9

CUM TRAIESTI CU STIMULATORA trai cu Stimulator cardiac/pacemaker 17JanCum functioneaza inimaInima este un muschi care cantareste ceva mai putin decat jumatate de kilogram, de marimea pumnului.Inima pompeaza cca. 7000 l de sange in fiecare zi, furnizand celulelor organismului oxigen si substante nutritive.Inima are 4 camere principale care asigura functia de pompa. Fiecare dintre ele are pereti musculari care se contracta pentru a asigura circulatia sangelui. Grosimea peretilor musculari depinde de sarcina pe care fiecare camera o are de indeplinit. Ventriculul stang are cei mai grosi pereti, deoarece pompeaza cea mai mare cantitate de sange.A trai cu pacemakerDupa ce pacemaker-ul a fost implantat, in mod normal pacientul va putea sta in picioare in aceeasi zi.Incizia poate fi un pic neplacuta/incomoda pe parcursul procesului de vindecare dar incizia va disparea treptat.Pana cand rana se vindeca pacientul trebuie sa aiba grija cu miscarile bratului pe partea in care a fost implantant pacemaker-ul, astfel incat rana (incizia) sa nu revina. Incizia trebuie protejata de umiditate pentru a preveni infectia. Cand rana s-a vindecat complet pacientul va putea duce o viata activa normala.Ar trebui sa fie capabil sa faca tot ce isi doreste: sa conduca masina, dus, baie, innot, isi poate relua activitatea sexuala, poate munci, gradinarit, pescuit, vanatoare, ciclism.Pacientul trebuie sa colaboreze cu medicul curant si sa-i urmeze sfaturile. Reluarea activitatii normale te va ajuta sa te simti mai bine.Cateva informatii despre folosirea electronicelorPacientul trebuie sa informeze intotdeauna medicul curant sau personalul medical ca are pacemaker, astfel incat acestia isi vor lua masuri de precautie atunci cand trebuie sa foloseasca instrumente medicale electrice (ex: echipamente de taiere electronica/diatermi- indepartarea polipilor).Fizioterapeutul nu trebuie sa foloseasca ultrasunete in apropiere sau deasupra pacemakeru-lui, acesta se poate deteriora.Electrocasnicele de acasa (de ex: Tv, radio, prajitor, microunde, aspirator, masina de spalat haine/vase, uscator de par, aparat de barbierit, patura electrica, imprimanta, xerox) sunt inofensive pentru pacemaker.Cand esti in apropierea unor echipamente electromecanice puterice sau motoare cu aprindere (aparatul de sudura) pacemaker-ul poate interfera cu acestea. Aparatele defecte pot rareori sa interfereze cu pacemaker-ul dar efectele sunt tranzitorii.Echipamentele de control din aeroport nu va afecta stimulatorul cardiac, dar este posibil ca metalul din pacemaker sa declanseze alarma la sistemul de control.In cazul in care se intampla lucrul acesta va trebui sa informezi agentul de paza si sa-i arati certificatul de identificare a stimulatorului cardiac. Acestia sunt obisnuiti cu astfel de lucruri.Telefoanele mobile pot produce tulburari tranzitorii. Cu toate acestea pot fi folosite daca se mentine o distanta de minim 15 cm fata de pacemaker. Este indicat sa folositi urechea opusa atunci cand vorbiti la telefon si sa nu-l tineti in buzunarul de pe partea cu stimulatorul cardiac. Amintiti-va ca telefonul emite unde si atunci cand nu este folosit.Controlul stimulatorului cardiacSursa de energie a stimulatorului cardiac este o baterie, care este inchisa ermetic impreuna cu componentele acestui dispozitiv, intr-un recipient metalic.Stimulatorul este foarte fiabil si va functiona multi ani.Activitatea de viata a stimulatorului este in functie de model si de cat de frecvent stimuleaza inima. Durata de viata a bateriei variaza intre 5-15 ani. Stimulatorul se va controla regulat la centrul de care apartii. In primul an se fac controale frecvente, apoi la 1 an, pentru sistemele simple, controalele se pot face la 2-4 ani. Cu ajutorul aparatelor de control, medicul primeste informatii despre durata de viata a stimulatorului si in acelasi timp poate testa cablurile care duc la inima.Cand trebuie sa mergeti la controlPot fi multe semne fizice care sa ne indice ca stimulatorul nu functioneaza asa cum ar trebui. In multe cazuri revin simptomele avute inainte de implantarea stimulatorului.Va rog sa urmariti semnele si simptomele: respiratie dificila; ameteli; stari de lipotimie (lesin); stare de oboseala; umflarea membrelor inferioare; dureri in piept; palpitatii; sughit prelungit; semne de infectie cu piele rosie/sensibila la locul operatiei; stimulatorul cardiac straluceste prin piele.Daca unele dintre aceste simptome apar, ar trebui sa contactati medicul specialist.Intotdeauna trebuie sa aveti la dumneavoastra certificatul international al stimulatorului, care arata tipul si setarile folosite.Ce trebuie s faceti naintea implantului de stimulator cardiac?Adresai-v medicului dumneavoastr si intrebati-l ce medicamente aveti voie sa luati nainte de implantul stimulatorului cardiac. Medicul dumneavoastr v poate cere s nu mai luai anumite medicamente cu pana la cinci zile nainte de procedura. Dac avei diabet zaharat, intrebati medicul cum ar trebui s adaptati medicamentele pentru diabet zaharat. Nu mncati si nu beti nimic dupa miezul noptii in seara inainte de procedura. Dac trebuie s luai medicamente, luati-le doar cu o mic nghiitur de ap. Cnd ajungeti la spital, purtati haine confortabile, lasati toate bijuteriile i obiectele de valoare la domiciliu.Cum sunt implantate stimulatoarele cardiace?Stimulatoarele cardiace sunt implantate in dou moduri:Sonda la nivelul endocardului. Aceasta este tehnica cel mai frecvent utilizata, fiind realizat ntr-un laborator de electrofiziologie. Local, va fi injectat un anestezic local pentru a amorti zona. Se face o incizie n piept prin care sunt introduse cablurile i stimulatorul cardiac. Sonda stimulatorului se introduce prin incizie i apoi ntr-o ven, apoi este ghidata spre inima cu ajutorul aparatului de fluoroscopie. Vrful sondei se ataseaza la muschiul inimii, n timp ce cellalt capt al sondei (cablului) este ataat la generatorul de impulsuri si plasat ntr-un buzunar creat sub piele n partea superioara a pieptului.Sonda la nivelul epicardului. Aceast tehnic este mai frecvent utilizata la copii, fiind efectuat de ctre un chirurg. Se va efectua anestezie generala, iar dvs veti adormi. Chirurgul ataseaza vrful sondei la nivelul epicardului, n timp ce cellalt capt al cablului este ataat la generatorul de impulsuri si plasat ntr-un buzunar creat sub piele, n abdomen. Dei timpul de recuperare prin abordarea epicardial este mai mare dect pentru cealalta abordare, tehnicile minim invazive au permis scurtarea spitalizarii si o recuperare mult mai rapida.Medicul va stabili care metod de implantare a stimulatorului cardiac este cea mai buna pentru dumneavoastra.Ce se ntmpl n timpul implantului de stimulator cardiac?Implantul de stimulator endocardial dureaz aproximativ 1-2 ore. Iata o imagine de ansamblu a procedurii: Va veti intinde pe masa din sala de electrofiziologie si asistenta va prinde o linie intravenoas (IV) n bra sau in mn, pentru a putea primi medicamente i lichide n timpul procedurii. Vi se va da un medicament pentru a v relaxa, dar nu veti fi adormit. Asistenta v va conecta la mai multe monitoare. Monitoarele permit medicului i asistentei sa verifice ritmul cardiac, tensiunea arterial, precum i alte msurtori n timpul implantului de stimulator. n partea stng sau dreapt a pieptului veti fi ras si curatat cu un spun special. Campuri sterile sunt folosite pentru a v acoperi de la gt pn la picioare. O curea va fi pusa pe talie i brate pentru a preveni ca minile dvs sa intre n contact cu cmpul steril. Medicul va amorti pielea prin injectarea unui medicament anestezic local. Prima data vei simi o senzaie de arsur sau ciupit, apoi pielea va fi amortita. Odat ce se ntmpl acest lucru, se va face o incizie pentru a insera pacemaker i sondele. Putei simi o senzatie de tragere cand medicul va face un buzunar n esutul de sub piele pentru a plasa stimulatorul cardiac. Nu veti simti durere. Daca simtiti durere, anuntati. Dupa ce buzunarul a fost facut, medicul va introduce sondele prin abord venos si le va ghida in pozitie sub control fluoroscopic. Dup ce sondele sunt la locul lor, funcia lor este testata pentru a ne asigura ca pot crete frecventa inimii. Aceasta se numete stimulare i presupune furnizarea de cantiti mici de energie prin sonde la nivelul muschiului inimii. Acest lucru face ca inima sa se contracte. Este foarte important s-i spunei medicului dumneavoastr sau asistentei medicale orice simptome simtiti. Dup ce sondele sunt testate medicul le va conecta la stimulatorul cardiac si va determina frecventa stimulatorului cardiac i va face o serie de alte setri. Setrile finale ale stimulatorului cardiac se fac dup implant cu ajutorul unui dispozitiv special numit programator.Ce se ntmpl dup implantul de stimulator cardiac?Vei fi internat in spital peste noapte. Asistentele vor monitoriza ritmul cardiac i frecventa. n dimineaa de dup implant, veti face o radiografie toracica pentru a verifica daca sonda i stimulatorul cardiac se afl n poziia corect.Va va fi artat cum s aveti grij de zona unde a fost efectuata incizia. Pstrai zona curat i uscat. Dup cinci zile, veti putea face du. Uitati-va la incizie n fiecare zi pentru a v asigura c este in curs vindecare. Sunai medicul dumneavoastr dac observai: sngerare sau scurgeri de la nivelul inciziei; Deschidere crescut a inciziei; Roea, caldura n jurul inciziei; Creterea temperaturii corpului (febr sau frisoane).Setrile stimulatorului vor fi verificate inainte de a pleca de la spital.Vei primi o carte de identitate a stimulatorului pe care va scrie: tipul de stimulator cardiac i a sondelor, data implantului, numele medicului care a implantat stimulatorul. Aduceti aceasta carte a stimulatorului n cazul n care avei nevoie de asisten medical la un alt spital.Veti putea sa va miscati dupa procedura? Putei misca braul n mod normal, dup implantul de stimulatorul cardiac. Nu ridicati obiecte care cntresc mai mult de 10kg. Nu inei braele mai sus de nivelul umerilor timp de trei sptmni. Evitai activitile care necesit mpingere sau tragere obiecte grele, cum ar fi curatul zpezii sau tunderea peluzei. Timp de sase saptamani dupa procedura evitati sa jucati golf, tenis sau sa notati. ncercai s mergei ct mai mult posibil. Intrebati medicul cnd v putei relua activitile mai grele. Medicul v va spune cnd putei reveni la locul de munc, dar de obicei, n termen de o sptmn dup externare.Ar trebui s evit anumite dispozitive electrice dac am un stimulator cardiac? Pturile electrice i cuptoarele cu microunde pot fi folosite fara sa interfereze cu functia stimulatorului cardiac. Telefonul mobil ar trebui s fie utilizat pe partea opus a locului in care a fost implantat stimulatorul. Telefoanele mobile nu ar trebui s fie plasate direct pe piept sau pe aceeai parte ca i stimulatorul cardiac. Va trebui sa evitati cmpurile electrice sau magnetice puternice, cum ar fi: unele echipamente industriale; unde radio de intensitate ridicat (n apropierea generatoarelor de mari dimensiuni, centrale electrice, sau turnuri de transmisie radio). Nu faceti nicio investigatie care necesita rezonanta magnetica (RMN). Medicul sau asistenta va poate oferi mai multe informaii despre ce tipuri de echipamente pot interfera cu stimulatorul cardiac.Dac avei nelmuriri cu privire la locul dvs de munc sau anumite activiti, adresai-v medicului dumneavoastr.Ct timp va functiona stimulatorul cardiac?Un stimulator cardiac, de obicei, functioneaza apte pn la zece ani, n funcie de ct de des este folosit. Cnd bateria scade, stimulatorul cardiac va trebui s fie schimbat.Ct de des va trebui sa mergeti la control?O verificare completa a stimulatorului cardiac trebuie s se fac la ase sptmni dup implant. Se vor face ajustari ce vor prelungi durata de via a stimulatorul cardiac. Ulterior, stimulatorul cardiac ar trebui s fie verificat la fiecare trei lunipentru a evalua functia bateriei.

