cu presa/2017/august/revista prese… · web viewdezastrul ecologic la pata rât ascuns sub preş...

23.08.2017

Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

COD FISCAL: RO24326056/13.08.2008; COD IBAN: RO 85 TREZ 700502201X009067

Cod-F-PC-4

REVISTA PRESEI22 - 23 august 2017

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

1

23.08.2017

CUPRINS PRESA CENTRALĂ...........................................................................................................6

Teme ANAR..................................................................................................................6Mecanicul lui Tăriceanu, reînscăunat şef peste Apele Române. A condus două zile şi Institutul de Hidrologie................................................................................................6de Marian Garleanu , 23 august 2017 - stire actualizata la ora 07:54, 23 august 20176DREPT LA REPLICĂ. Victor Sandu nu este membru ALDE şi nici nu a fost propus de partid........................................................................................................................... 7Patru candidati inscrisi la concursul pentru ocuparea functiei de director al ABADL. La primul concurs, din luna mai, niciunul dintre cei patru nu a promovat...................8Inundaţii în Prahova, mai multe gospodării şi case au fost înghiţite de ape..............11Calendarul evenimentelor – 21 august 2017.............................................................11Întâlnire de lucru între reprezentanții CSN Meridian şi ministrul Muncii; participanții au decis că arhitectura sistemului de pensii trebuie regândită..................................12INHGA: Cod galben de inundații pe râuri din centrul, nord-estul şi sud-estul țării, până la ora 00:00.......................................................................................................13Teme similare.............................................................................................................15Tudose: "In mod cert va trebui să modificăm redevenţele de la 1 ianuarie 2018"....15Teme de mediu...........................................................................................................16Romsilva: Tăierile ilegale de lemn au scăzut cu peste 25%........................................16Mai puţine defrişări ilegale........................................................................................17OBIECTIVELE Guvernului înainte preluării şefiei Consiliului UE de către România.....18Bani pentru împăduriri...............................................................................................19Cererile destinate sprijinului financiar pentru prima împădurire şi crearea de suprafețe împădurite se depun până pe 6 octombrie................................................19MAFIA defrişărilor a DISTRUS România. Clasamentul în care SUNTEM în FRUNTE....21

PRESA LOCALĂ............................................................................................................22ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ SOMEŞ-TISA..........................................22

Teme ABA...................................................................................................................22

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

2

23.08.2017

100 de milioane necesari pentru finalizarea barajului Runcu....................................22Dezastrul ecologic la Pata Rât ascuns sub preş de Alin Tişe. Peste 100 de litri de substanţe toxice se scurg în pârâul de lângă rampa de gunoi în fiecare secundă......22Când nu ard, deşeurile de la Pata Rât o iau la vale. Gunoaiele de la Pata Rât pun în pericol sănătatea clujenilor. Consiliul Judeţean tace de mai bine de o lună..............26Administrația județeană a purtat discuții cu directorul ABA Someş-Tisa pentru finalizarea bazinului de la Runcu................................................................................29100 milioane lei, necesare pentru finalizarea Barajului Runcu..................................30Teme de mediu...........................................................................................................31Centura Vâlcele-Apahida – în pericol din cauza alunecărilor de teren de la Pata Rât 31Consiliul Judeţean Cluj a încasat încă o amendă din cauza gunoaielor......................33Focar de infecție pe Splaiul Independenței................................................................34Un morman de gunoi cât un bloc cu mai multe etaje a îngropat un pârâu. Ce riscuri sunt în zonă................................................................................................................36Colectare selectivă a la Cluj – o fracție în tomberon, una direct pe stradă!...............37

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ MUREŞ.....................................................38Teme ABA...................................................................................................................38Cincişul, al tuturor dar al nimănui..............................................................................38Investiții la Cupru Min Abrud, pentru o mai mare siguranță în funcționare a iazului de la Valea Șesei.........................................................................................................40Teme similare.............................................................................................................41La 2 ani de la conflictul de pe Râu Alb, dosarul nu a fost trimis în judecată...............41Râu de Mori: Investiții de peste 40 milioane de lei prin PNDL...................................42Aveți grijă de unde consumați apă! Lista izvoarelor şi fântânilor publice cu apă potabilă, din Alba.......................................................................................................43Comuna Arieşeni, cu peste 100 de unităţi de cazare, va primi în sfârşit bani să-şi facă o reţea de canalizare..................................................................................................46Trupul neînsufleţit al unei persoane, găsit în apele râului Mureş, la Sântimbru........47Teme de mediu...........................................................................................................47

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

3

23.08.2017

Andi Andezit dezvăluie impresii din călătoria sa prin geoparcuri şi arii protejate din România.....................................................................................................................47Iezerul Ighiel, cel mai mare lac de baraj natural pe calcare din România. Peisaj de poveste, în apropiere de Alba Iulia............................................................................50Începe a doua sesiune a programului ”Prima împădurire”........................................51

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ ARGEŞ-VEDEA......................................55Teme ABA...................................................................................................................55La ABAAV, COSAŞII - înlocuiţi cu ROBOŢI...................................................................55Teme similare.............................................................................................................56Alertă meteo! Cod galbel de ploi şi furtuni................................................................56Primăria îşi asumă bălţile din Parcul Lunca Argeşului…..............................................56

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ JIU.............................................................57Teme ABA...................................................................................................................57SECRETAR de stat la ENERGIE pune la ZID ONG-urile care contestă devierea Jiului...57Control pe Jiu. Ce reclamă Maioreanu.......................................................................58O comisie a Ministerului Energiei a verificat lucrările la hidrocentralele de pe Defileul Jiului...........................................................................................................................59Teme similare.............................................................................................................60Investiție în pericol din cauza unei alunecări de teren...............................................60Se încălzeşte vremea!................................................................................................61

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ SIRET........................................................61Teme ABA...................................................................................................................61Trai periculos pe marginea prăpastiei, lângă Siret.....................................................61

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ OLT...........................................................63Teme similare.............................................................................................................63Vâlcea, judeţul cu cea mai bună sursă de apă potabilă..............................................63Două persoane înghițite de apele Oltului! Sunt căutate cu scafandrii.......................64Teme de mediu...........................................................................................................64Locuitorii din Măldăreşti, terorizaţi de incendiile de la groapa de gunoi!..................64Magnatul gunoaielor din Horezu a plătit pentru a spune singur ce ilegalități face....65

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

4

23.08.2017

„Mirajul Oltului” se apropie de final. Parcul acvatic, finalizat în proporţie de 88%....67Verificările amenajamentelor silvice se vor face de Agenţia de Protecţie a Mediului, Garda Forestieră şi Garda de Mediu..........................................................................68

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ DOBROGEA – LITORAL.....................6904 – 21 august 2017...................................................................................................69Teme ABA...................................................................................................................69Plajele romanesti impanzite de turisti dar si de gunoaie...........................................69Plajele de pe litoral, controlate de samsari. Hotelierii sunt revoltaţi.........................70Cod galben de inundații pe râuri din Constanța şi Tulcea, în următoarele ore..........71Parcul şi Lacul Tăbăcărie, poluate cu... nepăsare şi aşteptare...................................72Teme similare.............................................................................................................74Impresii de pe plajă: „gheolbani”, nesimţire şi gunoaie.............................................74Salvamarii vor să plece acasă când e arborat steagul roşu pe plajă. "Turiştii care intră în apă să plătească amenzi uriaşe".............................................................................76Teme de mediu...........................................................................................................785 August, Ziua Delfinului, o zi de doliu!......................................................................78140 de delfini au murit pe litoralul românesc de la începutul verii............................81

PRESA CENTRALĂ

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

5

23.08.2017

Teme ANARMecanicul lui Tăriceanu, reînscăunat şef peste Apele Române. A condus două zile și Institutul de Hidrologiede Marian Garleanu , 23 august 2017 - stire actualizata la ora 07:54, 23 august 2017Patronul unui service auto din Bucureşti, unde îşi repară maşinile actualul şef al Senatului, fusese demis anul trecut de către ministrul tehnocrat al Mediului.Victor Sandu a fost numit inițial la conducerea Adminis-trației Naționale Apele Române (ANAR) în 2015, de către ministrul Mediului, Grațiela Gavrilescu, şi Călin Popescu Tăriceanu. Un an mai târziu, în martie, patronul de service auto a fost demis de către Guvernul Cioloş. Numai că, în mai 2017, Victor Sandu a revenit la conducerea ANAR.Proprietarul service-ului auto TMD Lasting Service Auto din Bucureşti, cunoscut şi sub numele de „mecanicul-şef“ al lui Tăriceanu, a fost apoi numit, la începutul lunii iunie, la conducerea unei instituții de importanță vitală, Institutul Naţional de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor, dar numai pentru două zile, după care a revenit şef la Administrația Națională a Apelor.Victor Sandu şi-a căpătat renumele pentru că fostul premier al României şi actual preşedinte al Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, îşi repară maşinile şi motocicletele din flotila personală la atelierul său. De altfel, în declarația sa de avere, postată pe site-ul ANAR, Victor Sandu a precizat că are şi calitatea de „director general şi acționar la TMD Lasting Service Auto“ .A câştigat prin neprezentarea MinisteruluiNoul preşedinte al Administrației Naționale a Apelor Române a fost demis, în 2016, pentru ”amatorism managerial şi incompetență”, după cum a invocat fostul ministru al Mediului, Cristiana Palmer Paşca. Hotărârea de demitere a fost atacată în instanță de Victor Sandu, iar la termenele de judecată Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor nu şi-a trimis reprezentantul la proces, aşa încât cel din urmă a câştigat prin neprezentarea preopinentului.

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

6

23.08.2017

Fostul ministru al Mediului din Guvernul Grin-deanu,- Adriana Petcu, n-a fost de acord cu revenirea lui Victor Sandu la şefia ANAR, mai ales că acesta din urmă a vrut s-o demită pe când era directoare la Administrația Bazinală de Apă (ABA) Buzău. Dar, Victor Sandu a fost impus, totuşi, în fruntea ANAR. Apoi, surprinzător, la începutul lunii iulie, acesta a fost numit director general la Institutul National de Hidrologie si Gospodărire a Apelor (INHGA), instituție aflată în subordinea aceluiaşi Minister Apelor şi Pădurilor.INHGA răspunde de realizarea obiectivelor de cercetare şi dezvoltare a activității de hidrologie şi gospodărire a apelor la nivel național, realizarea programelor şi acordurilor internaționale în care este angrenat, de schimbul de date, informații şi prognoze hidrologice, implementarea produselor de hidrologie, în activitatea de gospodărire a apelor şi protecția vieții şi bunurilor în caz de fenomene hidro periculoase (inundații, secetă, îngheț etc.), constituirea şi actualizarea Fondului Națio-nal de Date Hidrologice şi Hidrogeologice. De asemenea, institutul are ca sarcini să deruleze şi activități de cercetare în domeniile hidrologic şi hidrogeologic.Totuşi, ministrul Mediului neagă că mecanicul lui Tăriceanu a condus acest institut, chiar şi două zile. „Eu nu am numit pe nimeni la conducerea INHGA, cu atât mai puțin pe domnul în chestiune”, a declarat Doina Pană. Aceasta, cu toate că numele lui Sandu figura pe site-ul instituției.De asemenea, Victor Sandu a declarat că funcția pe care a redobândit-o la ANAR este una care i se cuvine „datorită profesionalismului de care a dat dovadă de-a lungul timpului”.

DREPT LA REPLICĂ. Victor Sandu nu este membru ALDE și nici nu a fost propus de partidDepartamentul de comunicare al ALDE ne-a transmis următorul drept la replică: „Informaţia prezentată de publicaţia România liberă este o triplă minciună, repetată periodic în ultimul timp.

Prima minciună este că domnul Victor Sandu, actualmente președinte al Administraţiei Naţionale a Apelor Române, a fost numit în funcţia pe care o deţine de

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

7

23.08.2017

către ALDE. Victor Sandu nu este membru ALDE și nici nu a fost propus de partid pentru respectiva funcţie.A doua minciună este că Victor Sandu ar fi fost susţinut personal de președintele ALDE, Călin Popescu - Tăriceanu. Facem precizarea că președintele ALDE nu îl cunoaște și, prin urmare, nici nu l-a susţinut pe domnul Victor Sandu.A treia minciună, adăugată pentru a „vinde” mai bine povestea, este că Victor Sandu ar fi fost „mecanicul lui Tăriceanu”. Din nou, o informaţie fără nici o urmă de adevăr care nu ar fi ajuns în paginile ziarului, dacă ar fi fost realizată o minimă anchetă jurnalistică.Ne exprimăm speranţa că redacţia România liberă nu se va mai conduce după dictonul „nu lăsăm adevărul să stea în calea unei știri bune” și nu va ajunge „baronul Munchausen” al presei românești.Departamentul de comunicare ALDE” /Romania Libera, http://romanialibera.ro/special/dezvaluiri/mecanicul-lui-tariceanu--reinscaunat-sef-peste-apele-romane--a-condus-doua-zile-si-institutul-de-hidrologie-465319

Patru candidati inscrisi la concursul pentru ocuparea functiei de director al ABADL. La primul concurs, din luna mai, niciunul dintre cei patru nu a promovatDupă concursul ratat din luna mai a acestui an, la care niciunul dintre candidații înscrişi la concursul pentru ocuparea funcției vacante de director al ABADL, Apele Române organizează un nou examen pentru ocuparea acestui post.Patru candidați s-au înscris în această cursă şi au participat deja la proba selecției dosarelor de concurs, fiind admişi. Candidații sunt: Gheorghe Babu, Hristu Uzun, Dănuț C. Ungureanu şi Stelică Hagi.Aceştia au participat şi la concursul organizat în luna mai pentru ocuparea funcției de director al ABADL. Atunci, Dănuţ Ungureanu a fost declarat respins pentru că nu îndeplinea condiţiile specifice de participare la concurs, mai exact nu are 10 ani vechime în specialitatea studiilor şi minimum 5 ani vechime în domeniul gospodărirea apelor.

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

8

http://romanialibera.ro/special/dezvaluiri/mecanicul-lui-tariceanu--reinscaunat-sef-peste-apele-romane--a-condus-doua-zile-si-institutul-de-hidrologie-465319

http://romanialibera.ro/special/dezvaluiri/mecanicul-lui-tariceanu--reinscaunat-sef-peste-apele-romane--a-condus-doua-zile-si-institutul-de-hidrologie-465319

23.08.2017

Respins a fost declarat atunci şi George Papari, care şi-a depus dosarul pentru participarea la concurs. Au fost declaraţi admişi Gheorghe Babu, Stelică Hagi şi Hristu Uzun.Ulterior, din cei trei candidaţi rămaşi în cursă după selecţia de dosare, au participat la examenul scris doar doi, Gheorghe Babu şi Hristu Uzun. Niciunul dintre cei doi nu a promovat examenul scris, Gheorghe Babu fiind notat cu 45.1 puncte din 100, iar Hristu Uzun a obţinut doar 25.2. Ambii au fost declaraţi respinşi la proba scrisă. Au contestat rezultatul amândoi candidaţii dar le-a fost respinsă contestaţia.Pentru a putea participa la concurs candidații terbuie să îndeplinească mai multe condiții:Studii superioare de lungă durată;Calificări: constructii hidrotehnice, hidroenergetică, energetică, Imbunătăţiri funciare, ingineria mediului;Experienţă: vechime în specialitatea studiilor de 10 ani, din care vechime de minim 5 ani în domeniul gospodării apelor;Operare PC: Pachetul Microsoft Office (Word, Excel, Access, Power Point), Intemet Explorer, Outlook;Elaborarea şi susţinerea unui plan de management al Administraţiei Bazinale de Apă Dobrogea —Litoral (strategie pentru Imbunătăţirea activităţii de gospodărire a apelor);Data limită de depunere la registratura generală a Administraţiei Naţionale "Apele Române" a dosarelor de participare la concurs, precum şi a planului de management al Administraţiei Bazinale de Apă Dobrogea —Litoral (strategie pentru inbunătăţirea activităţii de gospodărire a apelor), a fost 09.08.2017 ora 16:00;Concursul se va desfăşura la sediul temporar al Administraţiei Naţionale "Apele Române"din strada Ion Câmpineanu nr. 11, sector 1, Bucureşti după următorul calendar:09.08.2017 ora 16.00 - data limită de depunere la registratura generală a Administraţiei Naţionale "Apele Române" a dosarelor de participare la concurs;11.08.2017 - selecţia dosarelor de concurs;16.08.2017 ora 16.00 —termen de afişare rezultate la selecţia dosarelor de concurs;

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

9

23.08.2017

17.08.2017 ora 14.00 - termen de depunere contestaţii cu privire la rezultatul selecţiei dosarelor de concurs;18.08.2017 ora 14.00 - termen de afişare a rezultatelor privind contestaţia la selecţia dosarelor de concurs:28.08.2017 ora 10.00 - data şi ora de desfilşurare probă scrisă;29.08.2017 ora 16.00 — termen de afişare rezultate proba scrisă;30.08.2017 ora 16.00 - termen de depunere contestații cu privire la rezultatul probei scrise;31.08.2017 ora 16.00 - termen de afişare a rezultatelor privind contestația la rezultatele probei scrise;01.09.2017 ora 10.00 şi ora de desfăşurare probă practică (sustinere plan de management);04.09.2017 ora 16.00 termen de afişare rezultate probă practică05.09.2017 ora 16.00 termen de depunere contestaţii cu privire la rezultatul probei practice;06.09.2017 ora 16.00 termen de afişare a rezultatelor privind contestatia la rezultatele probei practice;07.09.2017 ora 10.00 – data şi ora susţinerii interviului08.09.2017 ora 14.00 – termen de afişare a rezultatelor privind interviul11.09.2017 ora 14.00 –termen de depunere contestaţii cu privire la rezultatul interviului 12.09.2017 ora 14.00 termen de afişare a rezultatelor privind contestatia la rezultatele interviul;13.09.2017 ora 16.00 - termen de afişare a rezultatelor finale. /ZiuaNews, http://www.ziuanews.ro/revista-presei/patru-candidati-inscrisi-la-concursul-pentru-ocuparea-functiei-de-director-al-abadl-la-primul-concurs-din-luna-mai-niciunul-dintre-cei-patru-nu-a-promovat-763805

Inundaţii în Prahova, mai multe gospodării și case au fost înghiţite de apePompierii prahoveni au intervenit, luni seară, pentru evacuarea apei din mai multe gospodării şi case din oraşul Mizil care au fost inundate în urma unei ploi torențiale.

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

10

http://www.ziuanews.ro/revista-presei/patru-candidati-inscrisi-la-concursul-pentru-ocuparea-functiei-de-director-al-abadl-la-primul-concurs-din-luna-mai-niciunul-dintre-cei-patru-nu-a-promovat-763805



23.08.2017

Echipajele au intervenit pe şase străzi din Mizil pentru evacuarea apei din gospodării şi case inundate din cauza ploii, în condițiile în care locuințele sunt construite sub nivelul drumului.Două echipaje de pompieri au acționat cu motopompe pentru a scoate apa din 12 gospodării şi cinci case, informează sursa citată.Institutul Național de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor (INHGA) a emis, luni, o atenționare Cod galben de inundații, valabilă până la miezul nopții, în patru bazine hidrografice de pe raza județelor Neamț, Harghita, Covasna, Bacău şi Buzău. /Romania TV, http://www.romaniatv.net/inundatii-in-prahova-mai-multe-gospodarii-i-case-au-fost-inghitite-de-ape_372430.html#n

Calendarul evenimentelor – 21 august 2017EVENIMENTE INTERNE………………………………………………………………………………………………………………………………………..Ministere* Întâlnire de lucru dintre ministrul muncii şi justiţiei sociale, Lia-Olguţa Vasilescu şi Ion Popescu, preşedintele Confederaţiei Sindicale Naţionale Meridian, primari ai localităţilor din comunităţile miniere şi reprezentanţii unor domenii de activitate profesională din structura Confederaţiei: minerit, transporturi, administraţie şi poliţie, silvicultură, Apele Române, agricultură, cultură şi mass-media, apărare – ora 11:00, la sediul Confederaţiei din Bd. Mendeleev nr. 36-38, sector 1…………………………………………………………………………………………………………………………………………/Rador, http://www.rador.ro/2017/08/21/160415/

Întâlnire de lucru între reprezentanții CSN Meridian și ministrul Muncii; participanții au decis că arhitectura sistemului de pensii trebuie regândităMinistrul Muncii, Lia Olguța Vasilescu, a avut luni o întâlnire de lucru cu reprezentanții Confederației Sindicale Meridian, în urma căreia participanții au concluzionat că arhitectura sistemului de pensii trebuie regândită astfel încât să fie bazată exclusiv pe principiul contributivității şi al justiției sociale, conform unui comunicat remis AGERPRES.

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

11

http://www.rador.ro/2017/08/21/160415/

http://www.romaniatv.net/inundatii-in-prahova-mai-multe-gospodarii-i-case-au-fost-inghitite-de-ape_372430.html#n

http://www.romaniatv.net/inundatii-in-prahova-mai-multe-gospodarii-i-case-au-fost-inghitite-de-ape_372430.html#n

23.08.2017

"Pe parcursul dezbaterilor, atât Ministrul Muncii cât şi ceilalți participanți au fost de acord că arhitectura sistemului de pensii trebuie regândită astfel încât să fie bazată exclusiv pe principiul contributivității şi al justiției sociale. Actele normative care au dereglat sistemul de calculare al pensiilor vor fi modificate sau abrogate, după caz, pentru a se stopa discriminările şi situațiile conflictuale din societate. În acest sens, doamna Ministru a subliniat că este importantă susținerea sindicatelor pentru inițierea în Parlament a modificărilor legislative necesare pentru remedierea problemelor semnalate", se menționează în comunicat.La întâlnirea cu ministrul muncii au participat Ion Popescu, preşedintele CSN Meridian, primari ai localităților din comunitățile miniere şi reprezentanții unor domenii de activitate profesională din structura confederației: minerit, transporturi, administrație şi poliție, silvicultură, Apele Române, agricultură, cultură şi mass-media, apărare, etc.În cadrul discuțiilor a fost discutat subiectul privind stabilirea demersurilor pe care Ministerul Muncii şi Justiției Sociale trebuie să le facă pentru modificarea legislației pensiilor, astfel încât să dispară inechitățile din sistem în ceea ce priveşte calcularea pensiilor pentru grupele 1 şi 2 de muncă, inechități ce au dus la calcule diferite pentru aceleaşi categorii de pensionari, cu aceeaşi vechime în muncă.De asemenea, au fost abordate teme precum; prelungirea termenului de aplicabilitate al OUG nr. 36/30.04.2013 şi modificarea art.8 alin. 2 şi a art.20 alin.6 din această ordonanță; promovarea unei ordonanțe de urgență care să dea posibilitatea tuturor angajaților ce-şi desfăşoară activitatea în minele din Valea Jiului şi care vor rămâne în momentul opririi definitive a activității fără loc de muncă şi care nu au nici condiții de pensionare, să se poată pensiona în cazul în care doresc, dacă au un stagiu minim de cotizare de minim 15 ani; completarea OUG nr. 59/2000 privind Statutul Personalului Silvic, legiferată prin Legea 427 din 2001, cu prevederi similare celor din Legea 360/2002 privind Statutul Polițistului referitor la condițiile de pensionare şi de stabilire a cuantumului pensiei; urgentarea adoptării Statutului Personalului Feroviar; aplicarea dispozițiilor Legii nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice.Primarii din Valea Jiului, invitați la această întâlnire de lucru au susținut că pensiile speciale şi ajutoarele sociale descurajează munca, proliferează inechitățile şi

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

12

23.08.2017

subminează pacea socială în comunitățile din România. Atât sindicatele cât şi administrația din Vale, au solicitat sprijinul politic al ministrului Muncii pentru ca activitatea minieră carboniferă să continue şi în următoarea decadă, conform Convenției semnate între CSN Meridian şi conducerea Ministerului Energiei.Sindicatele din silvicultură şi gospodărirea apelor au convenit împreună cu conducerea CSN Meridian şi a Ministerului Muncii şi Justiției Sociale, organizarea unor întâlniri pentru analizarea situației condițiilor de muncă, de salarizare şi de pensionare pentru personalul aferent celor două domenii, în prezența reprezentanților Ministerului Apelor şi Pădurilor şi a Ministerului Consultării Publice şi Dialogului Social. Întâlniri similare cu ministerele de resort se vor organiza şi cu reprezentanții sindicatelor din administrație şi poliție, din apărare, transporturi şi din agricultură. /Agerpres, https://www.agerpres.ro/economie/2017/08/21/intalnire-de-lucru-intre-reprezentantii-csn-meridian-si-ministrul-muncii-participantii-au-decis-ca-arhitectura-sistemului-de-pensii-trebuie-regandita-18-26-32

INHGA: Cod galben de inundații pe râuri din centrul, nord-estul și sud-estul țării, până la ora 00:00Institutul Național de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor (INHGA) a emis, luni, o atenționare Cod galben de inundații, valabilă până la miezul nopții, în patru bazine hidrografice de pe raza județelor Neamț, Harghita, Covasna, Bacău şi Buzău.Conform hidrologilor, până la ora 00:00, ca urmare a precipitațiilor înregistrate, a celor prognozate şi propagării, se pot produce scurgeri importante pe versanți, torenți, pâraie, viituri rapide cu posibile efecte de inundații locale şi creşteri de debite sau de niveluri, cu posibile depăşiri ale Cotelor de atenție în bazinele hidrografice: Bistrița sector aferent aval S.H. Frumosu — amonte S.H. Frunzeni, Trotuş — bazin superior şi Tazlău — bazin superior (județele Neamț, Harghita, Covasna, Bacău), dar şi pe râul Buzău — aferent sectorului aval acumularea Siriu — amonte confluență cu râul Câlnău (județele Covasna şi Buzău).Prognoza INHGA precizează că fenomenele periculoase se pot produce cu probabilitate şi intensitate mai mare în bazinul hidrografic al râului Bicaz.

