ESTI CEEA CE TRAIESTIt,C1teva date recente din neuroStiinle

Ei experienlele duhovniceSti ale Filocaliei

coLEcTtA MEDIA CHRISTIANA I Srnrn LUMTNA

Diacon Adrian Sorin Mihalache

Editura TRINITAS a Patriarhiei Rom6ne

Bucuregti -2017

CUPR!NS

Nofieditoriald ................ ......................... 5

lntroducere ........................ 13

C1teva menliuni istorice privind neuro$iinlele vielii spirituale . .. t3Trei arii de lucruin dialogul teologiei cu neuroltiinlele .......... zo

)/rAT,A SPTRTTUALA

5r pRovocARrLE SocrETATil DE CONSUM

l.r. Rizboiul nevizut din societatea spectacolului ................ ......... 27

Dominanla experienlelor senzoriale excludedispozilia reflexivaCultur a conditi oneaza subli mi n alincdtuyrea simlurilor $ eliberorea sufletului

l.z. CAteva provociri ale societSlii de consumS u p r o sti mul ar e o s e nzo r i al d imp i e di cd auto r efl e cli a

Data smog;i multitasking-ul diminueazd puterea dtenliei .....

Multiplicar ea dorinlelor sldbeSte v oinlaMe diul concur enlial descur ajeozd comp asiunea . ;...................

Consumerismul sldbe;te disponibilitatea pentru contemplalie ..

Absenla ata;amentului interpersonal afecteazd sdndtatea ....lnteligenlo emolionald - ?nlelegere de sine 5i comunicareadecvatd cu semenii ....................... 50lnteligenla spirituald - o posibila frontiera ?ntre

teologie 5i;tiinfd ....... 52

Ce semnificd inteligenla spirituald? ..................... 54lnteligen+d spiritualdin diverse etape ale vielii ....................... 58lnteligenla spiritualo - citeva menliuni pentruo evdluare teologicd ....................... 6olnteligentd spirituald - dimensiunea edificatodre a vielii ....... 6S

2q9

32

33

35

4o41

42

43

464748

300

CU PRI NS

ltVALOAREA AFECTIU N I I MATERN E

l!.t. lmplicaliile neurale gifiziologice ale viefii interioareCercetarea ;tiinlifi cd a vielii interioor e $ cultura exterioritdlii ...

AtaSamentul interpersonal 5i sdndtoteaU rmele emoliilor in trup: amprente chimice distincteAdevdrul de credinld configureazdintreaga viald a omului ...

ll.z. Neurogtiinlele dovedesc valoarea iubirii materne ................Fiziologia orfanului - viatdin stand-byN eur o chi mi a conectiv itdlii socialeln dicii di n lumea necuv lntdtoar elo rAtingerea mameiii face pe copii mai rezistenli la stres ..........

11.3. Sugariiau capacitifiuimitoare de a distinge binele de riu ....

71

7475

77

79

8z838688

9o

91

il

i*,o.,lfrHi?3'Jififfi o RA NA

ll!.t. Legitura dintre sinitate ;i spiritualitate,evidenliati de gtiin!5 ........ 99

Viala religioasd ne protejeazd sdndtateo ................................. 99Compasiunea se poate?nvala prin stdruinla ..... 1o2

lll.z. Suferinfele umanitifiiinsingurate .................. 104Maladia solitudinii;i efectele ei ................. ....... 106

Viald lungd si sdndtoasd pentru slujirea semenilor ................ 1o7

Neurochimia solidaritdlii ............. 1o9

Viala spirituald;i voluntariatul social ................. 11'l

lll.3. De la competilie la comuniune .................. ....... 114

Judecota morald esueazdin absenta sentimentelor .............. 'n6

lll.4. Compasiunea - virtutea care ne face din nou oameni ........ 118

O convergenld nea;teptatd: compasiunea 5i sdndtated ........ 119

Educalie cu suflet. De la pedeapsd la compasiune .................. 121

Mila fald de aproapele;i calitatea judecdlilor de ordin moral ... tzzLucrarea compasiunii 5i granilele ei ........................................ 125

