vigoare. De asemenea obiectivul nu va reprezenta o sursa majora de vibraţii si de

radiatii (electromagnetice, ionizante).

În etapa de funcţionare a obiectivului in condiţii normale de funcţionare nu pot

apare evacuări de noxe in aer.

Prin specificul activitatii nu se evacuează poluanţi specifici, măsurabili, în

atmosfera, din surse staţionare, care sa constituie surse organizate si discontinue de

poluare a aerului.

Principala sursă de emisii de pe amplasament o reprezintă cosurile de evacuare

a gazelor arse.

In situaţii de avarii pot apare accidental poluanţi atmosferici, respectiv gaze de

ardere evacuate prin kitul centralei termice care va furniza agentul termic şi apa calda;

Tinand cont ca centrala termica va fi performanta şi ecologica se preconizează

ca valorile limita ale emisiilor sa se încadreze în valorile limita de emisie pentru surse

de ardere fixe prevăzute în Ordinul 462/1993 al MAPPM.

Nivelul de zgomot in condiţiile de funcţionare a supermarketului se va stabili la

solicitarea obţinerii autorizaţiei sanitare de funcţionare.

Activitatea care se va desfasura in supermarket nu va genera poluanţi biologici

care sa afecteze mediul.

1.9. AlternativeIn acest proiect un au fost prevăzute alternative.

1.10. Localizarea geografică şi administrativă a amplasamentului

Pag. 12 din 61

12


Amplasamentul obiectivului este situat în partea sud - estică a oraşului, pe terasa

de 10 -12 m altitudine relativă şi ocupă partea sudică a depresiunii Tazlău - Caşin,

cunoscută şi sub numele de “Depresiunea Oneştilor” (I. Sandru). Depresiunea Tazlău –

Caşin “cea mai vastă ca întindere” şi printre cele mai tipice depresiuni subcarpatice din

ţara noastră, apare ca un mare uluc la marginea munţilor flişului (V. Tufescu). Ea are o

lungime de peste 70 km şi este formată, la rundul ei, din două compartimente

principale, cu orientări diferite: Depresiunea Tazlăului, drenată pe axul ei de râul

Tazlăul Mare, orientată aproximativ pe direcţiile nord-nord-vest – sud-sud-est şi

Depresiunea Caşinului, drenată longitudinal de râul Caşin, orientată pe direcţiile nord-

nord-est – sud-sud-vest.

Valea Trotuşului între aceste două compartimente depresionare creează de fapt

impresia unei singure depresiuni, a Tazlăului şi a Caşinului, datorită lărgirii sale

considerabile după ieşirea din defileul de la Cireşoaia (Tg. Ocna). Lărgimea maximă se

înregistrează în jurul localităţii Oneşti, adevărată “piaţă” de adunare a apelor pentru

Tazlău, Oituz şi Caşin, spre care relieful coboară în trepte largi, cu aspect de

amfiteatru.

Terenul pe care se amplasează supermarketul de produse alimentare si

nealimentare aparţine de S.C. KAUFLAND ROMANIA S.C.S. si este identificat cu

numărul cadastral 5252, in suprafaţa de 14.978 m2.

1.11. Informaţii privind amenajarea teritoriala in zona amplasamentului Modul de încadrare in planurile de amenajare a teritoriului a fost reglementat

prin certificatul de urbanism nr. 246/23.07.2007, prelungit pana la data de 23.07.2009,

eliberat de Primăria municipiului Oneşti, emis in baza reglementarilor documentaţiei de

urbanism nr. 16/1998, faza PUG, aprobata cu Hotărârea Consiliului Local Oneşti, nr.

32/2000 si PUD aprobat de Consiliul Local Oneşti prin HCL nr. 79/25.10.2007.

Perimetrul are ca folosinţa actuala: teren curţi – construcţii iar funcţiunea

subzonei – industrie nepoluanta (fabrica de confecţii).

Terenul un este supus restricţiilor, fiind amplasat in afara zonelor protejate sau

de interes public.

1.12. Modalităţi propuse de conectare la infrastructura existentaUtilităţile necesare funcţionarii supermarketului vor fi asigurate din reţele de apa,

canalizare, energie electrica, telefonie si gaze naturale existente in zona.

Pag. 13 din 61

13


Retelele edilitare (alimentare cu apa, canalizare, separatoare de uleiuri si

hidrocarburi, retea de alimentare cu energie electrica, retea de gaz metan) sunt

reprezentate in planul de situatie actualizat.

2. PROCESE TEHNOLOGICE

2.1. Activităţii care s-au desfăşurat pe amplasamentTerenul in suprafaţa de 14.978,203 m2 conform contractului de vânzare

cumpărare autentificat sub numărul 247 din 09.02.2007 este proprietatea S.C.

KAUFLAND ROMANIA S.C.S., folosinţa actuala fiind: incinta industriala dezafectata.

Fosta fabrica de confecţii S.C. MODEON S.A. era o zona nefuncţionala,

degradata fizic si moral. Aceasta zona este propusa pentru a fi transformata intr-o zona

adecvata funcţiunilor urbane, spatii comerciale – cu dotările necesare si conexiunile ce

se impun cu vecinătăţile existente. In prezent se finalizează lucrările de eliberare a

amplasamentului prin demolarea construcţiilor ce au aparţinut de S.C. MODEON S.A. ,

in baza autorizaţiei de desfiinţare nr. 16/30.10.2007, emisa de Primăria Oneşti.

2.2. Activitatea din supermarket Clădirea proiectata este de tip hala, cu o structura prefabricata din beton armat,

închisa cu pereţi multistrat din beton cu termoizolaţie, panouri tip sandwich termoizolate

la exterior si învelitoare din tabla.

Construcţiile auxiliare din apropierea halei, conform planului de situatie cu etapa

de functionare (se anexeaza) sunt:

rezervoare pentru asigurarea apei pentru incendiu, cu staţie de pompe pentru

hidranţi si sprinklere;

depozitul pentru ambalaje;

platforma pentru colectarea deşeurilor;

rampa de descărcare a produselor;

postul trafo

Alte dotări:

spaţiu de parcare pentru vizitatori cu o capacitate de 211 locuri;

un totem de reclame.

Caracteristicile constructive propuse sunt următoarele:

Pag. 14 din 61

14


regim de înălţime: parter

înălţime la atic: + 5,71 m

înălţime maxima: + 10,0 m

volum: 28.469 m3

aria construita: 4.761,11 m2

aria desfăşurata: 4.761,11 m2

P OT propus: 31,79 %

CUT propus: 0,32

Funcţiunile, suprafeţele, înălţimea utila, finisajul pardoselii si tipul tavanelor false

sunt prezentate in tabelul de mai jos:

Tabelul 2.1 Descrierea funcţionala a construcţiilorFuncţiune spaţiu Suprafaţa utila Înălţimea utila Finisaj pardoseala Tavane false

Copertina intrarea principala

117,75 3,55 Pavele din beton -

Antreu 22,3 3,0 Gresie R9 Casete metalice

Mall/alee cu magazine 147,80 4,0 Gresie R9 -

Toaleta publica barbati 7,2 2,75 Gresie R10 Casete metalice

Toaleta publica femei si persoane cu handicap

8,2 2,75 Gresie R10 Casete metalice

Coridor toaleta publica 6,6 2,75 Gresie R10 Casete metalice

Spaţiu comercial zona caselor

130,2 4,0 Gresie R9 -

Spaţiu comercial si de autoservire

2.844,20 4,0 Gresie R9 -

Spaţiu comercial – carne/mezeluri/carne de pasare/brânzeturi


Birou informaţii la intrare 14,4 2,50 Gresie R9 -Birou de decontare 26,3 2,55 Gresie R9 Casete din fibra

mineralaCasierie 3,0 2,80 Gresie R9 -Spaţiu de odihna 10,4 2,70 Gresie R9 Casete din fibra

mineralaTrezorerie 5,90 2,55 Gresie R9 Casete din fibra

mineralaCoridor angajaţi 39,6 2,50 Gresie R9 Casete din fibra

mineralaBirou director comercial/administrator

15,40 2,50 Gresie R9 Casete din fibra minerala

Birou personal/referenţi 13,0 2,50 Gresie R9 Casete din fibra minerala

Spaţiu şcolarizare 11,4 2,50 Gresie R9 Casete din fibra minerala

Supraveghere video 6,3 2,50 Gresie R9 Casete din fibra minerala

Server 4,50 2,50 Gresie R9 Casete din fibra minerala

Pag. 15 din 61

15


Vestiar femei 27,50 2,50 Gresie R9 Casete din fibra minerala

Vestiar barbati 10,30 2,50 Gresie R9 Casete din fibra minerala

WC femei angajaţi 7,40 2,50 Gresie R10 Casete metaliceWC bărbaţi angajaţi 8,40 2,50 Gresie R10 Casete metaliceSpălător femei 6,0 2,50 Gresie R10 Casete metalice

Funcţiune spaţiu Suprafaţa utila Înălţimea utila Finisaj pardoseala Tavane false

Spălător barbati 4,30 2,50 Gresie R10 Casete metaliceAnticamera pentru nefumători


Anticamera pentru fumători


Securitatea muncii 12,60 2,50 Gresie R9 Casete din fibra minerala

Arhiva 5,80 2,50 Gresie R9 Casete din fibra minerala

Depozit +Depozit cu livrare pe timp de noapte 200,20 4,0 Gresie R9 -Birou dez/sap 12,0 2,50 Gresie R9 Casete din fibra

mineralaSpălător pt. utilaje de curatenie/cărucioare pt. cumpărături

6,0 4,0 Gresie R11 -

Încăpere pt. prepararea brânzeturilor


Depozit de ingrediente si condimente/mezeluri si brânzeturi


Birou – anticamera/me-zeluri si brânzeturi


Vestiar femei/mezeluri si brânzeturi


WC femei/mezeluri si brânzeturi


Vestiar barbati/ mezeluri si brânzeturi


WC barbati/mezeluri si brânzeturi


Coridor/mezeluri si brânzeturi


Coridor/mezeluri si brânzeturi


Spălător/mezeluri si brânzeturi


Încăpere pt. despache-tare

19,20 2,60 Gresie R11 Panouri termoiz. tip sandwich

Încăpere frigorifica/ carmangerie si mezeluri 20,40 2,60 Gresie R11 Panouri termoiz.

tip sandwichÎncăpere frigorifica auto – servire produse din carne 12,10 2,60 Gresie R11 Panouri termoiz.

tip sandwichÎncăpere frigorifica pt. carne tocata


Încăpere frigorifica oua

Pag. 16 din 61

16


pt. raionul de auto-servire 12,70 2,60 Gresie R11 Panouri termoiz. tip sandwich

Camera de congelarepeste pt. raionul de autoservire


Funcţiune spaţiu Suprafaţa utila Înălţimea utila Finisaj pardoseala Tavane false

Încăpere frigorifica pt. mezeluri pt. raionul de autoservire


Camera de congelare 19,50 2,60 Gresie R11 Panouri termoiz. tip sandwich

Raion frigorific pt. autoservire lactate/mezeluri


Încăpere frigorifica carne de pasare pt. raionul de autoservire


Camera de congelare pt. produse de patiserie


Anticamera spatii frigorifice


Încăpere frigorifica legume


Încăpere pt. instalaţia de încălzire

18,80 3,20 Sapa de beton -

Centrala pt. sprinklere 12,10 3,20 Sapa de beton -Post de transformare - - Sapa de beton -Staţie joasa tensiune 12,20 2,60 Sapa de beton -Staţie joasa tensiune 6,80 2,60 Sapa de beton -Sala agregatului pt. alimentarea de rezerva 21,30 3,20 Sapa de beton

-

Sala bateriilor/SIB 3,70 2,60 Sapa de beton -Sala maşinilor frigorifice 19,10 3,20 Sapa de beton -Rampa aprovizionare 102,6 4,0 Gresie R9 -Depozit paleti noi 33,8 4,0 Gresie R9 -Patiserie/panificaţie 53,0 3,0 Gresie R11 -Concesionar 20,30 3,0 Gresie R9 Casete din fibra

mineralaConcesionar foto 28,10 3,0 Gresie R9 Casete din fibra

mineralaConcesionar telefonie mobila


Concesionar tutun/loto/ reviste

28.10 3,0 Gresie R9 Casete din fibra minerala

Concesionar farmacie 70,90 3,0 Gresie R9 Casete din fibra minerala

Concesionar panificaţie 44,30 3,0 Gresie R9 Casete metaliceBancomat 4,70 3,0 Gresie R9 -Concesionar mezeluri 48,20 3,0 Gresie R9 Casete metaliceConcesionar IMBISS – FAST-FOOD

Pag. 17 din 61

17


Structura produselor din spaţiul comercialStructura sortimentelor de produse alimentare si de produse nealimentare va fi

determinata de vânzările si comenzile clienţilor care se vor aproviziona de la acest

supermarket .