Cnd pacemaker propriu inimii tale, nodul sinusal, nu funcioneaz corect, inima ta poate bate prea lent, prea repede sau ntr-un ritm neregulat, in functie de American Heart Association. Un stimulator cardiac artificial funcioneaz cu baterie de a reglementa btile inimii. Dispozitivul poate fi temporar sau permanent. Un stimulator cardiac este format, de obicei, de un generator i fire care sunt conectate la inima ta. Plasament Un pacemaker permanent este implantat chirurgical sub piele i ataat la inima ta. Procedura de obicei dureaza aproximativ o ora. Cu toate c rmne treaz prin implantarea, vi se ofer un sedativ i durere medicaie. Medicul dumneavoastr poate folosi raze X pentru ndrumare n plasarea firelor n inima ta. Ai putea fi capabil de a merge acas a doua zi dup procedura de dumneavoastr. Operaiunea Un stimulator cardiac trimite impulsuri electrice la inima pentru a face bate n mod corespunztor. Stimulatorul simte dac inima ta bate peste un anumit nivel i se oprete. Cnd inimile voastre incetineste sub un anumit nivel, se pornete i ncepe s se plimbe din nou. O baterie stimulator cardiac tipic va dura apte la opt ani. Complicaiile Complicaiile pot aprea ca rezultat al interveniei chirurgicale de implantare. Acestea pot include sngerri, infecii i tulburri de ritm cardiac. A sczut (perforat) pulmonar, este o complicaie mai puin frecvent. Rareori, puncie de inima ta poate duce la sngerare n jurul inimii. Interferena Unele dispozitive electronice pot interfera cu funcionarea stimulatorului. Acestea includ sudare cu arc electric, echipamente, unele dispozitive medicale - n special cele care folosesc magnei, cum ar fi RMN - i echipamente grele. Telefoanele mobile nu interfera cu stimulatoarele cardiace, dar Drugs.com sugereaz c tu nu-l pstrai n apropierea stimulatorul cardiac. Cele mai multe dintre aparatele din casa ta, inclusiv cuptorul cu microunde, nu interfereaz cu funcionarea unui stimulator cardiac. Consideraii Tu ar trebui s o carte de identitate, care indic faptul c avei un stimulator cardiac i informeaz furnizorii de asistenta medicala pe care le au unul. Vizite regulate follow-up cu cardiologul sunt importante. Medicul dumneavoastr trebuie s se asigure c stimulatorul cardiac funcioneaz corect. Cele mai multe generatoare de pacemaker va dura timp de 10 ani sau mai mult. Stimulator cardiac implant, utilizare, explicatiiDe: bendo2 24 august 2011 In: Ce este?, Complicatii, Inima, Preventie, TratamentNumit si pacemaker, stimulatorul cardiac este un micut aparat electronic implantabil intr-un buzunar sub piele pe piept (sub clavicula) care are rolul de a prelua si normaliza frecventa cardiaca a inimii.Ce rol are un pacemaker cardiac?Acesta transmite inimii impulsuri cu frecventa de 72 pe minut, impunand astfel un ritm normal, regulat inimii.In mod normal centrul de comanda al inimii este nodul sinusal localizat in peretele atriului drept. Acesta transmite impulsuri electrice in atrii si la nivelul nodului atrio-ventricular (zona de joctiune intre atrii si ventricule), de unde prin fascicul lui hiss si reteaua purkinje se raspandeste catre miocardul (muschiul inimii) care se va contracta in ritmul impus de frecventa impulsurilor electrice (frecventa cardiaca).Frecventa cardiaca influenteaza direct debitul sangvin impins de inima ca si pompa.Vezi mai multe despre simptome in bolile de inima, cardiopatia ischemica, infarctul miocardic, insuficienta cardiaca, toate cauze si consecinte ale tulburarilor de ritm, de frecventa a inimii.Cum functioneaza si unde se implanteaza un stimulator cardiac?Pacemakerul cardiac cu functie de stimulator cardiac are circuite electronice intr-o carcasa metalica. Sursa de energie o costituie baterii miniaturale de litiu care au valabilitate intre 8 si 10 ani sau mai multi.Aparatul se implanteaza intr-un buzunar special creat sub piele pe piept, sub clavicula, sau in zona abdomenului. De ala aparat pleaca un electrod de stimulare care e avansat pe o vena pana la ventricolul drept. Acesta transporta impulsurile generate de aparat, le inlocuieste pe cele ale inimii si stimuleaza contractia muschilor inimii la o frecventa constanta si stabila de 72 de batai pe minut.Cand este nevoie de un pacemaker (stimulator cardiac)?Un stimulator cardiac se impune atunci cand bolnavul are de obicei un ritm propriu de emisie/transmisie a impulsurilor elecrice mai lent, frecventa cardiaca scazuta influentand direct debitul sangvin care ajunge din inima ca si pompa. De cele mai mute ori acuzele pacientilor care necesita pacemaker sunt reprezentate de ameteli, lipotimimi, sincope cand debitul scade brusc sau simptome progresive de insuficienta cardiaca (lipsa de aer, diminuarea capacitatii de efort).De asemenea este necesar un stimulator cardiac atunci cand centrul de comanda este prea lent (boala de nod sinusal), sau calea de conducere este intrerpta (blocuri atrioventriculare), sau aberanta, sau exista focare care transmit inimii ritmuri neregulate necontrolate, toate afectandu0i acestea functia corecta de pompa.O investigatie a ritmului cardiac pe 24h cu holter ekg este necesara inaintea deciziaei implantului.Ce trebuie sa stie purtatorul de pacemaker cardiac despre stilul de viata si complicatiile unui peacemaker cardiac?Mortalitatea oamenilor de inima cu aritmii sau ritm lent scade prin rezolvarea acestei probleme de pacemaker, dar boala de inima care a produs acest ritm lent inimii isi pastreaza mortalitatea si trebuie tratata in continuare (exemplu infarctul miocardic). Tratamentele medicale pentru alte boli sau interventiile chirurgicale, se vor efectua, fara contraindicatii.Un pacemaker cardiac nu este influentat de calatoriile cu avionul, controalele din aeroporturi, cu masina, efortul fizic, radiografii, televizor sau aparate electrice. In schimb poate sa fie influentat de electrocauterul utilizat in operatiile chirurgicale sau aparate care emit microunde, este contraindicat RMN-ul ca metoda de diagnmostic, si este bine ca telefonul mobil sa se tina la distanta mai mare de 15 cm fata de implant.Se intampla extrem de rar ca un stimulator cardiac sa se defecteze. Defectiuni posibile: rarirea ritmului, deplasarea sau ruptura electrodului, epuizarea bateriilor. Pot sa mai apara mici contracturi musculare sau iritatii ale pielii in zona unde s-a efectuat implantul de stimultor cardiac.Marea majoritate de purtatori de pacemaker (stimulator cardiac) traiesc fara acuze din partea aparatului.