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

13

https://www.agerpres.ro/economie/2017/08/21/intalnire-de-lucru-intre-reprezentantii-csn-meridian-si-ministrul-muncii-participantii-au-decis-ca-arhitectura-sistemului-de-pensii-trebuie-regandita-18-26-32



23.08.2017

Atenționările hidrologice au fost transmise către: Ministerul Apelor şi Pădurilor, Ministerul Mediului, Inspectoratul General pentru Situații de Urgență, Administrația Națională Apele Române, Ministerul Afacerilor Interne, mass-media, Hidroelectrica S.A., Administrațiile Bazinale de Apă: Siret şi Buzău-Ialomița, respectiv Sistemele de Gospodărire a Apelor: Neamț, Harghita, Covasna, Bacău şi Buzău. /Agerpres, https://www.agerpres.ro/mediu/2017/08/21/inhga-cod-galben-de-inundatii-pe-rauri-din-centrul-nord-estul-si-sud-estul-tarii-pana-la-ora-00-00-16-42-22/Ziua News, http://www.ziuanews.ro/revista-presei/inhga-cod-galben-de-inunda-ii-pe-rauri-din-centrul-nord-estul-i-sud-estul-arii-pana-la-ora-00-00-762978/Evz, http://evz.ro/avertizare-cod-galben-de-inundatii.html/Ziare.com, http://www.ziare.com/bucuresti/stiri-actualitate/avertizare-de-ultima-ora-cod-galben-de-inundatii-pentru-mai-multe-judeese-6898980/B1 TV, http://www.b1.ro/stiri/eveniment/vin-apele-cod-galben-de-inundatii-pentru-mai-multe-judete-195872.html

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

14

http://www.b1.ro/stiri/eveniment/vin-apele-cod-galben-de-inundatii-pentru-mai-multe-judete-195872.html

http://www.b1.ro/stiri/eveniment/vin-apele-cod-galben-de-inundatii-pentru-mai-multe-judete-195872.html

http://www.ziare.com/bucuresti/stiri-actualitate/avertizare-de-ultima-ora-cod-galben-de-inundatii-pentru-mai-multe-judeese-6898980

http://www.ziare.com/bucuresti/stiri-actualitate/avertizare-de-ultima-ora-cod-galben-de-inundatii-pentru-mai-multe-judeese-6898980

http://evz.ro/avertizare-cod-galben-de-inundatii.html

http://www.ziuanews.ro/revista-presei/inhga-cod-galben-de-inunda-ii-pe-rauri-din-centrul-nord-estul-i-sud-estul-arii-pana-la-ora-00-00-762978

http://www.ziuanews.ro/revista-presei/inhga-cod-galben-de-inunda-ii-pe-rauri-din-centrul-nord-estul-i-sud-estul-arii-pana-la-ora-00-00-762978

https://www.agerpres.ro/mediu/2017/08/21/inhga-cod-galben-de-inundatii-pe-rauri-din-centrul-nord-estul-si-sud-estul-tarii-pana-la-ora-00-00-16-42-22

https://www.agerpres.ro/mediu/2017/08/21/inhga-cod-galben-de-inundatii-pe-rauri-din-centrul-nord-estul-si-sud-estul-tarii-pana-la-ora-00-00-16-42-22

23.08.2017

Teme similareTudose: "In mod cert va trebui să modificăm redevenţele de la 1 ianuarie 2018"

/Bursa

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

15

23.08.2017

Teme de mediuRomsilva: Tăierile ilegale de lemn au scăzut cu peste 25%Tăierile ilegale de lem din fondul forestier administrat de Regia Naţională a Pădurilor – Romsilva au scăzut cu peste 25% în primul semestru al acestui an, comparativ cu perioada similară a anului trecut, însă a crescut numărul agresiunilor asupra personalului silvic care asigură paza pădurilor, potrivit news.ro.„Volumul tăierilor ilegale în fondul forestier de stat, administrat de Regia Naţională a Pădurilor – Romsilva, a înregistrat o scădere de 25,75% în primul semestru al anului, comparativ cu perioada similară a anului trecut. În primele şase luni ale acestui an s-au înregistrat 19.450 de metri cubi tăiaţi ilegal în pădurile de stat administrate de Romsilva, faţă de 26.193 de metri cubi tăiaţi ilegal în primul semestru al anului trecut. Valoarea pagubelor provocate de tăierile ilegale şi păşunatul abuziv se ridică, în primul semestru, la 4,97 milioane de lei”, se arată într-un comunicat transmis, marţi, de Biroul de presă al Romsilva.Reprezentanţii Regiei precizează că, în primele şase luni ale anului, angajaţii Romsilva au făcut 45.806 controale, dintre care 9.827 împreună cu Poliţia Română, fiind constatate 539 de infracţiuni silvice şi confiscaţi 9.908 de metri cubi de lemn.În urma controalelor au fost date 6.971 de amenzi în valoare totală de 15.057.100 de lei.De asemenea, au fost făcute 157 de controale la instalaţii de debitat, din care 102 împreună cu poliţişti, fiind constatate 45 de contravenţii silvice, cu o valoare totală de 345.500 de lei, fiind confiscaţi 3.982 de metri cubi de lemn.Anul trecut, tăierile ilegale de lemn au scăzut cu 16,27%, adică 47.788 de metri cubi, faţă de 57.080 de metri cubi înregistraţi în anul 2015.Pe de altă parte, a crescut numărul agresiunilor asupra personalului silvic care asigură paza pădurilor, fiind înregistrate în primul semestru al acestui an 21 de agresiuni, faţă de 22 agresiuni înregistrate în tot anul trecut.Regia Naţională a Pădurilor – Romsilva administrează o suprafaţă de 3,14 milioane de hectare fond forestier proprietate publică a statului şi, pe baze contractuale, aproximativ 1 milion de hectare fond forestier al unor unităţi administrative sau aflat în proprietate privată. /Digi 24,

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

16

23.08.2017

http://www.digi24.ro/stiri/sci-tech/natura-si-mediu/romsilva-taierile-ilegale-de-lem-au-scazut-cu-peste-25-781033/Zf.ro, http://www.zf.ro/eveniment/romsilva-volumul-taierilor-ilegale-de-paduri-inregistreaza-o-noua-scadere-16701886

Mai puţine defrişări ilegale

/Jurnalul National

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

17

http://www.zf.ro/eveniment/romsilva-volumul-taierilor-ilegale-de-paduri-inregistreaza-o-noua-scadere-16701886

http://www.zf.ro/eveniment/romsilva-volumul-taierilor-ilegale-de-paduri-inregistreaza-o-noua-scadere-16701886

http://www.digi24.ro/stiri/sci-tech/natura-si-mediu/romsilva-taierile-ilegale-de-lem-au-scazut-cu-peste-25-781033

http://www.digi24.ro/stiri/sci-tech/natura-si-mediu/romsilva-taierile-ilegale-de-lem-au-scazut-cu-peste-25-781033

23.08.2017

OBIECTIVELE Guvernului înainte preluării șefiei Consiliului UE de către RomâniaGuvernul a început procesul de evaluare a activității angajaților Reprezentanței Permamente a României pe lângă Uniunea Europeană (UE), a anunțat, marți, vicepremierul Marcel Ciolacu. El a precizat că această măsură este una necesară, mai ales în contextul în care țara noastră va prelua preşedinția Consiliului UE.Potrivit unui comunicat al Guvernului, întrevederea a fost organizată la iniţiativa premierului Mihai Tudose, în contextul pregătirii pentru preluarea de către România a preşedinţiei Consiliului UE, în primul semestru al anului 2019. „Am intrat în linie dreaptă pentru a asuma o responsabilitate majoră, cu impact decisiv asupra rolului pe care îl dorim pentru România în Uniunea Europeană. După cum probabil cunoaşteţi, am demarat un proces amplu de evaluare a activităţii pe care o desfăşuraţi. Guvernul doreşte ca la finalul exerciţiului să existe certitudinea că România dispune în Reprezentanţa de la Bruxelles de cei mai buni specialişti, care se vor ridica la înălţimea mandatului încredinţat”, a spus Ciolacu. Vicepremierul consideră că marile proiecte de pe agenda europeană trebuie să aibă continuitate, având în vedere că suntem în marja primului mandat al României la preşedinţia Consiliului UE, provocările în acest sens fiind ieşirea Marii Britanii din UE, gestionarea migraţiei, funcţionarea Spaţiului Schengen şi proiectarea viitorului cadru financiar multianual.„Afacerile europene au devenit un pilon de sprijin al politicii externe a ţării noastre. Mizele sunt majore şi decurg din proiectul naţional de dezvoltare a României, pe termen lung. Promovăm, de aceea, un profil european, de partener solid, serios şi de încredere, care îşi respectă angajamentele. Suntem hotărâţi să asigurăm predictibilitate şi coerenţă pentru a putea să atingem obiectivul finalizării Mecanismului de Cooperare şi Verificare şi să creăm condiţiile favorabile pentru ridicarea acestui mecanism înainte de preluarea de către România a preşedinţiei”, a adăugat Marcel Ciolacu.

La întâlnirea de la Palatul Victoria au mai participat: Graţiela Gavrilescu, vicepremier şi ministru al Mediului, Teodor Meleşcanu, ministrul Afacerilor Externe, Victor Negrescu,

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

18

23.08.2017

ministrul delegat pentru Afaceri Europene, Tudorel Toader, ministrul Justiţiei, Liviu Pop, ministrul Educaţiei, Răzvan Cuc, ministrul Transporturilor, Marius Dunca, ministrul Tineretului, Ilan Laufer, ministrul pentru Mediul de afaceri, Florian Bodog, ministrul Sănătăţii, şi Doina Pană, ministrul Apelor şi Pădurilor. De la 1 ianuarie 2019, România va asuma, pentru şase luni, preşedinţia Consiliului UE - una din cele şapte instituţii ale Uniunii. Ţara noastră face parte din trio-ul de preşedinţii, care mai include Finlanda şi Croaţia, se mai arată în comunicat. /Evz, http://evz.ro/obiective-guvern-romania-sefia-consiliu-ue.html

Bani pentru împăduriri

/Jurnalul National

Cererile destinate sprijinului financiar pentru prima împădurire și crearea de suprafețe împădurite se depun până pe 6 octombrieCererile pentru accesarea schemei de ajutor de stat ''Sprijin pentru prima împădurire şi crearea de suprafețe împădurite'' pot fi depuse până pe 6 octombrie, iar valoarea maximă acordată pentru un proiect este de 7 milioane de euro, a anunțat, luni, Agenția de Plăți şi Intervenție pentru Agricultură (APIA), într-un comunicat de presă transmis AGERPRES.Alocarea financiară totală pentru sesiunea a doua din acest an a programului se ridică la 50 de milioane de euro. Astfel, potențialii beneficiari pot depune, în perioada 21 august,

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

19

http://evz.ro/obiective-guvern-romania-sefia-consiliu-ue.html

23.08.2017

ora 9:00 — 6 octombrie 2017, ora 17:00, cererile de sprijin pentru accesarea schemei de ajutor de stat ''Sprijin pentru prima împădurire şi crearea de suprafețe împădurite'', aferentă Măsurii 8 ''Investiții în dezvoltarea zonelor împădurite şi îmbunătățirea viabilității pădurilor'', Submăsura 8.1 ''Împăduriri şi crearea de suprafețe împădurite'' din cadrul PNDR 2014 — 2020, sesiunea 2/2017.Potrivit sursei citate, schema de ajutor de stat contribuie la domeniul de intervenție 5E — Promovarea conservării şi a sechestrării carbonului în agricultură şi silvicultură, iar valoarea maximă a sprijinului public pentru un proiect acordat în baza schemei de ajutor de stat, care înglobează toate costurile standard aferente Primei 1, respectiv Primei 1 şi Primei 2, după caz, plătite pe durata de aplicare a contractului de finanțare, este de 7 milioane de euro.Înainte de depunerea cererii de sprijin, solicitantul sprijinului trebuie să parcurgă etapele de identificare a suprafețelor care urmează a fi împădurite în IPA Online, de elaborare a proiectului tehnic de împădurire şi de obținere a avizului pentru proiectul tehnic de împădurire de la Garda Forestieră, notează APIA.Cererile de sprijin se depun la Centrele Județene APIA însoțite de documentele specificate în Ghidul solicitantului, iar selecția acestora se va efectua conform prevederilor Regulamentului de organizare şi funcționare al procesului de selecție şi al procesului de verificare a contestațiilor aprobat prin Ordinul Ministrului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale şi publicat pe site-ul APIA.Anunțarea rezultatelor selecției se va face prin notificarea beneficiarilor de către Centrele Județene APIA ca urmare a publicării pe site-ul Agenției a Raportului de selecție aprobat de către directorul general al Direcția Generală Dezvoltare Rurală (DGDR) — AM PNDR. /Agerpres, https://www.agerpres.ro/economie/2017/08/21/cererile-destinate-sprijinului-financiar-pentru-prima-impadurire-si-crearea-de-suprafete-impadurite-se-depun-pana-pe-6-octombrie-14-52-55/AmosNews, http://www.amosnews.ro/se-depun-cererile-de-sprijin-pentru-prima-impadurire-si-crearea-de-suprafete-impadurite-2017-08-21

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

20

http://www.amosnews.ro/se-depun-cererile-de-sprijin-pentru-prima-impadurire-si-crearea-de-suprafete-impadurite-2017-08-21

http://www.amosnews.ro/se-depun-cererile-de-sprijin-pentru-prima-impadurire-si-crearea-de-suprafete-impadurite-2017-08-21

https://www.agerpres.ro/economie/2017/08/21/cererile-destinate-sprijinului-financiar-pentru-prima-impadurire-si-crearea-de-suprafete-impadurite-se-depun-pana-pe-6-octombrie-14-52-55



23.08.2017

/ZiuaNews, http://www.ziuanews.ro/revista-presei/cererile-destinate-sprijinului-financiar-pentru-prima-impadurire-i-crearea-de-suprafe-e-impadurite-se-depun-pana-pe-6-octombrie-762871/Curierul National, http://www.curierulnational.ro/Fonduri%20Europene/2017-08-21/Au+inceput+inscrierile+pentru+prima+impadurire+si+crearea+de+suprafete+impadurite

MAFIA defrișărilor a DISTRUS România. Clasamentul în care SUNTEM în FRUNTEMafia defrişărilor rămâne, în continuare, de neatins. Asta contrar declarațiilor făcute de autorități, care anunță că s-au luat măsuri stricte pentru reducerea tăierii copacilor în mod ilegal.Mafia defrişărilor în România. Conform unei statistici la nivel mondial, România trimite mai mulți copaci în SUA decât Austria şi Rusia la un loc. Iar dacă din punctul de vedere al calității oferite românilor, precum şi în alte domenii vitale, suntem codaşi, la exportul materialului lemnos suntem în frunte: pe locul trei.Doina Pană, ministrul Apelor şi Pădurilor, anunță că ministerul pe care îl conduce a dispus elaborarea unor legi dure, care au dat şi primele rezultate. Contrar imaginilor evidente făcute de la altitudine.“Noi exploatăm legal lemnul, exportăm în America mobilă. Pînă în 2013, ce s-a întîmplat în pădurile din România a fost incalificabil. După aceea, prin măsurile luate, am eliminat 4 milioane de metri cubi furați din pădure.În momentul de față, se mai taie 400.000 de metri cubi ilegal, dar a scăzut diferența de la 8,8 milioane metri cubi. Vrem să plantăm copaci pe suprafețe defrişate, dar cea mai mare parte din terenuri sunt private şi sunt folosite ca fânețe pentru subvențiile venite de la UE”, a anunțat Doina Pană la România TV, în cadrul emisiunii moderate de Victor Ciutacu. /Evz, http://evz.ro/mafia-defrisarilor-romania.html

PRESA LOCALĂ

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

21

http://evz.ro/mafia-defrisarilor-romania.html

http://www.curierulnational.ro/Fonduri%20Europene/2017-08-21/Au+inceput+inscrierile+pentru+prima+impadurire+si+crearea+de+suprafete+impadurite



http://www.ziuanews.ro/revista-presei/cererile-destinate-sprijinului-financiar-pentru-prima-impadurire-i-crearea-de-suprafe-e-impadurite-se-depun-pana-pe-6-octombrie-762871



23.08.2017

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ SOMEŞ-TISATeme ABA100 de milioane necesari pentru finalizarea barajului RuncuUnul dintre proiectele prioritare pentru Maramureş este finalizării bazinului de la Runcu.În acest sens reprezentanţii judeţului au avut mai multe întâlniri cu Cristian Ciulbea, director al ABA Someş-Tisa, cu care a discutat despre proiectele din acest an şi mai ales despre cele care vor fi finanțate anul viitor, pe cursurile de apă din județul Maramureş.În ceea ce priveşte acumularea de la Runcu valoarea estimată a lucrărilor este de aproximativ 450 de milioane de lei, 80% din lucrare fiind deja finalizată.Ar mai fi nevoie de aproximativ 100 de milioane pentru a finaliza acumularea de la Runcu măcar la nivel de acumulare de apă, iar apoi, printr-o nouă investiție să se facă aducțiunile de apă pentru Sighetu Marmației şi pentru Valea Izei. /Radio Cluj, http://radiocluj.ro/2017/08/22/100-de-milioane-necesari-pentru-finalizarea-barajului-runcu/

Dezastrul ecologic la Pata Rât ascuns sub preş de Alin Tişe. Peste 100 de litri de substanţe toxice se scurg în pârâul de lângă rampa de gunoi în fiecare secundăReprezentanţii Consiliului Judeţean Cluj tac “ca mortul în păpuşoi” de mai bine de o lună de când, în 22 iulie, au avut loc ample alunecări ale deşeurilor în albia râului Zăpăodie. Levigatul, un lichid extrem de toxic scurs din gunoaie în albia râului riscă să afecteze pânza freatică a Clujului. Preşedintele CJ Cluj, Alin Tişe a convocat Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă dar nu a binevoit să participe la întrunire. Consiliul Judeţean Cluj este direct responsabil de închiderea depozitului de deşeuri de la Pata Rât. În acest sens, forul judeţean a încheiat în 2015 un contract în valoare de 29,8 milioane lei fără TVA pentru “închiderea şi ecologizarea” depozitului de gunoi de la Pata Rât, Huedin, Gherla şi Turda cu asocierea SC Nord Conforest SA, SC Finara Consult SRL şi SC Interdevelopment SRL, dar ordinul de începere a lucrărilor a fost dat abia în martie 2017. Cum timp de doi ani nu s-a lucrat la ecologizarea rampei nimeni nu a putut

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

22

http://radiocluj.ro/2017/08/22/100-de-milioane-necesari-pentru-finalizarea-barajului-runcu/

http://radiocluj.ro/2017/08/22/100-de-milioane-necesari-pentru-finalizarea-barajului-runcu/

23.08.2017

preveni situaţia petrecută în 22 iulie când,au avut loc ample fenomene de alunecare a deşeurilor în partea sud-estică a depozitului de gunoi pe o lungime de aproximativ 300 metri de-a lungul corpului depozitului spre centura Vâlcele-Apahida. Alunecările de deşeuri au acoperit pârâul Zăpodie, afat în vecinătatea rampei, pe o lungime de circa 120 metri. Lichidul extrem de toxic scurs în albia râului are un debit cuprins între 1 şi 108 litri pe secundă este debitul însă oficialităţile aşteaptă măsurătorile oficiale pentru a se pronunţa dacă se poate vorbi de un adevărat dezastru ecologic. Prefectul Aurel Cherecheş este de părere că în cazul unei toamne ploiase structura centurii Vâlcele Apahida ar putea fi afectată iar responsabilitatea o poartă reprezentanţii CJ Cluj. “A fost o alunecare atât de teren, pământul cu care s-a acoperit blocul de deşeuri. Faptele zic că o bucată din blocul de deşeuri a alunecat, a blocat albia pârâului Zăpodie, este secat în momentul de faţă, dar spre sfârşitul toamnei când ploile se vor accentua cu siguranţă situaţia nu va rămâne aşa, iar nivelul de levigat este negestionat corect, este lăsat să curgă. Centura nu este afectată în momentul de faţă, dar dacă vor veni debite masive pe albie, este o posibilitate să erodeze undeva în preajma centurii. Când cineva îţi arată o fotografie în care un copil se joacă într-o apă care este puternic impregnată cu levigat, cred că nu mai trebuie să-ţi zică nicio instituţie a statului că ceva este în neregulă acolo. Nu se ajungea aici dacă obiectivul era împrejmuit. Beneficiarul stă şi nu face nimic corespunzător în privinţa levigatului. Îl lasă să curgă. Am primit informarea că în ultima perioadă între 1 şi 108 litri pe secundă este debitul, variabil. Singura responsabilitate îi revine Consiliului Judeţean. Au fost câţiva reprezentanţi de la CJ Cluj la întâlnire, au fost două persoane care nu s-au prezentat, le-am cerut o opinie şi au spus că nu au nicio opinie. Nu se poate ca cineva care este responsabil de bunăstarea cetăţeanului să nu aibă nici măcar o opinie în legătură cu o problemă care este în ograda lui”, a afirmat prefectul Aurel Cherecheş.Pentru a analiza situaţia specialiştii au realizat o notă de constatare în teren. Potrivit notei de constatare a rezultat că “deşeurile dislocate din corpul depozitului sistematizat au fost apreciate de constructor la acel moment la circa 15-20% din volumul depozitului”

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

23

23.08.2017

“La baza depozitului dinspre centura municipiului Cluj-Napoca s-au constatat exfiltraţii de levigat provenite din corpul depozitului care se scurgeau din mai multe puncte de izvorâre în albia pârâului Zăpodie cu un debit semnificativ. De asemenea, au fost constatate şi o serie de fisuri în corpul depozitului atât pe platforma superioară, cât şi pe latura sudică, cu risc de deplasare şi extindere a alunecării. În amonte de depozitul vechi care este în curs de sistematizare, funcţionează rampa de stocare temporară a deşeurilor care aparţine municipiului Cluj-Napoca, iar în aval se află localitatea Sânnicoară. În apropierea depozitului se află varianta ocolitoare est a municipiului Cluj-Napoca. La momentul efectuării controlului în teren, lucrările de sistematizare la corpul depozitului sunt sistate, efectuându-se lucrări de terasamente în vederea descărcării zonei afectate de pierderea stabilităţii. Nu sunt începute lucrările de degajare a albiei pârâului Zăpodie, adiacent depozitului, acoperit pe o lungime de circa 120 metri de pământ şi deşeuri provenite din alunecarea produsă”, se arată în nota de constatare. Firma Nord Conforest SA a fost sancţioantă contravenţional de către reprezentanţii Administraţiei Bazinale de Apă Someş-Tisa cu 35.000 de lei ca urmare a faptului că nu a dus la îndeplinire măsurile dispuse şi anume stoparea scurgerii levigatului în albia râului Zăpodie. Reprezentanţii firmei care se ocupă de închiderea rampei, prezenţi în şedinţa de azi de la Prefectura Cluj au afirmat că primele semne ale alunecărilor de teren au apărut în luna mai. Pentru a preveni aunecările de teren ce au avut lc în 22 iulie reprezentanţii antreperenorului care se ocupă de închiderea rampei au făcut demersuri pentru modificarea proiectului iniţial în vederea colectării apelor de pe depozitul de gunoi. “Lucrările au demarat în data de 28 martie, lucrările se desfăşurau conform unui proiect aprobat. Din data de 22 mai am avut primele semne, când a fost perioada ploiasă, am observat că sunt primele semne vis a vis de managementul apelor pe acest depozit. Am făcut primele demersuri să modificăm proiectarea iniţială, vis a vis de colectarea acestor ape. Din păcate, natura ne-a luat-o înainte, nu este vorba de o alunecare de teren, este voba de o alunecare a masivului de deşeuri. Într-o săptămână vom avea rezultatele unei expertize şi următorul pas este stabilizarea alunecării, să decolmatăm albia pârâului Zăpodia şi să stopăm poluarea cu levigat. În aceste momente, efecutăm lucrări de