Tabelul 2.2 Cantităţi de produse furnizate de beneficiar

Nr. crt. DENUMIREA PRODUSULUI CANTITATEA, kg

01 Fructe si legume 39.00002 Supe 15.00003 Conserve in ulei 7.50004 Conserve de carnaţi 13.50005 Ceai 75006 Cafea 8.60007 Cacao 2.10008 Marmelada 4.80009 Băuturi alcoolice 27.00010 Ciocolata 6.10011 Dulciuri 9.80012 Articole de patiserie 6.90013 Alimente de sezon 4.00014 Apa minerala, sucuri, etc. 199.00015 Articole de brutărie 11.50016 Produse electronice 5.00017 Produse de uz casnic 5.00018 Produse si materiale din plastic 2.60019 Articole de uz general 7.40020 Articole de sezon 18.80021 Condimente 75022 Oţet 1.50023 Ulei vegetal 7.60024 Conserve 26.00025 Congelate 3.20026 Produse parfumerie 10.40027 Detergenţi 17.40028 Faina 29.20029 Zahar 12.00030 Aluaturi 6.15031 Prăjituri si ingrediente 2.60032 Cereale 3.30033 Fructe si legume uscate 1.20034 Ketchup/muştar 4.70035 Piele 350

Pag. 18 din 61

18


36 Textile 24.60037 Cosmetice 8.70038 Hrana pentru animale 6.00039 Hârtie 9.80040 Hrana pentru copii 3.00041 Carne 3.000

Nr. crt. DENUMIREA PRODUSULUI CANTITATEA, kg

42 Carnaţi 6.90043 Brânza si lactate 37.80044 Margarina 4.80045 Unt 3.50046 Vitrine cu prod. lactate 16.80047 Vitrine cu prod. congelate 28.00048 Europaleti 10.000

Pe amplasament nu se vor produce preparate si semipreparate din carne;

acestea vor fi doar expuse spre vanzare in interiorul supermarketului.

Depozitarea produselor de carne se va face in spatiile frigorifice si de congelare

din structura supermarketului.

Camerele frigorifice au urmatoarele caracteristici: elementele de perete, de

podea si de tavan sunt executate din panouri izolate cu spuma de poliuretan si sunt

echipate cu usi dotate cu clante de siguranta. Panourile vizibile sunt vopsite cu vopsea

alba pe baza de poliesteri. In instalatiile frigorifice se utilizeaza freon ecologic R 404 A

in cantitate de aprox. 300 kg; intreaga cantitate de freon este stocata in instalatiile si

agregatele frigorifice. Agentul de racire pentru centrala de ventilatie este un amestec

de apa – etilenglicol 40% (la chiller-ul amplasat pe acoperis).

Sistemul constructiv Clădirea proiectata este de tip hala parter si are următoarele dimensiuni:

- lungimea = 100,14 m

- lăţimea = 46,14 m

- inaltimea in zona supermarketului = 5,65 – 6,50 m.

Elementele principale ale clădirii: grinda de acoperiş, stâlpii, subgrinda sunt

realizate din prefabricate de beton armat precomprimat si beton armat. Pereţii

despărţitori, panourile tip sendwich si grinzile de fundare sunt din elemente

prefabricate. Fundaţiile izolate si fundaţiile continue sunt realizate din beton armat pe

şantier. Pardoseala se va realiza din beton armat cu fibre metalice.

Finisaje exterioare

Pag. 19 din 61

19


Închiderile exterioare se vor realiza parţial din panouri de beton armat

prefabricat in trei straturi, respectiv: strat portant din beton (16,0 cm), strat termoizolator

(8,0 cm) si strat exterior de protecţie din beton (8,0 cm) si parţial din panouri metalice

uşoare, prevăzute cu termoizolaţie (casete + vata minerala + tabla ondulata la exterior).

Finisajele exterioare se vor realiza astfel:

soclu de beton aparent neted de la cota 0,0 m pana la + 1,0 m vopsit gri

deschis RAL 7035;

pereţi beton spălat de la cota + 1,0 m pana la învelitoare split jurasic spart in

beton din ciment alb; in zona accesului clienţi si pe faţada estica la zona de

aprovizionare;

pereţi exteriori tabla ondulata vopsita in culoare alb aluminiu – RAL 9006 de la

cota + 1,0 m pana la învelitoare, pe celelalte 3 faţade;

tabla cutata RAL 3000 (roşu stacojiu) ca finisaj pentru copertine;

tâmplărie din aluminiu cu geam termopan, vopsita in culoare roşu stacojiu RAL

3000;

uşi metalice vopsite in culoare roşu stacojiu RAL 3000.

Finisaje interioare pereţii de compartimentare vor fi din beton armat prefabricat in zona tehnica,

din zidărie in spatiile sociale, grupurile sanitare si spatiile frigorifice, din ghips carton in

zonele unde sunt posibile compartimentările uşoare;

tavanele vor fi false, casetate

tâmplăria interioara – metalica;

pardoseli din gresie in spatiile de vânzare, depozite, holuri si grupurile sanitare

si sapa de beton in spatiile tehnice.

AcoperişulStructura învelitorii va fi realizata din beton armat cu grinzi principale si

secundare. Învelitoarea propriu-zisa va fi realizata din tabla cutata autoportanta din

otel, cu secţiune trapezoidala, care sa susţină izolaţia termica si stratul de hidroizolatie.

Amenajări exterioareProiectul prevede amenajarea unei platforme de parcare pentru clienţi si a unei

zone împrejmuite destinate aprovizionării unitatii comerciale unde pot stationa simultan

doua tiruri, ambele racordate la drumurile perimetrale publice. De asemenea sunt

prevăzute spatii verzi – plantaţii de copaci si gazon, cu o suprafaţa de 2.153 m2.

Pag. 20 din 61

20


2.3. Instalaţii de încălzire, ventilaţie, climatizare Din punct de vedere al instalaţiilor termice spaţiul comercial va fi prevăzut cu

următoarele instalaţii:

centrala termica proprie cu funcţionare pe gaz metan

instalaţie de încălzire – climatizare: este prevăzuta o centrala de ventilaţie

marca WOLF (sau similar) tip KGW TOP 270 instalata pe acoperiş

Centrala termica va avea in dotare un cazan de temperatura joasa inclusiv

arzător de la firma Viessmann (sau similar), tip Vitoplex 200 cu o capacitate de 270

kW. Pentru reglare si automatizare se va utiliza un Vitotronic 300, tip GWZ. La acest

cazan a fost prevăzut un arzător compatibil si agreat de firma Viessmann, respectiv

arzătorul Weishaupt tip WG 30.

Pentru prepararea apei calde de consum a fost prevăzut un boiler electric.

Întreaga construcţie va fi prevăzuta cu instalaţie de încălzire climatizare, care va

funcţiona atât in perioada de iarna cat si in perioada de vara. Aceasta va avea ca rol

principal asigurarea parametrilor de climat interior atât in perioada de vara cat si in

perioada de iarna.

Instalatia de ventilare a incaperilor are urmatoarele unitati de functionare:

incalzitor de aer cu apa calda 70/50 0C

racitor de aer, agentul de racire fiind freonul R 407 c

filtru de aer de calitate F7, conform Eurovent

camere de aer mixt cu clapete reglabile pentru aer din exterior, de recirculatie si de

evacuare

ventilator pentru aerisire si aductiune de aer

amortizor de zgomot

reglare DDC integrata in aparat

Tejgheaua de vanzare carne/carnati/branza este alimentata in permanenta prin

instalatii de aer circulat cu 2 trepte avand un filtru de sine statator (fltru igienic).

Agregate de racire:

agregat de racire pentru spatiu de vanzare marca Trade (sau similar) cu putere

de racire de 162,0 kW

agregat de racire pentru birou case marca Daikin (sau similar) cu putere de

racire de 7,5 kW

Pag. 21 din 61

21


agregat de racire pentru camera server marca Daikin (sau similar) cu putere

de racire de 5,2 kW

3. DESEURI

Generarea deşeurilor, managementul lor, eliminarea şi reciclarea deşeurilor

Deşeuri din perioada de construcţie a supermarketuluiPe amplasamentul studiat se identifica pentru perioada de construcţie a

supermarketului următoarele categorii de deşeuri:

deşeuri tehnologice- pământ de excavaţie (argile, nisipuri)/umpluturi neomogene

- materiale provenite de la construcţii, amenajări in spatii construite:

- deşeuri metalice: capete de conducte, tabla

- deşeuri din material plastic: capete de conducte, resturi de tâmplărie

- deşeuri de lemn: resturi de cofraje,etc.

- acumulatori uzaţi;

- anvelope uzate;

- uleiuri uzate;

- filtre de ulei;

- deşeuri textile contaminate (lavete);

deşeuri menajereDeoarece toate deşeurile trebuie colectate controlat, înainte de a fi livrate unor

societăţi autorizate pentru transportul şi/sau procesarea deşeurilor valorificabile sau

incinerabile, exista o zonă de stocare intermediară a deşeurilor.

Deşeurile metalice şi acumulatorii uzaţi proveniţi de la vehicule vor fi colectate

pe categorii de deşeuri (feroase, neferoase – cupru, aluminiu, baterii/acumulatori) în

containere metalice amplasate în zona de stocare temporara a deşeurilor. Aceste

deşeuri vor fi preluate periodic pe bază de comandă sau contract de firme specializate.

Acumulatorii uzaţi se vor preda la schimb la achiziţionarea acumulatorilor noi.

Anvelopele uzate provenite de la vehicule, utilaje şi echipamente vor fi colectate

pe o platformă betonată. Aceste deşeuri vor fi preluate periodic pe bază de comandă

sau contract de firme specializate sau vor fi predate la achiziţionarea anvelopelor noi.

Pag. 22 din 61

22


Uleiurile uzate de motor, transmisie şi ungere provenite de la schimburile de ulei

efectuate la vehicule, utilaje şi echipamente vor fi colectate pe tipuri, în containere

metalice. Acestea se vor stoca în zona desemnată pentru depozitarea intermediară a

deşeurilor. Uleiurile uzate vor fi preluate periodic, pe bază de comandă sau contract, de

firme autorizate pentru colectarea şi prelucrarea acestora sau vor fi eliminate final prin

incinerare într-un incinerator autorizat, dacă valorificarea nu este posibilă.

Filtrele de ulei provenite de la vehicule, utilaje şi echipamente şi deşeurile textile

contaminate cu produse petroliere (lavete) vor fi colectate în containere metalice

amplasate în zona desemnata. Aceste deşeuri vor fi eliminate eventual prin incinerare.

Deşeurile asimilabil menajere rezultate de la angajaţii care vor desfăşura

activităţi în cadrul tuturor componentelor amplasamentului şi deşeurile rezultate din

activitatea de igienizare vor fi colectate selectiv în containere metalice şi vor fi

transportate în vederea eliminării finale în cadrul depozitului de deşeuri.

Tabelul 3.1 Gestionarea deşeurilor

Denumire deşeu*

Cantitate prevăzută a fi generată

[t/an]a

Starea fizică

(Solid-S Lichid-L,

Semisolid-SS)

Cod deşeu*

Cod privind

principala proprietate periculoa-

să **

Cod clasificare statistică

***

Managementul deşeurilor

- cantitate prevăzută a fi generată -

[t/an]b

Valorifi-cată

Elimi-nată

Rămasă în stoc

Pământ de excavaţie - S 17 05 04 - - - X -

Deşeuri metalice - S 16 01 17 - - X - -Deşeuri din materiale plastice - S - - X X -

Deşeuri de lemn - S - - X - -Acumulatori uzaţi - S 16 06 01* H8 - X - -Anvelope uzate - S 16 01 03 - - X - -

Uleiuri uzate - L 13 02 06* H5 - X X -

Filtre de ulei - S 16 01 07* H5 - - X -Deşeuri textile contaminate (lavete)

- S 15 02 02* H5 - - X -

Deşeuri asimilabil menajere 100 S 20 03 01 - - 50 50 -

a – nu au fost disponibile suficiente date pentru estimarea cantităţilor de deşeuri generate

b – nu au fost disponibile suficiente date pentru estimarea cantităţilor de deşeuri valorificate

sau eliminate final (depozitate, incinerate)

Pag. 23 din 61

23


* În conformitate cu Lista cuprinzând deşeurile, din Anexa 2 din HG 856/2002 privind evidenţa

gestiunii deşeurilor şi pentru aprobarea listei cuprinzând deşeurile, inclusiv deşeurile

periculoase.

** Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului 78/2000 privind regimul deşeurilor, aprobată cu

modificări şi completări prin Legea 426/2001 şi OUG 61/2006.

*** La data apariţiei legislaţiei care reglementează clasificarea statistică.

Gestionarea deseurilor in perioada de desfasurare a lucrarilor de investitii revine

antreprenorului – S.C. LUPP CONSTRUCTION ROMANIA S.R.L.

Deşeuri in perioada de funcţionare a supermarketului deşeuri asimilabil menajere rezultate de la angajaţii şi din activitatea de

igienizare a încăperilor si a platformelor betonate; deşeuri de ambalaje; deşeuri tehnologice:

- deşeuri de produse petroliere si uleioase colectate din separatoare


- anvelope uzate;

- uleiuri uzate;

- filtre de ulei;

În HG nr. 621/2005 cu modificările şi completările ulterioare privind gestionarea

ambalajelor, reciclarea şi valorificarea deşeurilor de ambalaje sunt definite astfel:

„reciclarea deşeurilor de ambalaje reprezintă operaţiunea de reprelucrare într-un

proces de producţie a deşeurilor de ambalaje pentru a fi folosite în scopul iniţial sau

pentru alte scopuri. Termenul include reciclarea organică, dar exclude recuperarea de

energie”;

„valorificarea reprezintă orice operaţie aplicabilă deşeurilor de ambalaje, prevăzută în

anexa nr. II B Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 78/2000, aprobată cu modificări şi

completări prin Legea nr. 426/2001cu modificările şi completările ulterioare”.

Astfel, valorificarea include atât reciclarea, cât şi valorificarea energetică.

De asemenea in conformitate cu art. 20, alin. 2 din aceasta Hotărâre, operatorii

economici detinatori de deşeuri de ambalaje, cum este cazul S.C. KAUFLAND

ROMANIA S.C.S. , au obligaţia:

sa asigure valorificarea si respectiv reciclarea deşeurilor de ambalaje prin

mijloace proprii sau prin predarea către operatorii economici autorizaţi;

Pag. 24 din 61

24


sa raporteze la solicitarea autoritatilor locale pentru protecţia mediului

cantităţile de deşeuri de ambalaje gestionate in conformitate cu prevederile legale in

vigoare.

Tabelul 3.2 Gestionarea deşeurilor

Denumire deşeu*

Cantitate prevăzută a fi generată

[t/an]a

Starea fizică

(Solid-S Lichid-L,

Semisolid-SS)

Cod deşeu*

Cod privind

principala proprietate periculoa-

să **

Cod clasificare statistică

***

Managementul deşeurilor

- cantitate prevăzută a fi generată -

[t/an]b

Valorifi-cată

Elimi-nată

Rămasă în stoc

Ambalaje din hârtie si carton 180 t/an S 15 01 01 - - X - -

Ambalaje din mase plastice -folii

0,9 t/an S 15 01 02 - - X - -

Deşeuri de produse petroliere - L 13 05 06* H5 - X X -

Acumulatori uzaţi - S 16 06 01* H8 - X - -Anvelope uzate - S 16 01 03 - - X - -

Uleiuri uzate - L 13 02 06* H5 - X X -

Filtre de ulei - S 16 01 07* H5 - - X -Deşeuri asimilabil menajere 100 S 20 03 01 - - 50 50 -

Prin modul de gestionare a deşeurilor se va urmări reducerea riscurilor pentru

mediu si populaţie, precum si limitarea cantităţilor de deşeuri eliminate.

In conformitate cu HG nr. 856/2002, orice agent economic, care prin activitatea

lui generează deşeuri, este obligat sa tina evidenta gestiunii acestora, in conformitate

cu modelul prevăzut la anexa 1, pentru fiecare tip de deşeu.

Pag. 25 din 61

25


4. IMPACTUL POTENTIAL, INCLUSIV CEL TRANSFRONTIERA, ASUPRA COMPONENTELOR MEDIULUI ŞI MASURI DE REDUCERE A ACESTORA

Activitatea de construire a supermarketului de produse alimentare si

nealimentare se va desfasura conform prevederilor din Proiectul elaborat de S.C. MG

BUILDING DESIGN S.R.L. Timişoara, a convenţiilor stabilite intre parti privind stabilirea

obligatiilor şi responsabilităţilor privind protecţia mediului, securitatea şi sănătatea

lucratorilor, prevenirea şi stingerea incendiilor. Măsurile tehnico administrative vor

trebui să respecte prevederile legale în vigoare, asigurând reducerea până la

eliminare a poluării mediului.

Surse de poluanţi in etapa de santier pentru ape În faza de desfasurare a activitatilor de construire a supermarketului ce se vor

desfăşura în cadrul şantierului pot rezulta urmatoarele surse de ape uzate:

ape menajere din folosirea apei la grupurile sanitare;

ape uzate din curăţirea şi spălarea utilajelor şi a mijloacelor de transport.

In faza de funcţionare pot rezulta următoarele surse de ape uzate:


ape uzate de tip menajer provenite de spălarea pavimentelor, a

echipamentelor si a ustensilelor de lucru.

pentru aer Motoarele termice cu aprindere prin compresie care vor acţiona utilajele

tehnologice şi mijloacele de transport folosite în activitatea de şantier emit în atmosfera

gaze de evacuare în care pot fi identificate următoarele substanţe poluante:

hidrocarburi, aldehide, oxizi de azot, oxizi de carbon, bioxid de sulf şi fum şi de la

operaţiile de sudura.

La lucrările de descărcare, nivelare şi compactare pot apare cantităţi

suplimentare de pulberi în suspensie.

Pag. 26 din 61

26


Principalul poluant pentru aer este reprezentat de praf şi în subsidiar de

poluantii continuti în emisii de esapament generate de echipamentele mobile şi

vehicule de transport.

Sursele de poluare a aerului sunt nedirijate, deschise, la nivelul solului, de

suprafata sau lineare, care prin natura lor nu permit captarea mecanica mecanica a

poluanţilor cu echipamente de epurare.

Surse de poluanţi in etapa de functionare a supermarketului pentru aer Sursele de impurificare a atmosferei specifice funcţionarii supermarketului vor fi:

surse staţionare dirijate: emisiile de poluanţi antrenaţi de gazele de ardere de

la centrala termica - principalii poluanţi vor fi monoxidul de carbon (CO), bioxidul de

carbon (CO2), oxizii de azot, pulberi, etc.;

surse mobile – autovehicolele pentru aprovizionarea cu marfa a super-

marketului. Aceste maşini pot genera poluarea atmosferei cu CO, NOx, SO2,

hidrocarburi nearse CmHn, particule.

pentru apa Din functionarea supermarketului nu rezulta ape uzate evacuate pe sol.

pentru sol si subsol

Prin betonarea majoritatii incintei se va asigura protectia solului si subsolului la

eventualele scurgeri accidentale de combustibil.

Masurile constructive care vor asigura protectia solului vor asigura si protectia

subsolului. Nu exista surse continue de poluare a subsolului

Prin documentaţia de proiectare s-au prevazut masuri care sa elimine impactul

direct asupra componentelor geologice subterane şi asupra mediului geologic pe care il

apreciem ca nesemnificativ.

Surse de zgomot şi vibraţii Cuvântul zgomot este utilizat în general pentru a descrie un sunet pe care un

ascultător îl considera deranjant, suparator, neplacut, sau în cazuri extreme, fizic

dureros.

Nivelul noxei zgomot este reglementat prin STAS, norme pentru diverse tipuri de

utilaje, vehicule, pentru incinte industriale, etc., funcţie de natura şi tipul de zgomot.

Pag. 27 din 61

27


Limitele maxime admisibile pe baza cărora se apreciază starea mediului

d.p.d.v. acustic în zona unui obiectiv sunt precizate în STAS 10 009 – 88 „Acustica

urbana – Limite admisibile ale nivelului de zgomot”.

Pentru limita unei incinte industriale valoarea maxima admisa este 65 dB (A).

Prin STAS 10 009 – 88 sunt impuse şi restricţii în funcţionarea utilajelor grele. Este

necesara determinarea nivelului de zgomot la limita incintei, in special in zona incintei

spre zona locuita.

4.1. APA

4.1.1. Date generale Condiţiile hidrogeologice ale amplasamentului Formaţiunile miopliocene şi mai ales cele cuaternare, prin depozitele ce intră în

alcătuirea lor geologică, formează importante strate acvifere, cu un debit mare de apă.

În zona oraşului Oneşti se disting: o unitate a depozitelor cuaternare, situată în partea

centrală, depresionară, respectiv luncă şi terasele inferioare şi altă unitate, mioplocenă,

la contactul cu muntele. În unitatea cuaternară sunt strate acvifere locale, bogate,

cantonate în roci cu granulometrie grosieră, la adâncimi ce variază intre 2 şi 45 m. În

unitatea miopliocena se intanlesc strate acvifere de adâncime, de cele mai multe ori

mineralizate. Atât zona montană, cât şi cea subcarpatică a şesului Trotuşului este cea

mai bogată în ape freatice care participă în proporţie de peste 30% la alimentarea

râului, mai ales în perioadele cu afluenţă superficială redusă. Trotuşul, principalul

colector al râurilor montane (Oituz, Caşin) are debite mari şi mai constante şi a celor

subcarpatice (Tazlăul), cu debite reduse şi cu fluctuaţii foarte mari de la un anotimp la

altul.

Reţeaua hidrografică de suprafaţă este bine organizată, cu debite relativ mari.

Caracteristicile reliefului se reflectă şi asupra regimului reţelei hidrografice de

suprafaţă, care are un caracter convergent, depresiunea fiind o adevărată zonă de

adunare a apelor.

Apele freatice sunt cantonate în rocile poroase permeabile (pietrişurile din

alcătuirea şesurilor aluvionare) şi în rocile cu granulometrie fină (nisipuri şi argile din

cadrul miocenului extracarpatic) conf. cu HARTA HIDROGEOLOGICA A R.S.

ROMANIA, scara 1/1 000 000, Atlasul geologic, editat de Comitetul de Stat al

Geologiei, Institutul de Geologie Bucureşti, 1969.

Pag. 28 din 61

28


În zona de amplasament a obiectivului aprovizionarea stratului freatic se face

din precipitaţii sau apa provenită din topirea zăpezilor, direct prin infiltrare.

Adâncimea la care se poate intercepta stratul freatic depinde de configuraţia

microreliefului şi într-o anumită măsură de variaţiile de nivel ale râului Trotuş.

Apele de suprafaţaPrincipalul râu colector din zona de amplasament a obiectivului este râul Trotuş.

Râul Trotuş are o lungime de 162 km şi o suprafaţă totală a bazinului hidrografic

de 4456 km2. Izvorăşte din zona montana (obârşia în munţii Trotuşului la 1360 m) şi

după ce taie transversal formaţiunile flisoide din Carpaţii Orientali, în aval de Tg. Ocna

pătrunde în depresiunea subcarpatica a Caşinului. Se varsă în Siret, aval de Adjud.

4.1.2. Calitatea apei freatice Cauzele probabile pentru care în majoritatea cazurilor apele freatice nu

corespund cerinţelor pentru a fi utilizate în scopuri potabile sunt următoarele:

- poluarea apelor de suprafaţă;

- condiţiile şi procesele hidrogeochimice naturale care favorizează trecerea în

soluţie a diferiţilor anioni şi cationi;

- dezvoltarea intensivă a agriculturii în ultimele decenii cu utilizarea excesivă a

îngrăşămintelor chimice pe bază de azot şi fosfor şi a pesticidelor, a condus la

acumularea în sol a unora dintre aceştia (sau a produşilor de degradare);

- efectele pasivităţii fostelor complexe zootehnice de capacităţi mari privind

măsurile pentru conservarea factorilor de mediu;

- particularităţile climatice, hidrogeologice şi exploatarea sistemelor de irigaţii

care au contribuit la mineralizarea materiei organice din sol şi migraţia

substanţelor rezultate din aceste procese.

La nivelul judeţului Bacău s-a perfecţionat Sistemul de monitoring pentru ape

subterane, pentru o supraveghere mai atentă şi mai concretă în ceea ce priveşte

calitatea apei, după cum urmează:

- s-a ramificat reţeaua de foraje pe corpuri de apă;

- s-au introdus tipuri de programe specifice fiecărei zone, astfel: S

(supraveghere), P (potabilizare), ZV (zone vulnerabile) şi O (observatie);

Pag. 29 din 61

29


- frecvenţa indicatorilor fizico-chimici a fost stabilită în funcţie de tipuri de

programe specifice zonei în care se află fiecare foraj;

- s-a introdus urmărirea indicatorilor bacteriologici pentru forajele de

potabilizare;

- s-a introdus urmărirea monitorizării forajelor care sunt în folosinţa terţilor.