CUPRI N5

Viald lui Hristos - supremd dovadd a compasiunii

5i calauzd cdtre ea .... tz6

lll.5. Pitimirile lui Hristos gi compasiunea interumani ............... rz9Ajutindu-i pe oameni, ne schimbdm modulde a vedea lumea ......... ................. 13o

Compasiunea in orizontul Patimirilor lui Hristos .............;...... 13'l

IVvrATA LAuNrnrcA St iNNotREA vlETll

IV.t. Efectele bineficltoare ale viefii spiritualeStimulii exteriori ne indepdrteazd de noi ?n;ineMeditalia zilnicd dezv olta atenlia

Ce facem in fiecare zi ne zideStelntrospeclia stimuleazd cre$terea materiei cerebralei nv dldtur il e P d r i nti I o r p usti ei ti d atel e n e u r oqtii ntelo r .........

lV.z. Drumul intristirii fericite citre bucuria adeviratiEmpatie, compasiune 5i neuroni oglinddTestosteronul $ empatiaintristarea nu este o emolie negativaSupdrarea poate natte o dorinld bund ............intristarea fericitd Si vialoin Dumnezeu

1V.3. Cum poate omul si se nasci din nou, bitrAn fiind? .............Conexiuni neuronale rigide ...........BdtAnelea - mai multdinlelepciunesau mai pulind luciditate?Accidentul v ascular cer ebral, paralizia

;i n eur oplasti citatea motori e

Performanle muzicale la orice vArstd ..........Trupul este pregdtit sd-i schimbdm obiceiurile rele ...............

IV.4. Bitrinelile intineresc zilnicTotul moare, nimic nu se regenereazd ................Somnul celulelor stemN eur o geneza - ?nn oi r ea cr eieruluiEfortul voluntor $ regenerarea neuronaldCAtevo indicii fiziologice ole unei vocalii spirituale

301

137

138

140152155

161

164

'r66

167

173

175

177

179

r8z183

185

187

189

190

192

192194196198

199

302.

(U PRI NS

1V.5. Cuantificarea eului sau viali liuntrici? ............ 201

Viala personald pe cAnturul digital ................... 2o2

Cuantifi carea eului in era conexiunilor globale ...................... 2o3

Autoexperimentar ea - o fuziune stranie a filosofieiantice cu tehnologia ..................... 2o4Statistici globale $ umanitate autoreflexivd ......................... 206Numai Dumnezeu poate strAnge la un loctoateparlile sufletului ...... zo8

1V.6. Libertate gi condilionare geneticl in persoana umani ....... 211

Ecouri mecanicistein secolul fizicii cuantice .................. ......... 212

Biochimia istoriei. intAmphrea - erouin lumeapapu5ilor moleculare .................... 214

Cultura modeleazd natura. Experientele pot capitalizamediuldevio,td .........216Timpul clnd oamenii devin instrumenteleinstrumentelor lor... ...................... 217

Viala persoanei - mai presus de constrAngerilenaturii 5i ale culturii ............................................ zt8Experienle ale vielii spirituale 5i expresia genelor ................. 219

Vidlo lui Hristos ti biruinla sfinlilor asupra morlii;i a istoriei .... 221

VSTAREA DE BINE.

CONSI DERATII TEOLOGICE St EXPLORARIrueuno5nlNTrFrtE

V.t. Fericire deplini firi inviere? ........ 225Anxietate;i depresiein era bundstdrii .................................. zz6lnteligenla spirituala 5i doblndirea fericirii ...... zz8Faptele bune nasc emoliile bune ........... ........... 229Fdrd spiritualitate,implinireovie,tii esteimposibild ............... z3tVialaCetuiinviateLuminaoamenilor .............. 232

V.z. Bunistarea materiali pe cdntarul spiritului .... 234Un gol existenlialin miezul cunoaqterii ............ 235

linte antagonice: bundstare personald ;i sensibilitatepentru suferinla oltora .....................,......... ...... 236Mediul concurenlial descurajeazd spiritul de cooperore ....... 237