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

24

23.08.2017

degajare a unei părţi de deşeuri. Gravitatea fenomenului este foarte mare, atât vis a vis de poluare cât şi mai departe. Dacă din expertize rezultă că noi avem o vină, vom răspunde. Dacă nu, trebuie să fiţi conştienţi că acolo sunt deşeurile Clujului. Depozitarea are loc de atâta timp şi trebuie să participăm toţi”, a declarat Mădălin Cucinschi. Reprezentanţii Apelor Române sunt de părere că levigatul nu ajunge în Someş deoarece pârâul Zăpodie este secat. Cu toate acestea lichidul toxic se infiltrează în sol existând riscul de a afecta pânza freatică.“Avem avantajul că pârâul este secat. Acolo mai sunt nişte cantităţi de levigat pe care le monitorizăm. În acest moment, scurgerile sunt foarte mari de levigat acolo, nu sunt probleme de o deversare a acestui levigat în Someş”, au afirmat reprezentanţii Apelor Române.Cum se face că atunci când nu ard, gunoaiele Clujului o iau la vale. Cu siguranţă că în zilele următoare, după realizarea expertizei, antreprenorul responsabil cu închiderea şi ecologizarea rampei va solicita bani suplimentar de la bugetul CJ Cluj, iar consilierii judeţeni cu voinţă politică vor vota cu două mâini. Până câd domnilor mai închideţi ochii la jaful banului public? /Ziar de Cluj, https://www.ziardecluj.ro/dezastrul-ecologic-la-pata-rat-ascuns-sub-pres-de-alin-tise-peste-100-de-litri-de-substante-toxice-se-scurg-paraul-de-langa-rampa-de-gunoi-fiecare-secunda

Când nu ard, deşeurile de la Pata Rât o iau la vale. Gunoaiele de la Pata Rât pun în pericol sănătatea clujenilor. Consiliul Judeţean tace de mai bine de o lunăÎn urmă cu o lună, la rampa de gunoi de la Pata Rât au avut loc ample alunecări ale deşeurilor, blocându-se şi albia pârâului Zăpodie. Mai alarmant este faptul că, potrivit măsurătorilor, levigatul scurs din gunoaie, care este de altfel un lichid toxic, are un debit între 1 şi 108 litri pe secundă. Există şi riscul afectării pânzei freatice a Clujului.În cursul zilei de sâmbătă 22 iulie 2017, pe amplasamentul depozitului Pata Rât s-au produs ample fenomene de alunecare a deşeurilor în partea sud-estică a acestuia pe o lungime de aproximativ 300 metri de-a lungul corpului depozitului spre varianta

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

25

https://www.ziardecluj.ro/dezastrul-ecologic-la-pata-rat-ascuns-sub-pres-de-alin-tise-peste-100-de-litri-de-substante-toxice-se-scurg-paraul-de-langa-rampa-de-gunoi-fiecare-secunda



23.08.2017

ocolitoare est a municipiului Cluj-Napoca (Vâlcele-Apahida), acoperind pe o lungime de circa 120 metri secţiunea pârâului Zăpodie, pârâu adiacent depozitului.Consiliul Judeţean Cluj, direct responsabil de închiderea rampei de la Pata Rât, nu a suflat o vorbă despre acest incident.Astăzi, la o lună de la incident, a fost convocat, la solicitarea preşedintelui Consiliului Judeţean Cluj, Alin Tişe, Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă. Surpriză, însă. Tişe nu şi-a făcut apariţia la Prefectură, unde aveau loc discuţiile.“A fost o alunecare atât de teren, pământul cu care s-a acoperit blocul de deşeuri. Faptele zic că o bucată din blocul de deşeuri a alunecat, a blocat albia pârâului Zăpodie, este secat în momentul de faţă, dar spre sfârşitul toamnei când ploile se vor accentua cu siguranţă situaţia nu va rămâne aşa, iar nivelul de levigat este negestionat corect, este lăsat să curgă. Centura nu este afectată în momentul de faţă, dar dacă vor veni debite masive pe albie, este o posibilitate să erodeze undeva în preajma centurii. Când cineva îţi arată o fotografie în care un copil se joacă într-o apă care este puternic impregnată cu levigat, cred că nu mai trebuie să-ţi zică nicio instituţie a statului că ceva este în neregulă acolo. Nu se ajungea aici dacă obiectivul era împrejmuit. Beneficiarul stă şi nu face nimic corespunzător în privinţa levigatului. Îl lasă să curgă. Am primit informarea că în ultima perioadă între 1 şi 108 litri pe secundă este debitul, variabil. Singura responsabilitate îi revine Consiliului Judeţean. Au fost câţiva reprezentanţi de la CJ Cluj la întâlnire, au fost două persoane care nu s-au prezentat, le-am cerut o opinie şi au spus că nu au nicio opinie. Nu se poate ca cineva care este responsabil de bunăstarea cetăţeanului să nu aibă nici măcar o opinie în legătură cu o problemă care este în ograda lui.”, a spus prefectul Clujului Aurel Cherecheş.Potrivit notei de constare privind starea depozitului de la Pata Rât, “deşeurile dislocate din corpul depozitului sistematizat au fost apreciate de constructor la acel moment la circa 15-20% din volumul depozitului”.“La baza depozitului dinspre centura municipiului Cluj-Napoca s-au constatat exfiltraţii de levigat provenite din corpul depozitului care se scurgeau din mai multe puncte de izvorâre în albia pârâului Zăpodie cu un debit semnificativ. De asemenea, au fost constatate şi o serie de fisuri în corpul depozitului atât pe platforma superioară, cât şi pe

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

26

23.08.2017

latura sudică, cu risc de deplasare şi extindere a alunecării. În amonte de depozitul vechi care este în curs de sistematizare, funcţionează rampa de stocare temporară a deşeurilor care aparţine municipiului Cluj-Napoca, iar în aval se află localitatea Sânnicoară. În apropierea depozitului se află varianta ocolitoare est a municipiului Cluj-Napoca. La momentul efectuării controlului în teren, lucrările de sistematizare la corpul depozitului sunt sistate, efectuându-se lucrări de terasamente în vederea descărcării zonei afectate de pierderea stabilităţii. Nu sunt începute lucrările de degajare a albiei pârâului Zăpodie, adiacent depozitului, acoperit pe o lungime de circa 120 metri de pământ şi deşeuri provenite din alunecarea produsă”, se arată în documentul citat.Mai mult, Administraţia Bazinală de Apă Someş-Tisa a aplicat firmei Nord Conforest SA în data de 31 iulie 2017 o sancţiune contravenţională în valoare de 35.000 de lei din cauza nerealizării măsurilor dispuse, respectiv stoparea scurgerii levigatului din depozitul de deşeuri în Valea Zăpodie.Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă spune că trebuie luate mai multe decizii pentru a stopa aceste fenomene.“În vederea prevenirii inundării zonelor limitrofe depozitului, afectării terasamentului şoselei de centură şi poluării în continuare a râului Zăpodie este necesară luarea de măsuri urgente de către Consiliul Judeţean a măsurilor necesare pentru degajarea albiei cursului de apă Zăpodie pentru asigurarea secţiunii de curgere a apei, stoparea fenomenului de alunecare a taluzului depozitului spre cursul de apă Zăpodie şi stoparea scurgerii levigatului din depozitul de deşeuri în cursul de apă Zăpodie. În primă fază, Consiliul Judeţean trebuie să preia levigatul şi să-l ducă la staţii de epurare care îl pot trata. Noi prin instituţiile statului pe care le avem, putem dispune termene de conformare. Dacă nu se conformează, vom chema alte instituţii ale statului să aprindă becul să facă lumină”, a mai spus prefectul Clujului.Reprezentatul antreprenorului care desfăşoară lucrări la depozitul neconform de la Pata Rât spune că mai întâi se aşteaptă rezultatul unei expertize pentru a se trece la stoparea poluării cu levigat.“Lucrările au demarat în data de 28 martie, lucrările se desfăşurau conform unui proiect aprobat. Din data de 22 mai am avut primele semne, când a fost perioada ploiasă, am

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

27

23.08.2017

observat că sunt primele semne vis a vis de managementul apelor pe acest depozit. Am făcut primele demersuri să modificăm proiectarea iniţială, vis a vis de colectarea acestor ape. Din păcate, natura ne-a luat-o înainte, nu este vorba de o alunecare de teren, este vorba de o alunecare a masivului de deşeuri. Într-o săptămână vom avea rezultatele unei expertize şi următorul pas este stabilizarea alunecării, să decolmatăm albia pârâului Zăpodia şi să stopăm poluarea cu levigat. În aceste momente, efecutăm lucrări de degajare a unei părţi de deşeuri. Gravitatea fenomenului este foarte mare, atât vis a vis de poluare cât şi mai departe. Dacă din expertize rezultă că noi avem o vină, vom răspunde. Dacă nu, trebuie să fiţi conştienţi că acolo sunt deşeurile Clujului. Depozitarea are loc de atâta timp şi trebuie să participăm toţi”, a spus Mădălin Cucinschi, reprezentantul antreprenorului care se ocupă de închiderea rampei de gunoi de la Pata Rât.Reprezentanţii Apelor Române spun că din 22 iulie au cerut “insistent” eliberarea albiei.“Avem avantajul că pârâul este secat. Acolo mai sunt nişte cantităţi de levigat pe care le monitorizăm. În acest moment, scurgerile sunt foarte mari de levigat acolo, nu sunt probleme de o deversare a acestui levigat în Someş”, au spus aceştia.Consiliul Judeţean a încheiat în 2015 un contract pentru închiderea şi ecologizarea depozitului de gunoi de la Pata Rât, Huedin, Gherla şi Turda cu asocierea SC Nord Conforest SA, SC Finara Consult SRL şi SC Interdevelopment SRL, dar ordinul de începere a lucrărilor a fost dat abia în martie 2017. Valoarea contractului se ridică la suma de 29,8 milioane lei fără TVA. /Monitorul de Cluj, http://www.monitorulcj.ro/actualitate/59688-cand-nu-ard-deseurile-de-la-pata-rat-o-iau-la-vale-gunoaiele-de-la-pata-rat-pun-in-pericol-sanatatea-clujenilor-consiliul-judetean-tace-de-mai-bine-de-o-luna#sthash.9VRLHcmK.dpbs

Administrația județeană a purtat discuții cu directorul ABA Someș-Tisa pentru finalizarea bazinului de la RuncuÎn prezentarea făcută de preşedintele Consiliului Județean Maramureş, Gabriel Zetea, în fața plenului CJ, acesta a vorbit despre proiectele de infrastructură edilitară, insistând pe necesitatea finalizării bazinului de la Runcu, o prioritate pentru Maramureş. Șeful

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

28

http://www.monitorulcj.ro/actualitate/59688-cand-nu-ard-deseurile-de-la-pata-rat-o-iau-la-vale-gunoaiele-de-la-pata-rat-pun-in-pericol-sanatatea-clujenilor-consiliul-judetean-tace-de-mai-bine-de-o-luna#sthash.9VRLHcmK.dpbs



23.08.2017

administrației județene a declarat că a avut o întâlnire atât la Bucureşti, cât şi la Consiliul Județean Maramureş, cu Cristian Ciulbea, director al ABA Someş-Tisa, cu care a discutat despre proiectele din acest an şi mai ales despre cele care vor fi finanțate anul viitor, pe cursurile de apă din județul Maramureş. În ceea ce priveşte acumularea de la Runcu s-au purtat discuții cu Prefectura Maramureş, cu prefectul Vasile Moldovan, iar valoarea estimată a lucrărilor este de aproximativ 450 de milioane de lei, 80% din lucrare fiind deja finalizată. Ar mai fi nevoie de aproximativ 100 de milioane pentru a finaliza acumularea de la Runcu măcar la nivel de acumulare de apă, iar apoi, printr-o nouă investiție să se facă aducțiunile de apă pentru Sighetu Marmației şi pentru Valea Izei.reşedintele Consiliului Județean a arătat că speră ca, la începutul anului viitor, la întocmirea bugetului național, să existe fie o suplimentare a finanțărilor pentru bazinul Someş-Tisa, fie un amendament la legea bugetului de stat pe care să îl susțină parlamentarii județului Maramureş, pentru a avea această sumă alocată. Șeful administrației județene a subliniat faptul că nu este o sumă foarte mare, respectiv la cât s-a investit până în prezent, ceea ce a rămas pentru Runcu este sustenabil şi ar putea exista apă pentru locutorii de pe Valea Izei, care se confruntă cu acest deficit imens.Gabriel Zetea a anunțat două noi investiții în județul Maramureş pentru care există finanțare în 2017 şi urmează licitațiile, respectiv lucrări de regularizare a râului Buleasa, în Săliştea de Sus, o lucrare pe care autoritatea locală o cere de foarte mulți ani şi amenajarea râului Vaşnița în Poienile de sub Munte. Ambele lucrări se ridică la valoarea de aproximativ 30 de milioane de lei, sume importante care vor intra în județ începând cu anul 2017. /Sighet on-line, http://www.sighet-online.ro/index.php?option=com_content&view=article&id=29135:administraia-judeean-a-purtat-discuii-cu-directorul-aba-some-tisa-pentru-finalizarea-bazinului-de-la-runcu&catid=48:tiri&Itemid=27

100 milioane lei, necesare pentru finalizarea Barajului RuncuAcumularea de apă de la Runcu-Brazi este unul dintre obiectivele majore lăsate moştenire de regimul comunist, de o importanţă mare din punct de vedere economic şi social pentru mai multe localităţi din Maramureş: Baia Mare cu cei peste 200.000 de

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

29

http://www.sighet-online.ro/index.php?option=com_content&view=article&id=29135:administraia-judeean-a-purtat-discuii-cu-directorul-aba-some-tisa-pentru-finalizarea-bazinului-de-la-runcu&catid=48:tiri&Itemid=27



23.08.2017

locuitori din zona metropolitană, Sighetu Marmaţiei şi comunele de pe văile Marei, Tisei şi Izei. Pentru finalizare, investiţia mai are nevoie de circa 100 de milioane de lei, bani pe care autorităţile judeţene speră să-i primească de la Guvern în anul viitor.Dacă barajul Runcu ar deveni funcţional, atunci problema deficitului de apă de pe Valea Izei s-ar rezolva. Gabriel Zetea, preşedintele CJ explică: ”Valea Izei, ştim cu toţii, se confruntă cu un deficit de apă, iar finalizarea bazinului de la Runcu este o prioritate pentru noi. Am avut întâlniri la Bucureşti şi aici la Consiliul Judeţean Maramureş, cu domnul director Cristian Ciulbea de la Administraţia Naţională a Apelor Române, de la Bazinul Someş-Tisa. Am discutat despre proiectele pentru acest an şi mai ales de cele care vor fi finanţate anul viitor în judeţul Maramureş, pe cursurile de apă. În ce priveşte acumularea de la Runcu, am stabilit o strategie împreună cu Prefectura Judeţului Maramureş, cu domnul prefect Vasile Moldovan, şi sigur că vom mai discuta. Valoarea estimată a proiectului de la Runcu e undeva la 450 milioane lei, într-un procent de 80% lucrarea fiind finalizată. Deci vorbim de un necesar de 100 milioane lei pentru a finaliza acumularea de la Runcu, măcar la nivel de acumulare de apă, ca apoi, printr-o nouă investiţie, să se facă aducţiunile de apă pentru Sighetu Marmaţiei şi pentru Valea Izei”.Barajul Runcu a apărut deoarece acumularea de la Strîmtori-Firiza, dată în folosinţă în 1965, nu mai putea asigura tot timpul anului necesarul de apă al populaţiei şi industriei Băii Mari, fiind deficit în perioadele de secetă prelungită. Lacul de acumulare avea doar 14,5 milioane de metri cubi de apă ca volum util, din totalul proiectat de 17,6 milioane mc. În decursul celor 50 de ani de existenţă, din cauza cantităţilor de aluviuni depozitate pe fundul lacului, volumul util de apă s-a redus.Preşedintele Consiliului Judeţean speră ca, la începutul anului viitor, la întocmirea bugetului naţional, să existe fie o suplimentare a finanţărilor pentru bazinul Someş-Tisa, fie un amendament la legea bugetului de stat pe care să îl susţină parlamentarii judeţului Maramureş, pentru a avea această sumă alocată. Şeful administraţiei judeţene a subliniat faptul că nu este o sumă foarte mare, faţă de cât s-a investit până în prezent. Ceea ce a rămas pentru Runcu este sustenabil şi ar putea exista apă pentru locuitorii de pe Valea Izei, care se confruntă cu deficite imense pe vreme de secetă.

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

30

23.08.2017

Gabriel Zetea a anunţat şi alte două obiective de investiţii cu finanţare asigurată, pentru care în acest an se vor desfăşura licitaţiile: ”Vorbim de lucrările de regularizare a pârâului Buleasa în Săliştea de Sus, o investiţie pe care autoritatea locală o cere de mulţi ani de zile. De asemenea, amenajarea râului Cvaşniţa în Poienile de sub Munte. Ambele investiţii se ridică la valoarea de circa 30 de milioane de lei”. /Graiul Maramuresului, http://www.graiul.ro/2017/08/21/100-milioane-lei-necesare-pentru-finalizarea-barajului-runcu/

Teme de mediuCentura Vâlcele-Apahida – în pericol din cauza alunecărilor de teren de la Pata RâtAutorităţile clujene au intrat în alertă după ce la fosta rampă de gunoi de la Pata Rât s-au declanşat alunecări de teren care ar putea afecta centura de ocolire Vâlcele-Apahida. Prefectul judeţului Cluj, Aurel Cherecheş a convocat, ieri, Comitetul pentru Situaţii de Urgenţă pentru a găsi soluţii în vederea stopării alunecărilor de teren şi pentru prevenirea erodării centurii de ocolire.Alunecarea de teren de la fosta rampă de gunoi a municipiului Cluj-Napoca de la Pata Rât, în prezent închisă, s-a produs pe o lungime de 300 de metri, blocând albia unui pârâu. Totodată, potrivit autorităţilor, există pericolul erodării centurii de ocolire a municipiului pe relaţia Vâlcele – Apahida. În cadrul şedinţei de ieri a Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă Cluj, prefectul Aurel Cherecheş a avertizat că nivelul de levigat (lichid toxic rezultat din dizolvarea deşeurilor – n.a.) din fosta rampă deşeuri de la Pata Rât, nu este gestionat corect, fiind lăsat să curgă, debitul ajungând şi la 100 de litri pe secundă. Totodată, reprezentantul Guvernului în teritoriu a atras atenţia că în acest caz ar trebui să existe un impact minim al levigatului asupra pânzei freatice din zonă, dar nu este convins sută la sută că acest lucru se întâmplă.„A fost o alunecare de teren în luna iulie, atât a pământului cu care s-au acoperit deşeurile de la rampa de gunoi neconformă de la Pata Rât, cât şi a deşeurilor, pe o lungime de 300 de metri, blocând pe 120 de metri albia pârâului Zăpodie, adiacent depozitului. Spre sfârşitul toamnei, când ploile se vor accentua, situaţia nu va rămâne la

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

31

http://www.graiul.ro/2017/08/21/100-milioane-lei-necesare-pentru-finalizarea-barajului-runcu/

http://www.graiul.ro/2017/08/21/100-milioane-lei-necesare-pentru-finalizarea-barajului-runcu/

23.08.2017

fel. Fiind blocată albia pârâului, dacă vor veni debite masive de apă pe albie, este o posibilitate să erodeze undeva în preajma centurii de ocolire a Clujului pe relaţia Vâlcele – Apahida. În plus, nivelul de levigat nu este gestionat corect, fiind lăsat să curgă, debitul ajungând şi la 100 de litri pe secundă. Beneficiarul, Consiliul Judeţean Cluj, stă şi nu face nimic corespunzător în rezolvarea acestei probleme”, a spus Cherecheş.Aurel Cherecheş a afirmat că forul judeţean trebuie să ia măsuri pentru stoparea alunecării de teren, decolmatarea albiei pârâului Zăpodie şi stoparea scurgerii levigatului, care trebuie preluat şi dus la staţii de epurare, precizând că în cazul în care Consiliul Judeţean nu se va conforma vor fi chemate alte instituţii ale statului să rezolve problema.Consiliul Judeţean Cluj a semnat în 2015 contractele de achiziţie publică pentru închiderea şi ecologizarea depozitelor neconforme de deşeuri urbane din judeţul Cluj.Rampele de gunoi din judeţ au fost împărţite în două loturi: primul – Pata Rât de lângă Cluj-Napoca, Huedin, Gherla şi Turda, în vrene ce lotul doi include rampele de gunoi din Dej şi Câmpia Turzii. În urma procedurii de evaluare o ofetelor a fost declarată câştigătoare pentru lotul 1(în care a fost inclusă şi pata Rât-n.r.) Asocierea SC Nord Conforest SA – SC Interdevelopment SRL – SC Finara Consult SRL, cu o propunere financiară fără TVA de 27.267.933,79 de lei. După doi ani de la semnarea contractului, mai exact în ianuarie 2017, preşedintele Consiliului Judeţean Cluj a semnat cererile pentru emiterea autorizaţiilor de construire în vederea executării lucrărilor de închidere a depozitelor neconforme de deşeuri Cluj-Napoca (Pata Rât), Gherla, Turda şi Huedin. /Ziarul Faclia, http://ziarulfaclia.ro/centura-valcele-apahida-in-pericol-din-cauza-alunecarilor-de-teren-de-la-pata-rat/

Consiliul Judeţean Cluj a încasat încă o amendă din cauza gunoaielorBlestemul gunoaielor pare să urmărească forul judeţean la orice pas. Instituţia a mai încasat o amendă din cauza proastei gestionări a deşeurilor.Anul trecut, Consiliul Judeţean Cluj a fost amendat de două ori de Garda de Mediu pentru nereguli în gerstionarea rampei de gunoi de la Pata Rât.

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

32

http://ziarulfaclia.ro/centura-valcele-apahida-in-pericol-din-cauza-alunecarilor-de-teren-de-la-pata-rat/

http://ziarulfaclia.ro/centura-valcele-apahida-in-pericol-din-cauza-alunecarilor-de-teren-de-la-pata-rat/

23.08.2017

Acum, instituţia a mai încasat o amendă de la Garda de Mediu pentru dezastrul ecologic de la Tarniţa.Tarnița, lacul de unde clujenii beau apă, a devenit în această vară toaletă publică şi ghenă de gunoi. Niciodată până acum cantitatea de gunoaie prezentă în această zonă nu a fost atât de mare.“În contextul sezonului estival, inclusiv în perioada vacanţei de Sf. Maria care a generat un număr crescut de turişti în zona Someşul Cald – Tarniţa, Garda de Mediu Cluj a efectuat patru acţiuni de verificare a stării de salubritate a zonei. Au fost identificate mai multe puncte în care s-au constatat depozitări de deşeuri menajere pe căile de comunicaţie. Cu această ocazie, s-a aplicat o sancţiune contravenţională administratorului drumului aferente acestei zone – Direcţia de Administrare a Domeniului Public şi Privat al judeţului Cluj în valoare de 25.000 de lei pentru nerespectarea prevederilor legale privind protecţia mediului”, a declarat Marius Triţă, comisar şef Garda de Mediu. Triţă mai spune că, în urma măsurilor, Direcţia de Administrare a Domeniului Public şi Privat al judeţului Cluj, ce aparţine Consiliului Judeţean, “a încheiat un contract cu un operator autorizat care a ridicat până în prezent o cantitate de 24 de tone deşeuri menajere care au fost transportate spre depozitare la un depozit autorizat”. /Monitorul de Cluj, http://www.monitorulcj.ro/actualitate/59697-consiliul-judetean-cluj-a-incasat-inca-o-amenda-din-cauza-gunoaielor#sthash.yzqyyRQB.dpbs

Focar de infecție pe Splaiul IndependențeiMai mulți clujeni se plâng că pe o stradă din apropierea Sălii Polivalente domneşte un focar de infecție provocat de containerele menajere. Locurile de depozitare a gunoiului sunt insuficiente pentru zecile de locatari care trăiesc pe Splaiul Independenței. Oamenii au doar două containere care sunt mereu arhipline deoarece şi alți cetățeni, care nu locuiesc în zonă, vin cu maşinile şi aduc gunoi cu sacii. Strada s-a transformat într-o expoziție a gunoaielor şi clujenii au ajuns la capătul răbdării.În centrul Clujului, pe strada Splaiul Independenței, locurile special amenajate pentru a se arunca gunoiul menajer sunt insuficiente. La peste cinci blocuri există doar două

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

33

http://www.monitorulcj.ro/actualitate/59697-consiliul-judetean-cluj-a-incasat-inca-o-amenda-din-cauza-gunoaielor#sthash.yzqyyRQB.dpbs

http://www.monitorulcj.ro/actualitate/59697-consiliul-judetean-cluj-a-incasat-inca-o-amenda-din-cauza-gunoaielor#sthash.yzqyyRQB.dpbs

23.08.2017

containere, care sunt golite foarte rar de către firma responsabilă. Mai mult, unii cetățeni care locuiesc în alte cartiere confundă cele două containere de pe Splaiul Independenței cu propria debara şi vin aici cu maşina pentru a scăpa de obiecte vechi şi uzate: geamuri, canapele, carcase de frigider, bucăți de placaj, saci plini cu de toate.Un cetățean care locuieşte pe strada Splaiul Independenței i-a scris primarului Emil Boc în legătură cu problema containerelor şi a cerut suplimentarea lor. Sătul până peste cap de focarul de infecție din apropierea blocului şi de mârlănia celor care alimentează zilnic “muntele” de gunoaie, clujeanul vrea doar un oraş mai curat şi civilizat.“Locuiesc la adresa Splaiul Independenței nr.5, ap.13. Locul de depozitare a gunoiului menajer amenajat la intrarea în parcarea blocului e un focar de infecție. În acest loc aşa-zis "amenajat" aruncă locatarii tuturor blocurilor din jur, respectiv str. Splaiul Independenței, Uzinei Electrice, str. Libelulei, Salcâmului, cât şi cetățeni care doar în trecere se debarasează de materiale de construcție. Pur şi simplu două tonete nu sunt suficiente, e nevoie de minim 4, dacă nu 5 tonete. Credeți că imaginea face cinste unui oraş european? Vă rog să luați măsuri!”, a sesizat bărbatul pe site-ul Primăriei. Și alți clujeni care trăiesc în zonă sunt revoltați de faptul că cele două containere sunt mereu umplute cu obiecte mari care nu mai lasă loc altor resturi menajere, iar maşina care trebuie să ridice gunoiul vine rar, deşi ei îşi achită taxa. Când au sesizat acest lucru la Rosal, s-au lovit de indiferență şi nu s-a rezolvat nimic. “E adevărat, eu stau la casă, plătesc gunoiul dar nu vine după el. Vin maşini care numai opresc şi aruncă gunoi. Săptămâna trecută a fost plin de saci cu tot felul, e o mizerie că nici nu te poți băga în față la gunoi. E apă şi aruncă oamenii pe unde apucă. Ies afară şi mă plimb şi văd că vin maşini, se opresc şi aruncă gunoiul. La ambele containere. Eu stau pe Grapei, şi la noi doar maghiarii plătesc gunoiul, restul nu au nici contracte. Maşina nu poate intra pe stradă, dar mai vin oamenii lor şi ridică.Am fost de am plătit gunoiul şi am sesizat, dar nu le pasă. Nu mi-e frică să aduc gunoiul aici pentru că eu plătesc. Acum e curățenie față de ce a fost săptămâna trecută. Seara vin maşini şi aduc saci cu moloz, uşi, geamuri”, a declarat o femeie care locuieşte pe strada Grapei şi e nevoită să folosească unul din cele două containere.