Stimulatoarele cardiaceDe: bendo 22 septembrie 2014 In: InimaImplantul de stimulator cardiac (pacemaker) sau cardiostimularea este utilizat in tratementul bradiaritmiilor i a simptomatologiei de tip sincop. O bradiaritmie reprezint orice tulburare de ritm sau de conducere la nivelul inimii i care are drept consecin o frecven cardiac sczut. In plan clinic o bradiaritmie se poate manifesta prin simptome precum: ameeli, scderea toleranei la efort, oboseal accentuat, sincop. Sincopa reprezint o pierdere temporar, de scurt durat a strii de contien de cauz cardiac, vascular, neurologic. Nu exist tratament medicamentos eficient pentru bradiaritmii sau sincopele de cauz cardio-vascular, singura soluie terapeutic eficient este implantul de stimulator cardiac.Indicaiile absolute pentru implantul de pacemaker includ urmtoarele patologii: disfuncie de nod sinusal, bloc atrioventricular complet, bradicardie sinusal simptomatic, disfuncie de nod sinusal insoit de fibrilaie atrial, incompeten cronotrop, sindromul de QT lung, hiperreflexivitate sinocarotidiana. Exist i indicaii relative pentru cardiostimulare, precum i ghiduri actualizate care recomand diferite clase de indicaii in funcie de patologia cardiac. Este important ins de reinut c indicaia de implant de stimulator cardiac trebuie fcut de ctre medicul curant, individualizat pentru fiecare pacient innd cont de ghidurile actuale, dar i de simptomatologia pacientului i de prezena altor patologii suplimentare. Contraindicatii pentru implant de pacemaker au pacientii cu infectie bacteriana localizata la nivelul locului de implant, sau infectie bacteriana sistemica, tulburari de coagulare sau tratament anticoagulant eficient (contraindicatie relativa se va opri tratamentul anticoagulant in perioada necesara implantului).Stimulatorul cardiac este o baterie miniaturizar care se implanteaz la nivelul unui buzunar subcutant de obicei sub clavicula stng, i care prin intermediul uneia sau mai multor sonde de stimulare transmite impulsuri electrice la nivelul cordului. Un stimulator cardiac are urmtoarele componente: generatorul de puls conine circuite electronice cu activitate de pacing i sensing. In funcie de caz pot detecta ritmul inimii i moduleaz activitatea de stimulare. bateria de obicei cu o durat de via cuprins intre 7 i 12 ani. sondele conduc curentul electric de la generatorul de puls la electrodul din vrful sondei care se afl intracardiac, i apoi la nivelul miocardului atrial sau ventricular determinnd contracia. Sondele pot fi bipolare cnd ambii electrozi se afl pe traiectul sondei la mic distan unul fa de celalalt, sau unipolare cnd unul dintre electrozi se afl in vrful sondei iar cellalt este reprezentat de cutia generatorului de puls.Pacemakerele sunt codate prin litere, fiecare liter avnd o anumit semnificaie: prima liter arat cavitatea cardiac in care se realizeaz acitivitatea de stimulare (pacing) i poate fi V pentru ventricul, A pentru atriu sau D (dual) pentru ambele caviti. a doua liter arat cavitatea in care se face sensingul, funcia prin care stimulatorul sesizeaz activitatea spontan a inimii. De exemplu litera V semnific sensing ventricular. a treia litera reprezint modul de rspuns al pacemakerului ca urmare a sesizrii activitii cardiace intrinseci, de exemplu I pentru inhibiare sau T pentru declanare (triggering) a patra liter arat dac stimulatorul are capacitatea de a-i adapta frecvena in funie de activitatea fizic a pacientului. Se utilizeaza litera R (de la rate response). a cincea liter poate defini activitarea antitahicardic a pacemakerului, daca aceast funcie exist.Spre exemplu un stimulator cardiac clasificat VVIR indeplinete urmtoarele funcii: detect activitatea ventricular a cordului, realizeaz pacing tot la nivelul ventricului, este inhibat de activitatea spontan a ventriculului i are funcie de adaptare a frecvenei cardiace la efort.Stimulatoarele cardiace pot fi pentru uz temporar (in situaii de urgen bradicardii acute cu anse sigure de remisiune, sau in perioada de atepare pn se realizeaz cardiostimularea definitiv) sau permanente, implantabile. In cazul unui stimulator temporar, sonda de stimulare se implanteaz intracardiac prin puncie vascular (de obicei vena jugulara) iar bateria stimulatorului este extern, ataat sondelor; aceasta trebuie meninut lang corpul pacientul i ct mai puin mobilizat.Implantul de stimulator cardiac este efectuat de ctre cardiologul intervenionist in laboratorul de electrofiziologie. Cel mai frecvent stimulatorul se implanteaz intr-un buzunar subcutanat la nivel subclavicular stng pre sau sub muschiul pectoral. Spre exemplu aceast tehnic presupune urmtoarele etape: se puncioneaz vena subclavicular stng, sau se descoper vena cefalic (aferent venei subclaviculare), se introduce sonda sau sondele de stimulare pe cale endovenoas pan la nivel intracardiac. Sondele de stimulare pot fi cu fixare pasiv la nivelul endocardului, sau cu fixare activ prin intermediul unui surub la nivel endomiocardului cavitaii respective. Ulterior adiacent locului de puncie venoas se creaz un buzunar subcutanat in care se plaseaz stimulatorul, se sutureaz incizia i se aplic un pansament compresiv. Aceast procedur se realizeaz sub anestezie local (pacientul nu va fi adormit) i utiliznd fluoroscopie, o tehnic imagistic ce folosete raze X i permite vizualizarea in timp real a cordului, pe msur ce sunt introduse sondele de stimulare i este plasat pacemakerul. Tehnica de implantare difer in funcie de operator, de anatomia fiecrui pacient, precum i de ali factori tehnici. De exemplu stimulatorul poate fi poziionat la nivel abdominal, sau sondele de stimulare pot fi fixate pe suprafata epicardului (foia extern a cordului) i nu intracardiac.Alegerea tipului de stimulator cardiac este dictat de patologia pentru care s-a realizat implantul. In mare parte stimulatoarele sunt uni sau bicamerale (cu una sau 2 sonde), dar exist si stimulatoare triplu camerale utilizate in terapia de resincronizare cardiaca. Cele mai utilizare tipuri de stimulatoare cardiace sunt urmtoarele: VVI cel mai simplu mod de stimulare unicameral la nivelul ventriculului drept. Acest tip de stimulator nu asigur activitatea sincron a atriilor cu ventriculii, i nici a ventricului stang cu cel drept i creaz riscul de apariiei a sindromului de pacemaker i a fibrilaiei atriale. Practic modul VVI ar trebui recomandat pacienilor cu fibrilaie atrial cronic i care eventual nu au activitate fizic sau prezint bloc atrioventricular intermitent. Pentru toti ceilalti se recomand utilizarea modului VVIR cu adaptarea frecventei cardiace la efort. AAI este un tip de cardiostimulare la nivelul etajului atrial, fiind recomandat la pacienii cu bradicardii sinusale sau bloc sinoatrial, la care funcia de conducere atrioventricular este pstrat. VDD acest tip de stimulator utilizeaz o singur sond pe care sunt situai doi electrozi, la nivel atrial cu functie de sensing, i la nivel ventricular cu functie de sensing si pacing. Poate fi folosit pentru pacienii cu blocuri atrioventriculare dar cu funcie normal a nodului sinusal. Are avantajele de a pstra sincronismul atrioventricular i permite adaptarea frecventei la efort fizic. DDD are funcie de sensing i pacing dual/ bicameral, iar pentru pacienii cu insuficient cronotrop (frecventa cardiac a inimii nu crete suficient de mult la efort) este utilizat DDDR.Stimulatoarele cardiace au opiunea de a fi programate i interogate (verificate) utiliznd programatoare specifice fiecrui productor. Acestea permit schimbarea modului de stimulare i detectie, schimbarea parametrilor stimulatorului, interogarea timpului de viata (valabilitatea bateriei). In cazul in care interogarea stimulatorului indic timp de viata epuizat este necesar o noua intervenie pentru schimbarea bateriei (de obicei se pastreaz sonda sau sondele de stimulare plasate intracardiac, si se inlocuieste doar bateria stimulatorului de la nivelul buzunarului subcutanat).Pacientul purttor de stimulator cardiac trebuie s aib in vedere nite reguli de conduit medical, dar i legate activitatea cotidian astfel inct s asigure buna funcionare a stimulatorului: Necesitatea controalelor medicale periodice: la o saptaman pentru scoaterea firelor de sutura de la nivelul buzunarului stimulatorului, la o lun pentru trecerea stimulatorului pe un mod de functionare mai economic, la 3 luni, i ulterior din 6 in 6 luni pentru interogarea stimulatorului. Evitarea suprasolicitrii grupelor musculare aflate in vecinatatea lojei stimulatorului (risc de deschidere a buzunarului subcutanat si exteriorizarea bateriei stimulatorului). Cunoaterea si evitarea posibilelor interferente pe care stimulatorul le poate avea cu diverse campuri electromagnetice existente in atmosfera cotidiana: de la statii de emisie receptie cu putere mare la echipamente de electrofiziologie sau electroterapie chirurgicala pana la aparatura casnica ce determina campuri electromagnetice. Este permis clatoria cu avionul, utilizarea telefonoalor mobile, trecerea prin aparatele de securitate din aeroporturi, utilizarea cuptoarelor cu microunde. Aceste specificatii difera in functie de tipul de aparat utilizat, si de obicei sunt trecute in manualul de instructiuni al fiecarui stimulator. Pentru fiecare pacient implantat este necesar acordarea unui carnet de purtator de stimulator cardiac, care sa specifice numele apartinatorului, numele cardiologului care a efectuat procedura, tipul de aparat utilizat, data la care s-a realizat procedura, i indicatia pentru care s-a realizat implantul de stimulator. Acest carnet devine un fel de buletin medical al pacientului, pe care ulterior il va prezenta la fiecare control medical.Pacienii purttori de stimulator cardiac au contraindicatie in efectuatea investigaiei radiologice denumit rezonanta magnetic nuclear (MRI). Totui aceast contraindicaie nu este absolut, i ca in cazul oricrei alte proceduri medicale, trebuie avut in vedere raportul risc beneficiu. Din 2011 exist dispozitive de cardiostimulare implantabile care permit realizarea in siguranta a acestei investigatii MRI safe pacemakers.Complicaiile cardiostimulrii permanentente pot fi legate de: Momentul implantului i evoluia postoperatorie: pneumotorace: prin lezarea plamanului i acumularea de aer in spatiu pleural. In functie de severitate poate necesita doar simpla supravechere medicala, sau aspiratie prin ac, plasarea unui tub de drenaj toracic. hematoame: acumulare de sange la nivelul buzunarului subcutanat, necesita supraveghere medicala i uneori drenare. exteriorizarea stimulatorului din buzunarul subcutanat prin desfacerea firelor de sutura, este o complicatie rara, necesita schimbarea bateriei stimulatorului si administrare sistemica de antibiotice. tromboza venoas asociata implantului: se prezinta ca edem unilateral ai bratului i necesita elevatia bratului si tratament cu anticoagulante. dislocarea sondelor: survine de obicei in a 2a zi post implant, i poate fi diagnosticat pe radiografia toracic; prezinta risc de aritmii maligne. Infectie postoperatorie la nivelul buzunarului subcutanat, endocardita (incidenta acestor infectii a scazut mult prin utilizarea terapiei antibiotice pre si postoperatori) Malfuncia de stimulator: deficit de sensing: lipsa de sesizare a activitatii spontane cardiace deficit de pacing: lipsa de raspuns atrial sau ventricular pacing eratic: neregulat sau mai rapid decat cel normal sindromul de pacemaker: apare de obice la pacientii cu implant de stimulator cardiac unicameral la nivelul ventriculului drept, sau la pacientii cu stimulare bicamerala la care nu sunt setati corespunzator parametrii de stimulare. Se datoreaza aparitiei in timp a unei desincronizari intre contractia atriala si cea ventriculara. Sindromul poate fi asimptomatic sau pacientul poate prezenta simptome precum: pulsatii la nivelul gatului, ameteli, sincopa, tahicardie, hipotensiune, edeme periferice. Nu exista tratament medicamentos, dar sindromul se remite prin corectarea disincronismului atrioventricular ( se upgradeaza stimulatorul unicameral la un stimulator bicameral, sau se modifica parametrii de stimulare, detectie) sindromul twiddler: se datoreaza manipularii excesive de catre pacient a stimulatorului la nivelul buzunarului subcutanat ce are drept consecinte dizlocarea sondelor de stimulare, fractura de sonda, stimulare eronata. Are o incidenta rara.Important de retinut, pacientii purtatori de stimulator cardiac nu au contraindicatie in ceea ce priveste manevrele de resuscitare cardio-respiratorie sau de defibrilare cardiaca.

Suferi de tulburari ale ritmului cardiac si medicul tocmai te-a anuntat ca va trebui sa porti un pacemaker pentru tot restul vietii? Nu te panica! Operatia este una usoara si vei putea duce o existenta normala cu acest implant.

O operatie nu este niciodata lipsita de importanta, insa nu trebuie sa te nelinistesti. Anestezia este locala, implantarea pacemaker-ului dureaza cam o ora, iar spitalizarea tine doar o zi sau doua. Inainte de a te lasa sa pleci acasa, cardiologul se va asigura ca aparatul este bine reglat si iti va explica si cum functioneaza.

Atentie la unde!

Odata intoarsa acasa, dupa ce te vei odihni ca dupa operatie, te vei putea intoarce la obiceiurile tale anterioare. Va fi chiar mai bine decat inainte, deoarece inima n-o va mai lua la trap. Nimic nu-ti este interzis, dar trebuie sa iei anumite precautii, deoarece undele electrice iti pot perturba aparatul.

Telefoanele mobile nu sunt interzise. Totusi, este recomandat sa tii mobilul la distanta de pacemaker, si sa vorbesti la urechea opusa partii in care este implantat aparatul.

Atentie: aragazele electrice (sau cu inductie) pot crea interferente cu stimulatorul cardiac. Tine-te la minim 2 metri distanta de ele! Nu va fi usor sa gatesti in conditiile astea, de aceea va trebui sa lasi pe altcineva sa se ocupe cu masa in familie sau sa-ti iei un aragaz normal.

Portile de securitate ale aeroporturilor nu sunt foarte periculoase pentru aparatul tau, dar poti sa le faci sa sune cand treci pe sub ele. Pe cat posibil, evita-le! Acelasi lucru este valabil si pentru bipaitoarele magazinelor. Anunta personalul cand este cazul!

Este total interzis sa faci anumite examene medicale, cum ar fi rezonanta magnetica nucleara (tomografii). Aceste aparate pot sa-ti deregleze complet pacemaker-ul. De aceea, nu uita sa mentionezi personalului medical ca esti purtatoare de pacemaker.

Evita sa te gasesti in proximitatea unei statii radar. Aceste unde pot sa provoace interferente.

In afara de unde, mai sunt necesare si alte cateva precautii:

Uita de sporturile violente, in timpul carora se poate sa primesti lovituri. Daca pacemaker-ul este atins sau deplasat, el se poate deprograma.

De asemenea, si unele miscri ale bratelor sunt interzise. Trebuie sa eviti sa le ridici deasupra capului. Uita deci de schimbarea becului!

Ce urmeaza?

In primul an, va trebui sa te prezinti la cardiolog de mai multe ori pentru controale; apoi, unul sau doua controale pe an vor fi de ajuns. Cardiologul va verifica daca totul functioneaza bine si va culege datele inregistrate de aparat de la ultima vizita. Aceste informatii vor fi o adevarata mina de aur pentru cardiolog, care va sti astfel sa-ti regleze cat mai bine aparatul.

La finele a cativa ani, se va pune problema schimbarii bateriei de litiu a pacemaker-ului, baterie care ii permite aparatului sa functioneze non-stop. Durata de viata a bateriei se situeaza in general intre 7 si 12 ani. Cu ceva timp inainte, controalele vor deveni mai frecvente si cardiologul iti va propune o data pentru operatia de schimbare a bateriei. Interventia este de asemenea una usoara, iar internarea nu dureaza de obicei decat o zi.