Resursele de apă, în special cele din acviferele freatice, prezintă un risc ridicat

de poluare atât pe termen scurt cât şi pe termen lung, având drept consecinţă directă

faptul că ele nu mai pot constitui surse de alimentare cu apă potabilă pentru populaţia

din multe zone ale judeţului. Depoluarea surselor de apă din pânza freatică este extrem

de anevoioasă dacă nu chiar imposibilă.

4.1.3. Alimentarea cu apaIn perioada de santier asigurarea apei potabile se va face fie dintr-un foraj de

adancime realizat in apropierea baracilor sau prin bransament la reteaua de apa

potabila a municipiului Onesti. Proiectul de constructie a supermarketului prevede

bransamente si racorduri pentru asigurarea necesarului de apa potabila si pentru

refacerea rezervei PSI.

Necesarul de apa s-a calculat conform STAS 1478 – 90 „Alimentarea cu apa la

constructii civile si industriale. Instalatii sanitare.” Necesarul de apa s-a determinat

pentru:

40 de lucratori/schimb (32 TESA, 8 muncitori), care isi desfasoara activitatea in

2 schimburi de 8 ore, 7 zile/saptamana;

1.000 de vizitatori/zi, program de functionare de 12 ore/zi;

suprafata supermarketului 4.761 m2.

Necesarul de apa pentru scopuri menajere

a) pentru nevoi igienico – sanitare functie de destinatia cladirii conform tabel 4:

- cladire pentru birouri: 20 l/functionar/schimb;

- unitati industriale cu procese tehnologice: 60 l/muncitor/schimb;

- magazin, vizitatori: 5 l/vizitator.

Rezulta in conditiile mentionate mai sus un Q1 zi med = 4,75 m3/ziQ1 zi max = kzi x Q1 zi med = 1,15 x 4,75 = 5,45 m3/ziQ1 h max = 0,23 m3/hb) pentru lucrari de curatenie si igienizare la locul de munca

Pag. 30 din 61

30


S-a luat in calcul o suprafata de 4.761 m2 , cu o norma de 1 l/m2/zi

Q2 zi med = 4,76 m3/ziQ2 zi max = ks x Q2 zi med = 1 x 4,76 = 4,76 m3/zi Q2 h max = 0,2 m3/hDebitul de apa necesar se calculeaza astfel:

Qzi med = Q1 zi med + Q2 zi med = 9,51 m3/zi = 0,11 l/sQzi max = Q1 zi max + Q2 zi max = 10,21 m3/zi = 0,12 l/sQh max = Q1 h max + Q2 h max = 0,43 m3/h = 0,12 l/sCerinta de apa se calculeaza tinand cont de nevoile tehnologice si de pierderile

de apa din sistem.

Ks = 1,02 – coeficient ce tine seama de nevoile tehnologice;

Kp = 1,05 – coeficient ce tine seama de pierderile din sistem;

Qs zi med = ks x kp x Qzi med = 10,19 m3/zi = 0,12 l/sQs zi max = ks x kp x Qzi max = 10,93 m3/zi = 0,13 l/sQs h max = ks x kp x Qh max = 0,46 m3/h = 0,13 l/sPentru alimentarea cu apa de consum a supermarketului proiectantul german de

instalatii interioare a propus:

Qorar = 2,01 l/s Necesarul de apa pentru stingerea incendiilor

- refacerea rezervei de apa pentru incendii la hidrantii interiori si exteriori a fost

stabilita la 1,5 l/s;

- rezerva de apa pentru instalatia de stins incendii cu sprinklere a fost stabilita la

2,73 l/s.

Debitul de apa potabila de consum, inclusiv pentru refacerea rezervei de

incendiu este de 6,243 l/s.

4.1.4. Managementul apelor uzate În faza de desfăşurare a activităţilor de construire a supermarketului ce se vor

desfăşura în cadrul şantierului pot rezulta următoarele surse de ape uzate:


ape uzate din curăţirea şi spălarea utilajelor şi a mijloacelor de transport.

In faza de funcţionare pot rezulta următoarele surse de ape uzate:


Pag. 31 din 61

31


ape uzate de tip menajer provenite de spălarea pavimentelor, echipamentelor;

ape pluviale

4.1.5. Prognozarea impactului ape uzate menajereApele uzate menajere care se dezvolta pe amplasamentul supermarketului vor fi

funcţie de numericul personalului angajat.

Debitele de ape uzate menajere se determina conform STAS – ului 1846-90 cu

relaţia:

Qu = 0,8 x Qs, (m3/zi, m3/h)

in care

Qs – debitele de apa de alimentare, caracteristice (zilnic mediu, zilnic maxim si

orar maxim) ale cerinţei de apa in m3/zi sau m3/h.

Q u zi mediu = 0,8 x Qs zi med = 0,8 x 10,19 = 8,15 m3/zi = 0,09 l/sQ u zi maxim = 0,8 x Qs zi max = 0,8 x 10,93 = 8,74 m3/zi = 0,1 l/sQ u h maxim = 0,8 x Qs h max = 0,8 x 1,05 = 0,84 m3/zi = 0,001 l/sLa calculul de dimensionare a conductelor de canalizare ape uzate de tip

menajer si la alegerea separatorului pentru ape potential poluate cu grasimi a fost luat

in calcul debitul calculat de proiectantul german, respectiv Q u menajer = 5,04 l/s. ape pluviale

Debitul de apa rezultat din precipitatii s-a calculat in ipoteza unei ploi de

intensitate max. 12 minute, cu frecventa 2/1 la clasa de importanta III, la o intensitate

de 140 l/s/ha (ploaie instantanee).

Qploaie = 137,56 l/s

La calculul de dimensionare a conductelor de canalizare pluviala si la alegerea

separatorului pentru ape potential poluate cu produse petroliere a fost luat in calcul

debitul calculat de proiectantul german, respectiv QPLOAIE = 168 l/s. Alimentarea cu apa rece a grupurilor sanitare se va face de la reţeaua de apa

potabila din zona prin intermediul unui cămin de apometru si a unei reţele de distribuţie

in incinta.

Pag. 32 din 61

32


Apele menajere uzate vor fi descărcate diferenţiat, in funcţie de provenienţa

acestora si trecute corespunzător prin separatoare pentru asigurarea calităţii cerute

prin NTPA 002/2005 la evacuarea in reţeaua de canalizare ape uzate urbane din zona,

cu acceptul S.C. APA CANAL S.A. După separator se prevede un cămin de vizitare

pentru prelevat probe. Separatoarele de grăsimi si reţinere nămol sunt marca KESSEL

(sau similar) de tip NG2 (pentru spatiile concesionate) si de tip NG4 (pentru raionul de

carne/mezeluri/brânzeturi).

Caracteristicile tehnice ale separatorului de grasimi tip NG 2 sunt urmatoarele:

volum 200 l, 370 l, 120 l;

lungime: 1.380 mm; latime: 1.106 mm; inaltime: 1.300 mm.

Caracteristicile tehnice ale separatorului de grasimi tip NG 4 sunt urmatoarele:

volum 400 l, 370 l, 160 l;

lungime: 1.380 mm; latime: 1.106 mm; inaltime: 1.550 mm.

Apele pluviale de pe platforma si parcări au o reţea separata prevăzuta cu

separator de nămol si hidrocarburi cu by – pass de Q = 25/125 l/s. Apele pluviale care

cad pe spatiile verzi se elimina natural, apa care cade de pe acoperiş are reţea

separata si se racordează după separator. Separatorul este marca KESSEL (sau

similar) cu by – pass, cu o capacitate maxima de 125 l/s si este de forma cilindrica

orizontala (tip cisterna), cu doua guri de vizitare circulare. Separatorul este prevăzut la

intrarea apei cu un decantor de nămol, urmat de separatorul cu filtru coalescent iar

evacuarea este prevăzuta cu un obturator automat cu flotor – acest sistem poate fi

prevăzut cu sistem de alarmare pentru a semnaliza atingerea capacitaţii de stocare a

separatorului. Separatorul este prevazut si cu o conducta de by – pass din otel cu D n

300 mm. Sistemul de separatoare cu by – pass are urmatoarea functionare: in cazul

unei ploi primele ape colectate de pe platforma trec prin separator si se considera ca

acestea au spalat platforma de eventualele hidrocarburi, iar restul apelor se evacueaza

prin by – pass. Apele pluviale se evacuează la canalizarea pluviala din zona

amplasamentului, cu acceptul S.C. APA CANAL S.A.

Impactul produs asupra condiţiilor hidrologice şi hidrogeologie ale

amplasamentului în etapa de şantier (construire supermarket) poate fi considerat

nesemnificativ în condiţiile unei organizări corespunzătoare de şantier. Aceeasi

afirmatie se poate face si pentru etapa de functionare, fiind asigurate masuri si dotari

moderne si corespunzatoare.

Pag. 33 din 61

33


4.1.6. Masuri de diminuare a impactului prin masuri de prevenire a poluărilor

accidentale.

Atât in perioada de realizare a investiţiei, cat si după punerea in funcţiune a

supermarketului, nu vor exista surse dirijate de poluanţi pentru apele de suprafaţa sau

apele subterane.

Pentru reducerea la minim a impactului asupra factorilor de mediu în cadrul

lucrărilor de construcţie a supermarketului, se vor aplica următoarele masuri:

folosirea unor toalete ecologice;

folosirea unor recipiente colectoare etanşe în vederea captării eventualelor ape

uzate provenite din curăţarea şi spălarea utilajelor şi a mijloacelor de transport.

Platforma supermarketului va fi prevăzuta cu pavaje din beton ciment, cu pante

orientate către guri de scurgere, care vor fi racordate la reţeaua de canalizare a

platformei si de aici la canalizarea de ape uzate urbane din zona.

Apele meteorice convenţional curate de pe platforma vor fi colectate intr-un

cămin si dirijate spre reţeaua de canalizare pluviala din zona.

Captarea tuturor apelor uzate rezultate in urma desfasurarii activităţilor de pe

platforma supermarketului va asigura protecţia apelor de suprafaţa sau subterane.

După perioada de execuţie se vor lua masurile de gestionare eficienta a apei, se

vor monta apometre pentru monitorizarea consumului, se vor efectua lucrările de

întreţinere necesare evitării risipei de apa, iar apa uzata se va încadra in cerinţele de

calitate ale NTPA 002/2005.

Vor fi luate toate masurile pentru respectarea Legii apelor nr. 107/1996, cu

modificările si completările ulterioare si HG 352/2005 si vor avea indicatorii de calitate

cu valorile maxime admise (NTPA 002/2005).

Masurile luate in acest sens vor fi:

■ impermeabilizarea prin betonare a tuturor zonelor de producţie

■ utilizarea de utilaje si pompe etanşe;

utilaje si conducte din materiale rezistente la coroziune,

Pag. 34 din 61

34


■ toate conductele de canalizare se vor monta obligatoriu pe un strat de nisip si

vor fi materiale care sa reziste la agresiunea apei uzate;

■ pentru apele scurse de pe platformele betonate si din parcări vor exista

separatoare de uleiuri si hidrocarburi;

■ toate apele uzate de tip menajer vor fi introduse in canalizarea de ape uzate

urbane, care sunt dirijate in staţia de epurare ape uzate urbane pentru a fi epurate;

■ se va face monitorizarea periodica a calităţii apelor uzate dirijate in

canalizarea de ape uzate urbane din zona.

4.2. AERUL

4.2.1. Date generale Din punct de vedere climatic zona în care este amplasat obiectivul se

încadrează în:

- sectorul de provincie climatica cu caracter de ariditate;

- ţinutul (etajul) climatic de dealuri joase;

-subţinutul climatic al Subcarpaţilor Moldovei, cu vegetaţie caracteristica de

pădure.

Din punct de vedere topoclimatic (al caracteristicilor climatice locale imprimate, în

primul rând de suprafaţa subiacentă activă) amplasamentul obiectivului este situat în

cadrul topoclimatului complex al depresiunilor Subcarpaţilor Moldovei.

Acest topoclimat este cel mai bine caracterizat de datele înregistrărilor de la

staţiile meteorologica Tg. Ocna, situată la vest de amplasamentul obiectivului.