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

34

23.08.2017

Problema nu e de ieri sau de azi. Zile în şir trec până să vină o maşină să ridice gunoiul de la cele două puncte de pe stradă şi uneori angajații Rosal mai lasă pe dinafară câte un obiect. Lângă unul din cele două containere e plin de cioburi de sticlă, rămăşițe ale unei oglinzi - un adevărat pericol pentru trecători.Dacă maşinile Rosal nu vin regulat, în schimb, seară de seară vin maşinile care aduc gunoi. Cele două containere par a fi locul de întâlnire al clujenilor fără simț civic. O altă femeie, în vârstă, care locuieşte pe Splaiul Independenței spune că cea mai mare problemă nu sunt romii care locuiesc pe Grapei, ci clujenii care vin de pe alte străzi să îşi descarce gunoiul. Aceştia fac mai multă mizerie decât romii.“E nenorocire ce-a fost aici. Și dincolo e la fel (la blocul nr. 3 - n.r.). Sunt țigani în zonă, dar am impresia că vin şi din alte părți şi aruncă pentru că e un drum drept, lăzile de gunoi nu sunt aproape de bloc, nu sunt văzuți oamenii. Canapele şi toate porcăriile posibile le aduc”, a precizat femeia, care a dorit să rămână anonimă. Reporterii Cluj 100% au contactat firma Rosal dar reprezentanții acesteia nu au fost de găsit. Dacă autoritățile locale nu vor rezolva curând problema gunoaielor expuse pe străzi, oraşul se va transforma într-o ghenă imensă şi puturoasă cu care ne vom ruşina în fața turiştilor. /Ziar de Cluj, https://www.ziardecluj.ro/focar-de-infectie-pe-splaiul-independentei

Un morman de gunoi cât un bloc cu mai multe etaje a îngropat un pârâu. Ce riscuri sunt în zonăO situație despre care administratorii Clujului se feresc să vorbească riscă să creeze prejudicii imense asupra mediului, şi nu numai. Se preconizează ca inclusiv Centura Vâlcele – Apahida ar putea fi afectată. În 21 iulie, la vechea rampă de depozitare a deşeurilor menajere (Pata Rât) – în timp ce se desfăşurau lucrări pentru închiderea acestei rampe – un morman cât un bloc cu mai multe etaje s-a desprins, alunecând până în pârul Zăpodie. În acel moment, în zona în care s-a produs incidentul nu era apă în pârâu. Acum autoritățile se tem că apa se poate aduna şi că din pricina blocajului de deşeuri s-ar putea infiltra în terenul de susținere a centurii Vâlcele – Apahida (şi aceasta cu riscuri de alunecări).

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

35

https://www.ziardecluj.ro/focar-de-infectie-pe-splaiul-independentei

https://www.ziardecluj.ro/focar-de-infectie-pe-splaiul-independentei

23.08.2017

De ce a căzut blocul de gunoiPrefectura a anunțat astăzi că a conovcat Comitetul Județean pentru Situații de Urgență pentru a gestiona această problemă, dar a evitat să ofere alte detalii. Sursele Actual de Cluj au informat că încă nu se cunosc cauzele pentru care s-a produs alunecarea acestui bloc de deşeuri. Pe de-o parte se speculează că firma de salubrizare care gestiona rampa de la Pata Rât nu ar fi urmat procedurile necesare pentru captarea şi tratarea leivagtului generat de gunoi. Acesta ar fi fost lăsat să se infiltreze în pământ, formându-se o adevărată mlaştină la baza rampei de depozitare. O altă ipoteză ar fi aceea că rampa de la Pata Rât ar sta aşezată pe două pârâuri şi că în momentul săpăturilor ar fi izvorât apa care a condus la alunecarea blocului de deşeuri. Un lucru este cert, că întreaga zonă e poluată şi că situația levigatului era cunsocută de autoritățile de mediu. Sursele Actual au mai informat că muncitorii din zonă au fost expuşi un risc foarte mare, în momentul în care s-a desprins acest bloc de deşeuri.Reamintim că administrația județeană a atribuit contractul pentru închiderea rampelor neconforme de depozitare încă de la începutul anului 2017. Asocierea condusă de firma Nord Conforest se ocupă de închiderea rampei de la Pata Rât. În mai multe rânduri, Consiliul Județean şi Agenția de Mediu au atras atenția că aici s-au depozitat cantități de deşeuri menajere mult peste limita prevăzută în proiectul inițial care viza ecologizarea zonei respective. În prezent, deşeurile menajere sunt depozitate pe o rampă adiacentă, creată provizoriu de Primărie, în aşteptarea noului depozit ecologic al Consiliului Județean. Angajații Nord Conforest au asistat neputincioşi la prăbuşirea blocului de deşeuri, iar în acest moment lucrările de închidere a vechii rampe de la Pata Rât sunt blocate din pricina acestor alunecări.Vom reveni cu amănunte despre soluțiile propuse la nivelul Comitetului Județean pentru Situații de Urgență /Actual de Cluj, https://actualdecluj.ro/un-morman-de-gunoi-cat-un-bloc-cu-mai-multe-etaje-a-ingropat-un-parau-ce-riscuri-sunt-in-zona/

Colectare selectivă a la Cluj – o fracție în tomberon, una direct pe stradă!Lipsa de civilizație face ca unii clujeni să arunce gunoaiele selectiv, pe două fracții: fracția aruncată în pubelă şi cea depozitată direct pe stradă!

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

36

https://actualdecluj.ro/un-morman-de-gunoi-cat-un-bloc-cu-mai-multe-etaje-a-ingropat-un-parau-ce-riscuri-sunt-in-zona/

https://actualdecluj.ro/un-morman-de-gunoi-cat-un-bloc-cu-mai-multe-etaje-a-ingropat-un-parau-ce-riscuri-sunt-in-zona/

23.08.2017

Cu toate că la punctul de colectare numărul 35 de pe strada Donath există pubele separate pentru fracție umedă şi uscată, lângă spațiul amenajat pentru deşeuri reciclabile trona, duminică seara (în data de 20 august) un munte de gunoaie, format din părți dezmembrate de mobilier, din cartoane şi pungi pline de mizerii rezultate, cel mai probabil, în urma renovării unui apartament. Printr-o campanie intitulată: „Gestiunea deşeurilor e şi responsabilitatea ta!”, compania Rosal, cea care operează în zonă, îi informează, atât pe locuitorii responsabili, cât şi pe cei iresponsabili, asupra modului în care se colectează, în mod civilizat, gunoiul:„Pentru facilitarea procesului de colectare selectivă şi de familiarizare a populaţiei cu acest sistem, deşeurile sunt colectate pe două fracţii: umedă şi uscată.Astfel, populaţiei de la gospodăriile individuale şi agenţilor economici li se oferă posibilitatea de a colecta deşeurile menajere, care nu se pot valorifica, separate de deşeurile reciclabile (ex. Hârtie/carton, plastic, metal). Acestea din urmă vor fi valorificate prin agenţi economici autorizaţi.Pentru populaţia care locuieşte la blocuri s-au amenajat puncte de colectare a deşeurilor, aşa numitele puncte gospodăreşti, în colectării selective a deşeurilor pe două fracţii: fracţie solidă (hârtie/carton, plastic, metal, sticlă) şi deşeuri fracţie umedă (alte tipuri de deşeuri menajere, nereciclabile).”„Deşeurile voluminoase (mobilier), deşeuri rezultate din activităţi de construcţii şi demolări şi deşeurile vegetale se colectează de către compania de salubritate la cererea expresă a beneficiarului. Pentru o cantitate mai mare, clienţii sunt rugaţi să comande, conform tarifului contractat, un container mai mare, de o capacitate adecvată deşeurilor generate.” Aşadar, deşeurile aruncate direct pe trotuar pe strada Donath ar fi putut fi colectate, în mod civilizat, de către Rosal, la cererea expresă a beneficiarului. Sau beneficiarul ar fi putut măcar să îşi arunce deşeurile în tomberoanele special amenajate.Pentru a avea un oraş curat este nevoie de eforturi conjugate atât din partea autorităților locale, ale companiilor de salubritate şi, nu în ultimul rând, din partea clujenilor. Unii clujeni însă să încăpățâneze să transforme oraşul într-o mare ghenă. În acest caz, Poliția Locală ar trebui să intervină prompt şi eficient. Lucru care nu se

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

37

23.08.2017

întâmplă. /Ziar de Cluj, https://www.ziardecluj.ro/colectare-selectiva-la-cluj-o-fractie-tomberon-una-direct-pe-strada

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ MUREŞTeme ABACincişul, al tuturor dar al nimănuiCea mai frumoasă zonă de agrement estival din județ pare că are stăpâni doar atunci când e vorba de luat taxe şi impozite, dar nu are niciunul, atunci când e vorba de asumat responsabilități. Situația se manifestă şi atunci când vine vorba despre regimul ambarcațiunilor. Sistemul de Gospodărire a Apelor Hunedoara, intenționează să deruleze o campanie de informare publică prin care să atragă atenția asupra faptului că, pe lacul Cinciş, sunt interzise ambarcațiunile cu motor cu ardere internă (cele cu motor electric sunt permise). Interdicția este prevăzută de Legea Apelor, dar, practic, nu e sancționată nicicum. Reprezentanții SGA spun că legea e incompletă şi nu prevede clar sancțiuni pentru astfel de situații. Până la lămurirea acestei situații, rămâne de rezolvat o altă problemă: cine trebuie să ia măsuri pentru prevenirea accidentelor pe lac? Un novice cu un ski-jet pe apă poate lovi o persoană care face baie. Ideea unor culoare dedicate ambarcațiunilor pare imposibil de pus în practică: „În orice curs de apă, cine intră, intră pe propria-i răspundere. Sistemul de Gospodărire a Apelor nu poate păzi toate cursurile de apă şi toate lacurile. În ce priveşte problema de la Cinciş, noi nu facem activități de turism acolo, aşa că nu avem de ce să punem balize. Acolo ar trebui ca Primăria Teliuc şi Consiliul Județean să vină cu un proiect, pentru că e o zonă care se poate transforma şi oficial într-una de agrement şi se poate administra ca atare”, spune directorul SGA Hunedoara, Grigore Burjan. Dacă…Directorul SGA Hunedoara adaugă că, în cazul în care zona Cinciş ar deveni oficial stațiune de interes local, situația s-ar putea schimba. „Zona ar avea un administrator cu care noi am putea discuta. La momentul de față nu avem cu cine să discutăm. Dacă ar fi zonă de agrement sau stațiune declarată în mod oficial, administratorul sau administratorii ei ar putea cere un aviz de gospodărire a apelor în care s-ar putea specifica mai clar ce e voie şi ce nu e voie acolo, inclusiv pe

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

38

https://www.ziardecluj.ro/colectare-selectiva-la-cluj-o-fractie-tomberon-una-direct-pe-strada

https://www.ziardecluj.ro/colectare-selectiva-la-cluj-o-fractie-tomberon-una-direct-pe-strada

23.08.2017

luciul de apă. Acolo se face turism dar această activitate nu este reglementată complet, cel puțin nu în ce priveşte relația cu noi, la ora la care vorbim”, explică Burjan.În schimb primarul comunei Teliuc, Daniel Pupeză, se declară surprins de faptul că SGA nu poate da amenzi pentru o nerespectarea legii apelor: „Nu există să fie prevedere legală încălcată şi să nu existe clar prevăzută undeva o sancțiune. Nu noi suntem administratorii luciului de apă, ci Apele Române, deci nu putem face nimic pe lac”. Zona Cinciş nu poate fi declarată „stațiune de interes local”, pentru că nu îndeplineşte condițiile primare pentru acest lucru: îi lipsesc rețelele de apă şi canalizare. Primăria Teliuc are în derulare proiecte în acest sens, dar până la finalizarea lor vor mai trece doi ani, cel puțin. /Glasul Hunedoarei HD, http://glasul-hd.ro/cincisul-al-tuturor-dar-al-nimanui/

Investiții la Cupru Min Abrud, pentru o mai mare siguranță în funcționare a iazului de la Valea ȘeseiDupă accidentul ecologic din luna aprilie, când s-a produs o poluare accidentală la iazul de decantare a sterilului de la Valea Șesei, care se află în administrarea societății Cupru Min SA Abrud, unitatea are în vedere o serie de investiții. În 3 aprilie, una dintre sondele inverse ale iazului a cedat, iar sterilul a fost deversat în Valea Șesei şi apoi în râul Arieş. Cupru Min va demara proiectul "închidere suplimentară a fostei galerii de evacuare sonde inverse, pentru o mai bună siguranță în funcționarea lazului Valea Șesei", în comuna Lupşa. Prin acest proiect Cupru Min vrea să prevină deversarea apei din iazul de decantare Valea Șesei, prin galeria abandonată. Totodată, se urmăreşte o închidere suplimentară (blindare) a fostei galerii de evacuare, abandonată în anul 1988, pentru a nu se mai produce fenomene asemănătoare celui din 3 aprilie, Ia iazul de decantare Valea Șesei, care ar pune în pericol siguranța iazului. In cidentul din aprilie a avut Ioc din cauza unei defecțiuni Ia sonda inversă situată pe conducta de evacuare amplasată pe Valea Șesei. Defecțiunea s-a produs la o adâncime de aproape 65 de metri, sub plaja actuală a iazului. Pe amplasamentul unde se vor realiza lucrările de blocare a galeriei existente nu există fluxuri tehnologice. Concluziile expertizei tehnice relevă faptul că închiderea căii exfiltrațiilor trebuie să se facă Ia debuşare, în aval de baraj. Soluția

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

39

http://glasul-hd.ro/cincisul-al-tuturor-dar-al-nimanui/

http://glasul-hd.ro/cincisul-al-tuturor-dar-al-nimanui/

23.08.2017

recomandată constă în astuparea căii de scurgere prin închiderea gaIeriei cu un dop de beton, realizat în amonte de vechea blocare a galeriei, respectiv în amonte de zona izbucului. Se recomandă ca formarea dopului să fie realizată prin injectarea în gaIerie a unor mortare cu acceleratori de priză, utilizând echipamente folosite de obicei la galeriile hidrotehnice. Trebuie să mai spunem că investiția va cuprinde şi montarea unui sistem de evacuare cu posibilitatea de control al debitului de exfiltrat, astfel încât să nu se antreneze steril. Cupru Min, un exemplu de bună practică. Prezent la Cupru Min Ia finele lunii iulie, ministrul Economiei Mihai Fifor a precizat: ”Nu cred foarte mult în această idee, a privatizării. Eu cred că în momentul de față Cupru Min SA arată că trăieşte. Cu investiții foarte serioase şi sănătoase, Cupru Min SA este o companie care arată că putem produce Ia noi în țară fără niciun fel de problemă". El a adăugat că în cazul companiei Cupru Min, care exploatează zăcământul de Ia Roşia Poieni, cu aproape 60% din rezerva de cupru a României, statul va rămâne acționar majoritar, fără niciun fel de dubiu. "Noi dorim să încurajăm această zonă, să dezvoltăm această zonă. Știm foarte bine că întreaga zonă stă pe această industrie", a mai spus ministrul, adăugând că "societatea este un exemplu de bună practică, o companie cu capital românesc care a reuşit să depăşeas că o perioadă foarte grea în existența sa şi care, în momentul de față, produce foarte bine". Prin programul de guvernare, PSD şi ALDE şi-au asumat să sprijine această companie pentru a se dezvolta şi pentru a se retehnologiza. "Desigur, sunt foarte multe alte probleme care se discută încă la nivelul Cupru Min SA şi la nivelul Ministerului Economiei, sunt planuri de investiții foarte interesante pentru perioada imediat următoare. În programul de guvernare noi avem în intenție să reluăm şi industria metalurgică în zonă. Încă discutăm să vedem care este cea mai bună opțiune pentru acest lucru. S-a discutat despre Zlatna, o să vedem în ce măsură şi cum vom dezvolta acest lucru", a declarat ministrul. EI a mai spus că societatea este pe profit şi are nevoie de retehnologizare şi investiții în perioada imediat următoare. /Unirea AB, http://ziarulunirea.ro/?s=Investi%C8%9Bii+la+Cupru+Min&x=0&y=0

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

40

http://ziarulunirea.ro/?s=Investi%C8%9Bii+la+Cupru+Min&x=0&y=0

23.08.2017

Teme similareLa 2 ani de la conflictul de pe Râu Alb, dosarul nu a fost trimis în judecatăAu trecut mai bine de doi ani de la conflictul petrecut în zona satului Coroieşti, comuna Sălaşu de Sus, între activiştii de mediu şi constructorii unei microhidrocentrale pe Râul Alb, din Retezat. Urmările conflictului sunt subiectul unui dosar penal de tentativă de omor, instrumentat de procurorii Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație şi Justiție. Doar că, nici până astăzi, cauza nu a fost trimisă în judecată. Motiv pentru care, persoana vătămată, Mihalache Bocea, a depus la Tribunalul Hunedoara o contestație la durata procesului şi este în aşteptarea soluției. Imobilizat într-un scaun cu rotile. „Contestația am depus-o pe motiv că dosarul nu a fost trimis în judecată. Asta, în situația în care există fapta şi a fost pus sub urmărire penală făptuitorul, Alin Andrioni. Nu înțeleg de ce se mai tărăgănează totul”, ne-a spus Mihalache Bocea. Acesta a mai explicat că este într-o situație dificilă, din cauza stării sale de sănătate. Este paralizat de la abdomen în jos, se deplasează cu ajutorul unui scaun cu rotile şi nu se descurcă fără însoțitor. Mihalache Bocea a rămas cu această infirmitate în urma încăierării dintre cele două grupuri la Coroieşti. Bărbatul a fost călcat cu roțile unei maşini de teren, la volanul căreia se afla Alin Andrioni. Bocea a fost la un pas de a-şi pierde viața, fiind salvat de medicii austrieci de la un spital la care a fost transferat de membrii familiei sale. Și în prezent este nevoit să urmeze diverse tratamente medicale pentru a se întrema. În altă ordine de idei, Mihalache Bocea ne-a spus că în legătură cu microhidrocentrala de pe Râul Alb au fost formulate mai multe cereri în instanță de anulare a avizelor care au stat la baza proiectului. În urma judecării lor, instanțele nu au găsit nici o neregulă cu privire la firma pe care o administrează, Abi Automotion SRL Deva, societate care avea în plan să realizeze acea construcție. /Mesagerul Hunedorean HD, http://www.mesagerulhunedorean.ro/la-2-ani-de-la-conflictul-de-pe-raul-alb-dosarul-nu-a-fost-trimis-in-judecata/

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

41

http://www.mesagerulhunedorean.ro/la-2-ani-de-la-conflictul-de-pe-raul-alb-dosarul-nu-a-fost-trimis-in-judecata/

http://www.mesagerulhunedorean.ro/la-2-ani-de-la-conflictul-de-pe-raul-alb-dosarul-nu-a-fost-trimis-in-judecata/

23.08.2017

Râu de Mori: Investiții de peste 40 milioane de lei prin PNDLProgramul Național de Dezvoltare Locală (PNDL) s-a dovedit carte câştigătoare şi în cazul administrației publice din Râu de Mori, prin această axă guvernamentală urmând să se implementeze o serie de investiții care vor duce la rezolvarea necesităților locale. „Proiectul de captare, tratare şi aducțiune apă potabilă din zona Râuşor pentru alimentarea cu apă a comunei, în valoare de 3.215.351,00 lei, este unul dintre cele depuse şi acceptate pentru finanțare. E vorba de rețeaua deja existentă, iar printr-o conductă se va face legătura cu rețeaua ce va alimenta satele Suseni, Râu de Mori, Ostrovel, Brazi şi Clopotiva. Scopul este unul dublu. În primul rând se va alimenta Râuşorul, instalația de aici fiind veche din 1975, iar conductele sunt metalice şi corodate, plus că nu e stație de tratare. Nu se poate primi aviz de la Apele Române pentru alimentare publică, în actualele condiții. Or, sunt circa 90 de cabane şi pensiuni în zonă, deci problema este stringentă. Mergând mai departe, alt proiect ține de alimentarea cu apă şi canalizarea menajeră în localitatea Suseni, tot zona de agrement Râuşor (6.749.934,00 lei). Satele enumerate anterior nu au nici canalizare, iar printr-o colaborare cu operatorul regional Apa Prod am convenit să realizăm o legătură cu localitatea Sînpetru din comuna vecină, Sîntămăria Orlea, şi să se facă o mare stație de epurare acolo. Mai e un program de canalizare şi pentru satele aparținătoare Brazi, Râu de Mori, Ostrovel, Suseni, Valea Dâljii şi Unciuc (13.182.544 lei). ...Mai trebuie să îndiguim câteva pârâuri. Alergăm după avize, studii de fezabilitate, autorizații de construcție, certificate etc. În unele cazuri a mers mai uşor”, a declarat Niculiță Mang, primarul comunei Râu de Mori. /Mesagerul Hunedorean HD, http://www.mesagerulhunedorean.ro/rau-de-mori-investitii-de-peste-40-de-milioane-de-lei-prin-pndl/

Aveți grijă de unde consumați apă! Lista izvoarelor și fântânilor publice cu apă potabilă, din AlbaMultă lume alege să consume apă de la izvoare şi fântâni publice, neştiind sigur dacă acestea sunt verificate şi aprobate de către Direcția de Sănătate Publică. Potrivit normelor în vigoare, primăriile din fiecare localitate trebuie să solicite DSP efectuarea

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

42

http://www.mesagerulhunedorean.ro/rau-de-mori-investitii-de-peste-40-de-milioane-de-lei-prin-pndl/

http://www.mesagerulhunedorean.ro/rau-de-mori-investitii-de-peste-40-de-milioane-de-lei-prin-pndl/

