cultura de sofranel in zonele de sud ale romaniei

Upload: saab9355

Post on 07-Jan-2016

15 views

Category:

Documents


1 download

DESCRIPTION

Cultura de Sofranel in Zona de Sud A Romaniei

TRANSCRIPT

  • www.cbcromaniabulgaria.eu

    Carthamus tinctorius L., cunoscut in Romania sub

    numele de sofranel, este o planta erbacee anuala din familia

    Compositae, originara din Asia si Africa. Planta are o radacina

    pivotanta care patrunde in sol la o adancime de 2,5 m, ceea

    ce-i permite sa se dezvolte si in zone cu clima arida.

    In Romania, sofranelul a fost cultivat incepand cu

    anul 2003, cand s-au cultivat cca. 5.000 ha, iar in anul 2004

    peste 10.000 ha. Productia de sofranel obtinuta a fost

    superioara productiei de floarea-soarelui in zonele cu soluri

    mai putin fertile si cu deficit de umiditate.

    Fertilizarea

    Fertilizarea se face cu 40-60 kg N si 19-34 kg P2O5,

    o singura data, inainte de arat, in perioada august-septembrie.

    Lucrarile solului

    In luna august se executa o lucrare de dezmiristit, cu

    ajutorul tractorului echipat cu o grapa cu discuri, urmand ca

    aratura de baza sa se faca in luna septembrie, la o adancime

    de 25-30 cm.

    Combaterea buruienilor se face mecanic inainte de

    semanat, in luna octombrie, cu tractorul echipat cu un

    cultivator si o grapa cu disc.

    Samanta si semanatul

    Capitulele de sofranel au diametrul de 1,5-3,5 cm si

    contin 15-20 achene cu patru muchii de culoare alba sidefie,

    asemanatoare cu cele de floarea-soarelui, dar mult mai mici,

    avand greutatea de 0,03-0,04 g, iar continutul de acizi grasi

    nesaturati fiind de 43-52%

    Semanatul sofranelului se face in luna octombrie la

    adancimea de 5 cm, pe randuri la distanta de 40-50 cm si la 18

    cm pe rand. Densitatea culturii de recoltare trebuie sa fie de

    220-250 mii plante/ha.

    Plantele ajung la maturitate la 110-150 de zile de la

    semanat, daca semanatul s-a facut primavara, si la 200 de zile

    de la semanat, daca acesta s-a facut din toamna.

    Lucrarile de ingrijire

    Intretinerea culturii de sofranel se face cu doua prasile mecanice in perioada lunilor aprilie-mai.

    Recoltarea

    Tehnologia de recoltare a sofranelului prevede

    recoltarea cu combina de recoltat cereale echipata cu hederul

    pentru recoltarea cerealelor, atunci cand frunzele sofranelului

    sunt uscate si umiditatea semintelor a ajuns la 10-11%.

    Recoltarea poate incepe la mijlocul lui septembrie,

    pe vreme uscata. La experimentul nostru, datorita conditiilor de

    seceta prelungita, recoltarea s-a facut pe 16 august 2012.

    Tulpinile pot fi tocate (daca combina de recoltat este prevazuta

    cu tocator) si incorporate in sol sau balotate si utilizate sub

    forma de brichete pentru incalzire. Dupa recoltare, semintele

    se curata de impuritati, fiind luate masuri pentru reducerea

    umiditatii acestora sub 9%.

    Fiind mai putin cunoscuta in Romania, cultura de

    sofranel s-a bucurat de o atentie mai deosebita. Etapele

    parcurse la cultura din lotul de la Roata de Jos, judetul Giurgiu,

    sunt prezentate mai jos:

    1. Infiintarea culturii: 20.11.2011

    2. Evaluarea germinatiei semintelor de sofranel: 01.05.2012

    3. Supravegherea stadiului de vegetatie si prelevarea de

    probe: 02.05.2012

    4. Supervizarea lotului experimental: 21.06.2012

    5. Supravegherea starii de vegetatie: 05.07.2012

    6. Recoltarea sofranelului: 16.08.2012

    Toate aceste etape au fost realizate de specialistii

    de la Institutul National de Cercetare-Dezvoltare pentru Stiinte

    Biologice Bucuresti.

    In continuare se prezinta fisa tehnologica a culturii

    de sofranel, care a facut obiectul experimentului realizat pe

    loturile alaturate din Roata de Jos, judetul Giurgiu.

    1 2 3

    CULTURA DE SOFRANEL IN ZONELE DE SUD ALE

    ROMANIEI

  • Retea si platforma web pentru imbunatatirea

    constiintei publice privitoare la gestionarea si

    protectia mediului in zona transfrontaliera Giurgiu Ruse si in zonele adiacente zonei transfrontaliere

    COD MIS-ETC 594

    http://www.envirobg.eu/

    Programul de Cooperare Transfrontaliera Romania Bulgaria 2007 2013 este cofinantat de Uniunea Europeana prin

    Fondul European de Dezvoltare Regionala

    Angel KanchevUniversity of Ruse

    Conducator de proiect

    Institutul Naional de Cercetare - Dezvoltare pentru Maini i Instalaii destinate Agriculturii i Industriei Alimentare - INMA Bucureti Adresa:

    B-dul Ion Ionescu de la Brad, Nr. 6, Oficiul Potal 18 Cod potal 013813, Sector 1, Bucureti Tel: 021/269.32.55, Fax: 021/269.32.73

    E-mail: [email protected], http://www.inma.ro

    Persoana de contact: Muraru Vergil

    E-mail: [email protected], [email protected]

    Partener 2

    Universitatea ANGEL KANCHEV, Ruse Adresa:

    8 Studentska str., Cod Postal 7017, Ruse

    Tel: +359.885.497.406

    Fax: +359 082 845 708,

    E-mail: [email protected]

    Persoana de contact: Atanas Atanasov

    E-mail: [email protected]

    Partener 3

    Club Friends of Publics Park of Rusenski Lom - Ruse Adresa:

    Skobelev Blvd. 7, Cod Postal 7000, Ruse

    Tel: +359.82.872.397

    Fax: +359.82.828.730, E-mail: [email protected] http://www.lomea.org

    Persoana de contact: Emiliya Ivanova Petkova

    E-mail: [email protected]

    Investim n viitorul tu!

    Programul de Cooperare Transfrontalier Romnia-Bulgaria 2007-2013 este cofinanat de Uniunea European prin Fondul European de Dezvoltare Regional

    Reea i platform web pentru mbuntairea contiinei publice privitoare la gestionarea i protecia mediului n zona transfrontalier Giurgiu Ruse i n

    zonele adiacente zonei transfrontaliere

    INMA Bucureti 2014

    Coninutul acestui material nu reprezint n mod necesar poziia oficial a Uniunii Europene.

    www.cbcromaniabulgaria.eu

    INMA Bucuret i

    CULTURA DE SOFRANEL IN ZONELE DE SUD ALE

    ROMANIEI

    Numarul lucrarilor, masinilor si echipamentelor, precum si costurile necesare culturii sofranelului sunt mici,

    reprezentand profit real pentru un fermier din Romania.

    Pentru recoltarea sofranelului nu este necesar un echipament specializat montat pe combina de recoltat

    cereale.

    Numarul mic de lucrari necesare culturii de sofranel au ca rezultat protejarea structurii terenului si reducerea poluarii

    mediului.

    Prima pagina ultima pagina 4