ANUL XI » NR. 497 » 10 – 16 octombrie 2015 » S\pt\mânal realizat de Editura Polirom [i „Ziarul de Ia[i“ » supliment@polirom.ro

PRIMUL MAGAZIN CULTURAL DIN ROMÂNIA » APARE SÂMB|TA » WWW.SUPLIMENTULDECULTURA.RO

1,5LEI

Festivaluri. Ghid de utilitate

M\d\lina Cocea

Tocmai se `ncheiase FestivalulInterna]ional de Litera tu r\ Ia[i.Era `n plin\ desf\[u rare Festi-valul Interna]ional de Teatrupentru Publicul Tân\r. ~ntr-odiscu]ie pe teme mult mai pro -zaice, mi-a ajuns la urechi ur -m\toarea replic\, de la un domn`ncurcat de prea multe alegeride timp liber: „Ce-i, dom’le, cuatâ tea festivaluri? ~n fiecare zifestival. La ce folosesc? Baniarunca]i“.

» pag. 13

Citi]i grupajul realizat de Andra Petrariu, Ioan Stoleru [i C\t\lin Hopulele `n » paginile 2-3, 8-11

„Dac\ am hot\rât s\ relu\m festivalul, o cauz\ important\ a fost publicul ie[ean”, a spus Dan Lungu`n deschiderea seriei de evenimente menite s\ marcheze continuitatea Festivalului Interna]ional de Literatur\ [i Traducere Ia[i. Timp de trei zile, Ia[ul a respirat din nou, fie [i par]ial, atmosfera FILIT din 2013 [i 2014. Festivalul `[i croie[te drumul spre edi]ia a III-a, ce va avea loc `n toamna anului viitor. Din 2016, organizarea va fi gestio nat\ de c\tre o funda]ie special `nfiin]at\ `n acest scop [i va beneficia de o echip\ stabil\. Can you FILIT?

De veghe `n lanul de cultur\

TREI ZILE DE EVENIMENTE DE ÎNALT| }INUT| LA IA{I

FILIT 2015:cu gândul la reintrarea

în normalitateS-a decernatPremiul Nobelpentru Literatur\ Scriitoarea [i jurnalista belarus\Svetlana Alexievich este câ[tig\ -toarea Premiului Nobel pentruLiteratur\, acordat joi, 8 octom -brie, „pentru scrierile sale polifo -nice, un monument dedicat sufe -rin]ei [i curajului n zilele noastre“.Svetlana Alexievich este prima fe-meie de limb\ rus\ care a primitacest trofeu literar prestigios,printre c\r]ile sale cele mai apre-ciate num\rându-se Dezastrul dela Cernob`l. M\rturii ale supravie -]uitorilor, R\zboiul nu are chip defemeie, Ultimii martori. Solo pen-tru o voce de copil sau Timpurisecond-hand, unele dintre ele fiindtraduse `n mai mul te limbi str\i -ne, inclusiv `n limba român\.

© C

ristia

n Vi

eru

Andra Petrariu

Prezen]i la Muzeul „Vasile Po gor“,la dezbaterea intitulat\ „Criticul,mediator cultural“, invita]ii Bog-dan Cre]u, Daniel Cristea-Enache,Marius Mihe], Doris Mironescu,Antonio Patra[, Radu Vancu, pre-cum [i Alexandru C\linescu, `n ca-litate de moderator, au ajuns la

concluzia c\, `n pofida schimb\ri-lor radicale din ultimii ani, `n lu-mea criticilor literari exist\ totu[io „apocalips\ vesel\“. De[i nu maiare statutul pe care `l avea `n tre-cut, criticul literar are `n continua-re un rol esen]ial. „Tr\im `ntr-unspa]iu literar foarte dinamizat, maiales de când oricine `[i poate da cup\rerea despre orice, pe oriceplatfor m\. {i atunci criticul este

singurul care poate da o logic\, o di-rec]ie. Critica literar\ reprezint\organele esen]iale ale literaturii [iale vie]ii literare“, a afirmat Bog-dan Cre]u.