Stimulator cardiac implant, utilizare, explicatiiDe: bendo2 24 august 2011 In: Ce este?, Complicatii, Inima, Preventie, TratamentNumit si pacemaker, stimulatorul cardiac este un micut aparat electronic implantabil intr-un buzunar sub piele pe piept (sub clavicula) care are rolul de a prelua si normaliza frecventa cardiaca a inimii.Ce rol are un pacemaker cardiac?Acesta transmite inimii impulsuri cu frecventa de 72 pe minut, impunand astfel un ritm normal, regulat inimii.In mod normal centrul de comanda al inimii este nodul sinusal localizat in peretele atriului drept. Acesta transmite impulsuri electrice in atrii si la nivelul nodului atrio-ventricular (zona de joctiune intre atrii si ventricule), de unde prin fascicul lui hiss si reteaua purkinje se raspandeste catre miocardul (muschiul inimii) care se va contracta in ritmul impus de frecventa impulsurilor electrice (frecventa cardiaca).Frecventa cardiaca influenteaza direct debitul sangvin impins de inima ca si pompa.Vezi mai multe despre simptome in bolile de inima, cardiopatia ischemica, infarctul miocardic, insuficienta cardiaca, toate cauze si consecinte ale tulburarilor de ritm, de frecventa a inimii.Cum functioneaza si unde se implanteaza un stimulator cardiac?Pacemakerul cardiac cu functie de stimulator cardiac are circuite electronice intr-o carcasa metalica. Sursa de energie o costituie baterii miniaturale de litiu care au valabilitate intre 8 si 10 ani sau mai multi.Aparatul se implanteaza intr-un buzunar special creat sub piele pe piept, sub clavicula, sau in zona abdomenului. De ala aparat pleaca un electrod de stimulare care e avansat pe o vena pana la ventricolul drept. Acesta transporta impulsurile generate de aparat, le inlocuieste pe cele ale inimii si stimuleaza contractia muschilor inimii la o frecventa constanta si stabila de 72 de batai pe minut.Cand este nevoie de un pacemaker (stimulator cardiac)?Un stimulator cardiac se impune atunci cand bolnavul are de obicei un ritm propriu de emisie/transmisie a impulsurilor elecrice mai lent, frecventa cardiaca scazuta influentand direct debitul sangvin care ajunge din inima ca si pompa. De cele mai mute ori acuzele pacientilor care necesita pacemaker sunt reprezentate de ameteli, lipotimimi, sincope cand debitul scade brusc sau simptome progresive de insuficienta cardiaca (lipsa de aer, diminuarea capacitatii de efort).De asemenea este necesar un stimulator cardiac atunci cand centrul de comanda este prea lent (boala de nod sinusal), sau calea de conducere este intrerpta (blocuri atrioventriculare), sau aberanta, sau exista focare care transmit inimii ritmuri neregulate necontrolate, toate afectandu0i acestea functia corecta de pompa.O investigatie a ritmului cardiac pe 24h cu holter ekg este necesara inaintea deciziaei implantului.Ce trebuie sa stie purtatorul de pacemaker cardiac despre stilul de viata si complicatiile unui peacemaker cardiac?Mortalitatea oamenilor de inima cu aritmii sau ritm lent scade prin rezolvarea acestei probleme de pacemaker, dar boala de inima care a produs acest ritm lent inimii isi pastreaza mortalitatea si trebuie tratata in continuare (exemplu infarctul miocardic). Tratamentele medicale pentru alte boli sau interventiile chirurgicale, se vor efectua, fara contraindicatii.Un pacemaker cardiac nu este influentat de calatoriile cu avionul, controalele din aeroporturi, cu masina, efortul fizic, radiografii, televizor sau aparate electrice. In schimb poate sa fie influentat de electrocauterul utilizat in operatiile chirurgicale sau aparate care emit microunde, este contraindicat RMN-ul ca metoda de diagnmostic, si este bine ca telefonul mobil sa se tina la distanta mai mare de 15 cm fata de implant.Se intampla extrem de rar ca un stimulator cardiac sa se defecteze. Defectiuni posibile: rarirea ritmului, deplasarea sau ruptura electrodului, epuizarea bateriilor. Pot sa mai apara mici contracturi musculare sau iritatii ale pielii in zona unde s-a efectuat implantul de stimultor cardiac.Marea majoritate de purtatori de pacemaker (stimulator cardiac) traiesc fara acuze din partea aparatului.

Cine merge mai repede triete mai mult. Vezi de ce!de Florin Badescu tire Foto (1) Comentarii (0)Felul n care merg persoanele n vrst de peste 65 de ani pare s fie asociat cu longevitatea acestora, potrivit unui studiu efectuate pe un grup de voluntari americani, ce a fost publicat mari n revista Journal of the American Medical Association (JAMA). tiin-Sntate Rusia abandoneaz pe orbit un vehicul spaial care trebuia s aprovizioneze ISS10:15 STUDIU: Un cocktail de medicamente a fcut s dispar un melanom metastazat n doar trei sptmni17:50 STUDIU: Depresia modific structura ADN-ului uman i ar putea declana mbtrnirea prematur 15:45 CASMB: Numrul cererilor pentru cardul de sntate a crescut de cinci ori n ultimele zile 15:42 Un vehicul spaial rusesc orbiteaz necontrolat Terra si se va PRBUI dac Roscosmos nu va reui restabilirea controlului - VIDEO15:20

Cine merge mai repede triete mai mult (Imagine: Thomas Dan/Mediafax Foto)n urma unor calcule, autorii studiului au ajuns la concluzia csperana de via normal ateptat la o vrst dat ncepe screasc pentru ambele sexe dac viteza de deplasare a persoanei depete un metru pe secund. Viteza medie de deplasare a participanilor a fost de 0,92 metri pe secund.Acest studiu a fost realizat pe baza unor date culese n perioada 1985 - 2000 de la 34.485 de persoane - din care 80% erau caucazieni i 59,6% erau femei - a cror vrst medie era de 73,5 ani.Cercettorii americani au constatat c maniera de a merge a voluntarilor este asociat cu diferenele nregistrate n ceea ce privete probabilitatea de supravieuire, aceast asociere fiind valabil indiferent de vrsta i sexul voluntarilor.Studiul a fost coordonat de medicul Stephanie Studenski de la Universitatea din Pittsburgh din statul american Pennsylvania. Felul n care merge o persoan este un indicator pentru longevitate la fel de bun ca ceilali factori de risc precum vrsta, sexul, utilizarea unui stimulator cardiac, existena unor boli cronice, trecutul de fumtor, indicele de mas corporal i tensiunea arterial.Mai muli factori ar putea explica motivul pentru care viteza de mers a unei persoane n vrst este un bun indicator ce poate prezice numrul de ani pe care-i mai are de trit acea persoan."Mersul necesit energie, un control al micrilor i pune la lucru mai multe organe - inima, plmnii, sistemul nervos, circulator i cel muscular", au declarat autorii studiului. Un mers mai ncet ar putea fi un semn al deteriorrii felului n care funcioneaz aceste organe i sisteme.Cind inima are nevoie de un ajutor : pacemakerulPosted on vineri/20/martie/2009 by drweather De multe ori inima este comparata cu o pompa.Mi se pare o comparatie mai exacta aceeea cu un motor:un sistem de aprindere declansat de o bujie care ,odata declansat,pune in miscare pistonul.In cazul inimii,pistonul este muschiul inimii,miocardul,a carui contractie est edeclansata de un impuls electric ce pleaca dintr-un mic punct (situat in peretele atriului drept,punct numit nodul sinusal)

In cazul motorului arderea sau proasta functionare a bujiilor poate sa duca la oprirea motorului,chiar daca pistoanele sint intacte.Exact asta se intimpla si cu inima in cazul ca acea sursa de impulsuri electrice nu mai functioneaza sau functioneaza aiurea.Asa se explica de ce unii tineri cu inima perfect sanatoasa(de pilda sportivii) mor brusc si dintr-odata aparent fara motiv.Tot asa se explica de ceea ce vedeti prin filmele cu doctori din urgenta,cind toti sar gramada pe un pacient cu inima oprita : ii aplica socuri electrice,tocmai in ideea de a ii reporni bujia defecta.Aceste socuri sint cu efect atunci cind pistoanele motorului ,adica muschiul inimii,sint intacte,deci la pacienti cu virste relativ tinere.Cind motorul insusi e uzat , la batrini,chiar si cu bujiile noi nu mai poti face nimic. Geaba dorinta daca nema putirinta , cum ar zice un intelept.Aceasta bujie insa se poate defecta si treptat,motorul cardiac incetinind treptat inainte de a se opri de tot (treptat insemnind luni de zile,poate ani).Iar daca motorul merge prost,caroseria care este,desigur,corpul omului,oboseste,se simte rau,sufla greu si pin al aurma,desigur,da coltu.Asta chiar daca muschiul inimii e cit de cit bun si ar maiputea trai inca 10-20 de ani.Aici intram in miezul problemei :pacamakerul sau stimulatorul cardiac.Cred ca ,din cite am discutat pina aici iti dai singur seama cam cu ce se maninca acesta scula : in principiu e un mic electrod care produce ritmic impulsuri electrice,asadar scintei care sa puna in functiune motorasul cardiac.Acest ae principiul.Tehnic e nevoie si de o baterie pentru a alimenta electrodulsi,desigur,si de niste sirme care sa conecteze aceste parti (bateria si electrodul) Iata in figura de mai jos cum arata un asemenea aparat :

Chestia metalica din mijloc e bateria,iar la capatul sirmei ce pleaca de la baterie se afla electrodul.Simplu,nu ?Cind e nevoie de un astfel de stimulator ?Pai in principiu sint doua situatii Am aratat mai sus ca bujia inimii se cheama nos sinusal,Exista o seama de boli cu cuvintul sinusal in nume (boala de nod sinusal.bradicardie sinusala) care semnifica proasta funcionare a acestei structuridaca scinteiase produce dar ea nu ajunge cum trebuie la piston,se cheama ca s-a produs un blocaj.e cazul cohortei de boli ce contin in numele lor sintagma bloc (bloc atrio-ventricular.bloc total)In ce consta operatia :bateria se plaseaza undeva in stinga pieptului,chiar sub piele.Sirma se introduce intr-un vas de singe care pleaca de la inima, si,prin acest vas este impinsa pina la inima si cind virful sirmei,adica electrodul, ajunge in contact cu miocardul (peretele inimii) . totul e gata.Operatia dureaza cam o oara si se face de obicei cu anestezie locala (NU esti adormit).In poza de jos vedeti cam care e traseul sirmei

iar mai jos vedeti cum arata totul la incheierea operatiei

La final sa mai punctez citeva idei despre pacemakereNU fac zgomot.Un alt gen de operatie (schimbarea de valve) se termina cu introducerea unr dispozitive care clickaie la fiecare bataiebateria tine cam 5-7 ani dupa care trebuie schimbatapentru ca singele sa nu se depuna pe sirma si sa formeze cheaguri ti se va recomanda sa iei TOATA VIATA un medicament (sintron,trombostop.) care subtiaza singele.pacemakerul e un dispozitiv electric si e sensibil la unde electromagnetice.Nu intru in detalii tehnice,sint mai multe tipuri de pacemakere,fiecare cu caracteristicile lui.E bine sa intrebi medicul care ti l-a instalat ce dispozitive sa tii departe de tine (celularedispozitive medicale.)Inchei cu o mostra de haz de necaz

Stimulatorul cardiac regleaz btile inimii9 aprilie 2010, 18:20 de adevarulDevino fanAdaug aceast persoan n comunitatea ta i fii la curent cu activitatea sa din site.Salveaz n arhiv Adaug un articol, blog, video sau o galerie foto n "Arhiva mea" folosind opiunea Citesc mai trziu.download pdf Creeaz PDF print article Printeaz articolul

0(0 voturi)cuvinte cheie: stimulator cardiac batai inima sfaturi ritm cardiac rmn0 comentarii 0share 0inShare Top of FormAboneaza-te la newsletterAbonare Bottom of FormPentru funcionarea normal a inimii, n unele cazuri este nevoie de folosirea unui dispozitiv, numit stimulator cardiac. Acesta mbuntete viaa celui care l poart, dar impune i unele precauii.tiri pe aceeai tem Puine firme de specialitate fac RMN-uri complete Cum l ajui s treac peste decesul unui bunic 5 lucruri care fac iubirea s dureze

Stimulatorul cardiac, cunoscut i sub numele de pacemaker, este recomandat persoanelor cu anumite afeciuni ale inimii, precum tulburrile de ritm cardiac.