Exigengele vielii spirituale ................. ................ 24oSuferinla $ moartea ne aratd ce putem fi fdra Dumnezeu ..... 241

CUPRINS

VITArNA pERsoANEt. pRovocARl DE ULTtMA onA

PENTRU NEUROSTIINTELE VIETII SPIRITUALE$r posrBr LE nAspu rrrsunr fllocnucr

CU VALENTE TERAPEUTICE

Vl.t. Explorarea spafiului lSuntric - o situa!ie gtiinfifici precari...Persoana unertein sine diversele aspecte ale lumiiO intAlnire asteptatd: conrtiin4;i fenomenele cuanticeTaino con;tiinlei ;i limitarile qtiinleiI nterogaliile ;tiinlelor ;i lucrarea despdtimirii

V1.2. Viata l5untrici in era informafiei ................ .... 254Credinlo este mai mult decIt simpla mdrturisire dreaptd a ei ... 254Viola duhovniceascd le socoterte pe toate ...... 256T extul Scripturii, textura Cr ealiei ;i teritoriul lduntricin lumina Duhului .....,.,....,...., 257

V1.3. Na;terea omului prin cuvint ...... z6oSupr a?ncdr ca r e co gnitiv d: fast-f o o d cultur al

5i data smog ........... ....................... z6rEntropia psihicului 5i epuizarea eului ............ .... z6zAtenlie risipita $ existenld fragmentatd ......... 263Omul, fiinla cuv1ntdtoare, si cuvAntarea lui Dumnezeuadresatd lui................ ................... 266Cuvinte curate, slefuite in tdcerea lucrdtoare,spre slava Cuvlntului ................... 268

V1.4. lnstrumentele sufletului omenesc

$tiinla nu poate defini conStiinla ..............Omul, cel mai mare mister al Universului ...................Raliune;i MinteMintea e pentru Dumnezeulnima ...........Raiul este ?n i nima noastr d .....................

Lumea privitd de sus - ,,overview effect"Pragul lumii sensibile si edificarea omuluiNeuropsiholo gia 5i lucrarea lduntricd

245247

247

249 303251

269270271

273

274

275276

278279z8rz8>.

CU PRI NS

Cdrturarul desdvArqit scrie legile vielii spirituolein sine, prin fapte .... 283

Mistica greocd ;i viala creStind .;....................... 285

Adevdrul este o Persoand. Vialo deplind esteViala Ei,

iorimplinireavieliimele,este?nEa ....................291

Postfa}5.......''.....'.'.'.'.'..:'.':'.'...i.l'.!Prof. dr. Ovidiu-Alexandru gAjf runRUlJniversitatea de Medicind $ Farmacie ,,Carol Davila"din Bucureqti

304

Tr POGRAFTA CAnlr lOn BISERICE$Tl

Intrarea Miron Cristea nr.6; o4ot6z, BucuregtiTelefon: oz1.315.21.zgi ozt.335.zt.z8; Fax: o21.JJ5.19.oo

e-mail: magazin@editurapatriar:hiei.ro, tipografi a@patriarhia.rowww.editurapatriarhiei.ro

1.1, Rizboiul nevdzut din societateaspectacolului

Chiar daci nu e indeob;te relinut ca un fapt de via!5,

lumea, Iucrurile ei, intreg capitalul simbolic pe care ea ni-l oferiin fiecare zi constituie, in buni misurS, un fel de hrani pentru

simluri, un material consistent pentru gAndurile ;i dorinlele

noastre. fi, prin aceasta, lumea ne determini si fim intr-un

anumit fel. La int6lnirea cu ea, ;iin relalie cu ea, in om se con-

tureazi dispozilia de a o privi fie pitima;, fie duhovnice;te,

cu ochiul unui artist interesat de frumuselile ei sau cu privi-

rea celui preocupat si-i exploateze resursele... De aceea, s-ar

putea aminti afirmalia pirintelui Dumitru Stiniloae cd omul,

Iucr6nd cu Iucrurile lumii, se face ;i pe sine ?nsu;iintr-un anumit

fel, dupi modul in care siv6r;e;te fiecare lucrare, ;i potrivit

stirii cu care o siv6r;e;te. lar lucrurile se petrec a;a chiar daci

noi nu sesizim aceasti transformare.