Antonio Patra[ crede c\ meni-rea criticului este de a-l face pe citi-tor s\ citeasc\. „Chiar [i c\r]ileproas te. Important e s\ citim, lectu-ra te face mai tolerant, te face s\ re-lativizezi, s\ fii sceptic, s\ nu crezi

c\ certitudinile sunt doar ale tale.Eu `ntotdeauna am v\zut `n critic\o form\ de mediere, `n sensul aces-ta al negocierii, al toleran]ei“, spu-ne acesta.

~n acela[i timp, Alexandru C\ -linescu a men]ionat c\, `n ciudaunor p\reri mai avizate, care spunc\ de fapt „criticul e un lux completinutil“, acesta poate fi un mijloci-tor, care asigur\ leg\tura n tre citi-tor [i scriitor. Chiar [i a[a, acestapune sub semnul `ntreb\rii faptulc\ cititorul mai poate discerne`ntre o opinie avizat\ [i una agre-siv\ care de fapt nu ascunde nimic`n spate: „Vocile care se pronun]\asupra c\r]ilor s-au dispersat, deunde e o oarecare impresie de haos,de g\l\gie, de lips\ de criterii“. Deaceea[i p\rere este [i Bogdan Cre]ucare spune c\ este din ce `n ce maidificil s\ convingi un cititor al t\uc\ trebuie s\ devin\ cititor al unuiscriitor de calitate. „E un exerci]iude `ncredere, iar la `ncredereaaceasta un critic literar ajungefoarte greu“, a declarat acesta. Deasemenea, Daniel Cristea-Enache aad\ugat c\ „un critic lucid trebuie`n primul rând s\ se medieze pe si-ne `nsu[i, s\ `[i `nfrâneze propriileporniri [i s\ aib\ aceea[i receptivi-tate [i deschidere fa]\ de toate cate-goriile de public“.

Tocmai de aceea, Radu Vancucon sider\ c\ lucrurile nu se mai

rezum\ doar la a scrie [i a publica osimpl\ cronic\ `ntr-un ziar cultural.„Criticul de azi, ca s\ fie cu adev\ratun mediator, trebuie s\ se foloseasc\de toate armele care i stau la dis-pozi]ie pentru a difuza c\tre mase in-forma]ia cultural\. Iar la noi lucruri-le astea au `nceput s\ se `ntâmple [ise ntâmpl\ bine“, a precizat Vancu.

De[i nu crede `n statutul de me-diator al criticului, men]ionând c\`n prezent doar jurnalistul culturalmai poate media ceva, Marius Mi-he] a afirmat faptul c\ un critic lite-rar este un fel de „autist veridic ca-re fixeaz\ valori, un ghid, un indi-vid care selecteaz\ `n permanen]\,care vede `naintea celorlal]i. Criti-cul ncearc\ prin toate mecanisme-le foarte sofisticate, de la bloguriculturale la Facebook, s\ ajung\cum va la cititori. S-a spus c\ s-auschimbat literatura, scriitorii, dars-au schimbat cititorii cel mai mult“.Pe un ton mai ncrez\tor, Doris Mi-ronescu a preferat s\ trea c\ pestesemnalele apocaliptice [i s\ pro-pun\ un exerci]iu de optimism: „Eclar, st\m r\u. Dar n ciuda faptuluic\ institu]iile nu merg, literaturafunc]ioneaz\. De[i nimic nu ncura-jeaz\ s\ existe critica literar\,aceasta totu[i exist\. Este uimitorc\ de[i nimeni nu cite[te, exist\ ci-titori, iar festivalurile literare suntpline de iubitori de lectur\“.

www.suplimentuldecultura.roSUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL XI » NR. 497 » 10 – 16 octombrie 2015

2 » special FILIT

~n ciuda afirma]iei lui GelluNaum `ntr-una dintrec\r]ile sale, conform c\reiacriticii literari ar fi o„specie de robo]i anchi -loza]i voluntar `n meca -nismul lor profesional“,unii dintre cei maiimportan]i critici literaridin România s-au reunit laIa[i `n cadrul FestivaluluiInterna]ional de Literatur\[i Traducere, ar\tând c\„oricât ar p\rea de straniu,criticii sunt oameni“.