Astfel, aparatul este indicat celor a cror inim bate prea lent (bradicardie), boal care poate da oboseal accentuat, ameeli i chiar stri de lein. Afeciunea apare din cauza lipsei de irigare corespunztoare la nivel cerebral, ceea ce duce la ncetinirea ritmului cardiac.

Normalizeaz impulsurile

Stimulatorul cardiac regleaz impulsurile electrice necesare pentru funcionarea corect a inimii. Se monteaz numai de ctre medicul cardiolog, iar intervenia se efectueaz sub anestezie i const ntr-o mic incizie n partea superioar a pieptului, prin care dispozitivul este implantat sub piele. Procedura dureaz n jur de 45 de minute i este bine suportat. Este posibil ca n zona inciziei s apar un disconfort, care va disprea treptat.

Necesit monitorizare

Este important ca starea de sntate a fiecrui purttor de stimulator cardiac s fie monitorizat n permanen. Medicul va evalua funcionalitatea stimulatorului cardiac, inclusiv valabilitatea bateriilor acestuia.

Se impune vizita de urgen la medic dac pacientul are dificulti de respiraie, dac ameete, dac are palpitaii sau dureri n piept. Roeaa la locul implantului nsoit de febr poate fi semn de infecie, situaie n care trebuie anunat medicul. La fel i n cazul n care se produc contracii musculare n jurul stimulatorului.

Ce precauii sunt necesare

Stimulatorul mbuntete considerabil viaa bolnavului cu tulburri de ritm cardiac. Acesta i poate relua activitile normale, precum condusul mainii i plimbrile n aer liber la scurt timp dup implantarea dispozitivului. Preventiv, este bine s se pstreze o distan ct mai mare ntre stimulator i orice alt aparat electric.

Este foarte important de tiut c investigaiile care folosesc razele X, procedurile stomatologice care presupun utilizarea unei freze dentare sau unor dispozitive cu ultrasunete i analiza RMN au contraindicaie la cei cu stimulator cardiac. Bolnavul trebuie s anune medicul dac urmeaz s fie supus unei intervenii chirurgicale.

Din ce este compus aparatul

Un pacemaker este alctuit dintr-un circuit electronic i dintr-o carcas metalic, generatoare de puls electric (stimulatorul propriu-zis), care conine baterii.

Exist mai multe tipuri de stimulatoare (unicameral, bicameral, cu sau fr senzori), care vor fi recomandate pacienilor n funcie de afeciunea cardiac. Stimulatorul este programabil, astfel nct medicul poate ajusta anumii parametri, lucru ce se poate face n timpul unei consultaii.

Specialistul nostruProf. dr. Doina Dimulescumedic specialist cardiologSpitalul Elias

Stimulatoarele cardiace sunt de mai multe tipuri i au moduri de funcionare diferite, iar cele mai multe indicaii se refer la afeciuni n care frecvena cardiac scade foarte mult. Alte indicaii privesc insuficiena cardiac, pacienii beneficiind de o resincronizare cardiac.

Exist i varianta resincronizrii cardiace asociat cu implantarea unui defibrilator automat pentru pacienii cu aritmii ventriculare grave i insuficien cardiac. Cea mai important restricie pentru toate tipurile de stimulatoare este explorarea imagistic prin rezonan magnetic.

Precauii

Cei cu stimulator cardiac trebuie s evite analize precum RMN-ul.

Tulburarile de ritm cardiac pot fi tratate cu ajutorul unui pacemaker22.06.2010AUTOR: GALERIE Foto Video%PIC_TITLE%

-+

(P) Incepe dimineata cu newsletter-ul Ziarul de Iasi!Ioana M., 52 de ani, din Focsani: "Am fost diagnosticata cu insuficienta ventriculara stinga NYHA II si aritmie extrasistolica ventriculara sistematizata cu fenomene RIT si 4 episoade de fibrilatie atriala paroxistica in antecedente convertite spontan la RS. Am fost sub tratament cu Rytmonorm 150mg (3/zi). Dupa ce mi s-a pus un Holter, rezultatul a fost: episoade lungi de bradicardie (726 minute). Total ectopii ventriculare 862/24 h, din care 47 batai bigemine. Extrasistole supraventriculare 283/24h. Acest tratament l-am urmat timp de doi ani, a mers bine, dar in noiembrie 2009 am facut prima fibrilatie si totul s-a dat peste cap. Acum o luna mi s-a schimbat tratamentul cu Cardarone 200 mg (2/zi), cu toate ca am tiroidectomie totala si sint in hipotiroidie cu 100 Euthyrox pe zi. Totul a fost bine o saptamina, acum extrasistolele au aparut insotite de dureri puternice de cap, lipsa de aer, sufocare, stare de greata, iar frecventa cardiaca a scazut si mai mult ajungind la 40-45 batai/minut. Ce se mai poate face in situatia mea, tinind cont ca alte medicamente nu sint pentru problemele mele? Va multumesc anticipat pentru raspuns". Prof. dr. Mhai Dan Datcu, Clinica I Medicala "C. I. Negoita" din cadrul Spitalului "Sf. Spiridon" Iasi: "Diagnosticul dumneavoatra de insuficienta ventriculara stinga, complicata cu tulburari de ritm (extrasistolie ventriculara cu fenomen R/T - adica cu grad mare de periculozitate, episoade de fibrilatie atriala - convertite in ritm sinusal spontan, extrasistole atriale numeroase) are solutie.Pledez pentru implantarea unui pacemaker (care sa va regleze ritmul inimii, eventual secvential), pentru aceasta posibila optiune avind mai multe argumente. Aveti la monitorizarea Holter perioade lungi de bradicardie, care este binecunoscut ca favorizeaza aparitia de extrasistole; ati incercat doua medicamente - Rhytmonorm 150 mg x 3 /zi si Cordarona 200 mg x 2/zi (doza maxima a tratamentului de intretinere). Modul in care ati reactionat la medicatie (prin bradicardie de 40-45 batai pe minut, ma face sa cred ca boala dumneavoastra se numeste boala nodului sinusal (cel care conduce frecventa inimii este un nodul la nivelul atriului si acesta este bolnav). Mi-e putin neclara etiologia acestei afectiuni (dat fiind virsta dumneavoastra tinara - 52 de ani ). Sa nu va fie teama de simptome, pentru ca acestea sint cauzate in primul rind de frecventa scazuta a inimii si prezenta extrasistolelor. Sper ca nu mai luati Cordarona si Rhytmonorm. Subliniez insa ca hotarirea privind optiunea terapeutica o va lua specialistul cardiolog la care va veti prezenta.In concluzie va puteti adresa specialistilor cardiologi de la noi din clinica, pentru o noua reevaluare si pentru a se stabili optiunea terapeutica cea mai indicata pentru dumneavoastra. De asemenea, am sa ofer si citeva informatii despre peacemaker (stimulator cardiac), raspunsuri la cele mai frecvente intrebari ale pacientilor.Ce face un stimulator cardiacTulburarile de ritm cardiac sint tratabile. Cu ajutorul unui stimulator cardiac implantabil, impulsurile electrice regulate sint refacute in inima dumneavoastra. Pentru a putea realiza acest lucru stimulatorul cardiac este alcatuit din doua parti de baza: o carcasa metallica (generatorul de puls electric), ce contine bateriile si circuitul electronic. Functionind ca un mini-computer, circuitul electronic temporizeaza si controleaza impulsurile electrice trimise catre inima.Impulsurile electrice se transmit prin fire izolate numite electrozi de stimulare. Acestea sint conectate la stimulator si sint extrem de flexibile, pentru a rezista flexiunilor si rasucirilor repetate la care sint supuse din cauza miscarilor corpului si a batailor inimii. Contactul cu inima se realizeaza prin intermediul unui electrod metalic aflat in virful electrodului de stimulare. Prin intermediul acestuia stimulatorul supravegheaza activitatea electrica a inimii si trimite impulsuri electrice numai atunci cind acestea sint necesare.Cum este implantat stimulatorul In general, un stimulator cardiac este implantat printr-o procedura ce utilizeaza electrozi transvenosi sau epicardici. Majoritatea implanturilor utilizeaza electrozi transvenosi, acestia fiind introdusi printr-o vena, in general in partea superioara a pieptului. Electrodul de stimulare este apoi deplasat prin vena respectiva pina intr-una din camerele inimii. Virful electrodului este pozitionat pe peretele interior al inimii. Cealalta procedura de implantare foloseste electrozi epicardici. Este efectuata o incizie la nivelul pieptului, expunind inima, si electrodul este atasat direct pe suprafata muschiului cardiac. In functie de procedura de implantare, stimulatorul cardiac poate fi plasat fie in partea superioara a pieptului, fie in partea inferioara a abdomenului.Ce se intimpla dupa interventia de implantare a stimulatoruluiAti putea fi surprins sa aflati cit de repede va reveniti dupa o interventie chirurgicala de implantare a unui stimulator cardiac. La inceput poate fi resimtit un usor disconfort in zona inciziei. Oricum, in general, dupa o scurta perioada de timp, aceasta senzatie se va diminua si se poate chiar nici sa nu-i mai simtiti prezenta.Urmind sfaturile doctorului dumneavoastra si pe masura ce incepeti sa va simtiti mai bine, ar trebui sa fiti capabili ca, treptat, sa va reluati activitatile normale. Aceste activitati pot include: calatoriile, conducerea masinii; a face baie, dus, a inota; reluarea activitatii sexuale; reluarea activitatii la locul de munca si implicarea in diverse activitati recreative, cum ar fi plimbarile, gradinaritul, bowling-ul, golful sau jocurile cu mingea. Este cunoscut faptul ca unii dintre pacientii avind implantat un stimulator cardiac au fost capabili chiar sa reia activitati cum ar fi jocul de tenis. Oricum, este important sa urmati sfatul doctorului dumneavoastra. Intoarcerea la activitatile zilnice trebuie sa va faca sa va simtiti mai bine, nu mai rau". Monitorizarea stimulatorului: cind trebuie sa mergeti la spital Monitorizarea stimulatorului il ajuta pe cardiologul dumneavoastra sa evalueze functionarea acestuia, interactiunea pe care o are cu inima si starea electrodului si a bateriei. Stimulatorul dumneavoastra poate fi monitorizat in timpul vizitelor efectuate la cabinetul doctorului. Programarea acestor vizite, facuta de cardiologul dumneavoastra, poate depinde de tipul de stimulator pe care-l aveti si de protocolul intern al spitalului. De regula, prima vizita pentru verificare va avea loc la o luna de la implantare; apoi veti reveni la control o data la sase luni. Monitorizarea va deveni mai frecventa pe masura ce stimulatorul se apropie de termenul cind trebuie inlocuit.Vizitele la spitalO verificare obisnuita a stimulatorului va include o inregistrare de tip ECG, o evaluare a functiilor stimulatorului si verificarea bateriei acestuia. In cazul in care aveti un stimulator cu rata **adaptiva** este posibil ca doctorul sa va ceara sa efectuati unele activitati fizice, pentru a verifica abilitatea stimulatorului de a stimula la frecvente mai ridicate ca raspuns la un exercitiu fizic. Dupa o astfel de verificare doctorul dumneavoastra poate decide sa va reprogrameze stimulatorul pentru a se asigura ca terapia de stimulare vine in intimpinarea nevoilor si stilului dumneavoastra de viata. Acest lucru se realizeaza cu ajutorul unui dispozitiv de programare extern, nefiind necesara nici un fel de interventie chirurgicala. Este important sa respectati toate vizitele pe care vi le programeaza cardiologul dumneavoastra.Bradicardia: una dintre cele mai obisnuite afectiuni care necesita un stimulator cardiacUna dintre cele mai obisnuite afectiuni care necesita un stimulator cardiac se numeste bradicardie, ceea ce inseamna ca frecventa cardiaca este prea joasa pentru a corespunde cerintelor organismului. Simptomele bradicardiei pot cuprinde ameteli, oboseala, scurtarea respiratiei sau lesinuri. Bradicardia este cauzata, in general, de una sau de ambele dintre urmatoarele tulburari de ritm:* Sindromul nodului sinusal bolnav (Sick Sinus Sindrome) - atunci cind nodul sinusal emite impulsuri electrice la o frecventa prea redusa sau neregulata.* Blocaj cardiac (Heart Block) - atunci cind impulsurile electrice sint incetinite, devin neregulate sau se opresc. Blocajul cardiac poate aparea la nivelul nodului AV sau de-a lungul cailor de conducere.Trebuie stiut ca tulburarile de ritm cardiac pot avea o varietate de cauze, inclusiv defecte cardiace ereditare, diverse boli, angina sau cicatrice formate pe tesutul miocardic, ca urmare a unui infarct ori cauza poate fi necunoscuta.