23.08.2017

controalelor periodice la toate sursele publice de apă. Nu toate unitățile administrativ-teritoriale fac acest lucru. Vă prezentăm situația surselor publice de apă, în urma celor mai recente controale efectuate de DSP Alba: Alba Iulia: Potabilă: Izv. Bărăbanț – Turnătorie; Nepotabilă: Izv. Marcus Aurelius, Izv. Scărişoara Miceşti; Sebeş: Potabilă: Izv. Argos, izv. Arini, izv. Fântâna Împăratului, izv. Colonie Petreşti, Izv. La Faur, izv. ”La Vulpea”; Aiud: Potabilă: Fântână Gârbovița, Fântână Gârbova de Sus; Nepotabilă: Fântână Păgida; Cugir: Potabilă: Fântână strada Florilor, Izv public strada Viilor; Nepotabilă: Fântână strada Deal, str. 1 Iunie, Fântână str. 1 Mai nr.25 (necesită urmărire din cauza unei poluări vechi), Fântână Râul Mic nr. 130 (necesită dezinfecție); Zlatna: Potabilă: Izv. public Zlatna Făguleț; Nepotabilă: Izv. public Izvorul Ampoiului, Izv. Public Zlatna DN 74; Teiuş: Nepotabilă: Izv. Strada Clujului, Izv. Căieş; Cetatea de Baltă: Nepotabilă: Izv. ”Sub Castel” str. Cetății, izv. extravilan, fântână Tătârlaua (pot fi potabilizate prin dezinfecție); Ocoliş: Potabilă: Cişmea publică Lunca Largă; Sântimbru: Potabilă: Izv. public Tău; Nepotabilă: Izv. public ”La pasarelă”; Sâncel: Nepotabilă: Fântână Sâncel DN nr. 107 (necesită dezinfecție); Săsciori: Potabilă: Fântâna ”La vagon” Căpâlna; Nepotabilă: Fântâna ”La moară” Laz, Fântâna Strada Mare, Fântâna ”Peste Pod” Laz, izv. ”La Vagon” Căpâlna; Gârbova: Potabilă: Rețea Cămin de Bâtrâni, rețea Grădinița cu Program Normal; Câlnic: Nepotabilă: Izv. ”La Putinei” (poate fi potabilizat prin dezinfecție), Fântână Calea Răhăului; Roşia Montană: Nepotabilă: Cişmea stradală, necesită dezinfecție; Lupşa: Nepotabilă: Ieşirea rezervor Valea Caselor, rețea Primărie Lupşa, necesită dezinfecție; Horea: Potabilă: Izv. Cartier romi, rețea com. Horea ieşire bazin înmagazinareVințu de Jos: Potabil: Izv. Homoşteanu, izv. Sibişeni; Lunca Mureşului: Nepotabilă: Ieşire stație tratare, rețea şcoala generală Simion Lazăr, robinet capăt de rețea; Ciuruleasa: Potabilă: Izv. captat Mătişeşti; Valea Lungă: Potabilă: Fântână Biserica evanghelică, Fântână stație gaz metan; Nepotabilă: Fântână Biserica Otodoxă, strada Victoriei, Izv. DN 14B; Cricău: Potabilă: Fântână ”La Popa”, Fântână ”La Căpitănel”, Fântână ”La Vlaicu”; Nepotabilă: Fântână ”La Magazionerul”, poate fi potabilizată prin dezinfecție; Pianu de Sus: Potabilă: Izv. captat Școala Purcăreşti, Nepotabil: Fântână ”La Oancea”, Fântână Școala Strungari; Almaşu Mare: Potabilă: Izv. captat Școala Almaşu

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

43

23.08.2017

Mare, Primărie Almaşu Mare, izv. public Cheile Cibului, izv. public Ticu, Șipot Almaşu Mare; Nepotabilă: izv. captat Școala Cib, poate fi potabilizat prin dezinfecție; Fărău: Nepotabilă: Fântână Rece Silie, Fântână Foras Medres, Fântână Crisaiba, Fântână Dolgos-Heria (poate fi potabilizat prin dezinfecție), Fântână Polico Sînbenedic; Ighiu: Potabilă: Fântână publică ”La Toanga” Ighiel, Fântână publică ”La Fostoc” Ighiel, Fântână publică şcoala gimnazială clasele I-VIII Șard; Nepotabilă: Fântână publică ”La Bolea”, Fântână publică ”La Bolea” Pod, Fântână publică ”La Iulian” Țelna, Fântână publică stație autobuz Ighiel, Fântână publică şcoala gimnazială clasele I-VIII Ighiel, Fântână publică şcoala gimnazială Țelna, Fântână publică ”La Cărămidă Coada” Șard, Fântână publică ”La Păcală” Țelna, Fântână publică stație autobuz Țelna, Fântână publică ”La Popa” Bucerdea Vinoasă; Câlnic: Potabilă: Izv. ”La Putinei”; Blandiana: Nepotabilă: Izv. Troița Blandiana (necesită dezinfecție); Vadu Moților: Potabilă: Izv. Cotoroabă; Meteş: Nepotabilă: Fântână publică DN 74; Cut: Nepotabilă: Fântână ”La Șipot”; Șugag: Potabilă: Izv. ”Moara lui Isac”, Izv. Jidoştină; Nepotabilă: Izv. Nedei; Ohaba: Potabilă: Fântână ”La Oti”; Nepotabilă: Stoina, Fântână ”La Munteni”; Galda Jos: Potabilă: Izv. Public ”La viile noi”, izv. public ”La Crama”, Fântână publică strada de lângă vale, Izv. ”Capătul Satului” Galda de Jos, Izv. ”La Girmania” Oiejdea; Nepotabilă: Fântână publică Păşunea din Deal, Fântână publică ”La Dalea” Galda, Fântână publică ”La Talpaş” Benic, Fântână publică ”La Podeț” Cetea, Fântână publică ”La Cristea” Cetea, Fântână publică ”La Rusan” Cetea, Fântână publică Curtea Școlii Galda de Jos, Izv. ”Păşunea din Deal” Oiejdea; Bistra: Potabilă: Cişmea Valea Bistrişorii, Izv. public SP II; Livezile: Nepotabilă: Fântână Oniga, Fântână Ilea Poiana Aiudului; Săliştea: Potabilă: Izv. ”La Vălău”; Nepotabilă: Fântână publică Lac Săliştea; Daia Română: Potabilă: Fântână ”La Buni”; Șpring: Nepotabilă: Fântână ”La Ivan” Vingard, Fântână ”La Țigani”, Fântână ”La Cotcorodeni” Vingard, Fântână Centru Vingard; Ceru Băcăinți: Potabilă: Fântână publică Primărie, Fântână Școală; Sălişte: Potabilă: Fântână publică Sălişte Deal; Nepotabilă: Fântână publică Sălişte Lac, Fântână Publică Tărtăria; Cergău: Potabilă: Șipot Cergău Mic; Nepotabilă: Izv. Cergău Mare Sub Curte, Izv. Lupu; Doştat: Nepotabilă: izv. Fântânele Doştat; Poşaga: Potabilă: Cişmea Primărie; Șona: Nepotabilă: Fântână Șona Strada Lungă, Fântână Lunca Târnavei;

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

44

23.08.2017

Gârbova: Potabilă: Izv. Cărpiniş; Câlnic: Nepotabilă: Izv. ”La Putinei”, Fântână Calea Reciului; Pianu de Sus: Potabilă: Fântână Mănăstire Strungari, Fântână ”La Costea”; Nepotabilă: Fântână Margini; Sohodol: Nepotabilă: Cişmea publică Centru Sohodol/Revista de Alba AB, http://revistadealba.ro/video-aveti-grija-de-unde-consumati-apa-lista-izvoarelor-si-fantanilor-publice-cu-apa-potabila-din-alba//Pro Alba AB, http://proalba.ro/izvoarele-cu-apa-potabila-si-nepotabila-din-judetul-alba-potrivit-celor-mai-recente-buletine-de-analize-precizari-din-partea-dsp

Comuna Arieşeni, cu peste 100 de unităţi de cazare, va primi în sfârşit bani să-şi facă o reţea de canalizareLa un deceniu de la declararea sa ca stațiune turistică de interes local, dar şi la împlinirea a aproape un deceniu de la depunerea la Ministerul Dezvoltării a acestui proiect comuna Arieşeni va primi, în sfârşit, bani pentru a-şi croi propriul sistem de canalizare. Pentru proiectul ”Înființare sistem de canalizare şi stație de epurare în comuna Arieşeni” prin PNDL II 2017-2020, a fost alocată de la Guvern suma de 11.382.230 de lei. De precizat că cele peste 100 de unități de cazare de pe raza UAT Arieşeni se descurcă fiecare cum pot în privința apelor reziduale. Toate au fose septice, pentru că altfel nu ar fi primit avizele de la mediu sau direcția sanitară. Ce fac cu preaplinul foselor, este o altă poveste, pe care martori oculari ne-au relatat-o, uşor îngrețoşați: ”Noaptea, când mai ieşim la o țigară şi stăm peste podul de peste Arieş, că trage mai bine briza, vedem ”submarinele” cum plutesc la vale, se mai agață în crengile de la mal. Și ştim atunci că cineva, de mai sus, a scăpat de prea-plinul fosei, ”civilizat” şi ”ecologic”, la adăpostul întunericului. Pute o vreme dar mama natură le ecologizează pe toate”, ne spune cititorul nostru. Atestarea stațiunilor a fost re-condiționată în 2016 de mai mulți factori printre care: amplasarea acestora într-un cadru natural fără poluanți; existența studiilor şi a documentelor care atestă prezența şi valoarea factorilor naturali de cură din punct de vedere calitativ şi cantitativ; constituirea perimetrelor de protecție ecologică, hidrogeologică şi sanitară a factorilor naturali de cură; drum rutier modernizat şi marcat cu semne de circulație; transport în comun între stațiunea turistică şi gara sau autogară care o deserveşte; asistență medicală permanentă şi mijloc de transport pentru urgențe medicale-național; punct de prin ajutor şi mijloc de transport pentru urgențe medicale-

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

45

http://proalba.ro/izvoarele-cu-apa-potabila-si-nepotabila-din-judetul-alba-potrivit-celor-mai-recente-buletine-de-analize-precizari-din-partea-dsp

http://proalba.ro/izvoarele-cu-apa-potabila-si-nepotabila-din-judetul-alba-potrivit-celor-mai-recente-buletine-de-analize-precizari-din-partea-dsp

http://revistadealba.ro/video-aveti-grija-de-unde-consumati-apa-lista-izvoarelor-si-fantanilor-publice-cu-apa-potabila-din-alba/

http://revistadealba.ro/video-aveti-grija-de-unde-consumati-apa-lista-izvoarelor-si-fantanilor-publice-cu-apa-potabila-din-alba/

23.08.2017

local; punct farmaceutic; amenajarea şi iluminarea locurilor de promenadă; apă curentă, canalizare, energie electrică; număr minim de 500 locuri în stațiuni turistice naționale, 100 în stațiuni de interes local, în structuri de primire turistică, din care minim 30% să fie clasificate la categoriile de 3-5 stele, cu execpția campingurilor; localitățile montane trebuie să dispună de servicii de salvare montană de tip salvamont; amenajări şi dotări pentru relaxare în are liber şi plimbări (drumuri pietonale, locuri de promenandă, terenuri de joacă pentru copii, semnalizarea obiectivelor turistice cu indicatoare de orientare şi informare, tipărit, pe suport electronic sau web site; realizarea de materiale de promovare a stațiunii turistice şi a zonei. /Unirea AB, http://ziarulunirea.ro/dupa-un-deceniu-de-la-atestarea-sa-ca-statiune-turistica-comuna-arieseni-cu-peste-100-de-unitati-de-cazare-va-primi-in-sfarsit-bani-sa-si-faca-o-retea-de-canalizare-436148/

Trupul neînsufleţit al unei persoane, găsit în apele râului Mureş, la SântimbruCadavrul unei persoane a fost descoperit, duminică, în jurul amiezei, plutind în apele râului Mureş, în apropierea localității Sântimbru, lângă Alba Iulia. Polițiştii au demarat cercetările pentru identificarea acesteia. La fața locului a fost solicitată intervenția pompierilor din Alba Iulia, pentru scoaterea trupului neînsuflețit din apele râului. Descoperirea macabră a fost făcută de către o persoană, care a observat corpul, în apă, în apropierea balastierei de la Sântimbru. Din primele date de la fața locului, persoana decedată este un bărbat. Corpul său se află în stare avansată de degradare, semn că ar fi stat în apă mai mult timp. /Alba 24 AB, http://alba24.ro/trupul-neinsufletit-al-unei-persoane-gasit-in-apele-raului-mures-la-santimbru-politia-a-demarat-ancheta-589934.html/Unirea AB, http://ziarulunirea.ro/update-o-noua-tragedie-pe-raul-mures-in-alba-cadavrul-a-fost-scos-din-apa-si-dus-la-morga-spitalului-436325//Pro Alba AB, http://proalba.ro/foto-cadavrul-gasit-in-raul-mures-este-in-stare-de-putrefactie-politia-a-deschis-o-ancheta-pentru-a-stabili-identitatea-persoanei

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

46

http://proalba.ro/foto-cadavrul-gasit-in-raul-mures-este-in-stare-de-putrefactie-politia-a-deschis-o-ancheta-pentru-a-stabili-identitatea-persoanei

http://proalba.ro/foto-cadavrul-gasit-in-raul-mures-este-in-stare-de-putrefactie-politia-a-deschis-o-ancheta-pentru-a-stabili-identitatea-persoanei

http://ziarulunirea.ro/update-o-noua-tragedie-pe-raul-mures-in-alba-cadavrul-a-fost-scos-din-apa-si-dus-la-morga-spitalului-436325/

http://ziarulunirea.ro/update-o-noua-tragedie-pe-raul-mures-in-alba-cadavrul-a-fost-scos-din-apa-si-dus-la-morga-spitalului-436325/

http://alba24.ro/trupul-neinsufletit-al-unei-persoane-gasit-in-apele-raului-mures-la-santimbru-politia-a-demarat-ancheta-589934.html



http://ziarulunirea.ro/dupa-un-deceniu-de-la-atestarea-sa-ca-statiune-turistica-comuna-arieseni-cu-peste-100-de-unitati-de-cazare-va-primi-in-sfarsit-bani-sa-si-faca-o-retea-de-canalizare-436148/



23.08.2017

Teme de mediuAndi Andezit dezvăluie impresii din călătoria sa prin geoparcuri și arii protejate din RomâniaPentru al doilea an consecutiv, pe 24 august, Ziua Vulcanilor este celebrată în Geoparcul Dinozaurilor Țara Hațegului, Geoparc Internațional UNESCO administrat de Universitatea din Bucureşti. Evenimentul va avea loc, începând cu ora 10.00, în Parcul Copiilor din oraşul Hațeg. Ediția din acest an îi invită pe participanți la o călătorie prin geoparcuri UNESCO de pe 3 continente, dar şi în arii protejate şi destinații de ecoturism din România. Ghid de călătorie le va fi Andi Andezit, simpatica mascotă de la Casa Vulcanilor, realizată de voluntarii pentru Geoparc şi care a primit numele după andezit, un tip reprezentativ de rocă vulcanică. Andi Andezit a călătorit până acum în 14 geoparcuri din Europa, Asia şi America de Nord, iar în România a vizitat deja 5 destinații de ecoturism şi Geoparcul Ținutul Buzăului – Geoparc Aspirant UNESCO. Pe parcursul călătoriei sale, Andi Andezit a vizitat locuri unice în țară şi în lume datorită importanței lor geologice şi naturale, inclusiv vulcani, a participat la evenimente locale şi a întâlnit o mulțime de oameni interesanți. Mai mult, Andi Andezit a devenit model pentru Geoparcul UNESCO Tumbler Ridge din Canada. „Am fost foarte entuziasmați când Andi Andezit a ajuns oficiul poştal din Tumbler Ridge L-am plimbat prin Geoparcul nostru unde a avut parte de multe aventuri şi toată lumea a fost încântată să îl cunoască. Inspirați de Andi şi de voluntarii din Geoparcul Dinozaurilor Țara Hațegului am creat un concurs pentru a-i face un prieten, o mascotă a Geoparcului Tumbler Ridge”, afirmă Sarah Gamble, directorul Geoparcului Tumbler Ridge, Canada. Fascinat de locurile văzute, Andi Andezit este decis ca până la sfârşitul acestui an să ajungă în toate cele 10 destinații de ecoturism din România şi la un total de 40 de geoparcuri UNESCO vizitate. De asemenea, călătoria lui va continua şi în anii viitori pentru că şi-a propus o țintă ambițioasă: să ajungă în toate geoparcurile UNESCO din întreaga lume. Detaliile privind călătoria lui Andi Andezit şi fotografii din locurile vizitate pot fi aflate şi urmărite şi pe pagina de facebook intitulată chiar Andi Andezit.Din acest motiv, Ziua Vulcanilor din acest an este un bun prilej de a face o călătorie imaginară, prin țară şi prin lume, prin intermediul atelierelor creative, a jocurilor, a

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

47

23.08.2017

fotografiilor şi informațiilor interesante. Mai mult, activitățile sunt gândite astfel încât să se adreseze atât celor mici, cât şi celor mari. Și pentru că este Ziua Vulcanilor, din peisaj nu vor lipsi vulcanii creativi şi erupțiile lor surprinzătoare. Evenimentul are loc pe data de 24 august dintr-un motiv anume. Pe 24 august, în anul 79, a erupt vulcanul Vezuviu. În urma acestei erupții, oraşele antice Pompeii şi Herculaneum au fost complet distruse, dar stratul gros de lavă a păstrat până în zilele noastre vestigii ce permit reconstituirea unor aspecte privind viața de zi cu zi din antichitate. Ziua Vulcanilor este parte a proiectului ”Călătoria lui Andi Andezit prin arii protejate şi geoparcuri internaționale” derulat de Asociația Drag de Hațeg şi Geoparcul Dinozaurilor Țara Hațegului, în baza unei finanțări din partea Fundației pentru Parteneriat şi MOL România. Proiectul îşi propune să promoveze Geoparcul şi Destinația de Ecoturism Țara Hațegului – Retezat în Rețeaua Globală a Geoparcurilor şi în cele 10 destinații de ecoturism din România şi totodată să aducă în atenție Geoparcurile UNESCO şi destinațiile de ecoturism celor dornici să îşi petreacă vacanțele într-un mod inedit, bazat pe descoperire şi experiențe unice. Acest proiect este realizat cu sprijinul partenerilor Agenția pentru Protecția Mediului Hunedoara, Asociația Centrul de Resurse pentru Acțiune Locală, Asociația de Turism Retezat şi Asociația de Ecoturism din România. De altfel, Călătoria lui Andi Andezit, alături de Casa Pietrelor sunt cele două mari proiecte educaționale derulate în Geoparc, pe parcursul acestei veri. Casa Pietrelor este un proiect derulat de Asociația Wild Roots şi Geoparcul Dinozaurilor Țara Hațegului şi finanțat, de asemenea, de Fundația pentru Parteneriat şi MOL România în urma câştigării unui concurs național de proiecte. Proiectul constă în amenajarea unui spațiu menit să le dezvăluie vizitatorilor legăturile existente între lumea nevie (geodiversitatea) şi lumea vie (biodiversitatea), iar pe parcursul derulării sale voluntari şi vizitatori au posibilitatea de a participa la diverse activități şi workshopuri ce îndeamnă la conştientizarea importanței pe care natura o are în viața noastră de zi cu zi. De asemenea, în cadrul celor două proiecte urmează să fie pregătită şi o nouă generație de Ambasadori pentru Geoparc, tineri din Țara Hațegului interesați să promoveze zona la nivel local, național şi internațional. /Ziarul Hunedoreanului HD, http://zhd.ro/eveniment/andi-andezit-dezvaluie-impresii-din-calatoria-sa-prin-geoparcuri-si-arii-protejate-din-romania/

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

48

http://zhd.ro/eveniment/andi-andezit-dezvaluie-impresii-din-calatoria-sa-prin-geoparcuri-si-arii-protejate-din-romania/

http://zhd.ro/eveniment/andi-andezit-dezvaluie-impresii-din-calatoria-sa-prin-geoparcuri-si-arii-protejate-din-romania/

23.08.2017

Iezerul Ighiel, cel mai mare lac de baraj natural pe calcare din România. Peisaj de poveste, în apropiere de Alba IuliaLa aproximativ 25 de kilometri de Alba Iulia se află cel mai mare lac de baraj natural pe calcare din România. Aflat la capătul unui drum anevoios şi înconjurat de munți împăduriți, lacul Iezerul Ighiel oferă turiştilor un peisaj de un pitoresc aparte. Rezervația naturală Iezerul Ighiel este o arie protejată din județul Alba, aparținând, administrativ, de satul Ighiel din comuna Ighiu. Este o rezervație de tip mixt, situată în partea de sud a Munților Trascăului, la obârşia Văii Ighielului, numită aici Valea Iezerului, fiind înscrisă în cea de-a patra categorie a Uniunii Internaționale pentru Conservarea Naturii. Rezervația Naturală Iezerul Ighiel constituie cel mai mare lac de baraj natural pe calcare din România, pădurea din jur având o biodiversitate ridicată, alcătuind împreună un ansamblu peisagistic foarte pitoresc. Rezervația Naturală Iezerul Ighiel are o suprafață de 5,5 ha, lacul propriu-zis respectiv zona tampon pe o suprafață de 365 ha. Rezervația a fost constituită în 1969, prin Decizia 175/1969 a Comitetului Executiv al Consiliului Popular Județean Alba. Lacul este situat la o altitudine de 925 metri. Acesta s-a format în calcare jurasice masive dispuse peste un fundament de roci eruptive bazice (diabaze şi diabaz-porfirite). Între calcarele jurasice se interpun şisturi negre barremiene şi un depozit de filiş grezon cu intruziuni de andezite banatitice.Relieful major este reprezentat de platoul calcaros Ciumerna, care domină lacul în părțile de vest, nord-vest şi nord-est, cu vârfurile Grohotul Pragului (1.238 m), Podul Horai (1.224 m) şi Vârful Serghii (1.276 m). Pe platoul calcaros Ciumerna se întâlnesc numeroase doline iar marginal se găsesc o serie de peşteri de diferite dimensiuni. Vegetația inițială a fost constituită din păduri de fag, în care apărea diseminat carpenul şi bradul. În ultimii 80 de ani s-au plantat pini şi molid în câteva mici areale la nord de lac şi pe Valea Iezerului, cu scopul fixării versanților. În pătura erbacee a pădurilor de fag se întâlneşte o floră bogată. Iezerul Ighiel are o adâncime maximă de peste 9 metri şi o adâncime medie de 4,3 metri. Lungimea maximă a lacului este de 440 metri, în timp ce lățimea maximă este de 140 metri. Între linia oglinzii apei şi fundul chiuvetei se acumulează un volum de aproximativ 225.000 metri cubi de apă. Urcând spre lac se

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

49

23.08.2017

observă că în fața lui există o pantă bruscă cu relief haotic care barează valea pe întreaga lățime şi de la baza căreia izvorăşte apa ce se scurge din lac. Acesta este barajul natural rezultat al unei alunecări de teren ce a închis valea determinând acumularea apei în spatele lui. Apele curgătoare care se varsă în Iezerul Ighiel sunt temporare deoarece străbat o regiune calcaroasă şi în acelaşi timp sunt foarte scurte (1,5 – 2 km) având bazinul de recepție redus. Lacul nu are scurgere de suprafață şi se drenează subteran, dând naştere pârâului Ighiel. Pe malul lacului se află o cabană a direcției silvice. Scăldatul, lansarea pe lac a oricăror ambarcațiuni sau pescuitul sunt interzise./Alba 24 AB, http://alba24.ro/foto-iezerul-ighiel-cel-mai-mare-lac-de-baraj-natural-pe-calcare-din-romania-peisaj-de-poveste-in-apropiere-de-alba-iulia-588992.html

Începe a doua sesiune a programului ”Prima împădurire”Deținătorii de terenuri pot primi până la 7 milioane de euro sprijin de la stat pentru împădurirea acestor suprafețe. Agenția de Plăți şi Interventii pentru Agricultură va lansa, luni, a doua sesiune a programului „Prima împădurire”. Schema de ajutor de stat este „Sprijin pentru prima împădurire şi crearea de suprafețe împădurite”, în cadrul Măsurii 8 „Investiții în dezvoltarea zonelor împădurite şi îmbunătățirea viabilității pădurilor”, SubMăsura 8.1 „Împăduriri şi crearea de suprafețe împădurite” din cadrul Programului Național de Dezvoltare Rurală – PNDR 2014 – 2020. Bugetul total disponibil este de 50.000 de euro, iar banii din programul guvernamental pot fi folositi si pentru înființarea de perdele forestiere, necesare mai ales pentru combaterea fenomenelor meteo extreme. Valoarea maximă a sprijinului public pentru un proiect acordat în baza schemei de ajutor de stat, care înglobează toate costurile standard aferente Primei 1 şi Primei 2, după caz, plătite pe durata de aplicare a contractului de finanțare, este de 7.000.000 euro. Perioada de primire a cererilor de sprijin: 21 august – 6 octombrie 2017. Înainte de depunerea cererii de sprijin, solicitantul sprijinului trebuie să parcurgă etapele de identificare a suprafețelor care urmează a fi împădurite în IPA Online, de elaborare a proiectului tehnic de împădurire şi de obținere a avizului pentru proiectul tehnic de la Garda Forestieră. În prima sesiune a programului guvernamental, din primăvară, 34 de proprietari de terenuri au primit finanțare totala de 6,5 milioane de euro. Aproape 500

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

50

http://alba24.ro/foto-iezerul-ighiel-cel-mai-mare-lac-de-baraj-natural-pe-calcare-din-romania-peisaj-de-poveste-in-apropiere-de-alba-iulia-588992.html

http://alba24.ro/foto-iezerul-ighiel-cel-mai-mare-lac-de-baraj-natural-pe-calcare-din-romania-peisaj-de-poveste-in-apropiere-de-alba-iulia-588992.html

23.08.2017

de hectare au fost plantate cu arbori şi arbuşti. În prezent, în România, pădurile mai acopera doar 28,3% din suprafața țării, sub media europeană de peste 35%. Beneficiari. Sprijinul financiar pentru prima împădurire şi crearea de suprafețe împădurite se acordă deținătorilor publici şi privați de terenuri agricole şi neagricole şi vizează plantațiile forestiere realizate prin:a) trupuri de pădure pe terenurile agricole şi neagricole;b) perdele forestiere de protecție pe terenurile agricole şi neagricole. -în categoria deținătorilor publici de teren agricol şi neagricol sunt incluse unitățile administrativ-teritoriale de nivel LAU 2 (comune, oraşe, municipii) şi alte persoane juridice de drept public, precum şi formele asociative ale acestora -în categoria deținătorilor privați de teren agricol şi neagricol sunt incluse persoanele fizice, persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale, întreprinderile familiale, societățile comerciale, asociațiile şi fundațiile, alte persoane juridice de drept privat, precum şi formele asociative ale acestora.Criterii de eligibilitate. Suprafața terenului propus pentru împădurire, în cazul realizării de trupuri de pădure trebuie să fie de cel puțin 1 ha, iar suprafața compactă minimă împădurită să fie de cel puțin 0,5 ha; în cazul realizării de perdele forestiere de protecție suprafața terenului propus pentru împădurire trebuie să fie de cel puțin 0,5 ha, iar suprafața compactă minimă împădurită să fie de cel puțin 0,1 ha.Terenul agricol eligibil destinat împăduririi trebuie să fi fost declarat la APIA în urmă cu cel puțin 2 ani, respectiv să acopere minimum două campanii integrale de primire a cererilor unice de plată pe suprafață (C2014 şi C2015), iar pentru acest teren trebuie să fi fost respectate în această perioadă standardele deecocondiționalitate relevante. Terenul neagricol reprezintă o suprafață de teren inclusă în blocurile fizice identificate în LPIS care nu este utilizată în scop agricol sau care are utilizare agricolă şi este încadrată în categoriile de folosință teren arabil, pajişti permanente şi culturi permanente, dar pentru care nu a fost asigurat un nivel minim de întreținere prin respectarea standardelor de ecocondiționalitate relevante pe parcursul ultimilor 2 ani, respectiv să acopere minimum 2 campanii integrale de primire a cererilor unice de plată pe suprafață (C2014 şi C2016).