© A

ndi S

pot

Ioan Stoleru

Se mo[tene[te talentul sau, dac\nu, m\car o afinitate pentru scrisde la p\rinte la copilul s\u? „Este odezbatere cam rar abordat\ `n pei-sajul `nt=lnirilor pe teme literare,literatura din tat\ `n fiu“, a spusC\lin Ciobotari, moderatorul dis-cu]iei de sâmb\t\. ~n timp ce uniita]i las\ mo[tenire fiilor afaceriprospere, averi sau alte bunuri ma-teriale, „al]ii las\ o mo[tenire carepoate fi o povar\ la un momentdat“. ~n `ncercarea de a afla dac\este o povar\ s\ fii fiul unui scrii-tor cunoscut, tu `nsu]i fiind scrii-tor al noului val, [i dac\ exist\ unconflict `ntre gene ra]ii `n sensulacesta, C\lin Ciobotari i-a luat la`n treb\ri pe cei patru, de la mic lamare. „E o mo[tenire cu adev\ratsau doar canalizarea unor `n -clina]ii, punerea la dispozi]ie a unorcondi]ii astfel `ncât fiii s\ o apuce

pe o anumit\ cale [i nu pe alta?“Vlad A. Gheorghiu, fiul lui Adrian

Alui Gheorghe, este de p\rere c\ emo[tenit talentul. Mult\ vremenici nu s-a gândit c\ va scrie, ideecare nu-i surâdea, [i abia la faculta-te s-a apucat de aceast\ ndeletnici-re. „Am scris o bun\ perioad\ detimp f\r\ s\-i ar\t tat\lui meu ab-solut nimic, pentru c\ mi-era fric\de un r\spuns negativ, pentru c\`n general e foarte sincer“, a poves-tit tân\rul scriitor. De asemenea, asim]it povara numelui tat\lui s\u,nume de scriitor cunoscut [i apre-ciat, lucru care poate provoca anu-mite a[tept\ri [i de la fiu, a[a c\prefer\ s\ scrie sub pseudonim.„Am vrut s\ fie o diferen]\ `ntrenoi, s\ nu fie nimic din punct de ve-dere literar `ntre noi care s\ ne le-ge, s\ nu fie o contaminare. Amsim ]it povara asta a numelui `nmai multe rânduri, inclusiv la fa-cultate erau a[tept\ri foarte mari

de la mine [i asta uneori m\ ener-veaz\. Vreau s\ merg `n ritmulmeu“, a explicat tân\rul.

{tefan Baghiu a vorbit despremo[tenire ca un „discurs comun“,al s\u [i al tat\lui, spunând c\ a`mprumutat [i ceva din suflul [idin retorica p\rintelui s\u. Odat\cunoscându-i poezia, s-a apucat [iel de scris versuri, pân\ atunci pre-ferând [i citind mai mult proz\.„La facultate m-am apucat de critic\ literar\, chestie pe care deasemenea o f\cea tata prin anii ’90destul de bine, era [i el foarte acid.Astea cred c\ sunt mo[tenirileprincipale.“ {tefan a subliniat c\ aobservat `n timp [i ce `i deosebe[tepe el [i pe Vlad de p\rin]ii lor. „As-ta a fost ruptura. Dac\ eu [i Vladsuntem mici Oedip care trebuie s\ne omorâm simbolic tat\l pentru aputea scrie ceva, m-a deranjat une -ori morala pe care el o are tot tim-pul, are o con[tiin]\ foarte puternic\,

atât civic\, cât [i interioar\, [i astaam refuzat“, a explicat tân\rul, pu-nând `n balan]\ asem\n\rile [i de-osebirile `n abordarea literaturiidintre el [i tat\l s\u.