ParametrulValoarea

parametrului Temperatura medie multianuală (0C)Temperatura medie, luna ianuarie (0C)Temperatura medie, luna iulie (0C)Temperatura maxima absoluta (0C)/dataTemperatura minima absoluta (0C)/dataNumărul mediu anual de zile cu îngheţUmezeala relativă a aerului, media multianuală (%)

9,2-2,520,0

40,8/5.07.1916-29,6/25.01.1942

115,072

Durata de strălucire a Soarelui, media multianuală (ore)Număr de zile cu cer senin, media multianualăNumăr de zile cu cer acoperit, media multianualăVânt: - frecvenţa (%) vânturilor tari (peste 15 m/s)- frecvenţa (%) vânturilor slabe (0-1 m/s)- frecvenţa direcţiei dominante (%) - viteza medie anuală (m/s) - frecvenţa calmului atmosferic(%)Precipitaţii atmosferice, media multianuală (mm)Precipitaţii medii în luna cea mai ploioasa (mm)

1967,955,9

108,36

59,8vest: 25%

2,347,9

615,5iunie: 102,6

Pag. 35 din 61

35


Precipitaţii medii în luna cea mai secetoasă (mm)Maxima de precipitaţii în 24 ore/data

decembrie: 25,2110,0 mm /11.07.1935

Fenomene meteorologice:- număr de zile cu ploaie, media multianuală- număr de zile cu strat de zăpadă, media multianuală- număr de zile cu ceată, media multianuală

65,732,021,0

Curenţii de aer se canalizează pe valea Trotuşului atunci când aceştia au viteze

mai mici de 2 m/sec. În general în zonă domină curenţii de aer din direcţia vest (25%),

în secundar cele din direcţia nord (8.1%). Aceştia au un caracter puternic depoluator şi

un puternic potenţial depoluator la viteze mai mari de 3 m/sec. Calmul atmosferic

înregistrează o frecvenţă medie anuală de 47,9% şi favorizează stagnarea noxelor

atmosferice în jurul sursei de emisie.

Inversiunile termice, însoţite de stări de calm atmosferic, sunt mai frecvente şi au

o intensitate mai mare iarna, in condiţiile extensiunii puternice, către est, a

anticiclonilor continentali. Apariţia unor astfel de situaţii meteosinoptice favorizează

stagnarea noxelor atmosferice in jurul surselor de emisie.

4.2.2. Surse şi poluanţi generaţi În timpul lucrărilor de şantier pot apărea următoarele tipuri de poluanţi ca

emisii fugitive:

■ emisii de gaze de ardere de la motoarele termice cu aprindere prin compresie

care vor acţiona utilajele tehnologice şi mijloacele de transport folosite în activitatea de

şantier ca: hidrocarburi, aldehide, oxizi de azot, oxizi de carbon, bioxid de sulf şi fum.

■ pulberi în suspensie la lucrările de construcţie.

Evaluarea impactului asupra receptorilor sensibili din zona de influenta se face

în raport cu valorile limita şi valorile de prag prevăzute de legislaţia naţionala:

- Legea nr. 655/2001, pentru aprobarea OUG nr. 243/2000, privind protecţia

atmosferei;

- STAS 12574/1987

şi UE, transpusa în legislaţia naţionala prin

- Ordinul nr. 592/2002, privind stabilirea valorilor limita, a valorilor de prag şi a

criteriilor şi metodelor de evaluare a dioxidului de sulf, dioxidului de azot şi oxizilor de

azot, pulberilor în suspensie, Pb, benzenului, CO şi ozonului în aerul înconjurător.

În timpul functionarii supermarketului este posibil sa apara emisii de gaze

de ardere prin surse staţionare dirijate: emisiile de poluanţi antrenaţi de gazele de

Pag. 36 din 61

36


ardere de la centrala termica - principalii poluanţi vor fi monoxidul de carbon (CO),

bioxidul de carbon (CO2), oxizii de azot, pulberi, etc. si surse mobile – autovehicolele

pentru aprovizionarea cu marfa a super-marketului si cele ale cumparatorilor

4.2.3. Prognozarea poluării aerului Pentru determinarea emisiilor provenite de la eşapamentele motoarelor s-au

utilizat factorii de emisie pentru motoarele Diesel specificaţi in „Normele metodologice

privind conţinutul, sfera de cuprindere, modul de calcul si de raportare a indicatorilor

referitori la protecţia aerului”, anexa la Ordinul 462/1993 al M.A.P.P.M.

Din tabelul 3.2. la ordinul mai sus menţionat se utilizează factorii de emisie in kg/

1.000 l pentru motoarele Diesel, specifice autovehiculelor grele.

Având in vedere ca la funcţionarea unui utilaj greu consumul specific de

motorina este de 30 l/h, se calculează emisiile la arderea combustibilului Diesel pentru

un utilaj, prezentate in tabelul 4.1. Volumul total al emisiilor depinde de numărul de

utilaje si de timpul de funcţionare. Consideram ca in perioada de investiţie vor

funcţiona concomitent doua utilaje. In acest caz emisiile de poluanţi vor fi următoarele:

Tabel 4.1. Emisiile provenite de la eşapamentul motoarelor

Agent poluant Factorii de emisie kg/1000 l

Emisii, g/h Emisii, g/h

Limite admisibile, g/h, conf. Ordinului 462/93

Particule 1,56 46,8 93,6 500 g/h, p.4.1, anexa 1SOx 3,24 97,2 194,4 5000 g/h, tabel 6.1, clasa 4CO 27,0 810 1.620 Nu se specificaHidrocarburi 4,44 133,2 266,4 3000 g/h, tabel 7.1, clasa 3NOx 44,4 332 664 5000 g/h, tabel 6.1, clasa 4Aldehide 0,36 10,8 21,6 100 g/h, tabel 7.1, clasa 1Subst. organice 0,36 10,8 21,6 200 g/h, tabel 7.1, clasa 2

Din valorile obţinute rezulta ca un se vor depăşi limitele maxime admisibile

specificate in Ordinul 462/1993.

Ordinul 462/1993 abrogat parţial de HG 128/2002 si modificat de Ordinul

592/2002, referitor la limitarea preventiva a emisiilor poluante ale autovehicolelor

rutiere – art. 17, stipulează ca „Emisiile poluante ale autovehicolelor rutiere se limitează

cu caracter preventiv prin condiţiile tehnice prevăzute la omologarea pentru circulaţie a

autovehicolelor”. Aceasta operaţiune se face la înmatricularea prima data in tara a

Pag. 37 din 61

37


tipului respectiv de maşina. De asemenea aceste emisii sunt verificate periodic la

inspecţiile tehnice care se efectuează periodic pe toata durata utilizării maşinii.

Printr-o buna organizare a executării lucrărilor de transport, descarcare, nivelare

compactare si construcţie se poate considera ca impactul asupra aerului va fi minor.

Sursele de poluanţi pentru aer după punerea in funcţiune supermarketului vor

fi:

surse staţionare dirijate: emisiile de poluanţi antrenaţi de gazele de ardere de

la centrala termica - principalii poluanţi vor fi monoxidul de carbon (CO), bioxidul de

carbon (CO2), oxizii de azot, pulberi, etc.;

surse mobile – autovehicolele pentru aprovizionarea cu marfa a super-

marketului si cele ale cumparatorilor. Aceste maşini pot genera poluarea atmosferei cu

CO, NOx, SO2, hidrocarburi nearse CmHn, particule.

După informaţiile deţinute la data elaborării prezentului SEIM, centrala termica

va fi prevăzuta cu un cazan de apa calda, cu functionare pe gaz metan, cu un consum

estimat la 40 Nm3/h, dotat cu arzător cu emisii poluante reduse (Iow NOX), care sa

asigure încadrarea emisiilor de gaze arse in prevederile legislatiei in vigoare, respectiv

in prevederile Ordinului nr. 462/1993 al MAPPM si anume:

NOx exprimat in NO2 max. 350 mg/Nm3;

CO max. 100 mg/Nm3;

Particule max. 5mg/Nm3;

Evacuarea si dispersia gazelor arse de la centrala termica se va face printr-un

cos, dimensionat corespunzător: diametru 200 mm, inaltime 10 m.

Parametrii gazelor arse: debit masic la puterea nominala – 450 kg/h

debit masic la sarcina parţiala – 270 kg/h

Gospodăria de frig

Gospodăria de frig va produce agent termic de răcire si va fi echipata cu

CHILLERE răcitoare de apa si echipamente specifice. CHILLERELE vor fi amplasate

pe acoperişul construcţiei.

PTOTAL = 174,7 kW

S-au prevăzut instalaţii frigorifice si instalaţii de aer condiţionat, care pentru

răcire utilizează freon ecologic R 404 A, in cantitate de cca. 300 kg. Agentul de răcire

Pag. 38 din 61

38


pentru centralele de ventilaţie este un amestec de apa + etilenglicol 40 % si provine de

la chiller-ul amplasat pe acoperiş.

Instalaţiile sunt etanşe neexistând posibilităţi de scăpări de agent de răcire.

Ca urmare, din punct de vedere al factorului de mediu „aer”, prin dotarea

centralei termice cu arzatoare cu Iow – NOX si optimizarea raportului aer/combustibil in

procesul de ardere, functionarea obiectivului va realiza un nivel minim al impactului

asupra mediului.

4.2.4. Masuri de diminuare a impactuluiMasurile de reducere a poluării ce vor fi implementate sunt masuri operaţionale,

specifice fiecărei categorii de surse:

■ curăţirea corespunzătoare a mijloacelor de transport la ieşirea din şantier;

■ evitarea activităţilor de încărcare/descărcare a mijloacelor de transport cu

materiale generatoare de praf în perioadele cu vânt cu viteze mai mari de 3 m/s;

■ utilizarea de mijloace de transport şi de utilaje dotate cu motoare ale căror

emisii respecta legislaţia în vigoare;

■ întreţinerea corespunzătoare a motoarelor mijloacelor de transport şi a

utilajelor;

■ arzătoarele centralei termice vor fi prevăzute cu sistem de control si reglare

automata a procesului de ardere, prin care arderea combustibilului va fi riguros

controlata, eliminându-se posibilitatea eliminării in atmosfera de hidrocarburi nearse si

monoxid de carbon;

■ generatorul de abur (cazanul) va fi prevăzut cu cos de evacuare si dispersie a

gazelor arse;

■ se vor utiliza arzătoare cu emisii reduse de NOx (Iow NOX);

■ se va optimiza raportul aer/combustibil;

■ se va prevedea posibilitatea prelevării de probe de gaze arse in vederea

monitorizării emisiilor de gaze arse de la centrala termica;

■ instalaţia frigorifica trebuie sa fie capabila sa facă fata condiţiilor de presiune,

eforturi mecanice si eforturi datorate acţiunilor chimice. In ansamblul ei instalatia

frigorifica trebuie sa răspundă cerinţelor reglementatoare din HG nr. 752/2002,

standardelor armonizate: SR EN 378-1:2002, SR EN 378-2:2002, SR EN 378-3:2002,

SR EN 378-4:2002 si standardului SR ISO 5149:1998;

Pag. 39 din 61

39


■ verificarea periodica a agregatelor de răcire pentru a un scăpa agent frigorific;

■ amenajarea unor zone verzi pentru diminuarea efectelor zgomotului din traficul

rutier din zona amplasamentului.

4.3. SOLUL

4.3.1. Date generaleCaracteristicile solurilor dominante În depresiunea Oneşti există soluri zonale, reprezentate prin soluri brune de

pădure în diverse grade de podzolire şi podzoluri, corespunzătoare condiţiilor

pedogenetice din această regiune, pe al căror fond întâlnim, în arii mai mult sau mai

puţin continue, soluri intrazonale, reprezentate prin: pseudorendzine, sărături, soluri

negre de fâneaţă umedă, soluri aluviale, lăcovişti.

Din punct de vedere al încadrării pedogeografice solurile din Depresiunea

Tazlău - Caşin (cf. cu GEOGRAFIA ROMANIEI, GEOGRAFIA FIZICA, vol. I, Universitatea

Bucureşti şi Institutul de Geografie, d Academiei Bucureşti, 1983) fac parte din:

- Regiunea pedogeografică MoldovaDomeniul pedogeografic al cambisolurilor

şi argiluvisolurilor din dealurile, podişurile şi depresiunile pericarpatice Districtul

Subcarpaţilor Trotuşului.

Solurile din zona amplasamentului obiectivului se încadrează în:

- clasa solurilor cambice (soluri brune eu-mezobazice)

- clasa solurilor neevoluate (soluri aluviale şi aluviuni)

Solurile aluviale şi aluviunile (clasa solurilor neevoluate) ocupă terasa inferioara,

de lunca, situata intre DN 12 şi talvegul râului Trotuş (şesul aluvionar al Trotuşului).