in marile ora;e mai ales, panourile stradale sau supra-

fele intinse din faladele clSdirilor sunt acoperite, aproape

invariabil, cu reclame. inlesate de imagini colorate si mesaje

persuasive, reclamele pledeazl elogios pentru produse ;i ser-

vicii, invit6ndu-ne, fdri tigadS, si intocmim grabnic un con-

tract, si facem o achizi(ie, sd consumim, sE experiem urgent

ceva nou. Perelii ;i panourile din staliile de metrou, vitrinele

strAmte ale chio;curilor inghesuite pe trotuare, chiar ecranele

2S

Diac. Adrian Sorin Mihalache

televizoarelor din mijloacele de transport sunt folosite, de mai

multi vreme, de marketeri, ca suprafe{e destinate si atragiatenlia, propunind mirfuri, servicii, evenimente de tot felul.

Ploaia aceasta abundentE de stimuli ;i mesaje di buzna piinlocuinlele noastre, prin intermediul radioului, al presei tipi-rite, al televiziunii ;i al internetului. Publicitatea poate fi ficutiacum ;i Ia domiciliu, direct in intimitatea vielii personale,

putind pdtrunde in gdndurile ;i emoliile mele, la orice or5, de

dimineali ;i pAnd seara t6rziu, prin spoturile publicitare, prin

tipirituri. lnevitabil, a;a cum putem constata in viafa de fiecare

zi, fie ci suntem in locuin!5 sau ci petrecem cAteva ore in spa-

liul public, e greu si ne desprindem de zarva promoliilor;i a

ofertelor publ icitare.

Pe l6ng6 acestea, studiile culturale gi statisticile ce pri-

vesc industria de divertisment pun ?n luminS, firi echivoc,

extinderea firi precedent a activitililor culturale, artistice ;ide divertisment. Datele din a doua jumitate a secoluluitrecutindicau o cre;tere a numirului de c5rli tipirite, un num5r totmai mare de filme, de clipuri muzicale;i de produclii artistice.

Gilles Lipovetski mentioneazi, in legituri cu acestea, financi-

arizarea industriilor culturale, proces care a accelerat ritmul

investifiilor, sporind volumul producliilor de gen. Numirul cir-

lilor publicate, de exemplu, a crescut vertiginos, dubl6ndu-se

in unele !iri, in raport cu acela al volumelor apirute cu un

deceniu in urmi.'lmpactul acestor mijloace de comunicare (televiziune,

internet, telefonie) asupra culturiieste imens, provoc6nd o ade-

virati revolulie a globalizirii ;i digitalizdrii. Fiecare utilizator

'Gilles Ltpoversrv, Fericireo paradoxald. Eseu osupra societd,tii de hipercon-sum, Ed. Polirom, la;i, zoo9, pp.74-7j.

E;ti ceea ce triie;ti

are deja posibiltatea de a pune in circulafie, prin spaliul virtual,

in intreaga lume, propriile g6nduri, propria crealie artisticS.

Aceasti ,,privatizare generalizati" a comunicErii publice oferiast5zi oricirei persoane care are acces la internet posibilitatea

si difuzeze imagini, clipuri sau texte acceler6nd cresterea ;i mi;-

carea globalizanti a informaliei, printr-o editare firi constrAn-

geri ;i printr-o emisie fdri frontiere a mesajelor.

in graba zilei sau ?n firescul obi;nuin!ei, putem uita adesea

ce multi putere e pusd astizi la dispozilia degetelor noastre,

de citre tehnologia comunicirii la distan!5. Nu putem omite

faptul ci posibilitatea tehnici de a difuza un mesaj citre totmai mulli semeni, prin internet, in cdteva secunde, ne lirge;tede fapt aria de exercitare a influenlei asupra stirii semenilor

noqtri. Fiecare cuv6nt pe care il tastez ;iil trimit departe, fiecare

fotografie pe care o postez undeva, pe o relea de socializare,

?mpri;tie o parte din lumina sau din intunericul sufletului meu.

