cuprins - dci.uvt.rodci.uvt.ro/wp-content/uploads/2012/06/revista-presei-27-11-2012.pdf ·...
TRANSCRIPT
CUPRINS:
Regionalizarea din perspectiva mediului universitar
Centru de Comunicare cu Alumni la Universitatea de Vest
Festivalul Filmului Francez @ Universitatea de Vest Timișoara
Catalin Dorian Florescu isi lanseaza la Timisoara cel mai nou roman
Rezidentiat 2012 Timisoara: Cea mai mare concurenta a fost la medicina dentara
Maraton de lansări de carte la Facultatea de Jurnalism
Veste buna pentru universitatile iesene: se deblocheaza finantarile pe fonduri POSDRU
Topul celor mai bune 10 şcoli din Europa specializate în Administrarea Afacerilor
Regionalizarea din perspectiva mediului universitar
http://advocacy.ro/node/695/depozant/1303
Marilen PIRTEA
Rector
UNIVERSITATEA DE VEST TIMISOARA
Timis
Descarcă depoziția
Din punct de vedere politico-administrativ, România este un stat unitar național. În prezent politica educațională
și de cercetare este realizată la nivel național prin intermediul MECTS. Concret, Ministerul este cel care
elaborează strategia națională de educație, alocă granturile de studii pe student (pe programe de studii) și
stabilește numărul de locuri bugetate la nivel universităților. În cadrul acestor limite, universitățile se bucură de
autonomie în privința modului de desemnare a managementului şi de gestionare a programelor de studii şi a
resurselor. Din această perspectivă, este discutabilă utilitatea regionalizării în domeniul educațional, știut fiind
faptul că, până și în sistemele federale, nivelul central păstrează în portofoliul său de atribuţii sectoare precum
educația, sănătatea, apărarea, politica externă etc.
În absența unei imagini clare a formei de regionalizare care ar putea fi introdusă în România și a competențelor
şi responsabilităţilor delegate autorităților regionale, ne rezumăm la a descrie – din perspectiva Universității de
Vest în particular și a sistemului academic din România în general, oportunități și amenințări generice ale
regionalizării asupra mediului universitar, mai concret, asupra politicilor de educație și cercetare. Ne referim la
cazul unei regionalizari care să implice un nivel de regionalizare bugetară si decizională.
Oportunități:
1. Impact local: Transferul eforturilor administrative de la nivel național la nivel regional poate duce la
costuri mai reduse, rezultate mai bune și la un impact mai mare al politicilor de educație și cercetare la
fața locului.
2. Sinergie: O abordare integrată a dezvoltării universitare regionale sub responsabilitatea comunității, prin
programe și proiecte integrate.
3. Consorții: Modelul regionalizării administartive poate difuza în mediul universitar prin imboldul creării
unui consorțiu de universități regionale, cumulându-și studenții și bugetele pentru a accesa linii de
finanțare pentru proiecte mai mari și pentru a avea acces la Topurile universităților mondiale.
4. Bunăstare și educație în perspectivă regională: Regionalizarea finanțelor publice poate crește nivelul de
bunăstare al regiunii noastre, regiune cu un nivel de dezvoltare ridicat față de alte zone ale țării.
Cercetarile care analizează legătura dintre creșterea economică și incluziunea educațională găsesc o
corelație mare între creșterea bunăstării și gradul de cuprindere al învățământului superior, direcția de
cauzalitate nefiind însă în mod clar decelabilă. Se poate presupune deci că o creștere a nivelului de trai
regional va crește numărul celor care ar dori să studieze, astfel devenind un beneficiu pentru
universitate. Pe de altă parte, creșterea nivelului de trai ar putea duce și la creșterea numărului celor
care studiază în străinătate și astfel să devină o amenințare pentru noi, indepărtând studenți cu
potențial mare. Aceiași creștere a nivelului de trai poate face mai atractiv studiul în regiunea noastră
pentru studenți din alte țări sau din regiuni mai puțin dezvoltate ale țării.
5. Dezvoltare curriculară: Crearea unor poli de dezvoltare economică ca urmare a investiţiilor străine poate
determina o presiune asupra mediului universitar în direcţia adaptării ofertei educaţionale la nevoia
reală a muncii, mai uşor de cunoscut şi cuantificat la nivel regional decât la nivel naţional. Astfel,
finanţarea publică ar putea fi direcţionată prioritar spre programe care efectiv sunt generatoare de
competenţe necesare în regiune.
