www.bizlawyer.roUn proiect al Bullet Media & 648 Group2011-05-16 08:50:00

Unde e bine sa traiesti în România. Harta nivelului de trai

Standardul de viata pozitioneaza România undeva în coada clasamentului statelor europene, tara noastra

„remarcându-se“ de foarte mult timp prin puterea scazuta de cumparare, cele mai mari cheltuieli pentru

alimente si cele mai mici alocari financiare pentru sanatate si obiecte personale. Criza economica a largit si

mai mult prapastia dintre noi si restul Europei, transformând românii în veritabili supravietuitori, cu

mijloace de existenta minime. Facând un clasament al nivelului de trai pe judete sau regiuni, se poate spune

ca locuitorii din Bucuresti o duc cel mai bine la capitolul resurse financiare ramase din salariu dupa

achizitionarea unui cos minim de alimente, fiind urmati de cei din judetele Ilfov si Cluj. La polul opus se

afla vasluienii si locuitorii din zonele cu populatie preponderent maghiara.

„Saptamâna Financiara” a strâns datele necesare pentru a întocmi o harta a nivelului de trai, pornind de la câtiva

indicatori extrem de importanti: salarizarea, preturile principalelor alimente, numarul somerilor, ponderea

pensionarilor si a persoanelor active în totalul populatiei din judet si PIB-ul pe cap de locuitor. Analizând toate

aceste cifre, se poate observa unde se supravietuieste mai usor în România zilelor noastre si unde se munceste doar

pentru asigurarea zilei de mâine.

Analiza ia în calcul alimentele esentiale din cosul minim folosit de Institutul National de Statistica (INS) si se

refera doar la consumul lunar al unei persoane: 28,9 kg de pâine, 2,5 kg carne de porc, 1 kg carne de vita, 2,5 kg

carne de pui, 2 kg telemea, 3,5 kg cartofi, 2,1 kg fasole boabe, 1,6 kg morcovi, 2,5 kg ceapa, 6 litri lapte, 3,5 kg

mere si 13 oua. Pretul kilogramului de pâine este la acelasi nivel în toata tara, produsele din faina alba comerciali-

zându-se cu 4 lei/kg. Aceste produse pot ajuta o persoana sa-si asigure hrana necesara într-o luna, fiind vorba de un

minim confort alimentar. Nu este luat în calcul un meniu sanatos, ci unul cât mai ieftin, de supravietuire.

În mod normal, cosul utilizat ca indicator de INS este mult mai generos, cuprinzând multe alte produse. Astfel,

cosul minim de consum lunar (necesarul pentru o persoana) cuprinde cheltuielile cu: 3,08 kg de faina, 5,8 kg de

malai, 28,9 kg de pâine, 0,5 kg de produse de franzelarie si panificatie, 0,7 kg de paste fainoase, 1,4 kg de orez, 2,1

kg de fasole boabe, 3,5 kg de cartofi, 1,6 kg de morcovi, patrunjel si pastârnac, 2,5 kg de ceapa, 3,8 kg de

muraturi, 800 g de bulion, 1 kg de conserve de legume, 3,5 kg de fructe (în principal mere), 0,5 kg de citrice, 0,7

kg de conserve din fructe, 1 kg de carne de bovina, 2,5 kg de carne de porc, 2,8 kg de carne de pasare, 0,4 kg de

carne de oaie, 2,5 kg de preparate din carne (mezeluri), 0,8 kg de peste proaspat si congelat, 6,1 litri de lapte

proaspat, 0,7 litri de lapte batut, 1,1 kg de telemea de vaca, 0,7 kg de telemea de oaie, 0,9 kg de brânza proaspata.