„Ultimul lucru la care m\ gân-deam era ca fiul meu s\ scrie poe-zii“, a m\rturisit Adrian Alui Gheor -ghe, spunând c\ nu l-a `ndemnatniciodat\ pe Vlad s\ scrie. {i-aamintit chiar de un text scris `na -inte ca fiul lui s\ deprind\ aceast\pasiune, De ce n-ar trebui l\sat\poezia pe mâna copiilor: „Pentruc\ o mototolesc, o umplu de cer-neal\ pe fa]\, ncât râd [i clovnii deea, `i deseneaz\ cercule]e pe spate[i apoi, cu ghionturi bine ]intite, oscot n aren\. Asmut câinii pe ea nparcuri [i se [tie c\ ei nu o mu[ c\,dar e destul s\ o rostogoleasc\ a[acum ar face vântul unei mingi lavale“. ~n acela[i timp, scrii torul a

spus c\ e confortabil s\ aib\ lân g\el un prieten, propriul fiu, cu carepoate discuta responsabil de sprepoezie.

Vasile Baghiu, de[i nu [i-a `ncu-rajat niciodat\ fiul s\ devin\ scrii-tor, se bucur\ acum c\ s-a `ntâm-plat [i l ncurajeaz\ s\ mearg\ maideparte. „Cel mai fain lucru care se`ntâmpl\ este urm\torul: eu suntcon[tient c\ m\ aflu acum aici da-torit\ faptului c\ {tefan scrie poe-zii, [i mie mi se pare c\ am\nuntulacesta e foarte important“, le-aspus scriitorul celor prezen]i `n ca-fenea.

Cei patru au fumat [i au b\utvin, [i-au citit unul altuia scrierilepreferate, din tat\ `n fiu [i invers,[i-au apreciat [i criticat stilul [i le-aupovestit celor prezen]i la eveni-ment despre cum sunt influen]a]i`n literatur\ unul de c\tre cel\lalt.

Literatura, mo[tenire greaDoi ta]i, doi fii, patru scriitori. Sâmb\t\, 3 octombrie, `n Cafeneaua MERU din Casa Conachi Ia[i, C\lin Ciobotari i-a descusut despre „Literatura din tat\-n fiu“ pe Adrian Alui Gheorghe, Vlad A. Gheorghiu, Vasile Baghiu [i {tefan Baghiu, `n a doua zi a Festivalului Interna]ional de Literatur\ [i Traducere Ia[i 2015.

Criticii literari s-au`ntâlnit la FILIT 2015

© C

laud

iu B

`rlib

a

© C

laud

iu B

`rlib

a

www.suplimentuldecultura.roSUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL XI » NR. 497 » 10 – 16 octombrie 2015

special FILIT « 3

Lumea minunat\ a lui Ion Barbu a prins via]\ `n fa]a Palatului Culturii

C\t\lin Hopulele

„What a Wonderful World“ a luiIon Barbu a atras privirile tutu-ror. Scriitorul Florin L\z\rescu asurprins preo]i uitându-se lung lamia de chipuri care-i priveau non -[alant de pe pânza instalat\ departea cealalt\ a pietonalului f\r\tei al Ia[ului. A prins n cadre mun -citori punând roaba jos [i uitân-du-se lung la pânza de doi metri`n\l]ime care se `ncolot\cea ca un[arpe [i pe care erau 1.036 de per-sonalit\]i ale lumii. O list\ aleato-rie, dar una a fe]elor culturale [isemnificative. Singurul loc din lu-me unde Al Pacino ar putea stalâng\ Kant sau Leo Messi, iar Co-lumb lâng\ Shakespeare [i Mo-zart. „România a fost confruntat\cu ni[te probleme mari la Consi-liul Europei, cu problema imi -gran]ilor, [i atunci am zis s\ dau omân\ de ajutor. Am vrut s\ ajutIa[ul [i s\ aduc ce-i mai bun. Ave]iaici 1.000 de imigran]i pe care spers\-i folosi]i `n mod util [i s\n\tos[i s\ v\ fie adev\rate modele“, aspus Ion Barbu la vernisajul ex-pozi]iei sale, stârnind umorul ge-neral `n rândul celor aproximativ30 de persoane care s-au strânssâmb\t\, n a doua zi a FILIT, s\ i

observe lucrarea [i s\-l vad\ in-clusiv pe creatorul ei.