Tulburarile de ritm ct le (re)cunoatem i cum le vindecm?Scris de Conf. dr. Diana n2441 afisari21:41:56, Vineri 30 Martie 2012Conf. dr. Diana nMedic primar cardiolog,

Clinicco Braov

Electrofiziologia, cea mai nou i, probabil, cea mai complex subspecialitate a cardiologiei, poate prea ochiului i minii neavizate un domeniu arid, miastru encriptat i situat undeva la grania dintre filozofie i science fiction.Spre deosebire de celelalte subspecialiti cardiologice care utilizeaza imagistica neinvaziv sau chiar metode intervenionale, electrofiziologia apare complet diferit de celelalte tehnici n care, mcar la nivel vizual, cel care asist poate nelege cte ceva din ceea ce se petrece.Cu toate acestea, electrofiziologia reprezint unul dintre cele mai logice i mai coerente domenii medicale, care, prin combinarea informaiilor electrocardiogramelor culese din interiorul inimii, a rspunsului la diversele tehnici de stimulare i a informaiilor vizuale primite pe ecranul roentgen, este capabil s completeze tabloul complex al multor fenomene electrice care au loc la nivelul inimii i care au fost i nc sunt incomplet redate de electrocardiogramele (ECG) de suprafa.Electrofiziologia presupune culegerea i interpretarea semnalelor nregistrate n diferite zone ale inimii prin avansarea unor catetere de diagnostic n diferite zone de la nivelul atriilor i ventriculilor. Coroborarea datelor obinute prin poziionarea acestor catetere n diferite zone, mpreun cu rspunsul la diferite manevre de pacing sau la administrarea anumitor medicamente, ofer modalitatea de a induce, opri i nelege tipul aritmiilor pe care le prezint pacientul, precum i mecanismele prin care aceste aritmii se produc.Mai mult dect att, folosind protocoale de stimulare bine standardizate, putem afla dac un anume tip de aritmie are potenial malign, putnd degenera n tahicardie ventricular i/sau fibrilaie ventricular, punnd astfel n pericol viaa pacientului sau, dimpotriv, dac prezena acelei aritmii nu influeneaz durata supravieuirii pacientului. Cu alte cuvinte, terapia antiaritmic nu urmrete numai un simplu efect cosmetic de dispariie a respectivelor aritmii, ci ofer i date de prognostic i posibil impact asupra supravieuirii pacienilor notri.Descoperirea i descrierea anatomic amnunit a cilor accesorii sau a fibrelor miocardice care nconjoar venele pulmonare au fcut ca primele intervenii curative ce vizau aritmiile din sindroamele WPW sau fibrilaia atrial s aparin chirurgiei cardiovasculare.Hazardul a fcut ca, n anul 1979, n timpul unei investigaii electrofiziologice de rutin efectuat pentru aritmie extrasistolic ventricular, pacientul s prezinte fibrilaie ventricular, iar excesul de gel de pe electrozii de defibrilare s contribuie la efectuarea involuntar, accidental, a primei ablaii transcateter a nodului atrioventricular (NAV). Gelul n exces a ptruns la nivelul conexiunii imperfecte a unuia dintre cateterele de diagnostic rmas n atriul drept n regiunea fasciculului Hiss, iar odat cu declanarea ocului electric pentru cardioversie, o parte din curent a fost transferat cateterului i, prin intermediul su, NAV i fasciculului Hiss, producndu-se n acest fel primul bloc atrio-ventricular solemn, ireversibil, i care a necesitat implantarea unui stimulator cardiac. S-a nscut astfel ablaia transcateter, metod ce reprezint astzi singura terapie cu adevrat curativ n aritmologie.n prezent, undele de radiofrecven reprezint cea mai utilizat surs de energie folosit n scopul ablaiei transcateter. Prin aceast metod pot fi tratate cu succes i definitiv o larg palet de tulburri de ritm. Ablaia prin radiofrecven constituie n prezent tratamentul de prim alegere pentru pacienii cu tahicardii supraventriculare (TPSV), fie c ele reprezint tahicardii focale sau au la baz mecanism de reintrare n nodul atrio-ventricular sau cele care utilizeaza ci accesorii, ca i n tratamentul flutterului atrial.Rezultate foarte bune se pot obine i n tratamentul aritmiilor ventriculare, dar, n acest caz, anumite aritmii i, mai ales, cele care apar dup un infarct miocardic sau dup intervenii pe cord deschis, pot necesita tehnici speciale i sunt abordabile n centre special dedicate.Studiul electrofiziologic al aritmiilor ventriculare poate fi ns foarte util i n stratificarea riscului de moarte subit, inductibilitatea tahicardiilor ventriculare la studiul electrofiziologic constituind, n multe situaii, un criteriu pe seama cruia se ia decizia implantrii unui cardiodefibrilator.De asemenea, n anumite cazuri limit sau n protocolul de investigare a unei sincope, cnd nu suntem siguri de integritatea sistemului conductor al inimii, efectuarea unui studiu electrofiziologic ne poate da informaii valoroase cu privire la statusul nodului sinusal i la conducerea atrio-ventricular, care poate fi analizat global sau separat la nivelul fiecrei componente a sistemului. n acest fel se pot decela probleme oculte care nu se manifest continuu i care nu pot fi identificate pe ECG de suprafa, dar care ne ajut n aprecierea oportunitii implantrii unui stimulator cardiac.Iat deci, descris pe scurt, o tehnic modern i complex ce necesit abord intervenional i integrarea unor informaii multiple i complexe, dar care ofer o modalitate logic i elegant de a descifra originea i mecanismul tulburrilor de ritm i de conducere (exprimate sau nu pe ECG de suprafa) i, concomitent genereaz soluia curativ definitiv pentru o mare parte a aritmiilor cardiace.

Performan la Spitalul de Recuperare din Cluj: femeie salvat dup 300 de opriri ale inimii n 48 de ore Este n prezent cel mai longeviv cardiolog clujean aflat n activitate. Peste cteva zile mplinete 66 de ani i i practic profesia de 42. A fcut pionierat n multe componente ale cardiologiei clujene. De exemplu, a fcut primele ecocardiografii n Cluj i a pus primele stimulatoare cardiace. Ci pacieni i-au trecut prin mini? Nu s-a gndit, dar, dac ar face o socoteal sumar, ar iei cteva zeci de mii.