6. Cercetare fundamentală şi aplicativă: Este posibilă adaptarea tematicii de cercetare, mai ales a celei
aplicative, la necesitățile reale ale mediului economico-social regional, prin conexiuni care nu sunt
restricționate de autoritatea centrală. Pe cale de consecinţă, va avea loc, cel mai probabil, o creștere a
calității cercetării datorită unei percepții mult mai bune a realităților regionale de către cercetătorii de la
acest nivel, concomitent cu pregătirea unor viitori cercetători cu puternice valențe în specificul
economico-social regional, capabili să facă față cu succes activității de cercetare din departamentele de
resort ale companiilor sau instituțiilor publice de importanță regională. Crearea, dezvoltarea și
susținerea unor scheme de finanțarea a activității de cercetare între principalii actori regionali („unități
de cercetare - beneficiari”) ar elimina eventualele sincope care ar putea fi generate de „controlul”
autorităților centrale.
Amenințări:
1. Amenințarea autonomiei universitare: Descentralizarea decizională în învățământul superior nu poate
avea loc altfel decat prin introducerea unui nou actor decizional intermediar între ministerul de resort și
universități. Universitățile din România sunt la ora actuală autonome organizațional conform constituției
și a legii educației. Singurul for coordonator al sistemului academic este MECTS. Dacă prin regionalizare
se constituie o politică educațională regională aceasta ar implica crearea unui organism intermediar la
nivel de regiune. Acesta poate prelua atât din prerogativele ministerului cat și din cele ale universităților.
Daca ar prelua din cele ale universităților, ar insemna o restrangere a autonomiei organizaționale, de
nedorit pentru universități. Dacă ar prelua din prerogativele ministerului insă, faptul că deciziile s-ar lua
mai aproape de universități ar putea reprezenta și un beneficiu printr-o mai mare posibilitate de
influențare a deciziei de către acestea.
2. Pierderea coerenței: Pierderea coerenței unei strategii unitare de educație și cercetare la nivel național,
în condițiile în care sistemul românesc de educație a suferit mult prea multe reforme după 1990 și
trebuie să se așeze pe baze stabile. Coordonarea unei politici naționale a invățământului in condiții de
regionalizare este mai costisitoare si mai anevoioasă. In sistemele federale unde această problemă se
pune în mod extrem, s-a recurs la sisteme de finanțare suplimentară pentru a putea influența politica
educațională în învățământul superior. În Germania, guvernul federal a creat mecanismul de finanțare al
excelenței, in Elveția guvernul federal a creat două universități proprii pe langă cele care depind de
cantoane, in Statele Unite guvernul federal finanțeaza o mare parte din cercetarea de vârf. Sistemele de
coordonare a regiunilor autonome implică fie fonduri suplimentare, fie o birocrație suplimentară pentru
a putea coordona entitățile nou create. Astfel, se poate pierde sau complica principala cale a
ministerului de a influența universitățile, stabilirea numărului de locuri de studii finanțate de la buget.
Rezolvările care ne sunt cunoscute sunt: înființarea unei noi structuri naționale de coordonare (cum are
Germania) sau renunțarea completă la coordonarea natională a locurilor de studii (cum este cazul în
Statele Unite).
3. Disparități regionale: Pot să apară disproporții în ceea ce privește dezvoltarea universităților între
regiunile sărace și regiunile bogate. Rezultatele se vor repercuta asupra calității actului de învățământ și
a accesării proiectelor de cercetare. Descentralizarea finanțării învățământului superior, în masura în
care ar deveni parte a unei politici de regionalizare, poate include capcane si efecte perverse
importante. Dacă subvenționarea locurilor de studii este susținută regional, regiunile în care sunt
localizate universitățile subventionează locuri de studii și pentru studenți care provin din alte regiuni. În
Statele Unite pentru a evita aceasta situație taxele de școlarizare la universitățile publice sunt mai mari
pentru studenții din alte state decat din statul în care e localizată universitatea.