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

51

23.08.2017

Sprijinul financiar. Se acordă ca valoare fixă, reprezentată de costurile standard pentru împădurirea de terenuri agricole şi neagricole, după cum urmează:a) costuri pentru înființarea plantațiilor forestiere şi costuri cu elaborarea proiectului tehnic de împădurire, acordate sub formă de primă, denumită Prima 1.b) costuri de întreținere a plantației forestiere, costuri de îngrijire a plantației forestiere, precum şi costuri pentru compensarea pierderilor de venit agricol ca urmare a împăduririi acordate sub formă de primă anuală, pentru o perioada de 12 ani, denumită Prima 2.Numai beneficiarii, deținători de terenuri agricole, încadrați în categoria fermierilor activi la momentul depunerii aplicației, pot beneficia de compensații pentru acoperirea pierderilor de venit agricol ca urmare a împăduririi terenurilor, componentă a Primei 2.Beneficiarii care dețin terenuri agricole şi/sau neagricole proprietate a statului şi terenuri agricole şi/sau neagricole proprietate a unităților administrativ-teritoriale (UAT) sau asociațiilor acestora beneficiază numai de sprijinul acordat în baza Primei 1.Condiții specifice schemeiLucrările de împădurire până la atingerea stării de masiv se execută în baza unui proiect tehnic de împăduriri care respectă Normele tehnice silvice nr. 1, în cazul realizării de trupuri de pădure, sau Normele tehnice silvice nr. 2, în cazul realizării de perdele forestiere de protecție, elaborat de persoane fizice sau persoane juridice de specialitate atestate de autoritatea națională în domeniul silviculturii pentru proiectarea şi/sau executarea lucrărilor de îmbunătățiri funciare din domeniul silvic.Formulele şi schemele de împădurire vor lua în considerare numai speciile forestiere din listele speciilor forestiere de arbori şi arbuşti utilizate în lucrările de împăduriri prezentate în anexa nr. 2 din Ordinul MADR nr.857/2016.Materialul forestier utilizat la lucrările de împădurire trebuie să respecte prevederile Legii nr. 107/2011 privind comercializarea materialelor forestiere de reproducere, cu modificările şi completările ulterioare.Lucrările de înființare a plantațiilor forestiere se vor realiza în maximum 2 ani de la data semnării contractului de finanțare.

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

52

23.08.2017

Lucrările de îngrijire ale arboretelor efectuate după închiderea stării de masiv se vor realiza avânduse în vedere ca indicele de închidere a coronamentului să nu scadă sub valoarea de 0,7. Prima lucrare de îngrijire a arboretelor se va realiza în anul 7 sau 8, iar a doua lucrare de îngrijire a arboretelor se va realiza în anul 10 sau 11, conform proiectului tehnic de împădurire.Plantația forestieră realizată în baza schemei va fi menținută pe suprafața care face obiectul proiectului cel puțin pe perioada de implementare a contractului de finanțare, respectând condițiile referitoare la realizarea lucrărilor de împădurire, întreținere a plantațiilor şi îngrijire a arboretelor prevăzute în prezenta schemă. Se va avea în vedere ca pe toată perioada cuprinsă între data finalizării ultimei lucrări de întreținere a plantației şi data finalizării contractului de finanțare indicele de închidere a coronamentului să nu scadă sub valoarea de 0,7.Beneficiarii schemei care sunt eligibili pentru orice componentă a Primei 2 trebuie să respecte normele privind ecocondiționalitatea, prevăzute de titlul VI din Regulamentul (UE) nr. 1.306/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului din 17 decembrie 2013 privind finanțarea, gestionarea şi monitorizarea politicii agricole comune şi de abrogare a Regulamentelor (CEE) nr. 352/78, (CE) nr. 165/94, (CE) nr. 2.799/98, (CE) nr. 814/2000, (CE) nr. 1.290/2005 şi (CE) nr. 485/2008 ale Consiliului, stabilite prin legislația națională, pe toate terenurile agricole aparținând exploatației agricole şi pe toată perioada contractului de finanțare.Beneficiarii schemei nu trebuie să fie beneficiarii altor forme de sprijin din Fondurile ESI sau alte fonduri publice pentru aceeaşi suprafață de teren pe perioada de acordare a sprijinului în baza schemei, cu excepția, după caz, a plăților directe (Pilonul I al Politicii Agricole Comune) sau a plăților compensatorii acordate pe suprafață prin măsurile de dezvoltare rurală.În cazul în care beneficiarul demarează lucrările de înființare a plantațiilor în baza schemei începând cu data de 1 octombrie, acesta poate să beneficieze pentru anul respectiv de plățile directe acordate pe suprafață în baza Regulamentului (UE) nr. 1.307/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului din 17 decembrie 2013 de stabilire a unor norme privind plățile directe acordate fermierilor prin scheme de sprijin

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

53

23.08.2017

în cadrul politicii agricole comune şi de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 637/2008 al Consiliului şi a Regulamentului (CE) nr. 73/2009 al Consiliului.În cazul în care beneficiarul demarează lucrările de înființare a plantațiilor în baza schemei înainte de data de 1 octombrie, acesta nu mai poate beneficia de plăți acordate pe suprafață în cadrul altor scheme în acel an de depunere a cererilor unice de plată pe suprafață pe parcelele respective.Până la vârsta exploatabilității precizată în proiectul tehnic de împădurire, suprafața care face obiectul proiectului tehnic de împădurire nu va mai putea beneficia de nicio plată acordată pe suprafață agricolă prin intermediul Sistemului integrat de administrare şi control (IACS). /Hunedoara libera.ro HD, http://hunedoaralibera.ro/4incepe-doua-sesiune-programului-prima-impadurire/

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ ARGEŞ-VEDEATeme ABALa ABAAV, COSAŞII - înlocuiţi cu ROBOŢIAdministrația Națională Apele Române vrea să cumpere un robot autopropulsat şi telecomandat care va executa lucrările de cosire şi defrişare mecanizate pe terenurile în pantă din bazinul hidrografic Argeş - Vedea, realizate în prezent de lucrători cu ajutorul motocoaselor. Motivul licitației, potrivit caietului de sarcini, este lipsa de eficiență a cosaşilor în condițiile în care aceştia acoperă o suprafață de aproximativ 451 de hectare. Licitația a fost estimată la aproape 286.000 lei, fără TVA. Robotul va fi livrat în 4 luni de la atribuirea contractului, titrează Profit.ro. /Institutiile statului, http://www.institutiilestatului.ro/articol.cfm?id=18819&hid=AF7FC8485F40DC495BC626D6DBE7FAF1

Teme similareAlertă meteo! Cod galbel de ploi şi furtuniAdministrația Națională de Meteorologie (ANM) a emis, luni, noi atenționări Cod galben de instabilitate atmosferică şi ploi însemnate cantitativ, valabile până în seara zilei de

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

54

http://www.institutiilestatului.ro/articol.cfm?id=18819&hid=AF7FC8485F40DC495BC626D6DBE7FAF1

http://www.institutiilestatului.ro/articol.cfm?id=18819&hid=AF7FC8485F40DC495BC626D6DBE7FAF1

http://hunedoaralibera.ro/4incepe-doua-sesiune-programului-prima-impadurire/

23.08.2017

marți în 19 de județe din centrul, nordul, sudul şi sud-estul țării. Codul galben de ploi este valabil în 15 județe: Botoşani, Suceava, Neamț, Bacău, Vrancea, Buzău, Prahova, Argeş, Vâlcea, Sibiu, Alba, Braşov, Covasna, Harghita şi Mureş. În intervalul menționat vor mai exista manifestări ale instabilității atmosferice în estul Moldovei, Olteniei şi Munteniei, dar pe arii mai restrânse. Temperatura aerului va fi în scădere accentuată în centrul, sud-vestul şi nordul țării. Astfel, noua atenționare va fi valabilă şi în alte nouă județe (Braşov, Covasna, Vrancea, Buzău, Argeş, Dâmbovița, Prahova, Teleorman şi Giurgiu) şi Bucureşti. /Obiectiv argesean, https://ziarobiectiv.ro/alerta-meteo-cod-galbel-de-ploi-si-furtuni//Universull argesean, http://www.universulargesean.ro/cod-galben-de-vreme-rea-in-arges-ploi-vijelii-si-grindina/

Primăria îşi asumă bălţile din Parcul Lunca Argeşului…În urma articolelor publicate în ziarul nostru în care relatam că, după fiecare ploaie mai zdravănă, o parte din aleile pietonale şi pistele de biciclete sunt inundate de apă, iar anumite porţiuni devin impracticabile, reprezentanţii Primăriei Piteşti, prin viceprimarul Sorin Apostoliceanu, directorul executiv al Direcţiei Tehnice, Valentina Neagu, şi şeful Serviciului Dezvoltare şi Managementul Proiectelor, Adrian Oprescu, recunosc în scris că proiectul de realizare a Parcului Lunca Argeşului a fost întocmit defectuos. În adresa primită la redacţie suntem informaţi că „…în proiectul tehnic al Parcului Lunca Argeşului nu a fost prevăzut un sistem de preluare şi drenare a apelor pluviale. Ulterior expirării celor cinci ani de la finalizarea implementării proiectului, respectiv după 30 noiembrie 2017, se va avea în vedere execuţia unor lucrări de drenare a apelor pluviale”. Scurt şi elocvent. Subliniam când am scris despre aceste aspecte că, deşi la vremea întocmirii proiectului, mai mulţi specialişti i-au explicat (cu date tehnice) fostului edil Tudor Pendiuc că nu este oportună realizarea unei astfel de investiţii în lunca inundabilă a râului Argeş, primarul nu a ţinut cont de sfaturi şi până la urmă parcul a fost construit. Şi am mai scris noi că, în zona parcului, pe partea dreaptă a râului, a fost construit un dig care, teoretic, ar trebui să protejeze parcul de apele râului Argeş. Numai că acest „stăvilar” face mai mult ca apa adunată în urma ploilor să băltească pe aleile parcului.

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

55

http://www.universulargesean.ro/cod-galben-de-vreme-rea-in-arges-ploi-vijelii-si-grindina/

http://www.universulargesean.ro/cod-galben-de-vreme-rea-in-arges-ploi-vijelii-si-grindina/

https://ziarobiectiv.ro/alerta-meteo-cod-galbel-de-ploi-si-furtuni/

https://ziarobiectiv.ro/alerta-meteo-cod-galbel-de-ploi-si-furtuni/

23.08.2017

Înţelegem demersul reprezentanţilor primăriei de a ne informa că proiectul tehnic nu prevedea soluţii pentru apele pluviale, dar nu putem înţelege cum poţi face un proiect în valoare de 9 milioane euro dacă nu eşti în stare să iei în calcul cele mai mici amănunte. Dar, cum am mai scris, nu este nicio problemă: a apărut, iată, un nou motiv pentru autorităţile locale ca să mai „investească” nişte bani publici acolo. Mulţumim pentru răspunsul primit la redacţie, dar în acest caz poate că – vorba proverbului – „dacă tăceai, filozof rămâneai”. /Argesul, http://www.ziarulargesul.ro/primaria-isi-asuma-baltile-din-parcul-lunca-argesului/

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ JIUTeme ABASECRETAR de stat la ENERGIE pune la ZID ONG-urile care contestă devierea JiuluiAmenajarea hidroenergetică a râului Jiu pe sectorul Bumbeşti-Livezeni este contestată, în continuare, de către organizațiile de mediu.Bankwatch România, Neuer Weg si Energy Justice încearcã sã obținã în instanțele de judecată suspendarea autorizației de construire emisã în 2016 de Consiliul Județean Hunedoara, care a permis societății Hidroelectrica sã reia lucrãrile la complexul energetic ce presupune devierea Jiului prin galerii subterane în scopul producerii de energie. ONG-urile ecologiste acuză cã amenajarea a distrus ecosistemul. Secretarul de stat în Ministerul Energiei, Andrei Maioreanu, spue că ecologiştii nu au niciun fundament pentru acțiunile în instanță. “Se pare că există o anumită parte a ONG-urilor care sunt calibrate pe astfel de acțiuni. N-aş vrea să spun că sunt neapărat manipulate, dar, din păcate, constat că sunt calibrate pe asemenea acțiuni, care, din punctul meu de vedere, nu au niciun fundament. Noi avem în vedere să respectăm, efectiv, toate condițiile de mediu, inclusiv solicitarea aceasta pe care a făcut-o această asociație. Din discuțiile pe care colegii mei de la Hidroelectrica le-au avut cu cei de la Romelectro, discutăm şi despre asigurarea acestor scări de peşti”, a declarat Maioreanu.Întârzieri la lucrările de la Livezeni

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

56

http://www.ziarulargesul.ro/primaria-isi-asuma-baltile-din-parcul-lunca-argesului/

http://www.ziarulargesul.ro/primaria-isi-asuma-baltile-din-parcul-lunca-argesului/

23.08.2017

Andrei Maioreanu a făcut, luni, o vizită de lucru la centralele de la Dumitra şi Bumbeşti, dar şi la barajul de la Livezeni. Secretarul de stat a constatat că la cel din urmă nu se respectă graficul de lucrări. „Am avut cu echipa din cabinetul de la nivelul ministerului o deplasare în amenajare. Am fost pe fiecare etapă în parte, la barajul de la Livezeni, la centrala de la Dumitra, la centrala de la Bumbeşti-Jiu. Am constatat anumite întârzieri, în special la barajul Livezeni. La Bucureşti, voi avea o întâlnire cu asociația care se ocupă de execuția acestor lucrări, cu cei de la Romelectro şi sper, aşa cum avem în contract, termenele care sunt prevăzute acolo să fie puse în aplicare. Este un obiectiv extrem de important pentru sistemul energetic național şi evident pentru ceea ce înseamnă județul Gorj”, a precizat oficialul din Ministerul Energiei. /GORJ DOMINO – DEZVALUIRI

Control pe Jiu. Ce reclamă MaioreanuAndrei Maioreanu, secretar de stat în Ministerul Energiei, a efectuat săptămâna aceasta o vizită pe Râul Jiu, pentru a vedea cum decurg lucrările de amenajare hidroenergetică, proiect derulat de Hidroelectrica. Andrei Maioreanu a constatat unele întârzieri în zona barajului Livezeni, declarând că urmează să aibă întâlniri cu cei care se ocupă de execuţia lucrării.Proiectul de amenajare hidroenergetică a râului Jiu a demarat deja de mulţi ani, autorităţile dorind să realizeze în zonă două centrale, un baraj, prize energetice, decantoare subterane, o galerie lungă de aproape 7 kilometri cu un diametru de trei metri şi castele subterane înalte de zeci de metri. Lucrările nu sunt tocmai în grafic, a constatat secretarul de stat în Ministerul Energiei. „Am constatat anumite întârzieri, în special în zona barajului Livezeni. La Bucureşti voi avea o întâlnire cu asociaţia care se ocupă cu execuţia acestor lucrări, mai exact cu cei de la Romelectro şi sper că aşa cum avem în contract, termenele prevăzute acolo să fie puse în aplicare. Este un obiectiv extrem de important pentru sistemul energetic naţional şi evident pentru judeţul Gorj”, a declarat Andrei Maioreanu, secretar de stat.Război cu ONG-urileCât priveşte lupta pe care acest proiect o are cu ONG-urile de protecţie a mediului, Maioreanu spune că o parte din aceste organizaţii sunt calibrate pe astfel de acţiuni,

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

57

23.08.2017

dacă nu chiar manipulate. „Se pare că există o anumită parte a ONG-urilor care sunt calibrate pe astfel de acţiuni, n-aş vrea să spun că sunt manipulate, dar din păcate sunt calibrate pe asemenea acţiuni care din punctul meu de vedere nu au fundament. Noi avem în vedere să respectăm toate condiţiile de mediu, inclusiv solicitarea aceasta pe care a făcut-o această asociaţie”, a mai spus Maioreanu. Organizaţiile non-guvernamentale au susţinut tot timpul că acest proiect va duce la dispariţia râului pe întreaga lungime a acestui defileu, precum şi a faunei şi florei din regiune. /PANDURUL – Economie

O comisie a Ministerului Energiei a verificat lucrările la hidrocentralele de pe Defileul JiuluiStadiul lucrărilor la cele două hidrocentrale din Defileul Jiului a fost verificat de către o comisie formată din specialişti din cadrul Ministerului Energiei. Comisia a fost condusă de către secretarul de stat din cadrul Ministerului Energiei, gorjeanul Andrei Maioreanu. Specialiştii au vizitat barajul de la Livezeni, precum şi hidrocentralele de la Bumbeşti-Jiu şi Dumitra.„Am avut o deplasare în amenajare. Am fost la barajul de la Livezeni, la centrala de la Dumitra şi la cea de la Bumbeşti Jiu. Am constatat anumite întârzieri în zona barajului de la Livezeni. O să am o întâlnire cu asociația care se ocupă de execuția o lucrărilor“, a spus secretarul de stat Andrei Maioreanu. /IMPACT IN GORJ – Acasa/ECONOMIC

Teme similareInvestiție în pericol din cauza unei alunecări de terenSistemul de alimentare cu apă din satul Ruget, comuna Roşia de Amaradia, este în pericol din cauza unei alunecări de teren. Investiția este în valoare de 500 de mii de lei, iar aceasta ar putea fi distrusă de pământul care a început s-o ia la vale. Primarul susține că aceasta este o nouă consecință a excavărilor miniere şi a cerut sprijinul Complexului Energetic Oltenia.Alunecarea de teren a afectat câteva zeci de hectare de teren. În zonă, s-a creat o groapă de 50 de metri, astfel că investiția de alimentare cu apă din satul Ruget a fost

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

58

23.08.2017

pusă în pericol. Primarul comunei, Liviu Cotojman, susține că o soluție ar fi ca producătorul de energie să acopere această groapă. „Am reluat discuțiile cu oficialii companiei. Vrem să finalizeze toată acțiunea aceasta de a reuşi să dislocăm cantitatea de pământ, de steril necesară umplerii gropii rămase în urma excavării miniere astfel încât, odată cu finalizarea acestor lucrări, terenurile oamenilor vor fi redate în circuitul agricol şi vom reuşi să ducem stabilitate zonei înspre satul Ruget şi înspre Seciuri, acolo unde alunecarea de teren este persistentă şi poate pune în pericol investiția de alimentare cu apă din satul Rugetu”, ne-a spus primarul comunei Roşia de Amaradia, Liviu Cotojman. Această lucrare nu ar salva doar investiția primăriei, ci şi alte câteva zeci de gospodării din apropiere. „Domnul director Boza mi-a comunicat că există un proiect în lucru, unul care să vină ca o alternativă la proiectul existent de redeschidere a carierei de pe raza localității Roşia de Amaradia. Acesta presupune o soluție mai fluidă, astfel încât, pe plan local, fără să afectăm locuințele oamenilor, să reuşim să transportăm cantitatea de pământ necesară astfel încât să putem umple groapa rămasă în urma excavării miniere. În felul acesta, reuşim să consolidăm zonele înspre satele Seciuri şi Ruget, salvăm şi investiția cu apă”, a mai explicat primarul. /PANDURUL – COMUNITATE

Se încălzeşte vremea!Administraţia Naţională de Meteorologie a anunţat că începând de miercuri, vremea devine din nou frumoasă, se reîncălzeşte uşor, urmând să avem spre sfârşitul săptămânii temperaturi de 30 de grade.Marți, vremea devine rece pentru această dată în cea mai mare parte a ţării. Cerul va fi variabil, cu înnorări, averse şi posibil descărcări electrice în Muntenia, Dobrogea, sudul Moldovei şi local la munte. Vântul va avea intensificări la munte şi temporar în celelalte regiuni, cu precădere în cele estice. Temperaturile maxime se vor încadra între 19 şi 26 de grade, mai ridicate doar în Oltenia.Miercuri, vremea va fi răcoroasă în majoritatatea regiunilor, exceptând Oltenia şi sud-vestul Munteniei, unde maximele diurne se vor situa în jurul normelor climatologic specifice acestei date. Temperaturile maxime se vor încadra între 18-19 grade in depresiuni si in nordul Moldovei şi 29 de gradela Drobeta Turnu Severin. Cerul va fi

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

59

23.08.2017

variabil, cu înnorări temporare la munte, în nordul, centrul şi estul ţării, unde pe arii restrânse vor fi ploi slabe trecatoare. Vântul va avea intensificări în zona montană, dar local şi temporar şi în celelalte regiuni.Joi, vremea va fi predominant frumoasă, iar valorile termice diurne vor continua să crească uşor. Temperaturile maxime se vor încadra între 20 de grade în estul Transilvaniei şi 31 de grade în Oltenia (Drobeta). Cerul va fi variabil în zonele montane, în centrul şi estul ţării şi mai mult senin în rest. Vântul va sufla slab şi moderat, cu unele intensificări la munte. /GORJEANUL – ULTIMA ORA

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ SIRETTeme ABATrai periculos pe marginea prăpastiei, lângă SiretCâteva familii aflate pe malul Siretului, în comuna Al. I. Cuza, încă aşteaptă o rezolvare din partea autorităților cu privire la erodările care au avut loc în ultima perioadă * ploile din luna mai i-au lăsat pe locuitori fără drumuri şi fără o bună parte din curțile caselor, unii fiind aproape să fie traşi cu totul în apele râuluiDe câteva luni bune, o familie din comuna Al. I. Cuza duce o viață primejdioasă pe malul râului Siret. Oamenii stau cu frică, mai ales că ultimele erodări au înghițit deja o bună parte din grădină. Petru Lazăr locuieşte la ultima casă aflată pe marginea prăpastiei lângă Siret, acolo unde autoritățile încearcă de ani buni să realizeze o investiție de consolidare a malului. Acesta spune că nu are unde să plece, mai ales că singurul venit pe care îl are este de aproape 600 de lei, lunar. „Dacă primăria poate oferi o locuință, sigur că ne putem reloca. Însă cu puținii bani care îi avem, putem doar să ne continuăm traiul aici. Ultima alunecare de teren mi-a luat jumătate din grădină. Aici era şi un drum, care s-a surpat cu totul. Au venit autoritățile, au promis că vor consolida malul, au îngrădit aici şi au plecat. Nu s-a întâmplat nimic după”, a spus Petru Lazăr, locuitor din comuna Al.I. Cuza. Reprezentanții primăriei spun că problema stă la nivelul autorităților județene, iar proiectul de consolidare a malului este extrem de costisitor şi nu poate fi