Video 2: Video 3: Video 4: foto (1)video (0)Comenteaza1Prof. dr. Dumitru Zdrenghea este eful seciei de cardiologie a Spitalului Clinic de Recuperare Cluj-Napoca i n paralel i continu activitatea didactic. Printre altele, a condus 33 de doctorate. i-ar fi dorit oarecum s activeze n special n cercetare, dar pentru c se angrenase n partea practic, a mers pe cea din urm. i a fcut multe i n multe locuri, dei se las greu convins s vorbeasc despre realizri: Eu am fost un pic traseist, am nceput la Medical 1, am trecut la actualul Institut al Inimii i apoi am venit aici, la Recuperare. Am vzut foarte muli bolnavi, am fcut medicin practic. Sigur, i didactic, pentru c am avut o pasiune deosebit, lumea zice c predau destul de bine. Prinii mei au fost tot profesori, la filologie, bunicii mei au fost nvtori, deci avem o oarecare tradiie didactic. Am fcut medicin practic: clinic, dar i intervenional. Am pus mult vreme stimulatoare cardiace, am fcut i o oarecare electrofiziologie acum 25-30 de ani, am cochetat puin i cu cateterismul cardiac la nceputurile lui, cnd toat lumea fcea de toate. Cateterism cardiac s-a fcut la Medical 1, profesorul Zgreanu a nceput, implantrile de stimulatoare le-am nceput eu la Medical 1, apoi s-au continuat la Institutul Inimii. Pot s spun c activitatea mea de baz ca i cardiolog a fost cardiologia clinic i intervenional, n msura n care se fcea n momentul cnd am practicat-o.A avut i activitate tiinific, circa 70 de articole n baze de date internaionale i a scris o mulime de cri.Medicina a ales-o oarecum ntmpltor. i-ar fi dorit s fac fizic nuclear, dar soarta i-a scos n fa medicina: n liceu mi plcea matematica i fizica, eram la olimpiade, inclusiv pe ar. Voiam s fac fizic nuclear, dar la Cluj era proast, la Bucureti nu m-am dus. Iar s fac matematica, atunci aveai un statut social foarte jos cu ea. Atunci, la un moment dat pentru c am avut un unchi care m-a ndrumat i un vr care fcea medicina am zis s fac medicin. Iniial am vrut s fac cercetare, dar am ajuns volens nolens practician. Am fcut civa ani de nefrologie i apoi am fcut cardiologie, deoarece clinica unde am intrat eu ca asistent, preparator, era Medicala 1, unde era profesorul Rgu Vlaicu i acolo fceau cardiologie. Aa am fcut i eu cardiologie i a ajuns s-mi plac.Reporter: Cu ce se poate luda cardiologia clujean, n particular clinica dumneavoastr?Dumitru Zdrenghea: Sunt cteva lucruri deosebite pe care le facem noi n clinic i, n context, deosebite pentru cardiologie la ora actual. O s v vorbesc despre cardiologia intervenional, care nseamn efectuarea unor proceduri, manopere de diagnostic, de a recunoate o boal cardiac sau de a o trata prin catetere, care se introduc n artere i vene, i nu prin intervenii chirurgicale propriu-zise. Aceast cardiologie intervenional este de dou feluri. Una este cardiologia intervenional hemodinamic, s-i spunem, adic se ocup cu desfundatul vaselor, cu lrgirea valvelor, n general tot ce amelioreaz circulaia sngelui. Inima, n fond, este un sistem dac vrei de pompe i conducte prin care circul sngele, arterial sau venos.Un al doilea lucru care s-a dezvoltat tot mai mult este aa-zisa cardiologie intervenional pentru tulburrile de ritm. Aceasta se numete electrofiziologie endocavitar. Practic, o parte de cardiologie intervenional care se refer la tulburrile de ritm. Inima trebuie s bat regulat ntre 60 i 100/minut iar ori de cte ori bate mai repede, mai rar sau bate neregulat, nseamn c e o tulburare de ritm. Aceste tulburri de ritm sunt tot mai frecvente, din dou motive. Cauzele care le produc sunt tot mai frecvente i pe de alt parte recunoaterea e mai uoar, pentru c au aprut nite aparate care-i nregistreaz electrocardiograma n care vezi activitatea cardiac pe 24, 48 sau 72 de ore. Atunci, vezi i la cei presupui normali c apar nite tulburri de ritm.n al doilea rnd, pe vremuri oamenii cu afeciuni cardiace mureau destul de repede, pentru c resursele medicale erau reduse. Acum ei triesc mult i pentru c triesc mult ajung de foarte multe ori n stadiul de insuficien cardiac atunci cnd inima nu mai poate pompa snge -, n care tulburrile de ritm sunt foarte frecvente, iar la cei cu arterele astupate, cardiopatie ischemic, cu infarct sau angin, la care se desfund vasele, dar nu rezult o circulaie normal, cum a fost nainte, iar aceast proast circulaie sau sngele insuficient de care dispune inima face ca ea s mearg cu hopuri. Atunci, tulburrile de ritm sunt tot mai frecvente i chiar periculoase pentru via. Atunci este nevoie s vezi ce medicaie trebuie s dai sau, i mai bine pentru c orice medicament are efecte secundare i n timp orice medicament care e dat ani de zile poate el nsui s provoace o leziune, cum este i cazul medicamentelor antiaritmice lumea s-a gndit la o posibilitate de a diagnostica exact tulburarea de ritm, mecanismul ei i n ce loc se produce n inim. Inima merge cu curent electric i dac vrei impulsurile electrice se transmit prin fire virtuale i se depisteaz locul n care se produce tulburarea de ritm care ar putea fi asemnat cu un scurtcircuit. Prima problem e diagnosticul. Spui, de exemplu, am extrasistole care pleac din partea stng a inimii, din poriunea superioar. n al doilea rnd, zici ce pot face ca s nu se mai produc? n momentul n care ai stabilit locul unde se produce tulburarea de ritm, dac faci o mic leziune distrugi o foarte mic poriune din muchiul inimii n zona respectiv, este exact ca i cum ai tia un conductor care face scurt-circuit, se ntrerupe tulburarea de ritm. Aceast procedur se numete ablaie.La ora actual sunt tot mai multe tulburri de ritm care fie sunt periculoase pentru via, fie nu pot fi stpnite cu medicaie, fie deranjeaz foarte mult. O tulburare de ritm este foarte frustrant pentru individ, pentru c de multe ori ea evolueaz cu pauze n activitatea cardiac i omul are impresia c i se oprete inima sau dac bate foarte repede se i sufoc are impresia c se va opri. n aceste mprejurri se poate recurge la ablaie, dar sunt i alte mijloace: implantarea de pacemakere, de defibrilatoare. Dar ablaia este o procedur extraordinar. Aceste proceduri s-au dezvoltat mai ales n ultimii 40-50 de ani i au devenit explozive n ultimii 20 de ani. Necazul lor este c necesit aparatur sofisticat, n al doilea rnd necesit personal care trebuie antrenat 1-2 ani. i, n al treilea rnd, dureaz destul de mult i cost mult. Atunci, rile mai srace, dintre care mai face parte i Romnia, nu-i prea pot permite s dezvolte foarte multe centre.Exist, totui, la ora actual n ar centre de electrofiziologie n toate centrele universitare tradiionale, dar i n unele dintre cele noi, i dintre centrele universitare dac ne referim la Cluj aceast parte de diagnostic i tratament a tulburrilor de ritm prin manopere intervenionale o facem n proporie de 80-90% noi. Institutul Inimii face mai ales parte de hemodinamic, noi suntem specializai pe electrofiziologie, diagnostic i ablaie a tulburrilor de ritm. Noi am dezvoltat-o n ultimii 8 ani, unul dintre colegii notri a studiat doi ani n Frana i apoi am avut posibilitatea pentru c ne-a ajutat conducerea spitalului, dar i sponsori s facem rost de aparatur, care era pentru nceput n jur de 200.000 de euro. Acum aparatura sofisticat e 500.000-1.000.000 de euro. Am dezvoltat i la ora actual avem patru colegi care au studiat n Frana i care lucreaz foarte bine i suntem pe locul 2-3 n ar dup Timioara i Bucureti, ca proceduri. Din punct de vedere al complexitii avem i nite premiere, dac vrei. Pentru prima oar la noi, cu ajutorul unui coleg care studiaz n Frana la Nancy dr Marius Andronche- am reuit s facem ablaie defibrilaie atrial care e una din tulburrile de ritm care se ablateaz greu-, din pcate numai n parteneriat public-privat, pentru c aparatul cu care se face cost foarte mult.Spuneai de un caz mai special pe care l-ai avut la clinica dumneavoastr.La un moment dat am avut un caz deosebit, o bolnav de la Zalu, care fcuse din cauze necunoscute stopuri cardiace, n 48 de ore a avut vreo 300 de opriri ale inimii. Bieii mei au intrat, n condiiile n care tot timpul i ddeam ocuri; o dat au ablat 18 ore, o dat 13 ore au stat cu cateterul n ea i toate focarele le-au gsit, le-au rezolvat i femeia este bine dup un an i ceva, ea avnd 38 de ani. N-a rmas cu nici o sechel. Chiar i noi era s abandonm i uite c s-a rezolvat.La ora actual, unitile de cardiologie importante fac cam de toate, dar exist la fiecare un profil, iar profilul nostru este tratamentul tulburrilor de ritm i diagnosticul n general, inclusiv cu aceast metod. Sigur c facem i altele. Dac vrei, asta e ceea ce ne caracterizeaz mpreun cu cealalt caracteristic a noastr mai veche prevenie i recuperare.Bolile cardiovasculare reprezint principala cauz a mortalitii. V ateptai s creasc incidena lor?Incidena e numrul de cazuri noi, prevalena e numrul de cazuri totale. Prevalena crete fr ndoial odat cu creterea duratei de via, pentru c trind mai mult, te mbolnveti mai mult. Incidena este i ea destul de mare, dar aici trebuie s privim dou grupe mari de ri. rile care n anii 30-40-50-60 s-au confruntat cu boli slbatice de inim, din cauza societii de consum, posibilitilor financiare, mncrii neraionale, lipsei de micare fizic, supragreutii i rile care au ajuns la acest stadiu acum, cnd am intrat n capitalism, care are prile lui extraordinare, dar e un fel de biciuire a persoanei, stresul e foarte mare, plus c noi ncercm satisfaciile pe care ceilali le aveau acum 60-70 de ani satisfacia de a sta pe scaun, de a sta n main, de a mnca o mncare mai bun, mai mult. Colesterolul, tensiunea, fumatul, diabetul zaharat, obezitatea i stresul psiho-social sunt principalii factori i protecia este alimentaia de tip mediteranean, care nu e ieftin, i, n mod paradoxal, consumul moderat de alcool. C tii c francezii mor de ciroz, nu mor de inim. Deci pn la 30 gr de alcool pe zi.n mod paradoxal, n Estul Europei crete, n rest au nceput s scad bolile cardiovasculare ca inciden. Ca prevalen nc sunt mai mari la ei procentele, pentru c la noi media de via la brbai este abia la 68 de ani, la femei la 73, iar ei au ajuns la 78-79 la brbai, de 83-84 la femei.Cum sunt privii medicii romni, n special cardiologii n afar? Concurm cu ei? Ce ne lipsete?Ca i cunotine nu discutm: suntem oricnd comparabili cu ei. Ca realizri, da, dar exact cum e deosebirea ntre un atelier meteugresc i o uzin. n Romnia s zic se fac cteva mii de proceduri de electrofiziologie pe an, acolo se fac zeci de mii. Noi nu putem include n aceast cardiologie de vrf dect un mic procent de populaie, pentru c nu avem aparatur, nu avem bani i nu avem oameni. n mod paradoxal, ca s faci aceste tehnici, trebuie s-i trimii oamenii s se pregteasc, nu poi nva acas sau prin coresponden. Iar muli nu se mai ntorc.i aici am avut o situaie: am avut un om bun i a plecat, c l-au angajat n Germania. Acolo are cel puin 5.000 de euro pe stat de plat i triete decent. Plus c mai este un lucru: cu ct sunt mai n fa au i o ambiie, ar vrea s fac ceea ce se face cel mai mult la ora actual n lume. Or aici nu poate, c n-am balonul acela, n-am aia, n-am aia. Ca la o main: un pasionat de curse ar vrea s aib ultimul tip de main. Noi nu aveam posibiliti de cercetare i nici acum nu avem. Eu, de exemplu, pot s fac un studiu pe 300 de bolnavi, ia, pentru c i-au bgat de 30 de ani n baze de date, vin cu 20.000 de bolnavi. Atunci sigur c cercetarea lor e publicat i a mea e pus sub semnul ntrebrii, c nu atinge limita semnificaiei statistice. i mai este un lucru: pentru c noi nu aveam mijloace, azi cercetm infarctul, mine tulburarea de ritm i aa mai departe. Acolo sunt oameni care fac de exemplu numai o anumit tulburare de ritm toat viaa, noi nu puteam, c nu aveam mijloacele. Atunci, sigur c realizau mult mai mult.Dac fceai 10 cateterisme pe an nu puteai s trieti din asta i nu-i ocupa timpul; atunci noi suferim pe cercetare tiinific. Plus c nu avem mijloace, nu avem granturi multe Deci, suntem n urm ca performan, dar ca posibiliti, inclusiv intelectuale nu. Eu a zice nc ceva: bolnavii notri sunt tratai peste posibilitile lor financiare. Pentru c inclusiv n strintate se mai folosesc i generice, la noi foarte muli au originale. Sigur c un original e mai bun ca un generic, dar ca i o main nu pot umbla toi cu Mercedes. i la noi, din punctul acesta de vedere pentru c att de mult timp am fost nevoii s lucrm cu unelte de mna a doua acum, cnd am dat de medicaia aceasta care rezolv mult mai mult cu ct e mai nou, suntem tentai s o folosim cu att mai mult cu ct procedurile nu le putem face ntotdeauna. Noi am avut foarte muli bolnavi care au mers n SUA i le-au zis: noi nu te tratm cu nimic mai bine, acolo tratamentul e excepional, nu numai ca gndire, ci i ca noutate.ntre regiuni, ntre centrele medicale e competiie?Exist, zic eu, competiie n sensul bun i n sensul ru. Competiia n sensul bun exist peste tot vrei s fii cel mai bun, colabornd, n acelai timp cu ceilali. Exist o competiie ntre diversele centre, dar sunt puine, fiindc sunt numai centrele universitare. Spre deosebire de strintate, unde ntr-un orel de 30.000 de locuitori poi face coronarografie, la noi nu se face. i este o mare discrepan ntre posibilitile de diagnostic i tratament din centrele mari i marea mas, care se trateaz n centrele mai puin mari. Centrele judeene ar trebui s fie aproape la nivelul centrelor universitare. Nu se poate asta deocamdat.n al doilea rnd este i o competiie n sens ru, dar explicabil. i n toate rile srace se ntmpl asta. De exemplu, nu putem avea dect trei angiografe i sunt 10 oameni care vor. Atunci, n loc s foloseasc criterii obiective, intervin criteriile subiective: dac l cunoti pe acela, dac i din acest punct de vedere sunt oameni care strng mai mult dect e nevoie i alii care au mai puin dect le trebuie. Bucuretiul strnge cel mai mult, dar i n restul rii se ntmpl, nu se face repartiia pe criterii obiective, pentru c nu este posibil. De exemplu, 10 centre au nevoie de un ecograf foarte performant. S zicem c ia au dou; e clar c nu mai pot s le dea dup criterii obiective care sunt ndeplinite de 10. Atunci, dac m cunoate pe mine, mi-l d mie, dac v cunoate pe dvs, vi-l d dv. Sau dac avem nite afiniti de orice fel. Asta-i realitatea. ntotdeauna oamenii urmresc i interesul personal prin interesul public. Necazul e c n Romnia se urmrete numai interesul personal.Dumitru Zdrenghea s-a nscut pe 29 septembrie 1946, la Cluj. A absolvit UMF n 1970, n 1980 a devenit medic primar interne, iar n 90 medic primar cardiolog. A fcut specializri la universitile Tours i Aberdeen, este membru al Societatii Europene de Cardiologie (ESC) i membru al European Association for Cardiovascular Prevention & Rehabilitation (EACPR). Din 1972 este cadru didactic i a primit mai multe premii i distincii, printre care Meritul Academic a Academiei Romane i titlul de Profesor Emerit al Universitii de Medicin i Farmacie Cluj Napoca.Marius AvramMedicul Radu Ciudin ne vorbete despre consecinele tulburrilor de ritm cardiac asupra sntii i despre metodele care le pot corecta cu succes. tiri pe aceeai tem Nicolae Lupescu, fost internaional: Dinu n-avea ce cuta n Mexic... Cazimir Ionescu, revoluionar: Puteam s fiu ofier acoperit Traian Iga, ministrul Administraiei i Internelor: Politicieni din ...

Adevrul": Ai lucrat patru ani n electrofiziologie cardiac la Londra. Pot s v ntreb de ce v-ai ntors?