Prin ele, ceva din mine pleaci inspre semenii mei. lnterlocutorii

meiprimesc, odati cu rAndurile sifotografiile postate de mine,

influenla, mare sau mici, buni sau rea, pe care o exercit cu

intenlie asupra lor. Un impuls care se adaug5 fluxului gigan-

tic de bili care scaldi minlile semenilor de pretutindeni. fi cu

mine, c6nd mE gisesc in postura de receptor, se petrec lucru-

rile la fel. A;adar, prin internet nu doar ne comunicim. Ne ;ideschidem influenlei exercitate de semenii no;tri. GAndurile,

lumina sau obsesiile intunecate ale unui semen indepirtat pot

deveni, intr-o fracliune de secundi, conlinuturi ale propriilor

mele gSnduri, temeri sau bucurii ale mele. De cele mai multe

ori, s-ar putea si ;tiu prea pulin despre acest necunoscutinde-

pirtat, dar, cu toate acestea, din vdzduhul firi granife al lumii

virtuale, g6ndurile lui si devini parte a g6ndurilor mele.

29

x)

Diac. Adrian Sorin Mihalache

La rAndul meu, eu ii influenlez pe mulli allii, prin reacliile

mele la aceste conlinuturi, cAnd aleg si le exprim. in ultimul

deceniu, adevirate revolulii culturale ;i politice s-au aprins ?n

spaliul virtual. La felinsi, ;i umbra fundamentalismului s-a intins

mai repede in ultimii ani, slujindu-se de internet. De aceea, spa-

liul virtual, relelele de socializare asiguri mediul unei influenle

generalizate a oamenilor unii asupra altora, a oricdrei persoane

asupra oriciruia dintre semeni ;i a tuturor asupra tuturor. Ele

permit;i cultiv5 o expunere Ia nivel global a interioritilii subiec-

tului ;i o intruziune a mullimiiin noi. !i, spre deosebire de situ-

alia in care vorbesc pur ;i simplu cu cineva, ?ntr-o impreiurare

obignuiti de viali, cAnd transmit cuvinte sau ganduri, ceea ce

postez in spaliul virtual, cuvAnt sau imagine, rim6ne fixat pen-

tru multi vreme in memoria digitalS a lumii virtuale, imprim6nd

in sufletul fiecirui privitor conlinuturi benefice sau diunitoare.

lnternetul ajuti ca expresia mea si dureze. Riul sau cuvintele

ziditoare trimise de mine cuiva au viali lung5 ;icapiti, amplifi-

cate de allii care Ie trimit mai departe, puteri sporite.

Ar fi necesar si con;tientizim din vreme puterea de influ-

enli oferiti de aceste mijloace de comunicare la distanlE, fa!5

de multele persoane aflate de cele mai multe orifoarte departe

de noi, inviluite in necunoscut

Pe de alti parte, psihologi ;i ingineri, specialigtiin meca-

nismele neuronale ale creierului uman, experliin imagine ;isunet, slujili de tehnologiitot mai rafinate de digitalizare, pre-

pari mult;i bine jocurile, filmele, spectacolele, culturale ;i de

divertisment. Ofertele sunt, de aceea, tot mai seducdtoare,

tot mai eficiente ?n cucerirea psihismului. Spectatorul capi-

tuleazE din ce in ce mai repede. Uneori, este cucerit inainte

de inceperea reprezentaliei, intrat sub puterea de atraclie

Esti ceea ce trdie;ti

a publicitilii. in fala show-ului total de lumini ;i culoare, el

rim6ne adesea firi cuv6nt, uimit de forla spot-urilor de pro-

movare, convins cd meriti si-;iincredinleze o parte din tim-pul liber experienlelor de acest gen.