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

60

23.08.2017

finanțat decât prin fonduri guvernamentale, cu sprijinul Consiliului Județean (CJ) şi Instituției Prefectului Iaşi.Precipitaţiile din mai au făcut pagube uriașeÎn luna mai a acestui an, apele Siretului au făcut prăpăd printre proprietățile oamenilor. Autoritățile județene s-au deplasat de urgență în zonă pentru evaluarea situației. Șefii Consiliului Județean spuneau, în urma incidentului, că au în vedere construirea unui nou canal pentru albia râului, astfel fiind posibilă devierea cursului de apă care amenință gospodăriile oamenilor. „Investiția este necesară. Prin realizarea lucrărilor de regularizare a albiei râului Siret pe acest sector se evită producerea unor pagube deosebit de mari prin afectarea gravă a unor locuințe, inclusiv anexele gospodăreşti, a circa 80 hectare terenuri agricole şi 15 hectare terenuri împădurite, precum şi a altor obiective social-economice, respectiv două balastiere, rețeaua de drumuri comunale şi săteşti şi rețele de utilități”, se arată în documentația proiectului înaintat Guvernului de autoritățile județene.Schimbarea guvernelor a ţinut proiectul la sertarProiectul inițial de regularizare a râului Siret a fost evaluat la aproximativ 28 milioane lei, însă a întâmpinat piedici în procesul de expropriere a zonelor de intervenție şi o serie de procese judecătoreşti. Hotărârea de Guvern care prevedea reluarea lucrărilor pe malul Siretului a fost blocată, până în 2015, de o plângere penală făcută de Inspectoratul Teritorial de Regim Silvic şi Vânătoare Suceava, într-un litigiu privind aceste lucrări. Plângerea se referea la faptul că în zonă exista un canal care figura în proiect dar pentru care instituția nu eliberase niciun aviz. Greutățile au apărut şi după schimbarea conducerii Administrației Naționale Apele Române şi a faptului că Ministerul Mediului a înglobat Departamentul Ape, Păduri şi Piscicultură. În cursul ultimilor 40 de ani, albia Siretului s-a deplasat spre est cu aproximatic 300 metri, pe o lungime de aproximativ 2 km, o casă fiind înghițită de apă în acest proces. /Ziarul Evenimentul, http://www.ziarulevenimentul.ro/stiri/moldova/trai-periculos-pe-marginea-prapastiei-langa-siret--217402184.html

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ OLT

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

61

http://www.ziarulevenimentul.ro/stiri/moldova/trai-periculos-pe-marginea-prapastiei-langa-siret--217402184.html

http://www.ziarulevenimentul.ro/stiri/moldova/trai-periculos-pe-marginea-prapastiei-langa-siret--217402184.html

23.08.2017

Teme similareVâlcea, judeţul cu cea mai bună sursă de apă potabilăSuntem unul din județele cu cele mai bune şi multe surse de apă potabilă. De aceea este de neînțeles de ce atât de mulți oameni de la noi plătesc sume mari anual pentru a achiziționa apă plată din magazine, apă adusă de la sute de kilometri distanță şi de multe ori având calități mai puține decât apa care ne este la îndemână.Conform specialiştilor care fac probele de la sursele de apă în Râmnicu Vâlcea apa livrată la robinete de Apavil are calități corespunzătoare de băut fiind de multe ori mai bună decât multe ape aflate la vânzare în marketuri.Râmnicenii, dar şi alți vâlceni, mai au acces la izovoare din care se pot alimenta când sunt în trecere. Cele mai cunoscute sunt cele din: Budeşti, Goranu, Dealul Malului, Băbeni, Șirineasa, Nicolae Bălcescu. De aceea este recomandat să purtați în permanență în port bagaj două bidoane de 5 litri goale şi să le umpleți când treceți pe la un izvor cunoscut. În cazul în care nu credeți în calitatea apei potabile distribuită în rețeaua de alimentare consultați un specialist şi veți afla că puține oraşe din țara noastră au o apă atât de bună calitativ disponibilă la robinetele de acasă la un tarif mult mai mic decât în magazine. /Eveniment Valcean, http://evenimentvalcean.ro/valcea-judetul-cu-cea-mai-buna-sursa-de-apa-potabila/

Două persoane înghițite de apele Oltului! Sunt căutate cu scafandriiDouă persoane au fost înghițite ieri dimineață de apele Oltului în zona Galicea.Cei doi bărbați, în vârstã de 67 ani şi respectiv 30 de ani, sunt căutați pe Râul Olt cu scafandrii din cadrul ISU, polițiştii din cadrul IPJ Vâlcea şi jandarmii vâlceni. Vom reveni cu amănunte! /Eveniment Valcean, http://evenimentvalcean.ro/doua-persoane-inghitite-de-apele-oltului-sunt-cautate-cu-scafandrii/

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

62

http://evenimentvalcean.ro/doua-persoane-inghitite-de-apele-oltului-sunt-cautate-cu-scafandrii/

http://evenimentvalcean.ro/doua-persoane-inghitite-de-apele-oltului-sunt-cautate-cu-scafandrii/

http://evenimentvalcean.ro/valcea-judetul-cu-cea-mai-buna-sursa-de-apa-potabila/

http://evenimentvalcean.ro/valcea-judetul-cu-cea-mai-buna-sursa-de-apa-potabila/

23.08.2017

Teme de mediuLocuitorii din Măldăreşti, terorizaţi de incendiile de la groapa de gunoi! Groapa de gunoi de la Măldăreşti a fost din nou incendiată! Deşi închisă de autorități de câteva săptămâni bune, depozitul de deşeuri le dă bătăi de cap oamenilor din localitate. Persoane necunoscute dau foc la gunoaie şi poluează zona cu fum. Cei din împrejurimi abia fac faţă mirosului urât mirositor, o familie fiind nevoită chiar să doarmă la rude.De această problemă a luat act şi prefectul județului, Florian Marin: „Groapa de gunoi neconforma de la Măldăreşti, închisă la data de 17 iulie a.c, revine din păcate în actualitate.În decurs de cca 3 săptămâni au fost mai multe incendii, care nasc semne de întrebare... Întrucât ceea ce se întâmplă acolo pune în pericol sănătatea publică am solicitat în această dimineaţă tuturor instituţiilor cu rol în rezolvarea problemei (Garda de Mediu, Poliţia, ISU, Jandarmeria, Direcţia Sănătate Publică) ca până vineri să îmi prezinte toate măsurile pe care le-au luat pentru respectarea şi aplicarea legii... Urmează, pe baza documentelor existente, ca în cursul acestei săptămâni, să sesizez şi Parchetul cu privire la situaţia de la Măldăreşti”. /Vocea Valcii, https://www.voceavalcii.ro/41773-locuitorii-din-maldaresti-terorizati-de-incendiile-de-la-groapa-de-gunoi.html

Magnatul gunoaielor din Horezu a plătit pentru a spune singur ce ilegalități facePentru o ”informare corectă”, Florin Nicolaescu, administratorul SC Sacomet SA, o societate cu o activitate defectuoasă mediului, a plătit un drept la replică ce-l încriminează. Pe banii lui, magnatul gunoaielor oferă explicații în care se îngroapă, la propriu!Declarație marca Nicolaescu”…. sunt atacat că am depozitat gunoiul în curtea societăţii. Fals! Într-adevăr, aşa cum reiese din poze, acolo au fost depozitate temporar cartoane şi sticle pentru a fi băgate în presă. Noi avem presa în curtea societăţii”.Da, ne-a informat chiar foarte corect, recunoscând că depozitează într-un loc neautorizat, presa fiind în curtea societății care are o altă adresă decât ceea a depozitării

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

63

https://www.voceavalcii.ro/41773-locuitorii-din-maldaresti-terorizati-de-incendiile-de-la-groapa-de-gunoi.html

https://www.voceavalcii.ro/41773-locuitorii-din-maldaresti-terorizati-de-incendiile-de-la-groapa-de-gunoi.html

23.08.2017

gunoiului colectat. Gunoiul depozitat ilegal se află pe strada 1 Decembrie, iar presa pentru materialele reciclabile se află la sediul societății din strada Florilor nr. 1. Nicolaescu ne mai informează corect, recunoscând că are depozitat pe pământ cartoane şi sticle, ceea ce este total ilegal! Acestea sunt materiale reciclabile şi nu se depozitează pe pământ. Indiferent ce spune Nicolaescu, legea interzice depozitarea la sol, iar Agenția de Mediu nu va elibera niciodată o autorizație în acest sens. Clar, depozitarea este ilegală neexistând o autorizație. Mai mult, astfel de reciclabile se depozitează pe o platformă betonată, delimitată şi chiar împrejmuită şi mai ales pe un teren cu acte în regulă pentru aşa ceva, adică, un depozit autorizat, nu o curte privată. Garda de Mediu, în urma articolului plătit trebuie să îi dea, persoanei fizice Nicolaescu, amendă pentru depozitare ilegală prin propria-i mărturie. Pe ce spuneți dumneavoastră, domnule Nicolaescu, sunteți ilegal!Altă declarație marca Nicolaescu”Eu spun că nu mi s-a dat amendă pentru că nu există temei legal. Că dacă eram certat cu legea poate trebuia să fiu la puşcărie…vreau să fac o precizare clară, nu depozităm gunoiul în curtea societăţii! Pot prezenta organelor abilitate, oricând, contracte cu gropi de gunoi din Deva şi Târgu – Jiu” a declarat Nicolaescu”…. în ”informarea corectă”.Tot Nicolaescu ne informează corect că cei care trebuie să-l amendeze ori sunt pe mână cu el ori le este frică de el. Dovezile pe care le-am prezentat ca fiind ilegal ceea ce face au un temei foarte legal pentru a primi amendă şi poate chiar mai mult. Deci, ne informează că are autoritățile de partea lui şi când spunem asta ne referim la Poliția Locală Horezu, dar şi Garda de Meu Vâlcea care nici până astăzi nu a mai fost la fața locului, nu l-a amendat, nu a verificat măsurile impuse, efectiv nu face nimic împotriva societății Sacomet. Ne informează că el face legea! Mai susține că are contracte cu gropi de gunoi. Atunci, de ce nu ați dus gunoiul colectat direct la groapă şi a trebuit să-l depozitați pe terenul privat, în Horezu, lucru sesizat şi de conducerea Primăriei şi de Garda de Mediu Vâlcea? De ce nici până astăzi nu ați igienizat zona? De ce nu i-ați dat ”colegului jurnalist” spre publicare, ca şi informare corectă, contractele de depozitare? Demonstrați cu acte, stimabile, nu mai intoxicați cititorii care ştiu să facă diferența între

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

64

23.08.2017

un articol documentat şi unul plătit. Să vă fie ruşine că aveți tupeul să mințiți oferind ”informare corectă”.Ce a scris publicația noastră”Vineri am fost sesizați în legătură cu faptul că societatea Sacomet, din colectarea gunoiului de la comunele unde are contracte, a transportat gunoiul menajer şi la depozitat pe un teren proprietate privată, teren ce se află lângă râul Luncavăț. Am verificat cele sesizate şi am constatat că pe o suprafață de aproximativ 100 mp erau depozitate gunoaiele colectate”…”Noua locație de depozitare a deşeurilor colectate, de la UAT-urile cu care acesta are sau nu contracte încheiate şi în urma închiderii depozitului neconform de la Măldăreşti, este pe o proprietate deținută de Nicolaescu, chiar în centrul Horezului”…Deci, unde am spus noi, domnule Nicolaescu, că depozitați gunoiul în curtea societății? Muntele de gunoi care se vede din imagini, depozitat ilegal, reprezintă carton şi sticlă? De ce ați acoperit cu folie tonele de gunoi? Pe cine credeți că prostiți? Minciuni după minciuni! Ruşine să vă fie!Colectare fără depozitareÎn perioada 16-30 iulie, nu are depuneri, dar are colectări. Colectează cu o maşină şi depune cu alta. Face transfer la el în curte, ceea ce este interzis, iar zeama rezultată din gunoiul menajer a afectat deja solul. În acest sens, solicităm organelor de control abilitate să verifice la societatea Sacomet intrările la un depozit autorizat. Prin imaginile ataşate articolelor anterioare, am demonstrat că Nicolaescu are în curtea proprietate privată, stație de transfer ilegală, depozitând deşeurile colectate direct pe pământ. Deci, nu a beneficiat de un depozit autorizat şi nu poate justifica colectările pe care le-a făcut, unde le-a dus, în perioada 16-30 iulie şi nici după. În toată perioada menționată, maşina societății se ducea în comune, colecta, după care ajungea în curtea proprietate privată, o descărca pe blat, iar de aici începe ilegalitatea pe care ne-o prezintă în articolul plătit, chiar Nicolaescu. Depozitare fără autorizație într-o curte privată! Dovediți intrarea la depozit, dacă aveți, dar cu maşina de colectare! Luat la bani mărunți, cum se spune în popor, Nicolaescu se va îngropa în propriile minciuni. Infracțiunile legate de mediu

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

65

23.08.2017

produse de magnat sunt vizibile, iar Garda de Mediu Vâlcea nu ia atitudine. /Timpul de Valcea, http://www.timpuldevalcea.net/?p=19702

„Mirajul Oltului” se apropie de final. Parcul acvatic, finalizat în proporţie de 88% Staţiunea Călimăneşti este extrem de căutată de turişti, fiind printre cele mai dezvoltate staţiuni din ţară. Însă, odată ce proiectul „Mirajul Oltului” va fi finalizat, atunci turismul va exploda cu adevărat în Călimăneşti.Preşedintele Consiliului Judeţean Vâlcea, Constantin Rădulescu, a verificat joi, 17 august 2017, care este stadiul lucrărilor la proiectul „Mirajul Oltului – Extinderea infrastructurii turistice de agrement a stațiunii Călimăneşti – Căciulata”, dorind să ţină sub control lucrurile acolo. Se ştie bine că la începutul acestui an, şeful CJ Vâlcea a decis să rezilieze contractul cu firma Protectchim, cea care efectua lucrările, pentru că proiectul nu înainta deloc. Acum însă, după ce s-a tăiat răul de la rădăcină, proiectul a avansat serios, stadiul de execuţie al parcului acvatic ajungând acum la 88%. „Proiectul are o perioadă de implementare de 86 de luni şi urmăreşte realizarea unui parc de agrement şi sport Jiblea, precum şi a unui parc acvatic şi a unui centru de relaxare Călimăneşti. Valoarea totală a proiectului este de 34.981.301, 21 lei.În prezent sunt finalizate lucrările la parcul de agrement şi sport Jiblea, iar în ceea ce priveşte parcul acvatic a început montarea toboganului. Stadiul fizic al proiectului la această dată este de 88%” – precizează conducerea CJ Vâlcea. /Gazeta Valceana, http://www.gazetavalceana.ro/2017/08/17/mirajul-oltului-se-apropie-de-final-parcul-acvatic-finalizat-in-proportie-de-88/

Verificările amenajamentelor silvice se vor face de Agenţia de Protecţie a Mediului, Garda Forestieră şi Garda de MediuAmenajamentele silvice vor fi verificate, spre a fi aprobate, de către Agenţiile de Protecţie a Mediului (APM), Gărzile Forestiere şi Gărzile de Mediu, nu doar de către APM-uri, cum se întâmplă în prezent, se arată în proiectul de Ordin privind modificarea

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

66

http://www.gazetavalceana.ro/2017/08/17/mirajul-oltului-se-apropie-de-final-parcul-acvatic-finalizat-in-proportie-de-88/

http://www.gazetavalceana.ro/2017/08/17/mirajul-oltului-se-apropie-de-final-parcul-acvatic-finalizat-in-proportie-de-88/

http://www.timpuldevalcea.net/?p=19702

23.08.2017

Procedurii de emitere a autorizaţiei de mediu, precum şi pentru completarea Metodologiei de atribuire în administrare şi custodie a ariilor naturale protejate.Conform ministerului de resort, exploatarea forestieră este reglementată de Codul Silvic, iar acesta prevede că exploatarea masei lemnoase în baza unui amenajament silvic se face pe baza autorizaţiilor de exploatare, eliberate de şeful ocolului silvic, care cuprind obligaţii referitoare la condiţiile din punct de vedere al protecţiei mediului pentru desfăşurarea activităţii şi măsurile pentru monitorizarea acesteia.În acest context, prin Ordinul nr. 1708/2017, ministerul vizează eliminarea dublei reglementări, debirocratizarea administrativă şi separarea clară a competenţelor.„Pentru a fi aprobate, amenajamentele silvice sunt supuse avizării de mediu din partea Agenţiilor de Protecţia Mediului (APM), inclusiv în ceea ce priveşte planul de recoltare a masei lemnoase, motiv pentru care a fost eliminată autorizaţia de mediu pentru exploatare forestieră. În situaţia anterioară, APM-urile verificau de două ori aceeaşi activitate, ajungându-se la blocaje foarte mari în activitatea de exploatare, mai ales din cauza termenelor procedurale foarte lungi. În actuala reglementare, fiecare instituţie îşi realizează atribuţiile specifice, fără a exista imixtiuni sau depăşiri de competenţe, astfel: APM realizează evaluarea de mediu a planului de recoltare a masei lemnoase, în cadrul procedurii de avizare a amenajamentului silvic; Gărzile Forestiere verifică dacă tăierile se realizează conform legislaţiei silvice în vigoare; Gărzile de Mediu monitorizează strict măsurile de protecţia mediului înconjurător, referitoare la activitatea de exploatare”, notează Ministerul Mediului.Potrivit sursei citate, în vechea reglementare, personalul cu atribuţii de control în domeniul protecţiei mediului era pus în situaţia de a verifica procesul tehnologic de recoltare a masei lemnoase, reglementat separat prin Ordinului nr. 1540/2011. „Aceste verificări reprezentau o depăşire a competenţelor profesionale şi o imixtiune în activitatea inspectorilor Gărzilor Forestiere”, consideră Ministerul Mediului.Pe de altă parte, în documentul oficial se precizează faptul că nu se va mai realiza nicio tăiere fără avizul administratorului/custodelui ariei protejate, responsabilul cu măsurile de protecţie şi conservare, având astfel un rol activ în activitatea de exploatare. /BUNĂ

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

67

23.08.2017

ZIUA BRAȘOV, http://www.bzb.ro/stire/verificarile-amenajamentelor-silvice-se-vor-face-de-agentia-de-protectie-a-mediului-garda-forestiera-si-garda-de-mediu-a115194

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ DOBROGEA – LITORAL04 – 21 august 2017Teme ABAPlajele romanesti impanzite de turisti dar si de gunoaieStaţiunea Mamaia este plină cu turişti. Plajele, însă, par lăsate de izbelişte.Gunoiul aruncat la voia întâmplării a împânzit zonele în care oamenii se relaxează.Şi dincolo de obiceiul de a aştepta să ne strângă alţii gunoiul, unii turişti recunosc faptul că este şi vina lor:De la proprietarul plajelor, Administraţia Bazinală de Apă Dobrogea Litoral, nu am reuşit să aflăm cine se ocupă de curăţenie.Instituţia nu a transmis un punct de vedere, până la ora redactării acestui material. /Radio Constanta, http://radioconstanta.ro/2017/08/17/audio-plajele-romanesti-impanzite-de-turisti-dar-si-de-gunoaie/

Plajele de pe litoral, controlate de samsari. Hotelierii sunt revoltaţiDe ani de zile, hotelierii se plâng că plajele din dreptul hotelurilor lor sunt administrate de companii care nu au nicio legătură cu turismul şi că acest lucru nu face bine litoralului. Cu toate acestea, licitaţiile au fost câştigate în continuare de firme constituite cu câteva zile înainte de a depune ofertele, iar hotelierii au rămas cu ochii în soare. Autorităţile spun că de vină este legislaţia, care este învechită şi care nu este deloc favorabilă turismului.„Problema plajelor este deja cronică, nu mai este acută. Nu e normal ca un hotel de trei, patru stele să nu aibă plajă şi o firmă care nu e în domeniu să primească plajă. Nu putem vorbi de investiţii de milioane de euro, dar să ne blocheze un HG. Trebuie să încercăm soluţii corecte, care sunt aplicate cu succes în Spania, Italia, Portugalia, unde hotelurile de cinci stele au dreptul la 15 metri de plajă de loc de cazare, iar cele de patru stele au

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

68

http://radioconstanta.ro/2017/08/17/audio-plajele-romanesti-impanzite-de-turisti-dar-si-de-gunoaie/

http://radioconstanta.ro/2017/08/17/audio-plajele-romanesti-impanzite-de-turisti-dar-si-de-gunoaie/

http://www.bzb.ro/stire/verificarile-amenajamentelor-silvice-se-vor-face-de-agentia-de-protectie-a-mediului-garda-forestiera-si-garda-de-mediu-a115194

http://www.bzb.ro/stire/verificarile-amenajamentelor-silvice-se-vor-face-de-agentia-de-protectie-a-mediului-garda-forestiera-si-garda-de-mediu-a115194

23.08.2017

12 metri de plajă pentru fiecare loc de cazare. Preţul practicat astfel este preţul mediu pe ultimii zece ani, iar statul nu pierde nimic”, a propus preşedintele Federaţiei Patronatelor din Turismul Românesc, Mohammad Murad, patronul lanţului hotelier Phoenicia. Supărarea hotelierilor este veche şi pentru că, în ciuda tuturor discuţiilor de până acum, nu s-au luat măsuri pentru a asigura plaje şi hotelurilor. „În continuare se găsesc soluţii de către ABADL (n.r. Administraţia Bazinală de Apă Dobrogea Litoral) pentru a nu încheia contracte pentru plaje cu reprezentanţii structurilor de primire turistice cu funcţiuni de cazare şi le închiriem unor agenţi economici care nu au legătură cu turismul, aceştia reuşind să le reînchirieze la preţuri de două-trei ori mai mari”, a mai adăugat Mohammad Murad.Nu vor mai fi prelungite contractele care expiră!Directorul general al Administraţiei Bazinale de Apă Dobrogea Litoral, George Papari, îl contrazice însă pe Murad şi a spus că trei sferturi din hotelurile de pe litoral au propriile plaje. „Începând de anul acesta nu vor mai fi prelungite contractele care expiră. Iar plajele respective vor fi resectorizate şi scoase la licitaţie. De asemenea, am propus modificarea legislaţiei, astfel încât licitaţiile să se desfăşoare mai devreme, eventual chiar în toamnă. S-au făcut demersuri către minister să fie modificate legile astfel încât să contribuie la dezvoltarea turismului. Însă trebuie să ştiţi că la momentul actual 75 la sută din hotelieri au plaje, faţă de 10 la sută cât era în anii trecuţi”, a anunţat George Papari, directorul general al Administraţiei Bazinale Dobrogea Litoral.„Trebuie schimbată legislaţia!“Acesta le-a cerut administratorilor structurilor de cazare propuneri pentru modificarea legislaţiei, pe care să le transmită apoi mai departe, către conducerea Administraţiei Naţionale a Apelor Române. De altfel, directorul Apele Române, Victor Sandu, prezent la întâlnirea cu operatorii hotelieri, s-a declarat deschis să comunice cu mediul de afaceri din turism, pentru a ajunge la un numitor comun în ce priveşte situaţia plajelor.„În urma întâlnirii, s-a stabilit crearea unor grupuri de lucru, desemnarea reprezentanţilor pentru fiecare staţiune, în vederea identificării problemelor stringente privind plajele de pe litoral şi găsirea unor soluţii viabile, care să poată fi transpuse într-un nou HG. Din păcate, legislaţia actuală nu mai este în concordanţă cu activitatea

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

69

23.08.2017

agenţilor economici în turism, aceasta trebuie adaptată noilor cerinţe”, a mai anunţat Mohammad Murad, preşedintele FPTR. /Cuget Liber, http://www.cugetliber.ro/stiri-social-plajele-de-pe-litoral-controlate-de-samsari-hotelierii-sunt-revoltati-327324

Cod galben de inundații pe râuri din Constanța și Tulcea, în următoarele oreRâurile mici din județul Tulcea şi jumătatea de nord a județului Constanța vor fi sub avertizare Cod galben de inundații în următoarele ore, potrivit prognozei pe termen scurt, emisă luni de Institutul Național de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor (INHGA).Potrivit hidrologilor, până la ora 12:00, se vor înregistra torenți, pâraie şi viituri rapide, cu posibile efecte severe de inundații locale şi creşteri de debite şi niveluri, respectiv posibile depăşiri ale Cotelor de inundație, pe râurile mici din județul Tulcea şi jumătatea de nord a județului Constanța. Fenomenele hidrologice periculoase se pot produce cu probabilitate mai mare în bazinul hidrografic Taița, precizează INHGA.Atenționarea a fost transmisă către: Ministerul Apelor şi Pădurilor, Ministerul Mediului, Inspectoratul General pentru Situații de Urgență, Administrația Națională Apele Române, Ministerul Administrației şi Internelor, S.C. Hidroelectrica S.A., Administrațiile Bazinale de Apă: Dobrogea — Litoral, Sistemele de Gospodărire a Apelor: Tulcea. /Telegrafonline, http://www.telegrafonline.ro/cod-galben-de-inundatii-pe-rauri-din-constanta-si-tulcea-in-urmatoarele-ore

Parcul și Lacul Tăbăcărie, poluate cu... nepăsare și așteptare A trecut destul de mult timp de la schimbarea administrației locale şi a celei centrale, aşa că este normal să ne fi aşteptat să vedem că locul în care trăim devine mai frumos. Nu s-a întâmplat aşa, după cum bine vedem oriunde întoarcem capul. Da, vorbim despre Constanța, oraşul unde se fac experimente şi resistematizări pe timpul şi nervii şoferilor, unde evenimentele sunt promovate de Regia de transport în comun care nu stă deloc pe roze şi unde cel mai frumos monument istoric este totodată şi cea mai mare ruină. Mai grav este că, după ce te enervezi din toate aceste cauze şi a multor altora, nici măcar nu ai unde să te relaxezi. Parcurile arată jalnic, iar unele ascund o mulțime de capcane. De