Dr. Radu Ciudin: Suntei doar a 12.544-a persoan care m ntreab (rde). E dificil de rspuns. n momentul n care am plecat, nu exista deloc electrofiziologie la noi i miau trebuit doi ani s aduc n ar tehnologia necesar. Nu tiu ce-a fi fcut dac-a mai fi stat doi ani acolo. Pe de alt parte, sigur, te bucuri c lucrezi ntr-un domeniu n care ai fost de la nceput. Am avut norocul s intru n acest domeniu la Londra la 13 luni dup ce el apruse n lume, s fac parte din prima echip de ablaie cu microunde a aritmiilor cardiace. Am implantat primul defibrilator din Romnia, n '97. Aici sunt o mulime de prioriti, important este s ne uitm i nainte.

Care sunt cele mai frecvente boli cardiovasculare la romni?

A avansa o cifr: peste dou milioane de romni pot fi etichetai cu hipertensiune. C e din cauza consumului ridicat de sare, c vine cu genetica i cu vrsta, c de vin este fumatul, sedentarismul ori alcoolul sau toate la un loc... Aceti pacieni trebuie ngrijii i tratai tot timpul. Milioane de oameni iau medicamente zilnic i, chiar dac sunt ieftine, afecteaz bugetul sntii. Este o boal care trebuie prevenit, sigur, att ct se poate. Apoi este cardiopatia ischemic, o consecin a aterosclerozei, iar infarctul este vrful aisbergului. Tulburrile de ritm sunt consecina tuturor acestor boli, dar pot aprea i pe fond genetic sau dobndit, indiferent c inima are sau nu o alt boal. Cardiopatiile congenitale, cardiomiopatiile sunt ntr-o cretere foarte mare, cu afectarea direct a contractilitii muchiului inimii.

Pe cine afecteaz aritmiile?

Multe dintre tahicardii, dintre btile rapide ale inimii, sunt determinate genetic. Tahicardiile supraventriculare sunt foarte frecvente mai ales la tineri: se nasc cu un circuit n plus, care face un scurtcircuit cu cel natural i n loc ca, btaie de btaie, impulsul s plece ntr-o singur direcie, se nvrtete ca un cel n jurul cozii, ntre cele dou circuite, iar inima bate cu frecven de 250 pe minut. Peste 90% din aceste tahicardii sunt pretabile cu succes de peste 90% procedurilor de ablaie pe care le facem noi. Cu un impact extraordinar. Gndii-v la un tnr care face tahicardie supraventricular, ce impact psihologic are boala lui: i e fric s se duc la munte, la mare sau oriunde: Dac m apuc tahicardia, ce fac n momentul la, unde m duc eu, dac mi pierd contiena pe-acolo?". i atunci el i limiteaz activitatea, raza de aciune, pentru a fi n apropierea unei uniti medicale care s-l poat ajuta n acel moment. Puine lucruri putem s vindecm noi n medicina intern, n general, i n cardiologie n particular, iar sta e unul dintre ele. Omul pleac a doua zi dup intervenia de ablaie pe picioarele lui, ca i cnd n-ar fi avut niciodat nimic, s-a vindecat. Tulburrile de ritm pot s apar i prin uzur, precum fibrilaia atrial. Una din cinci-ase persoane cu vrste de peste 70 de ani are fibrilaie atrial.

Practic, ce se ntmpl n fibrilaie?

Foarte pe scurt, eu fac comparaia aceasta pentru studenii mei: ritmul natural al inimii este ca soarele pe cer, e un singur loc de unde pleac lumina, btaia inimii pleac dintr-un singur loc. Fibrilaia atrial e ca noaptea: cerul e plin de stele i fiecare stea ncearc s lumineze, dar o face haotic, intermitent, neregulat, i sunt foarte multe descrcri pe unitatea de timp. O degenerescen i o dezorganizare difuz a activitii electrice din cmruele de sus, asta este fibrilaia atrial.

Cam ci dintre pacienii cu tulburri de ritm sunt tineri?

Muli. Sunt i pacienii-copii cu boli cardiace congenitale. Copiii aceia operai nu sunt vindecai. Ei pot face i insuficien cardiac, fie din cauza bolii de baz, fie c, aa cum v dai seama, n urma oricrei operaii rezult nite cicatrici la nivelul inimii care sunt exact substratul care va determina apariia acestor tulburri de ritm mai trziu. i atunci, practic, toi pacienii operai pe inim pot dezvolta, mai devreme sau mai trziu, n 20, n 60 de ani, tulburri de ritm, i ca urmare a bolii, i ca urmare a interveniei corectoare absolut necesare. Medicul ne arat evoluia dispozitivelor cardiace implantabile, care au ajuns de la dimensiuni ce permiteau introducerea lor doar n abdomen la dimensiunea unui cadran de ceas de mn

Care este diferena dintre stimulatoare i defibrilatoare?

n momentul acesta ele sunt realmente nite computere foarte performante. Culeg informaii de la vrful sondelor fixate n interiorul inimii i neleg, n timp real, ce face inima: cu ce frecven bate, ce fel de bti sunt. Stimulatoarele ajut inima s bat normal, sunt un lucru bazal pentru un pacient cu ritm cardiac de 25 de bti pe minut, de exemplu. Defibrilatoarele fac inima s bat normal, fie mai repede, fie mai lent, dup nevoie, i, n plus, o repornesc dac se oprete. Al treilea tip de dispozitive ajut inima s-i creasc fora de contracie n insuficien cardiac. Plus c unele dispozitive au totul la un loc: ajut i ritmul inimii, i contractilitatea.

Ci pacieni au nevoie de un stimulator sau de un defibrilator n Romnia?

Sunt 14.000 de pacieni pe an care au nevoie de un stimulator cardiac. Numrul pacienilor care necesit defibrilator nu-l tim, dar trebuie s fie de ordinul miilor sau zecilor de mii, dac inem cont de numrul celor cu infarct sau cu insuficien cardiac medie-sever. Sunt foarte muli aceti pacieni i ei au nevoie automat de un defibrilator pentru profilaxia morii subite.

Cum credei c s-ar putea descoperi mai devreme aceste probleme?

Cred c primul lucru ar fi s cretem contiina meninerii sntii la nivel de populaie. De multe ori, mai ales n mediul rural, omul zice: Eh, am mbtrnit, de-aia obosesc. Eh, am mai i czut, mi-am pierdut contiena de vreo dou ori, dar aa-i la btrnee". De fapt, el are un bloc total (n.r. - impulsul electric nu ajunge de la atrii la ventricule). Inima i bate cu frecven de 30 pe minut sau de 25 pe minut i-i pierde contiena i cade, dar nu se duce la doctor. Acesta ar fi un aspect. Al doilea ar fi lipsa de tehnologii bazale: medicii de la ar, ci or mai exista, nu au electrocardiograf, ce s mai vorbesc de aparate Holter pentru nregistrri pe 24 de ore, care ar putea surprinde aceste momente episodice, care pot s nu apar pe o electrocardiogram obinuit. Cnd o faci, totul arat bine, dar cine tie ce se ntmpl la dou noaptea? Astfel de tulburri de ritm apar intermitent i de-aia auzim: L-a gsit mort n pat". Puine sunt mori chiar subite, multe persoane au avut semne nainte, dar nu au tiut sau nu au avut cum s le recunoasc. Al treilea lucru ar fi, evident, comunicarea mai bun ntre centrele mai mici i centrele mari, universitare, judeene, care pot ajuta pacientul, sau dac nu pot, l pot trimite mai departe la centrele regionale. i, evident, dezvoltarea unor centre n fiecare jude. De ce s vin la noi pacieni de la 600 de kilometri s-i fac controlul dispozitivului pe care noi l-am implantat aici? S-l fac n judeul respectiv, s nu mai bat drumul cu trenul. Deci, chiar dac nu exist centre de implantare, mcar s se poat controla aceste dispozitive la nivel local.

Cte astfel de centre exist n ar?

Sunt centrele universitare clasice, la care se pot face unele dintre proceduri. n Bucureti sunt mai multe centre, cu diferene mari ntre ele. Majoritatea pot avea o activitate de 100-200 de proceduri pe an, dar niciunul nu ajunge la nivelul din Fundeni, de 800 anul trecut. Cehia are 22 de centre la cei 10 milioane de locuitori. Nou ne-ar trebui vreo 45 de centre de electrofiziologie performant. Pe de alt parte, dac mine ne d cineva 20 de centre de electrofiziologie dotate la nivelul cel mai nalt, n-o s avem doctori cu care s le populm. i nu e vorba numai de doctori, este o munc de echip. La Londra erau apte grade de asistente, n funcie de pregtirea pe care o aveau i de specializare. Erau tehnicieni cardiaci, la noi nu exist aceast profesie, care s fac interfaa ntre medic, pacient i tehnologie. ntr-o ablaie cu radiofrecven pentru fibrilaie suntem 6-7-8-9 oameni care lucreaz n echip, ca-n orice operaie pe cord deschis. Nu poi lucra de unul singur.

n afar de moarte subit, care sunt alte posibile consecine ale tulburrilor de ritm?

De la cele simple pn la lucruri foarte serioase. Deci, n primul rnd, palpitaiile, cuvnt pe care-l auzim de nu tiu cte ori i, de peste 20 de ani de cnd ascult pacieni cu tulburri de ritm, nc mai notez lucruri noi privind descrierea a ceea ce nseamn palpitaii. Sigur, n general nseamn variaii de ritm i percepia tulburrilor inimii, care produc disconfort i anxietate. Probleme mai grave sunt tulburrile de ritm care se repet i dureaz cu orele, la 200 pe minut. V dai seama c afecteaz tensiunea arterial, duc la oboseal, lipsa aerului. Un om, cnd are un ritm cardiac de 150/minut, deabia se ine pe picioare. Apoi sunt pierderile de contien - fie c inima bate foarte rar, fie c bate foarte rapid, omul cade, se d cu capul de trotuar i ajunge la neurochirurgie cu hematom cerebral, apoi este transferat la noi. Ia gndii-v dac mai i conduce un autoturism i-i pierde contiena la volan.Ce s mai vorbim de sportivii care mor pe teren: ei asta au, tulburri de ritm maligne, moarte subit, mai ales n condiii de stres. Toi sportivii de la juniori ar trebui testai electrocardiografic i ecografic, nu s-mi vin mie fotbalist de prima divizie, pentru c trebuie s fie vndut la un club de-afar, cu sindrom WPW (n.r. - Wolff Parkinson White), adic cu un circuit n plus n inim de la natere. Pentru ca eu s-i fac ablaia, s pot s-l aduc n rndul oamenilor care n-au avut niciodat aa ceva, el ajungnd fotbalist de prim divizie, cnd o astfel de boal poate s-l lase acolo, pe teren. Deci este necesar testarea sportivilor i, evident, pregtirea doctorilor din zona asta ca s-i testeze de juniori.

O alt consecin este insuficiena cardiac. Pacienii cu fibrilaie atrial cronic (i sunt muli) ajung la insuficien cardiac. Insuficiena cardiac omoar mai muli oameni dect tot cancerul din Romnia! Un pacient cu insuficien cardiac, dac nu e tratat ca lumea, din timp, evolueaz foarte rapid. i nu vorbim despre insuficien cardiac nici 10% din ct vorbim despre cancer. Oamenii mor n Romnia de boli cardiovasculare n proporie de 60%, i numai n proporie de 18,5% de cancer. Astea-s cifrele.

Ce se ntmpl n timpul interveniei de ablaie pe care o facei?

Totul este minim invaziv: introducem prin vase - artere, vene - de la mn, de la picior, srme din acestea pe care noi le denumim cateter electrod. Ajungem nuntrul inimii, facem nite hri electrice, uneori le reconstruim tridimensional i micm modelul inimii pe ecran cam ca pe modelele arhitecturale de maini noi. Astfel vedem exact pe unde circul curentul electric cu fiecare btaie, n timp real. De-aia-i zic cuadridimensional, trei dimensiuni ale spaiului plus timp. Aa vedem unde trebuie aplicate aceste cauterizri, aceste energii de radiofrecven prin cateterele speciale. Facem local, punctual mici cauterizri care blocheaz circuitele anormale sau care sunt n plus. i atunci, ca la orice letcon pe care l-ai pus la circuitul electric, nu mai fac scurtcircuit i nu mai apare tahicardie. Am fcut ablaii i copiilor de 6 ani, i persoanelor