Paleta cu situalii de acest fel este tot mai bogati.Numeroase spectacole, concerte, competi(ii sportive, pro-

duclii de divertisment, filme ;i jocuri, parcuri de distraclii ;ireprezentalii de tot felul ocupi timpul ;i spa{iul comunitar,

autopropunAndu-se ca experienle atractive, provocatoare

pentru publicul Iarg. Concerte, spectacole de teatru, expozi-

!ii, show-uripreseazi agenda timpului liber, al5turide nume-

roasele programe ;i emisiuni de televiziune, de noi versiuni

ale jocurilor computerizate, de ofertele turistice in destina!ii

exotice. Fiecare in parte ;i toate la un loc i;i revendici drep-

tul de a ocupa atenlia noastrS, dreptul asupra orelor libere

din timpul zilei, asupra zilelor libere de la sf6r;itul s5ptS-

mAnii, asupra sdptimAnilor Iibere din perioada concediilor.

incAt, adesea, intimpinim multe dificultSli de gestionare a

timpului liber.

intr-un alt plan, se poate constata extinderea spaliilor

comerciale. Asistdm, scrie Lipovetski, la o ,,transformare pro-

gresivi a spaliilor non-funclionale [...] in arii hipercomerciale

polifuncfionale."' Este cazul spaliilor din staliile de tren ;i de

metrou, din trenuri, din aeroporturi, toate acestea devenind

bre;e pentru shopping, menite si producS, in timpul cilitorieinoastre, sau in rigazul pe care il avem intre doui puncte de

parcurs, o adevirati imersiune in universul divertismentului Si

al cumpiriturilor.

1t

'G. LIpovETSKy , Fericirea parodoxold,,,, p. 9t,

32

Diac. Adrian Sorin Mihalache

Dominanla experienlelor senzoriale exclude dispozilia

reflexivd

Desigur, deconectarea sau relaxarea nu pot fi neglijate,

maiales c5, aga cum constatd studiile din ultimele decenii, volu-

mul de munc5, responsabilitSlile profesionale, cerinlele pie-

!ei, diferitele obligalii contractuale, presiunea competilionalS

miresc ingrijordtor de mult stresul pentru majoritatea angaja-

lilor. Totu;i, foarte adesea, prea multe dintre ofertele culturale

;i de divertisment propun doar postura de spectator. in acest

sens, unele rezultate din cimpul neuro;tiinlelor avertizeazi asu-

pra faptului cE este riscant si ne incredinlim, in mod repetat ;iprelungit, unor experienle de joc ;i divertisment, mai ales daci

abandonim celelalte aspecte ale vielii. Cu maibine de zece ani?n

urm5, un studiu extrem de griitor a ardtat cd experienlele sen-

zoriale intense diminueazd dispozilia spre refleclie asupra pro-

priei persoane. Dupi un experiment ?n cadrul ciruia mai mulli

subiecli fuseseri investigali cu ajutorul imagisticii prin rezonanli

magnetici funcfional53, in timpul unor experienle senzoriale ;iin momente de refleclie bine alese, cercetitoriiau concluzionat

c5, atunci cdnd ne incredin!5m simlurilor (unor experienle sen-

zoriale intense), ne pierdem pe noiinsine (pierzdnd de fapt dis-

ponibilitatea de a reflecta la noiin;ine).a Relativ la acest aspect,

vom face c6teva consideratii ceva maiincolo.

I lmagistica prin rezonan!5 magnetici funclionalS (lRMf) - este un procedeuin care cimpuri magnetice ;i unde radio de intensitate foarte slabi sunt folo-site pentru a evidenlia fluxul sanguin din po(iunile scanate, care se traduceprin nivelul de intensitate al activitilii acelei zone.aCf. llan L GoLDBERG et alii,,,When the Brain Loses lts Self: Prefrontal ln-activation during Sensorimotor Processing", in: Neuron, L, z, aprilie zoo6,pp.329'339.