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

70

http://www.telegrafonline.ro/cod-galben-de-inundatii-pe-rauri-din-constanta-si-tulcea-in-urmatoarele-ore

http://www.telegrafonline.ro/cod-galben-de-inundatii-pe-rauri-din-constanta-si-tulcea-in-urmatoarele-ore

http://www.cugetliber.ro/stiri-social-plajele-de-pe-litoral-controlate-de-samsari-hotelierii-sunt-revoltati-327324

http://www.cugetliber.ro/stiri-social-plajele-de-pe-litoral-controlate-de-samsari-hotelierii-sunt-revoltati-327324

23.08.2017

pildă, Parcul Tăbăcărie, cel mai mare şi cel mai circulat spațiu verde din oraş, ar putea intra într-un top al celor mai periculoase zone de acest gen. Asta pentru că malurile Lacului Tăbăcărie, principala atracție, se prăbuşesc tot mai mult în fiecare zi, lăsând în urmă adevărate capcane în care poate cădea orice om de bună credință care face imprudența de a se plimba prin zonă. Problema a fost semnalată în repetate rânduri de presa locală, dar, după cum se vede, nimeni nu a făcut absolut nimic pentru a înlătura acest pericol. În tot acest timp, autoritățile se mulțumesc doar să aştepte una de la alta să mişte.TOATĂ LUMEA SE ÎNCHINĂ LA SF. AȘTEAPTĂ Subiectul a revenit în atenție în cadrul unei conferințe de presă ce a avut loc luni, 31 iulie, după şedința Consiliului Local Constanța. Întrebat despre această situație, primarul Decebal Făgădău a spus că, în momentul de față, aşteaptă ca Apele Române (instituție în administrarea căreia intră Lacul Tăbăcărie) să includă în bugetul anului viitor bani pentru consolidarea malurilor şi alte lucrări de întreținere a lacurilor Tăbăcărie şi Siutghiol. Cu alte cuvinte, aşteaptă. „Fiind un oraş la malul mării, toată lumea s-a concentrat pe plajă. Au fost cam uitate alte zone. Am făcut apel public şi o solicitare către instituția respectivă. Acum aştept să văd în bugetul Apelor Române o preocupare în ceea ce priveşte Lacul Tăbăcărie şi Lacul Siutghiol. În loc să speculăm şi să fructificăm din punctul de vedere al potențialului real pe care îl au cele două lacuri, ne îndepărtăm de aceste zone. Evident că voi susține şi din punct de vedere politic ca aceste lacuri să fie bine administrate şi bine integrate în politica de prezentare a oraşului de către cei de la Apele Române. Sunt deschis la orice fel de parteneriat care ar conduce la punerea în siguranță şi valorificarea acestor zone extrem de atractive. Sunt alte localități care ar face orice să aibă pe raza lor asemenea lacuri, iar noi le tratăm ca pe nişte probleme de care fuge toată lumea. Eu mi-am propus să nu mai fug de această problemă. Am avut o primă discuție cu persoanele responsabile de la Apele Române, dar asta nu înseamnă că arăt cu degetul, ci că îi invit să găsim împreună soluții”, a declarat Făgădău în modul evaziv caracteristic.NU ÎNTOTDEAUNA RĂBDAREA E SFÂNTĂ Cu toate acestea, Făgădău a ținut să îşi dezvăluie planurile pentru Parcul Tăbăcărie, pe care le vrea concretizate în următorii trei ani. „Parcul Tăbăcărie este un parc în care vom investi mult până în 2020. Îmi doresc ca,

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

71

23.08.2017

până la finalul mandatului, să avem pistă pentru biciclişti şi piste de alergare în jurul Lacului Tăbăcărie. Dar, pentru aceasta, cei care trebuie în primă etapă să pună în siguranță pericolul care este din 10 în 10 metri, sunt cei de la Apel Române”, a mai spus Făgădău. Noi îi reamintim, pe această cale, că până în 2020 nu mai e mult, iar aşteptarea nu face lucrurile să se mişte. Sau, poate asta este strategia şi noi ne-am prins cam târziu. Probabil că se vrea ca lucrurile să stagneze până în 2020, când, ca prin minune (Miracolul Anului Electoral), să înceapă lucrările care vor fi continuate DOAR dacă actuala administrație va rămâne pe poziții încă un mandat. Scenariul sună cunoscut. Parcă seamănă cu filmele „Black Sea Bike” şi „Parcul Arheologic”. /Telegrafonline, http://www.telegrafonline.ro/parcul-si-lacul-tabacarie-poluate-cu-nepasare-si-asteptare

Teme similareImpresii de pe plajă: „gheolbani”, nesimţire şi gunoaieMizerie, plaje îmbâcsite de gunoaie, „gheolbani de România” care-şi sting țigările în nisip şi strigă apoi că la anul merg peste hotare să se bronzeze, căci e mai frumos! Sejurul la mare le lasă tot mai multor turişti un gust amar. Notabil este faptul că aceştia nu arată cu degetul spre autorități, ci spre vecinii de şezlong ori de cearşaf.Nisip fin, soare arzător, mirosul sărat al mării şi linişte străpunsă din când în când de valuri. Asta visează mai toți turiştii, când aleg să-şi petreacă vacanța, şi aşa scurtă, pe litoralul autohton. Vise, taică, vise! – par a spune, mulți dintre ei, când sunt deja pe picior de plecare. Au visat un an întreg la nisipul fin, dar păşesc cu grijă pe plajă, să nu ia vreun chiştoc între degetele de la picioare. Le e şi frică să-şi lase copiii să se joace prea departe de şezlong, căci se întorc cu un PET îmbâcsit, cules de printre scoici.„Gheolbanul de România merge în Grecia, la mare, şi spune cu scârbă: Nu pot să mai merg pe litoral, atâta jeg, gunoaie pe plajă! Stinge apoi tacticos țigara în nisip. În urma lor, tona de mucuri...”, notează Cristina M., impresiile ei din Mamaia, pe o rețea de socializare, ataşând şi fotografii care te fac să strâmbi din nas. „Tot acelaşi Gheolban îşi pune prosopul pe vreo 15 şezlonguri, le ține ocupate tot sejurul, sunt ale lui, e clar? Să

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

72

http://www.telegrafonline.ro/parcul-si-lacul-tabacarie-poluate-cu-nepasare-si-asteptare

http://www.telegrafonline.ro/parcul-si-lacul-tabacarie-poluate-cu-nepasare-si-asteptare

23.08.2017

fie şi pentru văru, şi pentru naşa, chiar dacă vin la plajă din 2 în 3 şi doar vreo două ore”, mai povesteşte turista.Peisaje mirifice, sub munți de gunoaieAlți turişti, aceleaşi impresii făcute publice pe Internet. „Dragilor, aşa arată o plajă publică de prosoape, într-un loc central în Mamaia. Pozele sunt modeste şi, din păcate, nu pot reda îngrozitoarea realitate. Printre aceste gunoaie, în această plajă împuțită fac baie copiii voştri.Dacă fiecare şi-ar strânge propriul gunoi şi pe cel din perimetrul propriului prosop, nu ați mai risca să vă îmbolnăviți copiii”, punctează o turistă indignată, demonstrând cu fotografii cum sticle, pungi, pamperşi şi alte „minunății” tronează la tot pasul, pe plaja ce ar trebui să fie loc de relaxare. Scuza celor mai mulți, aşa cum bine a notat aceasta: „Nu am făcut eu, aşa am găsit!”.Reclamată este şi plaja de la Tuzla, considerată ultimul stindard al sălbaticiei. Monica C. afirmă, cu regret: „Plaja de la Tuzla! Suficient de sălbatică, dar deja plină de gunoaie! Păcat! E singurul loc unde auzi valurile!”.Acelaşi regret îl arată şi Monica O.: „Natura ne oferă peisaje mirifice, păcat că nu păstrăm şi lăsăm în urmă munți de gunoi, plaja la Pescărie este foarte murdară şi nimeni nu face nimic pentru a schimba acest aspect”. De altfel, turiştii au reclamat că, deşi au văzut că există coşuri de gunoi la marginea plajei, acestea sunt pline ochi, semn că autoritățile ar putea să se preocupe şi să le golească mai des.„E drept, nici omul nu păstrează curățenia, nu strânge după el. Dar sunt şi care o fac! Dar unde să arunci gunoiul, tomberoanele sunt deja pline când ajungem noi, pe la 10. Poate ar trebui să treacă mai des, să le golească!”, atrage atenția Nicolae S., şi el rămas cu un gust amar.Selfiuri pentru a promova curățeniaAutoritățile văd, concesionarii de plaje la fel, promit măsuri, ca în fiecare vară, dar timpul trece, vine toamna, gunoaiele rămân. Anul acesta, voluntarii de la ONG-ul „Mare Nostrum” au lansat o campanie pentru conştientizarea turiştilor şi implicarea lor în menținerea plajelor curate.

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

73

23.08.2017

„Începând din 20 iulie, ONG Marea Neagră a dat startul campaniei Ecoselfie, o campanie estivală, al cărei scop este acela de a semnaliza odată în plus problema curățeniei pe plajele româneşti şi de a încuraja comportamentul resposabil al turiştilor şi constănțenilor. Campania se va încheia pe 10 septembrie şi va avea premii pentru toți cei care ne trimit #ecoselfiuri în care aruncă la coşul de gunoi”.Pentru a se înscrie în campanie, toți turiştii şi constănțenii care vor să aibă plaje curate îşi pot face un #ecoselfie aruncând la coş sau în altă ipostază care să încurajeze comportamentul responsabil pe plajele româneşti. Selfie-urile vor fi puse pe profilul personal de Facebook al participanților, cu #ecoselfie şi #plajecurate în descrierea postării, plus tag @ongmarenostrum. Ulterior, aceştia trebuie să trimită un mesaj ong-ului în care să spună că s-au înscris în competiție. ONG Mare Nostrum va face un album dedicat online, în care vor apărea pozele tuturor participanților. Pe 9 septembrie, va avea loc extragerea câştigătorilor.„Ideea acestei campanii o avem de foarte mult timp, abia în această vară am reuşit să o punem în practică. Dincolo de caracterul jucăuş, totul porneşte de la problemă reală- aceea a deşeurilor existente pe plajele româneşti şi a turiştilor care aleg să arunce pe lângă coş. Încontinuu ne plângem de cât de murdare sunt plajele, dar atunci când vine vorba să facem cu adevărat ceva, arătăm cu degetul înspre ceilalți: operatori de plajă, instituții publice.Campania aceasta intenționează să îi implice direct pe turişti şi pe constănțeni. Este şansa lor să arate că se poate şi că vor. Pentru că schimbarea de la ei începe. De la noi toți. Cu un #ecoselfie, cu un gest mărunt, cu o acțiune repetată, care ne poate salva plajele”, spune Mihaela Cândea Mirea, director executiv ONG Mare Nostrum .Plajele din Năvodari şi Constanța, cele mai murdareDe altfel, ONG-ul a realizat şi o analiză a plajelor româneşti, pentru a vedea care este cea mai „murdară”. Mare Nostrum a monitorizat opt sectoare de plajă. A fost înregistrată o cantitate de 9.003 deşeuri din material polimeric artificial, cauciuc, material textil, hârtie, carton, lemn prelucrat, sticlă, ceramică, metal, de trei ori mai puține decât în sesiunea din octombrie 2016. Cel mai murdar sector de plajă a fost în Năvodari, cu 2807 de elemente, apoi Constanța, iar cel mai curat cel din Costineşti, cu puțin peste 140

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

74

23.08.2017

deşeuri găsite. /Replicaonline, https://www.replicaonline.ro/impresii-de-pe-plaja-gheolbani-nesimtire-si-gunoaie-326794/

Salvamarii vor să plece acasă când e arborat steagul roşu pe plajă. "Turiştii care intră în apă să plătească amenzi uriaşe"18 persoane au murit înecate în acest sezon estival, în apa Mării Negre, iar vara, încă nu s-a terminat. Peste jumătate dintre cei care s-au înecat au intrat în apă după ce salvamarii şi-au terminat programul, ignorând avertismentele cu steag galben sau roşu. Ieri, un tată a intrat în apă alături de cei doi copii ai săi, deşi în sudul litoralului a fost arborat steagul roşu, care interzice scăldatul. Bărbatul a reuşit să iasă în timp util, însă cele două fetiţe ale sale au fost salvate de mai multe persoane care au format un lanţ uman şi au reuşit să scoată minorele din apă. Aceste exemple negative ar putea să nu mai existe dacă legislaţia din România ar fi reglementată şi aliniată celor din alte ţări europene, precum Germania. „În Germania, în momentul arborării steagului roşu, plaja este închisă, iar salvamarul nu este la muncă. Salvamarul nu se poate salva nici pe el când marea e foarte agitată, nici victimele. Există echipe de intervenţie disponibile 24 de ore din 24 şi în momentul în care cineva sună la apelul de urgenţă, persoana este salvată şi plăteşte toate costurile de intervenţie, care uneori pot depăşi 100.000 euro. În momentul în care un cetăţean de acolo ignoră avertismentele şi este salvat de la înec, îşi pierde toate drepturile şi de aceea nu intră nimeni în apă. Ei muncesc o viaţă şi nu vor pentru o mică plăcere să-şi piardă toţi banii strânşi”, a declarat, pentru „Cuget Liber”, Gabriel Culea, coordonatorul salvamarilor din nordul litoralului. În anul 2003, după ce câţiva zeci de salvamari din România au fost şcoliţi de o echipă din Germania, turiştii care au venit pe litoralul românesc au început să beneficieze de un plus de siguranţă, odată şi cu instalarea punctelor de observare şi a foişoarelor. Dacă salvamarii şi-au făcut treaba în ceea ce priveşte şcolarizarea şi modul de intervenţie în diferite cazuri, nu acelaşi lucru îl putem spune despre politicieni, care au ignorat acest domeniu.

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

75

https://www.replicaonline.ro/impresii-de-pe-plaja-gheolbani-nesimtire-si-gunoaie-326794/

https://www.replicaonline.ro/impresii-de-pe-plaja-gheolbani-nesimtire-si-gunoaie-326794/

23.08.2017

Suntem în anul 2017, iar vacanţele transformate în tragedii rămân la ordinea zilei, în lipsa unei legislaţii care să reglementeze în ce condiţii se pot scălda turiştii şi ce sancţiuni riscă în cazul ignorării avertismentelor. Mai mult decât atât, poliţiştii şi salvamarii au încercat să conştientizeze turiştii asupra pericolelor la care se expun atunci când aleg să intre în Marea Neagră deşi este arborat steagul roşu. „În această privinţă este o nebuloasă. Cea mai bună soluţie ar fi să fie prevăzute în legislaţie amenzi şi atunci s-ar mai potoli lumea după câteva exemple date. În acest moment nu există amenzi şi nu au fost niciodată cuprinse în legislaţie. Noi am avut o colaborare cu Poliţia şi ne-a ajutat, dar doar să-i speriem, atât. Cel mai dificil este să lucrezi cu omul. Oricât de frumos a-i vorbi, tot eşti înjurat, asta este viaţa de salvamar. Deşi avem o colaborare bună cu ISU, rămâne un gust amar, pentru că cel mai bine ar fi să se umble la legislaţie”, a spus Daniel Motoi, şeful salvamarilor din Eforie. /Cuget Liber, http://www.cugetliber.ro/stiri-eveniment-salvamarii-vor-sa-plece-acasa-cand-e-arborat-steagul-rosu-pe-plaja-turistii-care-intra-in-apa-sa-plateasca-amenzi-uriase-327971?utm_source=cugetliber&utm_medium=site&utm_content=slider-main-item&utm_campaign=Slider%20-%20poza%20mare

Teme de mediu5 August, Ziua Delfinului, o zi de doliu!• De Ziua Delfinului, ONG MARE NOSTRUM decretează ZI DE DOLIU• Eforturile organizației în ceea ce priveşte protejarea şi conservarea acestor mamifere marine nu sunt susținute de autoritățile direct responsabile• Deplasarea în urma unei sesizări de delfini eşuați costă ONG Mare Nostrum între 150-450 lei, în funcție de locul unde se intervine, banii provenind exclusiv din donațiile pentru campania ”ADOPTĂ UN DELFIN”5 August, Ziua DelfinuluiÎn acest an, nu vom celebra frumusețea cetaceelor, ci vom decreta ZI DE DOLIU, atrăgând atenția asupra problemei pentru care doar ONG Mare Nostrum se luptă: cea a delfinilor eşuați. Cu 119 sesizări de la începutul anului, o rețea de observatori în care doar ONG Mare Nostrum este activ şi costuri ridicate per intervenție, ONG Mare

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

76

http://www.cugetliber.ro/stiri-eveniment-salvamarii-vor-sa-plece-acasa-cand-e-arborat-steagul-rosu-pe-plaja-turistii-care-intra-in-apa-sa-plateasca-amenzi-uriase-327971?utm_source=cugetliber&utm_medium=site&utm_content=slider-main-item&utm_campaign=Slider%20-%20poza%20mare



23.08.2017

Nostrum face eforturi considerabile pentru a ajuta şi onora toate sesizările primite prin numărul de telefon de urgență pentru delfini. Pentru că ne pasă. Și suntem convinşi că şi românilor le pasă, drept pentru care relansăm campania ”ADOPTĂ UN DELFIN”, spun reprezentanții Mare Nostrum.Ziua Delfinului 2017, zi de doliuDe Ziua Delfinului, 5 august 2017, ONG Mare Nostrum decretează ZI DE DOLIU! Motivul îl reprezintă situația GRAVĂ înregistrată în acest an privind numărul ridicat de delfini eşuați. De la începutul anului şi până acum, echipa de specialişti Mare Nostrum s-a deplasat la peste 119 de sesizări, TOATE fiind cazuri de delfini eşuați. O situație similară a fost înregistrată în 2012, când 177 de delfini au eşuat din cauza plaselor pescăreşti, pe toată durata anului. Din acest motiv, pentru a trage un semnal de alarmă privind situația DRAMATICĂ a cetaceelor din Marea Neagră, Mare Nostrum aşază doliul pe o zi care ar fi trebuit să fie de celebrare a cetaceelor, nu de informare asupra faptului că ajung pe cale de dispariție.”ONG Mare Nostrum vorbeşte şi atrage atenția asupra acestei probleme reale de câțiva ani buni de zile, fără a avea ecouri în rândul instituțiilor direct implicate în problematică. Practic, delfinii eşuează an de an, lucru care generează o imagine dezolantă pentru turiştii aflați în vacanță pe litoral. În ciuda eforturilor de conştientizare pe care le-am făcut, în rândul pescarilor şi al instituțiilor direct implicate, interesul a rămas la fel de scăzut, nefiind aplicat un plan de măsuri pentru a reduce numărul delfinilor eşuați. Această situație ne arată practic implicarea redusă a autorităților în a ne asigura un mediu curat.”, spune Mihaela Cândea Mirea, director executiv al ONG Mare Nostrum.Rețeaua de observatori Mare Nostrum, singură în lupta pentru conservarea delfinilorÎn încercarea disperată de a limita numărul delfinilor eşuați, ONG Mare Nostrum a trimis nenumărate sesizări către organele abilitate, pentru a afla răspunsuri legate de situația pescuitului în condiții de prohibiție la calcan, precum şi diverse solicitări legate de amenzile şi sesizările primite aplicate în acest context. Doar Poliția de Frontieră a transmis un răspuns, iar ANPA - principala instituție care reglementează activitatea de pescuit - nu a formulat un răspuns, cu toate că solicitările erau perfect legitime, în conformitate cu prevederile legislative.

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

77

23.08.2017

„Nu ne-am dori să spunem asta, dar suntem chiar singuri în lupta pentru conservarea delfinilor. Noi şi cei aproape 170 de părinți adoptivi ai delfinilor, care susțin financiar acest program de conservare a lor. Nu este o sumă mare, dar ne ajută să efectuăm monitorizări şi să ne ducem la toate sesizările primite de la constănțeni privind delfinii eşuați. Dacă este normal? Sigur că nu este normal! Dar nu putem face mai mult decât atât, în condițiile în care instituțiile abilitate nu fac niciun efort să lucreze împreună în acest sens. Ce să mai vorbim de aplicarea unui plan concret de măsuri, prin care să stopăm cumva pescuitul în prohibiție şi implicit cazuri de delfini prinşi în plase pescăreşti? În curând, vom putea onora cu greu toate sesizările venite din partea constănțenilor, sunt din ce în ce mai multe, iar fondurile pe care le atragem nu se pot aloca pentru această activitate!”, completează Mihaela Cândea Mirea.De menționat este faptul că ONG Mare Nostrum a înființat o rețea de observatori, din care fac parte şi instituții publice direct responsabile de această problemă. Printre puținii membri activi ai rețelei sunt cei din ONG Mare Nostrum , alături de instituțiile şcolare (ai căror reprezentanți fac monitorizări), ARBDD şi ABADL (într-o mai mică măsură). De altfel, eforturile organizației pe linia conservării delfinilor datează din 2001, fiind susținute şi dezvoltate în funcție de nevoile înregistrate de-a lungul timpului.Cât costă un delfin?Dincolo de acest aspect dramatic, situația este dublată şi de faptul că organizația Mare Nostrum suportă deplasările pentru toate sesizările legate de delfini eşuați EXCLUSIV din donațiile pentru campania ”Adoptă un delfin”. Ca şi costuri, o deplasare variază între 150 şi 450 lei, fără a adăuga costurile de incinerare. Pentru deplasările în zona Delta Dunării, costurile se ridică la 1.000-2.000 lei.Cum poți ajuta: ADOPTĂ UN DELFIN!ONG Mare Nostrum relansează campaniaADOPTĂ UN DELFIN, unica sursă financiară care ajută, în acest moment, echipa să desfăşoare monitorizări terestre şi acvatice privind conservarea delfinilor. Pentru asta, lansăm invitația tuturor iubitorilor de delfini şi tuturor celor care conştientizează problema, să ne arate cât de mult țin la cetacee, printr-un scurt testimonial video. Primele 5 persoane care trimit testimoniale video în luna august vor putea deveni părinții unuia dintre cei aproape 500 de delfini identificați

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

78

23.08.2017

în monitorizările noastre, fără costuri, pentru o perioadă de 1 an de zile. Totodată, testimonialele lor îi vor putea convinge şi pe ceilalți să susțină această campanie. Detalii despre cum poți adopta un delfin, la adresa /MareNostrum, https://ongmarenostrum.wordpress.com/2015/09/29/delfin-caut-familie/Telegrafonline, http://www.telegrafonline.ro/5-august-ziua-delfinului-o-zi-de-doliu

140 de delfini au murit pe litoralul românesc de la începutul veriiBilanț trist al unui ONG care se ocupă de protejarea delfinilor din Marea Neagră: de la începutul verii, 140 de mamifere marine au murit pe litoralul românesc, din cauza rănilor provocate de plasele pescăreşti. Salvarea ar putea veni de la folosirea unor dispozitive care emit sunete care-i gonesc pe delfini. Pescarii însă nu au încredere în ele. Aşa că Ziua Delfinului, sărbătorită în fiecare an pe 5 august, a rămas zi de doliu. Imaginile cu delfini înotând fericiți în Marea Neagră riscă să ajungă o raritate, în condițiile în care mortalitatea în rândul cetaceelor de la noi a crescut. Aproape că nu există săptămână în care să nu fie găsiți delfini morți. Acestea sunt doar cazurile înregistrate de la începutul sezonului estival. Populația de delfini este esențială pentru ecosistemul în care trăiesc, fiind un indicator al stării de sănătate al mediului maritim.Conform legii, plasele pescăreşti acceptate de lege trebuie să fie confecționate din relon sau nylon. Acestea sunt materiale foarte rezistente, care fac aproape imposibilă ieşirea din prinsoare a unui delfin. Deşi legea pedepseşte cu închisoarea pescuitul ilegal, ONG-urile atrag atenția că a devenit un adevărat fenomen în Marea Neagră. Și asta pentru că este foarte greu să prinzi în flagrant pescarii necinstiți şi să demonstrezi că lor le aparțin plasele montate în mare care au dus la moartea delfinilor. /Telegrafonline, http://www.telegrafonline.ro/140-de-delfini-au-murit-pe-litoralul-romanesc-de-la-inceputul-verii

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

79

http://www.telegrafonline.ro/140-de-delfini-au-murit-pe-litoralul-romanesc-de-la-inceputul-verii

http://www.telegrafonline.ro/140-de-delfini-au-murit-pe-litoralul-romanesc-de-la-inceputul-verii

http://www.telegrafonline.ro/5-august-ziua-delfinului-o-zi-de-doliu

https://ongmarenostrum.wordpress.com/2015/09/29/delfin-caut-familie

23.08.2017

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

80

cu presa/2017/august/revista prese… · web viewdezastrul ecologic la pata rât ascuns sub preş...

Documents