Deoarece anumite regiuni sunt mai bine acoperite cu locuri de studii se poate produce și o migrație a
studentilor, care ulterior poate duce la o creștere a decalajelor economice deja existente. Deși regiunea noastră
ar putea fi pentru inceput o beneficiară a unei asemenea tendințe, pe termen lung creșterea discrepanțelor
dintre regiuni nu este benefică.
4. Programe de studiu eterogene la nivel naţional: în absenţa unui organism de acreditare şi certificare a
calităţii programelor de studiu, este posibilă o diferenţiere curriculară foarte mare a programelor de
studiu de acelaţi tip între diverse regiuni, ceea ce ar face dificilă mobilitatea studenţilor.
5. Decalaje în cercetare: Este posibilă o evoluție ”retrogradă” a cercetării naționale, prin desprinderea
acesteia de la mult mai larga tendință internațională sau neincluderea tematicilor de cercetare de
importanță regională în mai larga strategie de cercetare națională. Este dificilă finanțarea unor proiecte
de cercetare de impact regional de anvergură, prin resurse financiare limitate.
Centru de Comunicare cu Alumni la Universitatea de Vest
http://www.timisoaraexpress.ro/index.php/local/7637-centru-de-comunicare-cu-alumni-la-universitatea-de-
vest
Universitatea de Vest din Timişoara va lansa Centrul de
Comunicare cu Alumni, care va avea loc miercuri, 28
noiembrie 2012, ora 11, la sediul Universităţii de Vest din
Timişoara, Centrul de Comunicare cu Alumni din sediul UVT,
sala 001, Bd. V. Pârvan nr. 4.
Evenimentul se desfăşoară în cadrul proiectului
„Managementul Comunicării cu Alumni pentru Instituţii de
Învăţământ Superior din România” în care Universitatea de
Vest din Timişoara este implicată în calitate de partener.
Proiectul reuneşte într-un amplu parteneriat Ministerul
Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului (MECTS), trei
universităţi din România - Universitatea de Vest din Timişoara, Universitatea „Babeş Bolyai” din Cluj-Napoca şi
Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi, mediul de afaceri – Novensys Corporation şi Gold Agama
Consulting -, şi Uniunea Naţională a Studenţilor din România.
Festivalul Filmului Francez @ Universitatea de Vest Timișoara
http://fabricatintimisoara.com/festivalul-filmului-francez-universitatea-de-vest-timisoara/
Ediția cu numărul șase a Festivalului Filmului Francez are loc la Timișoara în
perioada 27-28 noiembrie. Institutul francez din Timişoara va pune la
dispoziţia publicului 6 filme care vor fi proiectate pe parcursul a două zile
dedicate cinematografiei franceze de ieri şi de azi.
În după-masa şi seara zilei de 27 noiembrie vor fi proiectate filme recente,
lansate în Franţa în ultimele săptămâni: Un monstre à Paris, Journal de
France şi Camille redouble. O animaţie, un documentar şi o comedie în
premieră îi va purta pe spectatori din Paris în cele patru colţuri ale lumii.
Filmele din 28 noiembrie vor fi dedicate celui care îşi spune „regizor de
cinema”, unul dintre cineaştii francezi cei mai importanţi ai ultimilor 50 de
ani: Alain Resnais.
Figură legendară în lumea cinematografiei franceze, Alain Resnias a realizat
câteva dintre cele mai importante și puternice filme din epoca postbelică. Resnais și-a început cariera în
perioada de glorie a „nouvel vague-ului” francez. Cu toate astea, el rămâne întotdeauna în afara cercului condus
de Truffaut și Godard, preferând să adopte un stil unic. De-a lungul unei cariere care durează de mai bine de
șaizeci de ani, Resnais a explorat relația complexă dintre memorie și timp, dintre adevăr și subiectivitatea
umană. Filmele sale sunt producții intelectuale riguroase, dar totuși lejere și accesibile, încărcate de o frumusețe
naturală care reușește, fără efort, să redea atmosfera onirică a minții umane.
Retrospectiva care îi este consacrată anul acesta propune o panoramă vastă a parcursului său, cu un film din anii
2000, Cœurs, un film de la începutul anilor ’60, L’année dernière à Marienbad şi un film din decada anilor
’90: On connaît la chanson.