Cosul SFin a fost subtiat pâna la limita subzistentei. Preturile utilizate în calculele noastre au fost furnizate de

page 1 / 3

www.bizlawyer.roUn proiect al Bullet Media & 648 Group2011-05-16 08:50:00

Ministerul Agriculturii, sunt cele practicate în pietele din judete si reprezinta pragul de jos al costului pentru

fiecare aliment inclus în cos. Veniturile nete pe regiuni au fost obtinute de la INS. În plus, am luat în calcul si

Produsul Intern Brut (PIB) pe zone geografice, furnizat de Comisia de Prognoza în ultimul sau raport, întrucât

arata gradul de dezvoltare a acelor zone. Chiar daca nu e obligatoriu ca un PIB mare sa mearga mâna în mâna cu

un nivel de trai ridicat, acest indicator poate da o imagine asupra oportunitatilor din zona si a dezvoltarii viitoare.

Nivelul de trai dintr-o regiune este strâns legat si de mediul economic. Judetele în care sunt prezenti investitori

mari se evidentiaza nu doar printr-un PIB ridicat, ci si printr-o salarizare generoasa. În plus, structura pe vârsta a

populatiei este importanta: zonele în care numarul pensionarilor îl depaseste pe cel al persoanelor active întâmpina

dificultati sociale. Relevanta este, de asemenea, si apartenenta angajatului: stat sau privat.

Bucurestiul cåstiga pe toat linia

Comparând efortul financiar pe care o persoana trebuie sa-l faca pentru a achizitiona tot ceea ce contine cosul

minim lunar cu salariul mediu net din fiecare regiune, se observa ca pentru locuitorii din Capitala exista cele mai

bune conditii de trai datorita veniturilor de care dispun: salariul net de 2.005 lei si pensia de 947 de lei. Nici

preturile alimentelor nu sunt cele mai ridicate din tara, pietele din Bucuresti pozitionându-se undeva la jumatatea

unui clasament al tarifelor practicate la vânzarea produselor.

Un punct în plus în dreptul celui mai mare oras din România rezulta din numarul mic al somerilor indemnizati

raportat la cel al persoanelor active (24.775 someri la 851.311 salariati). Chiar daca ponderea pensionarilor în

volumul populatiei din Capitala este mare (498.507 pensionari la un total de 1.944.367 bucuresteni), veniturile

acestora - în medie de 947 de lei - sunt cu mult peste media pe tara, de 743 de lei, ceea ce duce la o pozitionare mai

buna pe harta nivelului de trai.

Bucurestiul face parte din galeria zonelor bogate din România, acest lu-cru fiind dovedit si de valoarea atinsa de

PIB-ul/cap de locuitor, de 14.289 de euro. Exista alti factori care pot trage în jos standardul de viata: chiriile sunt

cele mai ridicate din tara, casele se vând la cele mai mari preturi, iar utilitatile „înghit” o parte importanta din

venituri. O gigacalorie fara subventie costa în Capitala 298 de lei. Orasul ofera însa oportunitati de angajare bune,

toate marile firme din România având cel putin un birou deschis în Capitala, daca nu chiar sediul central.

Ilfov si Cluj: PuŢini salariati, dar bine platiti

Şi judetul Ilfov s-a ridicat datorita pozitiei sale geografice, locuitorii din aceasta regiune ocupând locul 2 în topul

nivelului de trai. Tot aici si-au stabilit cartierele generale multe firme. Salariul mediu net de 1.821 de lei (al doilea

ca valoare pe tara) este cel care înclina balanta, dându-le ilfovenilor activi posibilitatea de a-si acoperi cheltuielile.

Raportul pensionari (72.789) - salariati (100.037) poate zdruncina însa standardul de viata, având în vedere

valoarea pensiei medii, de doar 677 de lei, mai mica decât media pe tara. Structura judetului arata însa o pondere

importanta o locuitorilor în zona rurala, pentru acestia existând si alte oportunitati de procurare a alimentelor, multi

fiind implicati în activitati agricole. Punând cap la cap toti indicatorii, alaturi de PIB-ul/cap de locuitor de 9.767 de

euro, se poate trage concluzia ca judetul Ilfov face si el parte din categoria zonelor bogate, cu un nivel de trai mult

peste medie.