Aceste soluri aparţin stadiului iniţial de formare a solului iar profilul de sol nu a

apucat sa se diferenţieze. În cazul de fata solurile sunt utilizate în scopuri diverse.

Vulnerabilitatea şi rezistenta solurilor dominanteSolurile din zona de amplasament sunt incluse în intravilanul localitatii Onesti,

intr-un sector dominat de locuinte, activităţi industriale şi cu trafic intens. Ca atare a

antropizării caracteristicile naturale, iniţiale, s-au schimbat mult, fie prin procese locale

de poluare, fie datorita faptului ca structura lor a fost puternic modificata (parte din ele

sunt ocupate de construcţii sau acoperite cu cuverturi asfaltice sau din beton).

Pag. 40 din 61

40


Flora şi fauna din zona şi poluarea existenta a solurilorVegetaţia reflectă condiţiile pedoclimatice şi de relief a zonei subcarpatice. A fost

mult modificată de către om. Aici întâlnim zona stejarului, urmată de cea a fagului, a

pădurilor amestecate şi silvostepei. Asociaţiile naturale, datorita defrişărilor intense, se

prezintă sub forma ariilor mici şi discontinui.

Fauna: dintre mamifere mai frecvente sunt iepurele şi vulpea, mai rar viezurele.

Se adaugă multe specii de şoareci şi şobolani de pădure. Dintre reptile menţionam

şarpele orb, şopârla şi gusterul iar dintre amfibieni specii de broaşte şi tritoni. Sunt

foarte numeroase speciile de insecte şi gasteropode.

Avifauna este prezentă mai ales prin foarte numeroase specii de columbide

(porumbelul de scorbura, turturica, mierla, multe specii de piţigoi, sticletele,

privighetoarea, ciocănitoarea, graurul şi dumbrăveanca.

În prejma amplasamentului sunt prezente mai ales speciile care au o mai mare

adaptabilitate la mediul antropizat indeosebi diferite specii de insecte şi gasteropode,

pasări, rozătoare.

În apropiere de obiectiv nu exista specii de plante şi animale ocrotite sau

rezervaţii forestiere şi plante declarate monumente ale naturii.

Fauna acvatica.

Taxonomic, râurile şi pâraiele din zona se încadrează în zona piscicolă de

dealuri şi coline: zona lipanului şi a moioagei (cursul Trotuşului inferior se încadrează

în zona scobarului). Datorita impactului activităţii umane populaţia de peşti este încă

mult diminuata numeric şi calitativ. Speciile valoroase sunt aproape inexistente

predominând, în schimb, cele care nu au o mare importanta piscicola.

Prezenta mediului acvatic (râul Trotuş) determina un biotop favorabil pentru

fauna de insecte reofile (efmeroptere, trichoptere, odonate, coleoptere şi chironomide)

precum şi a unor amfibieni ( specii de broaşte, tritoni, salamandre).

Activităţile desfăşurate in supermarketului de produse alimentare si nealimentare

nu vor constitui un pericol pentru speciile faunistice şi botanice.

4.3.2. Date privind calitatea solului în zona supermarketului Învelişul de sol reprezintă partea cea mai subţire si mai noua a litosferei formata

in holocen si a cărui grosime un depaseste doi – trei metri când aceasta nu se

asociază cu alte soluri mai vechi (fosile).

Pag. 41 din 61

41


Terenul destinat amplasării obiectivului este liber de construcţii si un prezintă

eroziuni sau instabilitati vizibile.

Solul din incinta în care se va desfăşoară activitatea supermarketului a fost parţial

afectat de o serie de intervenţii antropice care i-au modificat unele dintre caracteristicile

iniţiale, naturale. Nu se cunoaşte şi deci nu se poate cuantifica efectul activităţilor

desfăşurate anterior în lipsa unor determinări privind indicatorii de calitate ai solului din

incinta.

4.3.3. Prognozarea impactuluiPrin realizarea proiectului, activităţile care pot fi considerate ca surse de

impurificare a solului se împart in doua categorii:

surse specifice perioadei de execuţie:■ deşeuri depozitate necontrolat;

■ scapari accidentale de carburanţi de la utilajele care se folosesc la construcţia

supermarketului.

surse specifice perioadei de funcţionare■ scapari accidentale de combustibil sau ulei de la maşinile care vor aproviziona

supermarketul;

■ neetanşeitati ale reţelei de canalizare

In perioada de realizare a lucrarilor de investitie si dupa punerea in functiune a

supermarketului nu vor exista surse continue de poluare a solului.

In perioada de executie a investitiei suprafata terenului va fi modificata prin

executarea lucrarilor de imbunatatire a terenului de fundare, de amenajare, sapaturi si

nivelare teren necesare pentru amplasarea utilajelor si echipamentelor.

Impactul asupra solului in timpul realizarii lucrarilor de investitii va fi:

important deoarece se va schimba situatia existenta prin modificarea

aspectului zonei, prin betonarea majoritatii suprafetei amplasamentului;

impactul se va resimti pe toata suprafata de teren afectata de lucrari, dar nu se

va resimti in arealul inconjurator;

impactul nu va afecta alti receptori, caracteristici valoroase sau rare ale

mediului sau arii ori zone protejate;

impactul se va resimti pe termen scurt si temporar, pe perioada de realizare a

lucrarilor de investitii;

Pag. 42 din 61

42


impactul va fi reversibil si remediabil, urmand ca suprafata neocupata sa fie

amenajata ca spatiu verde.

În condiţiile unui impact minor prognozat cauzat de poluare în sol nu vor fi

posibile acumulări şi migrări de poluanţi.

În condiţiile unei bune şi judicioase organizări de şantier consideram ca impactul

asupra solului nu va fi semnificativ.

Deşeurile provenite vor fi gospodărite de către executanţii lucrărilor de

construcţii, funcţie de cantitatea şi natura lor .

Dupa punerea în funcţiune a obiectivului, prin asigurarea unei funcţionari

normale a unitatii, prin asigurarea colectării separate a deşeurilor pe categorii, a

depozitarii acestora în locurile special amenajate consideram ca impactul asupra

solului nu va fi semnificativ.

Nici in aceste condiţii, in sol nu vor fi posibile acumulări şi migrări de poluanţi.

Datorita antropizării sunt posibile modificări în activitatea biologica a solurilor, a

calităţii, vulnerabilităţii şi rezistentei acestuia.

4.3.4. Masuri de diminuare a impactuluiIn vederea diminuării si chiar eliminării impactului asupra solului se vor realiza

următoarele masuri:

■ construirea unei reţele de canalizare menajere si a unei reţele de canalizare

ape pluviale din materiale rezistente, având pante corespunzătoare pentru a favoriza

scurgerea;

■ încheierea de contracte cu firme autorizate pentru preluarea grăsimilor si a

produselor petroliere – manipularea si neutralizarea acestora;

■ impermeabilizarea prin betonare a suprafeţele din incinta in cea mai mare

parte, diminuând astfel riscul de poluare a solului si subsolului;

■ efectuarea periodica a inspecţiilor de control (interior si exterior) ale retelei

interioare de canalizare.

Ţinând cont de cele prezentate mai sus putem considera ca obiectivul, ca sursa

de poluare independenta in zona, nu va afecta calitatea solului.

Pag. 43 din 61

43


4.4. Geologia subsoluluiAmplasamentul obiectivului este situat in zona subcarpatică (Depresiunea Tazlău

-Caşin, compartimentul sudic Depresiunea Caşin). Teritoriul este un vast sinclinoriu

umplut cu formaţiuni neogene şi cuaternare (harta geologica a zonei Oneşti - dupa Harta

geologica, foaia Bacău, sc. 1/ 200 000, lnst.Geologic, Bucureşti, 1970)

Depozitele neogene aparţin predominant Miocenului subcarpatic.

Cele mai vechi formaţiuni apar Ia zi pe flancul estic al dealului Perchiu prin

intervalul Lattorfian-Chattian, format din gresie de Kliwa, uneori conglomeratică, cu

intercalaţii disodilice Ia partea superioară, şisturi disodilice superioare şi menilite

inferioare.

Burdigalianul apare discontinuu îndeosebi în fâşii înguste în axul unor

anticlinale (la vest de dealul Perchiu).

În cadrul lui se pot separa doua orizonturi:

- orizontul inferior (gresia de Condor);

- orizontul superior, mai uniform din punct de vedere al alcătuirii petrografice

(gresii şi şisturi roşii şi verzi şi, cu totul subordonat, roci mai grosiere)

Helvetianul (sau Orizontul cenuşiu) apare în facies constant, gros de 1500 -

2000 m. În zona, în cadrul lui se pot deosebi:

- un orizont inferior format dintr-o alternanţă ritmică de gresii şi marne cenuşii, cu

intercalaţii caracteristice de gipsuri (gipsurile de Perchiu);

- un orizont superior alcătuit dintr-o alternanţă de nisipuri, gresii friabile şi marne

cenuşii şi roşietice.

Depozitele cuaternare sunt reprezentate prin:

Holocenul inferior larg reprezentat în terasele inferioare ale râului Trotuş şi

cuprinde sedimente aluvionare. Intră în alcătuirea terasei pe care este situat

amplasamentul obiectivului (aprox. 2-3 m altitudine relativa)

Pag. 44 din 61

44


Harta geologica a zonei Oneşti (după Harta geologica, foaia Bacău, sc. 1/200 000,

Inst. Geologic, Bucureşti, 1970

Legenda

Pag. 45 din 61

45

6

PLE

ISTO

CEN

HO

LOC

EN

C

UAT

ERN

AR

M

IOC

EN

P

LIO

CEN

N

EOG

EN

S

AR

MAT

IAN


SUPERIOR 1

Q

qh2

INFERIOR 2 qh1

3

qp3

qp 2-

3

qp 33

SUPERIOR 4 qp 23

5 qp 13

MEDIU 710

qp 22

8 qp 12

INFERIOR 11 qp 21

12 qp 11

ADACIAN 14 dc

PONTIAN 15 PMEOTIAN 16

ks+m

m

KERSONIAN 18 ks

BESSARABIAN 19 bs

Pag. 46 din 61

46

1 – 5 Nisipuri, pietrisuri si depozite loessoide

6 Depozite loessoide7 – 10 Nisipuri, pietrisuri si depozite loessoide

Nisipuri si pietrisuri12 – 13 Pietrisuri, conglomerate, nisipuri, argile, lignit

14. Nisipuri, gresii, argile

15. Nisipuri, gresii, marne16. Nisipuri, nisipuri cineritice, cinerite andezitice, argile17 Gresii, gresii tufacee, andezitice, cinerite, marne, nisipuri18. Pietrisuri, nisipuri si marne

19. Nisipuri, gresii olitice, argile marnoase, pietrisuri20 Conglomerate, gresii argile21 Gresii, argile22 Conglomerate, gresii, marne si carbuni23. Nisipuri, gresii calcaroase, marne, tufuri, sare gema, gips

Gresii, nisipuri cenusii si rosietice, gipsuri

Gresii, marne cenusii si rosietice, facies grezos - conglomeratic.


sm

YOLHINIAN 20 vh BUGLOVIAN 21 bgTORTONIAN 23 toHELVETIAN 24 he

pq-h

e

BURDIGALIAN 25 bd

4.4.1. Impactul prognozatNu exista surse continue de poluare a subsolului.

Din functionarea supermarketului nu rezulta ape uzate evacuate pe sol.

Prin betonarea majoritatii platformei se va asigura protectia solului si subsolului

la eventualele scurgeri accidentale de combustibil.

Masurile constructive care vor asigura protectia solului vor asigura si protectia

subsolului.

Prin documentaţia de proiectare s-au prevazut masuri care sa elimine impactul

direct asupra componentelor geologice subterane şi asupra mediului geologic pe care il

apreciem ca nesemnificativ.

Impactul direct asupra componentelor geologice subterane şi asupra mediului

geologic se apreciază ca nesemnificativ prin masurile tehnice adoptate.

4.5. BiodiversitateaZona studiata este amplasata in zona intravilana a municipiului Oneşti unde nu

se exista ecosisteme acvatice sau terestre care sa poată fi afectate de realizarea

obiectivului. Activitatea de construire a unui supermarket va avea un impact ne-

semnificativ asupra biodiversivitatii din zona. În zona imediat învecinata cu obiectivul

nu exista specii sau asociaţii vegetale şi faunistice ocrotite.