Proiecțiile au loc în sala Aula Magna a Universității de Vest din Timișoara, după următorul program:
Marţi, 27 noiembrie – avanpremiere
14:30 Un monstre à Paris de Bibo Bergeron, animaţie – 1’22 – 2011, cu Mathieu Chedid, Vanessa
Paradis, Gad Elmaleh
17:00 Journal de France de Claudine Nougaret şi Raymond Depardon, documentar – 1’40 – 2012
19:00 Camille redouble de Noémie Lvovsky, premieră/comedie – 2’ – 2012, cu Noémie Lvovsky, Samir
Guesmi, Judith Chemla
Miercuri, 28 noiembrie – retrospectiva Alain Resnais
14:30 Cœurs, dragoste – 2′ – 2006, cu Sabine Azéma, Isabelle Carré, Laura Morante…
17:00 L’année dernière à Marienbad, dramă – 1’29 – 1961, cu Delphine Seyrig, Giorgio Albertazzi, Sacha
Pitoëff
19:00 On connaît la chanson, muzical – 2′ – 1997
Intrarea este liberă, în limita locurilor disponibile.
Catalin Dorian Florescu isi lanseaza la Timisoara cel mai nou roman
http://www.tion.ro/catalin-dorian-florescu-isi-lanseaza-la-timisoara-cel-mai-nou-roman/1210057
Cătălin Dorian Florescu, unul dintre cei mai apreciaţi şi mai
îndrăgiţi autori de expresie germană, şi-a început turneul în
România pentru promovarea celui mai recent roman al său,
“Jacob se hotărăşte să iubească”. Timişoara se află pe
itinerariul scriitorului, care va avea aici două întâlniri cu
cititorii, la Universitatea de Vest şi la Jazzissimo Lounge, în
Bastionul Cetăţii.
Varianta în română a cărţii a apărut recent în colecţia “Fiction
Ltd.” a Editurii Polirom – şi în ediţie digitală, în traducerea
Marianei Bărbulescu. Până în 10 decembrie 2012, autorul va
susţine lecturi publice din noua sa carte în Bucureşti, Timişoara, Cluj, Oradea şi Iaşi. La Timişoara, Cătălin Dorian
Florescu se va întâlni cu studenţii de la Litere joi, 29 noiembrie, la ora 14.30, Amfiteatrul A12, Facultatea de
Litere, Istorie şi Teologie, Universitatea de Vest din Timişoara (B-dul Vasile Pârvan nr. 4). În aceeaşi zi, de la ora
18, va avea loc o lectură din cartea “ Jacob se hotărăşte să iubească”, în Jazzissimo Lounge (Str. Hector, nr. 1,
Bastion).
“Romanul Jacob se hotărăşte să iubească (Jacob beschliesst zu lieben), apărut la prestigioasa editură germană
C.H. Beck şi desemnat “Cartea anului 2011” în Elveţia, a fost pentru mai multe luni bestseller în Elveţia şi s-a
vândut până în prezent în peste 50.000 de exemplare în spaţiul german. În valoare de 42.000 de franci, „Cartea
anului 2011” este decernat de Uniunea Editorilor şi a Librarilor din Ţara Cantoanelor şi este cel mai important
premiu care se acordă literaturii din Elveţia. Decernarea premiului a avut loc în data de 20 noiembrie 2011, în
cadrul Festivalului de Literatură de la Basel.
O carte despre viaţă şi suferinţă, unde istoria europeană şi poveştile personale se contopesc într-o mare epopee.
În Banat, un amestec de neamuri format din români, nemţi, francezi, sîrbi, unguri trăiesc împreună de secole.
Aici s-a inventat sistemul binelui făcut din iubire: „Încă nimeni nu refuzase vreodată să dea ajutor şi nu se
împotrivise vreodată acelui lucru care definea viaţa de aici: îndatorirea binelui făcut din iubire. Asta era datoria
faţă de ceilalţi. Datoria îi ţinea pe toţi împreună”. Aşadar, şi Jacob iubeşte – însă şi pentru că aşa îi stă în fire. El
îşi iubeşte mărunta viaţă, mizeră şi dură; învaţă să-şi iubească tatăl, care însă îl trădează mereu; le iubeşte pe
Katica, sîrboaica, şi pe Ramina, ţiganca cea grasă, însă una este ucisă şi cealaltă deportată. O poveste despre
duritate şi sărăcie, dar şi despre sensibilitate şi tandreţe, o poveste emoţionantă şi palpitantă în care iubirea
devine o artă a supravieţuirii”, dezvăluie promotorii evenimentului.