Locul 3 în top revine judetului Cluj, unde se remarca un cumul de factori care ridica nivelul de trai: prezenta

masiva a investitorilor straini a dus la cresterea nivelului de salarizare, dar si la o valoare mai buna a PIB/cap de

locuitor (7.625 de euro). În Cluj se remarca însa si un dezechilibru major între numarul persoanelor active si cel al

populatiei totale. Din 650.590 de locuitori, câti are judetul, doar 118.794 au statut de salariat. Mai mult, aici  sunt

si foarte multi pensionari (162.232 persoane). Însa lefurile mari fata de restul tarii, preturile mai mici la alimente si

valoarea medie a pensiei, de 798 de lei (peste media pe tara), fac din Cluj o zona cu un nivel de trai bun.

Moldova, locul unde se manånca ieftin sau foarte scump

Mare parte din veniturile românilor se duc pe alimente. Valoarea resurselor financiare alocate consumului de

page 2 / 3

www.bizlawyer.roUn proiect al Bullet Media & 648 Group2011-05-16 08:50:00

alimente nu rezulta atât din cantitatea achizitionata, cât din preturile destul de ridicate la aceste produse.

Cele mai ieftine alimente se gasesc în acest moment în Suceava, locuitorii de aici putând sa-si „umple” cosul

minim cu doar 213 lei/luna. Acest lucru nu face însa din judet unul cu un nivel de trai ridicat. Regiunea este

recunoscuta drept una dintre cele mai sarace din România, cu un PIB/cap de locuitor de numai 3.488 de euro.

Saracia rezulta si din numarul mic de angajati (91.946), rata crescuta a somajului si ponderea importanta a

pensionarilor (145.518) în volumul total al populatiei (707.588 locuitori). Toate aceste date fac din Suceava o zona

unde se traieste de la o zi la alta. Nici salariile si pensiile sucevenilor nu ajuta prea mult, fiind cu mult sub media

pe tara.

Mult mai greu o duc însa vasluienii, ei fiind împovarati  si de preturile cele mai ridicate din România la alimente,

în conditiile în care o persoana cheltuieste pe alimente de subzistenta 284,15 lei. Pe fondul celui mai mic salariu

mediu din România (999 de lei) si al unei pensii lipite de pragul minim (625 de lei), acest judet este regiunea unde

românii se descurca extrem de greu. De altfel, si PIB-ul/cap de locuitor (2.513 euro) reflecta precaritatea

economica.

Situatii speciale

Timisul este unul dintre judetele unde, în ciuda preturilor ridicate la produsele de baza, nivelul de trai al populatiei

este mai bun decât în restul tarii. Aici salarizarea este una peste medie, numarul angajatilor îl depaseste pe cel al

pensionarilor, iar rata somajului este tinuta sub control. Judetul este clasificat ca fiind unul dintre cele mai bogate

din România datorita unui PIB/cap de locuitor de 8.218 euro.

O situatie similara se întâlneste si în Constanta, unde PIB-ul pe cap de locuitor este 6.709 euro, în timp ce salariul

mediu net ajunge la 1.383 de lei, iar pensia la 754 de lei. În judetul de la malul marii viata nu este foarte scumpa,

nivelul preturilor la alimente fiind rezonabil. În schimb, utilitatile „ustura” la buzunar, tariful pentru o gigacalorie

fiind de 202 lei, fara subventie.

În Harghita si Covasna se traieste foarte greu

Doua dintre judetele locuite preponderent de etnici maghiari, Haghita si Covasna, înregistreaza un nivel de trai

scazut din cauza veniturilor încasate de angajatii de aici. Salariatii harghiteni sunt platiti cu cele mai mici lefuri din

România, salariul mediu din aceasta regiune fiind de 977 de lei. În paralel, preturile la alimente sunt destul de

mari, pentru asigurarea cosului minim lunar de consum fiind necesara o suma minima de 251 lei. În Harghita, rata

somajului este ridicata, în acest moment fiind indemnizate 12.540 de persoane. Nici în Covasna situatia nu este

mai buna. Chiar daca salarizarea este mai ridicata decât în judetul vecin, preturile sunt mari, iar numarul

persoanelor active e foarte scazut ( 43.450 angajati).

page 3 / 3