Activitatea desfăşurată în cadrul obiectivului nu constituie o sursa de poluare, cu

impact direct asupra biodiversitatii.

4.6. Peisajul Obiectivul se încadrează în planurile de urbanism şi amenajarea teritoriului, iar

amplasarea supermarketului nu va deprecia aspectul general al zonei.

Pe baza celor prezentate se apreciaza ca impactul construirii si functionarii

supermarketului asupra cadrului natural si valorii estetice a peisajului va fi inexistent.

Pag. 47 din 61

47


4.7. Mediul social şi economicPrin realizarea investiţiei se vor crea locuri de munca pe durata nedeterminata.

Activitatea de construire a supermarketului nu va constitui un factor care sa

dăuneze stării da sănătate a populaţiei şi considerăm că nu va constitui un factor

semnificativ de stres pentru populaţia din zona.

5. ANALIZA ALTERNATIVELOR

Nu au existat alternative, amplasamentul prezentat fiind singura opţiune ţinând

cont de posibilităţile de acces ale locuitorilor din municipiul Oneşti si din împrejurimi.

Pag. 48 din 61

48


6. MONITORIZAREA

Monitorizarea reprezintă un sistem de colectare şi raportare a informaţiilor

asupra desfăşurării proiectelor, în vederea îmbunătăţirii eficienţei şi reorientării

acţiunilor, în cazul în care acestea nu conduc la rezultatele estimate.

Monitorizarea este un instrument de management şi o etapă a oricărei strategii

de dezvoltare, care evaluează o serie de aspecte aflate în plină desfăşurare, cum ar fi:

activităţi, rezultate parţiale, buget, performanţe ale organizaţiei ce asigură

implementarea, riscurile identificate iniţial. Existenţa unor activităţi bine formulate, a

indicatorilor de performanţă aferenţi acestora şi a unui buget propriu fiecărei activităţi

constituie factori de succes în procesul de monitorizare.

Un grafic al desfăşurării în timp a proiectului este o condiţie esenţială pentru

monitorizare.

Monitorizarea mediului are scopul de a preveni sau de a limita fenomene de

poluare, cu scopul de a îmbunătăţi starea calităţii ecosistemelor în complexitatea lor, a

matricelor de mediu şi a resurselor.

Planul de control al unei investiţii se poate defini ca fiind o mulţime de acţiuni

desfăşurate de către administrator şi Autoritatea de control care permit efectuarea, în

diferitele faze de viaţă ale unui obiectiv, a unei monitorizări eficace a aspectelor de

mediu ale activităţii, constituite de emisiile în mediu şi din impactul asupra corpurilor

receptoare, asigurând baza de cunoştinţe care dă posibilitatea, în primul rând, unei

verificări a conformităţii cerinţelor prevăzute în autorizaţie.

Sistemul de monitorizare a emisiilor trebuie să asigure o monitorizare eficientă

care să fie conformă cu legislaţia în vigoare, şi, de asemenea, comensurată

semnificaţiei aspectelor de mediu fără ca să implice costuri excesive din partea

administratorului aceleaşi activităţi.

Pag. 49 din 61

49


Redactarea unui plan de monitorizare trebuie să permită atât verificarea

conformităţii condiţiilor prescrise în autorizaţie cât şi un reporting îmbunătăţit asupra

mediului.

Monitorizarea va fi asigurata de beneficiar şi APM Bacău dacă se impune acest

lucru.

6.1. Automonitorizare tehnologicăPe parcursul întregii etape de construire a supermarketului se va realiza o

monitorizare tehnologică care va avea drept scop reducerea riscurilor de accidente şi

de refacere a amplasamentului.

Automonitorizarea tehnologică va consta în verificarea permanentă a stării de

funcţionare a tuturor componentelor, şi anume:

- drum de acces;

- drumuri din incintă;

- aplicarea masurilor din planul de acţiune încheiat între parţi;

- gospodărirea deşeurilor generate pe amplasament;

- refacerea amplasamentului;

6.2. Monitorizarea emisiilor şi controlul calităţii factorilor de mediuAutomonitorizare emisiilor va avea drept scop verificarea conformării cu

prevederile legale specifice şi cu condiţiile impuse de autorităţile competente (avizul de

mediu, autorizaţia de gospodărire a apelor etc.).

Rezultatele activităţii de monitorizare se vor raporta autorităţii teritoriale pentru

protecţia mediului în conformitate cu prevederile programului de monitorizare stabilit în

avizul de mediu.

În cazul constatării unor situaţii de neconformitate cu prevederile legale,

rezultatele înregistrate prin programul de automonitorizare vor fi raportate către

autoritatea pentru protecţia mediului – APM Bacău, SGA Bacău.

Monitorizarea de impactMonitorizarea de impact este necesara în scopul determinării de poluanţi în aer

pe termen scurt:

- zgomot

Frecventa:

- la orice reclamaţie

Pag. 50 din 61

50


- la cererea APM Bacău

Amplasarea punctelor de monitorizare, numărul punctelor de control, durata şi

frecventa luării probelor se aleg conform indicaţiilor din STAS 10 331 – 92 „Puritatea

aerului, reguli generale de luare a probelor”.

7. SITUATII DE RISC

Evaluarea riscului vizează identificarea riscurilor pe şi în vecinătatea sitului.

Aceste riscuri se referă la riscuri pentru om şi ecosisteme şi riscuri de dispersare a

contaminării în apa subterană. Se va stabili întotdeauna riscul pentru receptorii umani

şi din ecosisteme, atât înainte, cât şi după executarea acţiunilor corective. Gradul în

care au fost îndepărtate riscurile existente, parţial sau total, cu ajutorul tehnicilor de

acţiuni corective propuse.

Acţiuni pentru prevenirea pericolelor majoreIdentificarea pericolelor majore se face de o comisie de specialişti din cadrul

beneficiarului si constructorului şi au la baza:

- prevederile legale şi de reglementare în vigoare;

- specificul activităţii desfăşurate;

- caracteristicile produselor cu care se lucrează (materiale, utilităţi);

- utilajele şi echipamentele din dotare;

- incidente anterioare înregistrate.

De asemenea se face evaluarea probabilităţii producerii şi gravităţii posibilelor

accidente majore.

Procedurile operaţionale şi planurile de intervenţie se refera la:

dezastre de natura geologica sau meteorologica cum ar fi: cutremure,

alunecări de teren, inundaţii, canicula, geruri;

dezastre datorita activităţii umane; acestea pot fi minore, controlabile, datorita

unor avarii la utilaje, trasee, instalaţii, sau majore adică avarii necontrolabile cum ar fi

incendiile şi accidentele majore la manipulare şi transport, depozitare defectuoasa.

Prevenirea pericolelor majore se asigura prin:

luarea în considerare a semnificaţiei aspectelor de mediu şi a impactului lor în

condiţiile în care sunt depăşite limitele admise prin legislaţie şi alte reglementari ;

Pag. 51 din 61

51


supravegherea şi controlul acţiunilor preliminare pentru pregătirea

amplasamentului în vederea construirii supermarketului;

instruirea periodica a personalului privind consecinţele negative posibile ale

abaterilor de la procedurile operaţionale, alte documente.

Tratarea situaţiilor de urgenta şi capacitate de răspuns se face prin:

luarea de masuri imediate pentru îndepărtarea/neutralizarea, după caz, a

produselor care au generat apariţia unei situaţii de urgenta;

stabilirea mijloacelor de înştiinţare - alarmare;

stabilirea masurilor şi lucrărilor necesare pentru prevenirea situaţiilor de

urgenta, precum şi a dotărilor necesare pentru prevenirea acestora sau înlăturarea

efectelor;

instruirea corespunzătoare a salariaţilor cărora le revine sarcina aducerii la

îndeplinire a prevederilor din:

planul de intervenţie privind prevenirea şi stingerea incendiilor;

fise tehnice de securitate cuprinzând date despre substanţele şi

preparatele chimice periculoase;

decizii manageriale şi reglementari interne privind situaţiile de urgenta şi

testarea capacităţii de răspuns.

Pag. 52 din 61

52


8. ORGANIZAREA DE SANTIER SI ACTIVITATILE PE CARE LE IMPLICA PROIECTUL IN ACEASTA FAZA

In baza Legii securitatii si sanatatii in munca nr. 319/2006 si a Legii privind

apararea impotriva incendiilor nr. 307/2006 intre beneficiar si diferitii executanti se va

incheia o Conventie (contract).

Scopul acestei Conventii este de stabilire a obligatiilor partilor in scopul evitarii

accidentelor de munca si a imbolnavirilor profesionale, a incendiilor, a asigurarii

cerintelor referitoare la asigurarea securitatii personalului implicat in executarea

diferitelor lucrari, a prevenirii fenomenelor de poluare a solului, de contaminare a

panzei freatice si degradare ambientala, precum si de aplicare corespunzatoare a

legislatiei aplicabile, in vigoare.

Incepere executiei lucrarilor aferente acestei investitii se va face numai dupa

delimitarea suprafetei amplasamentului, a traseelor de acces, a zonelor de depozitare

a materialelor, echipamentelor, a deseurilor. Procesul verbal de predare a

amplasamentului este parte integranta la contract.

Executantul va delimita zona de lucru, o va inscriptiona si marca.

Personalul executantului nu are voie sa depaseasca zona de lucru delimitata, sa

se abata de la traseele stabilite.

Traseele pentru accesul personalului, aprovizionarea cu materiale, circulatia

mijloacelor de transport si a utilajelor executantului in zona delimitata se stabilesc

impreuna cu beneficiarul. Drumurile vor fi marcate corespunzator.

Pe traseele utilizate executantul va asigura intretinerea drumurilor pe toata

durata folosirii lor, si dupa caz iluminarea in timpul noptii.

Se interzice executantului sa efectueze depanarea mijloacelor de transport sau

repararea si intretinerea utilajelor pe traseele stabilite.

Pag. 53 din 61

53


Personalul executantului este obligat sa respecte cu strictete pe tot

amplasamentul beneficiarului prevederile legislatiei in vigoare privind securitatea si

sanatatea in munca.

Beneficiarul este obligat sa elibereze, dupa caz, permise de lucru pentru toate

operatiile si lucrarile ce se vor executa.

Se interzice executarea oricarei manevre si lucrari dinproprie initiativa,

necuprinse in graficele de lucru, recurgerea la improvizatii.

Zilnic executantul va asigura curatenia in jurul organizarii de santier si a zonei de

lucru, va asigura gestionarea deseurilor: depozitre temporara, selectarea in scopul

valorificarii sau eliminarii.

Executantul va lua masurile necesare pentru crearea conditiilor igienico –

sanitare pentru personalul propriu.

Se interzice executantului efectuarea de conectari si deconectari care necesita

intreruperea surselor de alimentare cu energie electrica si a altor utilitati sau

modificarea de trasee sau retele de utilitati fara avizul scris al beneficiarului.

Personalul executantului va fi dotat cu echipament de protectie si de lucru

inscriptionat cu numele societatii respective, pentru o mai buna identificare.

Documentul va cuprinde obligatiile si raspunderile ce revin executantului lucrarii

si beneficiarului.

Pag. 54 din 61

54


9. CONCLUZII SI RECOMANDARI

Referitor la factorul de mediu aer:- curăţirea corespunzătoare a mijloacelor de transport la ieşirea din şantier;

- evitarea activităţilor de încărcare/descărcare a mijloacelor de transport cu

materiale generatoare de praf în perioadele cu vânt cu viteze mai mari de 3 m/s;

- utilizarea de mijloace de transport şi de utilaje dotate cu motoare ale căror

emisii respecta legislaţia în vigoare;

- întreţinerea corespunzătoare a motoarelor mijloacelor de transport şi a

utilajelor;

- arzătoarelor centralei termice vor fi prevăzute cu sistem de control si reglare

automata a procesului de ardere, prin care arderea combustibilului va fi riguros

controlata, eliminându-se posibilitatea eliminării in atmosfera de hidrocarburi nearse si

monoxid de carbon;

- generatorul de abur (cazanul) va fi prevăzut cu cos de evacuare si dispersie a

gazelor arse;

- se vor utiliza arzătoare cu emisii reduse de NOx (Iow NOX);

- se va optimiza raportul de aer/combustibil;

- se va prevedea posibilitatea prelevării de probe de gaze arse in vederea

monitorizării emisiilor de gaze arse de la centrala termica;

- instalaţia frigorifica trebuie sa fie capabila sa facă fata condiţiilor de presiune,

eforturi mecanice si eforturi datorate acţiunilor chimice. In ansamblul ei instalatia

frigorifica trebuie sa răspundă cerinţelor reglementatoare din HG nr. 752/2002,

standardelor armonizate: SR EN 378-1:2002, SR EN 378-2:2002, SR EN 378-3:2002,

SR EN 378-4:2002 si standardului SR ISO 5149:1998;

- verificarea periodica a agregatelor de răcire pentru a un scăpa agent frigorific;

Pag. 55 din 61

55


- amenajarea unor zone verzi pentru diminuarea efectelor zgomotului din traficul

rutier din zona amplasamentului.