Jacob se hotărăşte să iubească (Jacob beschliesst zu lieben) este cel de-al cincilea roman al lui Cătălin Dorian
Florescu. Toate cărţile sale au apărut în traducere la Polirom: Vremea minunilor (2005), Drumul scurt spre casă
(2006), Maseurul orb (2007), Zaira (2009, 2010).
Rezidentiat 2012 Timisoara: Cea mai mare concurenta a fost la medicina dentara
http://www.opiniatimisoarei.ro/rezidentiat-2012-timisoara-cea-mai-mare-concurenta-a-fost-la-medicina-
dentara/26/11/2012
Examenul de Rezidentiat din Timisoara a mobilizat 558
de candidati la medicina generala, farmacie si medicina
dentara. Absolventii isi aleg locurile si posturile din
vestul tarii in urma rezultatelor de la examen.
Cea mai mare concurenta a fost inregistrata la Medicina
Dentara, unde au concurat 4 persoane pe un loc, spune
rectorul Universitatii de Medicina si Farmacie ”Victor
Babes” Timisoara Marius Raica.
La Farmacie, concurenta a fost de 2 candidati pe un loc,
iar Medicina Generala aproape 2.
Rectorul Marius Raica a precizat ca se asteapta ca in
urma examenului, la Timisoara, sa fie 500 de rezidenti.
”558 de absolventi de Medicina au sustinut examenul de Rezidentiat, la Timisoara, iar la medicina dentara au
fost patru concurenti pe un loc. Ne asteptam la 500 de rezidenti, in Timisoara, in urma acestui examen”, a
declarat Marius Raica.
Rezultatele examenului de Rezidentiat sunt de competenta Ministerului Sanatatii si vor fi furnizate electronic.
Data afisarii clasificarilor pe domenii, este anuntata pe paginile de internet ale universitatilor de medicina si
farmacie din Romania si pe site-ul www.rezidentiat.info.
Variante pentru studentii care n-au promovat Rezidentiatul
Tinerii care n-au promovat examenul de Rezidentiat sau cei care n-au reusit sa gaseasca posturi libere au cateva
optiuni. Prima o reprezinta pregatirea temeinica pentru examenul de anul viitor. Celelalte variante presupun
angajarea in domeniul medicinei. Absolventii care n-au trecut examenul se pot angaja in sectorul privat, dar sub
supravegherea unui specialist, fie ca este vorba despre farmacie, medicina dentara sau medicina generala. O alta
optiune o reprezinta companiile farmaceutice in cadrul carora pot lucra ca distribuitori de medicamente sau pe
alte posturi tehnice. Absolventii care n-au ocupat un post in urma examenului de Rezidentiat pot lucra si in
spitale, dar numai pe un post de asistent medical!
Maraton de lansări de carte la Facultatea de Jurnalism
http://ziuadecj.realitatea.net/eveniment/maraton-de-lansari-de-carte-la-facultatea-de-jurnalism--102192.html
Maraton de lansări de carte la Facultatea de Jurnalism a Universităţii "Babeş-Bolyai", mâine şi miercuri.
Primul dintre volume e lansat mâine la ora 11 şi e scris de Eliezer Palmor, este vorba de "Amintirile unui
diplomat". Volumul va fi prezentat de profesorii Vasile Boari, Ilie Rad şi Liviu Zăpârţan. Al doilea volum,
"Dezordinea de zi. Publicistică", e publicat de Ion Pop la editura Tribuna şi va fi prezentat la ora 14 de Cristian
Radu şi Ilie Rad.
În fine, al treilea volum este coordonat de profesorul Ilie Rad şi se referă la "Obiectivitatea în jurnalism", acesta
va fi lansat miercuri la ora 12.