Referitor la protectia factorului de mediu apa si sol:Atat in perioada de realizare a investitiei cat si dupa punerea in functionare a

supermarketului nu vor exista surse dirijate de ape uzate pentru apele de suprafata sau

apele subterane.

Prin realizarea retelelor de canalizare pentru apele uzate de tip menajer si

pentru apele pluviale si prin montarea separatoarelor de grasimi si produse petroliere,

dirijarea in retelele de canalizare pentru ape uzate urbane, care ulterior sunt epurate in

statia de epurare ape uzate urbane se asigura respectarea conditiilor de calitate din

NTPA 002/2005 si indirect NTPA 001/2005.

Platforma supermarketului va fi prevăzuta cu pavaje din beton ciment, cu pante

orientate către guri de scurgere, care vor fi racordate la reţeaua de canalizare a

platformei si de aici la canalizarea de ape uzate urbane din zona.

Apele meteorice convenţional curate de pe platforma vor fi colectate intr-un

cămin si dirijate spre reţeaua de canalizare pluviala din zona.

Captarea tuturor apelor uzate rezultate in urma desfasurarii activităţilor de pe

platforma supermarketului va asigura protecţia apelor de suprafaţa sau subterane.

După perioada de execuţie se vor lua masurile de gestionare eficienta a apei, se

vor monta apometre pentru monitorizarea consumului, se vor efectua lucrările de

întreţinere necesare evitării risipei de apa, iar apa uzata se va încadra in cerinţele de

calitate ale NTPA 002/2005.

In ceea ce priveste evaluarea posibilelor modificari in calitatea factorilor de

mediu si in starea de sanatate a populatiei, efectuarea Studiului de Evaluare a

Impactului asupra mediului a relevat urmatoarele aspecte:

Investiţia de construire a unui spaţiu comercial va influenţa pozitiv, pe termen

lung, procesul de refacere a mediului geologic şi nu va constitui o sursa de poluare

semnificativa pentru apele din zona.

Impactul produs asupra condiţiilor hidrologice şi hidrogeologie ale

amplasamentului supermarket de produse alimentare si nealimentare poate fi

considerat nesemnificativ, în condiţiile de organizare şi pregătire corespunzătoare a

acestor activităţi.

Pag. 56 din 61

56


Activitatea de construire supermarket va avea un un impact nesemnificativ

asupra calităţii atmosferei din zona de desfăşurare a lucrărilor de construcţii.

Terenul incintei se încadrează în categoria cu folosinţă mai puţin sensibilă.

Proiectul nu implica generarea unor deşeuri care sa contribuie la poluarea

solului. Eventualele deşeuri rezultate din activitatea constructorului, aşa cum generic

au fost prezentate la cap. 3, vor fi gestionate de antreprenor.

În condiţiile unei bune şi judicioase organizări de şantier considerăm că

impactul asupra solului va fi nesemnificativ.

Activitatea de construire a spaţiului comercial va avea un impact

nesemnificativ asupra biodiversivitatii.

În zona imediat învecinată cu amplasamentul obiectivului propus nu exista

specii şi asociaţii vegetale ocrotite de lege.

Prin lucrările de investiţii nu se va deprecia aspectul general al zonei,

dimpotrivă acesta se va îmbunătăţi.

Activitatea de construire a supermarketului nu va constitui un factor care sa

dăuneze stării da sănătate a populaţiei şi considerăm de asemenea că nu va constitui

un factor semnificativ de stres pentru populaţia din zona.

Construirea supermarketului de produse alimentare si nealimentare in locatia propusa nu va constitui o sursa de poluare semnificativa pentru mediu, drept pentru care propunem eliberarea acordului de mediu.

Pag. 57 din 61

57


10. REZUMAT FARA CARACTER TEHNIC

Denumirea proiectului: SUPERMARKET DE PRODUSE ALIMENTARE SI

NEALIMENTARE

Descriere proiect: construirea supermarketului este determinata de intenţia de

a transforma o zona nefuncţionala, degradata fizic si moral (fosta fabrica de confecţii)

intr-o zona adecvata funcţiunilor urbane spatii comerciale – cu dotarile necesare si

conexiunilor ce se impun cu vecinătăţile existente.

Remodelarea zonala propusa creează premize pentru protecţia mediului, înţeles

ca fiind cel dat urbanizat, cu condiţia respectării prevederilor referitoare la sistemul de

canalizare a apelor uzate de tip menajer, la colectarea, valorificarea/eliminarea si

transportul deşeurilor, precum si la factorii potenţiali de stres ambiental: zgomot, noxe

din traficul rutier.

Situaţia actualaFosta fabrica de confecţii era o zona nefuncţionala, degradata fizic si moral,

motiv pentru care zona este propusa pentru a fi transformata intr-o zona adecvata

funcţiunilor urbane spatii comerciale.

In prezent se finalizează lucrările de eliberare a amplasamentului in urma

demolării construcţiilor. Terenul pe care se va realiza viitoarea investiţie este

proprietatea particulara a investitorului S.C. KAUFLAND ROMANIA S.C.S.

Situaţia propusa Terenul pe care se va construi obiectivul are o suprafaţa de 14.978 m2 si are

următoarele vecinătăţi:

la vest: strada Victor Babeş

la est: proprietate privata

la nord: proprietate privata

la sud: proprietate privata

Pag. 58 din 61

58


Construcţia va fi poziţionata in partea de sud a terenului, având latura scurta

paralele cu strada Victor Babeş.

Proiectul pentru execuţia supermarketului prevede executarea de:

lucrări de construcţii beton si construcţii metalice

lucrări de montaj si legături conducte

lucrări electrice

lucrări PSI

lucrări de apa si canalizare

Lucrări de construcţii beton si construcţii metalice

In cadrul lucrărilor de construcţii se realizează:

fundaţii pentru echipamente;

construcţii metalice de acces si deservire a echipamentelor

trasee pentru conducte de utilităţi

Lucrări de montaj si legături conducte

montaj echipamente

montaj si legături de conducte pentru utilităţi

Lucrări de instalaţii electrice de forţa, iluminat, legare la pământ

alimentarea consumatorilor cu energie electrica prin intermediul tablourilor de

distribuţie centrale si locale

iluminatul interior si reţea de iluminat exterior si perimetral

asigurarea unui circuit de alimentare in caz de emergenta a consumatorilor

vitali

reţeaua de legare la pământ a echipamentelor, clădirilor, construcţiilor metalice

sistem de preluare a descărcărilor electrice

trasee de cabluri electrice de alimentare a consumatorilor

Lucrări PSI

Supermarketul pentru produse alimentare si nealimentare va avea dotarea

corespunzătoare, potrivit legislaţiei in vigoare, pentru asigurarea funcţionarii in condiţii

de siguranţa, si anume:

rezervor pentru înmagazinarea rezervei de apa PSI

staţie pompe

inel de hidranţi de incendiu

instalaţie speciala automata de stingere incendii cu sprinklere

Pag. 59 din 61

59


Lucrări de apa si canalizare

alimentarea cu apa potabila din infrastructura existenta

reţea de canalizare ape uzate menajere, cu racordare la reţeaua municipala

reţea de canalizare ape pluviale

separatoare de uleiuri si produse petroliere

Modul de încadrare in planurile de urbanism si de amenajare a teritoriului pentru

obiectivul propus este reglementat prin certificatul de urbanism nr. 246/23.07.2007,

prelungit ca valabilitate pana la data de 23.07.2009, emis de către primăria municipiului

Oneşti.

Încadrarea in planurile de urbanism este data de respectarea condiţiilor din CU

ce cuprinde si condiţionează respectarea acestora.

Construirea supermarketului se va face etapizat, pe baza unui grafic de realizare

a investiţiei:

împrejmuire si organizare de şantier;

umpluturi si consolidări teren, cu ridicarea la cota a terenului;

demarare lucrări de construcţie

Programul de execuţie si recepţie a lucrărilor va fi prezentat de antreprenorul

lucrării. Acest program va fi funcţie de volumul de lucrări prezentat de proiectant si de

nivelul de dotare si posibilităţile de mobilizare ale antreprenorului.

Programul de lucru – 14 ore/zi, 7 zile/saptamana

Numărul de salariaţi – 30/schimb

Numărul de vizitatori – 463

Capacitatea maxima a supermarketului – 493 persoane

Durata de funcţionare – nelimitat

Intrega platforma va fi sistematizata pe orizontala, prin aceasta urmărindu-se

crearea cailor de acces (dimensionarea corespunzător circulaţiei), a zonelor de parcare

pentru autoturisme, respectiv pentru mijloacele de transport marfa.

Platforma de parcare va fi ambientata cu spatii verzi – cu o suprafaţa de 2.153

m2, putând primi 211 autoturisme.

Ansamblul a fost gândit pentru a asigura un flux optim al tuturor activităţilor:

accesul clienţilor, circulaţia auto, asigurarea aprovizionării, evacuarea deşeurilor,

intervenţia pompierilor.

Conectarea la infrastructura existenta

Pag. 60 din 61

60


energia electrica – alimentarea se va realiza conform proiectului S.C.

ELECTRICA S.A.; necesarul estimativ – Pi = 1047 Kw, Ps = 724 Kw, post TRAFO –

1000 kVA;

apa rece va fi distribuita din sistemul de alimentare centralizata cu apa

potabila a municipiului Oneşti; se vor asigura surse pentru refacerea rezervelor de

incendiu; necesarul estimat pentru alimentarea cu apa potabila si rezerva PSI: 6,243

l/s;

gazul metan va fi preluat din conductele de medie presiune ale municipiului

Oneşti – principalul consumator va fi cazanul de la centrala termica; necesarul estimat

de gaz metan 40 Nmc/h.

Deşeuri in perioada de construcţie a supermarketului deşeuri tehnologice

- pământ de excavaţie (argile, nisipuri)/umpluturi neomogene

- materiale provenite de la construcţii, amenajări in spatii construite:

- deşeuri metalice: capete de conducte, tabla

- deşeuri din material plastic: capete de conducte, resturi de tâmplărie

- deşeuri de lemn: resturi de cofraje,etc.


- anvelope uzate;

- uleiuri uzate;

- filtre de ulei;

- deşeuri textile contaminate (lavete);

deşeuri menajereAceste deşeuri vor fi predate la firme specializate autorizate pentru

valorificarea/eliminarea acestora.

Deşeuri in perioada de funcţionarea supermarketului deşeuri asimilabil menajere rezultate de la angajaţii şi din activitatea de

igienizare a încăperilor si a platformelor betonate; deşeuri de ambalaje; deşeuri tehnologice:

- deşeuri de produse petroliere si grasimi colectate din separatoare


- anvelope uzate;

Pag. 61 din 61

61


- uleiuri uzate;

- filtre de ulei;

Transportul deşeurilor de pe amplasament se va realiza de către prestator cu

mijloace de transport adecvate care nu permit împrăştierea lor.

Clădirea proiectata este de tip hala parter si are următoarele dimensiuni:

lungimea = 100,14 m, lăţimea = 46,14 m, inaltimea in zona supermarketului = 5,65 –

6,50 m. Elementele principale ale clădirii: grinda de acoperiş, stâlpii, subgrinda sunt

realizate din prefabricate de beton armat precomprimat si beton armat. Pereţii

despărţitori, panourile tip sendwich si grinzile de fundare sunt din elemente

prefabricate. Fundaţiile izolate si fundaţiile continue sunt realizate din beton armat pe

şantier. Pardoseala se va realiza din beton armat cu fibre metalice.

Caracteristicile constructive propuse sunt următoarele:

regim de înălţime: parter

înălţime la atic: + 5,71 m

înălţime maxima: + 10,0 m

volum: 28.469 m3

aria construita: 4.761,11 m2

POT propus: 31,79 %

aria desfăşurata: 4.761,11 m2

CUT propus: 0,32

Măsurile care s-au propus prin proiect au respectat prevederile legale în vigoare,

asigurând reducerea până la eliminare a poluării mediului.

Pag. 62 din 61

62


Pag. 63 din 61

63

raport - anpmarpmbc.anpm.ro/upload/13676_2471.doc · web viewpardoseala se va realiza din beton...

Documents