Veste buna pentru universitatile iesene: se deblocheaza
finantarile pe fonduri POSDRU
http://www.bzi.ro/veste-buna-pentru-universitatile-
iesene-se-deblocheaza-finantarile-pe-fonduri-posdru-
329455
Dupa ce la inceputul acestui an, toate proiectele
derulate de institutiile de invatamant superior iesene
prin Programul Operational Sectorial - Dezvoltarea
Resurselor Umane au fost blocate, acestea se vor relua
in zilele urmatoare
Toate universitatile de stat iesene pot rasufla usurate. Dupa aproximativ un an, finantarile proiectelorderulate
prin Programul Operational Sectorial - Dezvoltarea Resurselor Umane (POSDRU) au fost stopate, acestea se
vor relua la inceputul lunii decembrie. "Este un moment de respiro pentru noi... Luni bune a trebuit sa le spun
doctoranzilor mei, alaturi de care lucrez in cercetare, ca trebuie sa se mutumeasca cu o bursa de doar cateva
sute de lei, pentru ca finantarea europeana a fost blocata si universitatea nu a mai putut sustine la infinit
proiectul doctoral. Sper ca, intr-un final, sa se deblocheze totul si sa se revina la finantarea normala", a spus un
cercetator de la Universitatea Alexandru Ioan Cuza (UAIC). Sute de tineri cercetatori au acuzat in repetate
randuri faptul ca sunt nevoiti sa-si primeasca bursele cu intarziere si drastic reduse. Pe de alta parte, institutiile
de invatamant superior au aratat ca situatia este cauzata tocmai de faptul ca Uniunea Europeana a sistat platile
POSDRU si din aceasta cauza doctoranzii au avut de suferit. "Intarzaierile la plata burselor doctoranzilor nostri in
cadrul proiectelor de studii doctorale cu finantare in cadrul POS DRU. Acestea sunt inca din luna aprilie a acestui
an si au la baza faptul ca a existat un blocaj in rambursarea banilor de catre Uniunea Europeana, situatie
generalizata la nivelul intregii tari. Noi am trimis cereri de rambursare catre institutiile abilitate pentru a le plati
tinerilor bursele. Speram ca in aceasta perioada, sa se rezolve problemele si ca doctoranzii sa-si primeasca si
bursele restante", arata, in acest context, prof. univ. dr. ing. Vasile Vintu, rectorul Universitatii de Agronomie.
Dincolo de toate acestea, oficialii statului roman au aratat recent ca, prin acceptarea corectiilor financiare si
indreptarea neregulilor constatate in perioada 2009-2011, luna viitoare pot fi reluate rambursarile pentru
POSDRU, precum si pentru programele de Dezvoltare Regionala si Mediu.
Topul celor mai bune 10 şcoli din Europa specializate în Administrarea Afacerilor
http://www.adevarul.ro/actualitate/social/educatie_mba_administrarea_afacerilor_0_817718485.html#
Franţa, Marea Britanie şi Spania au cele mai bune şcoli care oferă
programe de MBA (Administrarea Afacerilor), cel puţin din perspectiva
angajatorilor. Elveţia se laudă însă cu o instituţie care garantează cel
mai mare salariu după absolvire, de 125.000 de dolari, potrivit unui
top realizat de publicaţia "The Telegraph".
Te gândeşti să începi un master în Administrarea Afacerilor, aşa-
numitul MBA, în 2013? Publicaţia britanică „The Telegraph" propune
un top 10 al celor mai bune şcoli din Europa în acest domeniu.
1. INSEAD (Paris, Franţa) Franţa este prima în topul european al şcolilor care oferă programe de specializare în administrarea afacerilor.
Ea combină sondajul internaţional privind satisfacţia angajatorilor cu un scor excepţional de 702 la testele GMAT de admitere, cu doar un procent mai mare faţă de cel înregistrat la London Business School (LBS).
Sondajul internaţional privind angajatorii: 100 din 100 Salariul mediu după trei luni de la absolvire: 107.000 de dolari Media anilor de experienţă pentru a fi admis: 6 Studenţi de sex feminin: 33% Procentul studenţilor străini: 90%
2. London Business School - LBS(Londra, UK) LBS este şcoala de top din domeniul afacerilor din Marea Britanie.
Sondajul internaţional privind angajatorii: 100 din 100 Salariul mediu după trei luni de la absolvire: 113.000 de dolari Media anilor de experienţă pentru a fi admis: 5 Studenţi de sex feminin: 28% Procentul studenţilor străini: 89%
3. Said Business School, Universitatea Oxford (Oxford, UK) Oxford întrece Cambridge în ceea ce priveşte şcoala Administraţiei Afacerilor. Are însă cel mai mic procentaj al studenţilor de sex feminin din întreg topul.
Sondajul internaţional privind angajatorii: 99,8 din 100 Salariul mediu după trei luni de la absolvire: 101.000 de dolari Media anilor de experienţă pentru a fi admis: 6
Studenţi de sex feminin: 24% Procentul studenţilor străini: 95%
4. IESE Business School, University of Navarra (Barcelona & Madrid, Spania) IESE este cea mai bine cotată şcoală spaniolă de Administrare a Afacerilor şi are sedii atât în Barcelona, cât şi în Madrid.
Sondajul internaţional privind angajatorii: 99,7 din 100 Salariul mediu după trei luni de la absolvire: 111.000 de dolari Media anilor de experienţă pentru a fi admis: 4 Studenţi de sex feminin: 29% Procentul studenţilor străini: 80%
5. IE Business School (Madrid, Spania) IE este şcoala spaniolă cu cei mai mulţi studenţi din afară (89%) şi este cea mai prietenoasă cu sexul feminin (33%).
Sondajul internaţional privind angajatorii: 99,1 din 100 Salariul mediu după trei luni de la absolvire: 82.000 de dolari Media anilor de experienţă pentru a fi admis: 5 Studenţi de sex feminin: 33% Procentul studenţilor străini: 89%
6. SDA Bocconi School of Management (Milano, Italia) Şcoala italiană specializată în Administrarea Afacerilor este una dintre cele mai indulgente în ceea ce îi priveşte pe studenţii admişi.
Sondajul internaţional privind angajatorii: 98 din 100 Salariul mediu după trei luni de la absolvire: 93.000 de dolari Media anilor de experienţă pentru a fi admis: 5 Studenţi de sex feminin: 33% Procentul studenţilor străini: 67%
7. ESADE Business School (Barcelona, Spania) ESADE este una dintre cele trei şcoli din acest domeniu pe care Spania le are în topul european, pe lângă campusul din Buenos Aires.
Sondajul internaţional privind angajatorii: 97,4 din 100 Salariul mediu după trei luni de la absolvire: 89.000 de dolari Media anilor de experienţă pentru a fi admis: 5 Studenţi de sex feminin: 31% Procentul studenţilor străini: 84%
8. International Institute For Management Development - IMD(Lausanne, Elveţia) Unicul reprezentant al Elveţiei se mândreşte cu cel mai mare salariu mediu după cele trei luni de la absolvire, de 125.000 de dolari. Are, de asemenea, cei mai mulţi studenţi din afară.
Sondajul internaţional privind angajatorii: 96 din 100 Salariul mediu după trei luni de la absolvire: 125.000 de dolari Media anilor de experienţă pentru a fi admis: 7 Studenţi de sex feminin: 29% Procentul studenţilor străini: 97%
9. HEC Paris MBA (Paris, Franţa) Franţa are două şcoli de aceste gen în topul european. Elevii de la HEC au în medie un punctaj mai mare cu 690 de puncte la testul de admitere (GMAT) față de oricare altă şcoală de afaceri, exceptând primele trei.
Sondajul internaţional privind angajatorii: 93,1 din 100 Salariul mediu după trei luni de la absolvire: nu este disponibil Media anilor de experienţă pentru a fi admis: 6 Studenţi de sex feminin: 27% Procentul studenţilor străini: 85%
10. Judge Business School, Universitatea Cambridge (Cambridge, UK) Şcoala de Administrare a Afacerilor din cadrul Universităţii Cambridge are o vechime de şapte ani şi se bucură de o mare căutare în rândul celor care vor să urmeze o astfel de specializare, însă are un scor mai mic din parte angajatorilor.
Sondajul internaţional privind angajatorii: 92,8 din 100 Salariul mediu după trei luni de la absolvire: 94.000 de dolari Media anilor de experienţă pentru a fi admis: 7 Studenţi de sex feminin: 26% Procentul studenţilor străini: 94%