Povestea instala]iei a explicat-oautorul f\când referire la o c\l\to-rie a fiului s\u `n China, la invi-ta]ia BMW. Când s-a ntors de aco-lo, acesta i-a adus tat\lui o fotogra-fie care nu putea fi pus\ `ntins\ `napartamentul s\u din Petrila.„Avea 25 de centimetri `n\l]ime [itrei metri jum\tate lungime. Astaca s\ v\ da]i seama `n ce condi]iiprecare tr\iesc la Petrila dac\ nuam o camer\ de 3,5 metri s\ ntindo fotografie“, a povestit, râzând,caricaturistul. I-a promis fiuluis\u c\ va face ceva cu acea foto-grafie, iar `n dou\ zile s-a n\scutideea – a transformat cei 1.000 demilitari ai lui Mao, p\strându-ldoar pe el, „singurul politruc“, [ii-a al\tura 1.000 de fe]e ale culturiidin toate timpurile.

~n patru luni a realizat proiec-tul, ajutat de Rolland Szedlacsekpe partea de grafic\, [i de MarianaCodru] [i Teodora Coman la nivelde idei de personalit\]i de umplutpânza. ~ns\ tot au r\mas 80 de lo-curi libere, `n companie select\,pe care artistul a promis c\ le vada pe „dosar [i pile“. „Chiar sun-te]i un artist reu[it fiindc\ pute]icombina n toate felurile, n special

`n domeniul vizualului, [i de fieca-re dat\ suntem ului]i pentru c\atrage]i aten]ia. Când am vorbitacum trei-patru luni nu am `n -]eles exact ce voia]i s\ face]i, dar

eram absolut convins c\ o s\ fieceva interesant [i asta s-a [i `n -tâmplat“, a spus Florin L\z\rescula vernisaj. ~ntreaga expozi]ie a fostinstalat\ pe melodii `n rezonan]\

cu tema alea s\ de artist, [i acesteavariind de la John Lennon laLouis Armstrong, fiind [i pasajedin piese româ ne[ti. „Cred ca estemomentan cel mai cunoscut cari-caturist [i grafician din România,[i pe bun\ dreptate. Nu doar c\ efoarte bun n tot ce face, dar e bân-tuit de o ingeniozitate fantastic\.Am venit aici cu vreo or\ `naintevernisaj, m-am `nvârtit de jur-`mprejur, m-am uitat la poze, lanume, cred c\ este un produs repre-zentativ pentru istoria cultural\ alumii“, a spus scriitorul Liviu Anto-nesei.

Pân\ la finalul discu]iilor de lavernisaj, Ion Barbu i-a l\sat pepri vitori cu mai multe `ntreb\ridecât r\spunsuri, cele din urm\putând s\ le descopere pe pânzacare va r\mâne `n continuare `nproprietatea Muzeului LiteraturiiRomâne.

Shakespeare a scris c\ via]a toat\-i o scen\. „All theworld’s a stage, and all the men and women aremerely players.“ John Lennon a cântat despre visulunei lumi `n pace. „Imagine all the people, living lifein peace.“ Ion Barbu a montat cum n-a mai avutnimeni curajul s\ o fac\. Pe liniile lui Shakespeare, peportativul lui Lennon, Ion Barbu a adus Ia[ului 1.036de imigran]i de seam\, pe care i-a refugiat `n timpulFestivalului Interna]ional de Literatur\ [i Traducerepe o pânz\ imens\, o instala]ie de art\ contemporan\amplasat\ `n Pia]a Palat.

„Ar fi frumos ca, `nconjura]i de atâta prostime, s\ facem o lumemai bun\“

~n ce a constat munca la proiect?

Am lucrat doi oameni, eu [i Rolland Szedlacsek,care e priceput la calculatoare, eu fiind omul dinspate care vine cu ideile. Am lucrat efectiv cam pa-tru luni de zile, zilnic, volumul a fost uria[ [i mun-ca de documentare a fost necesar\ pentru c\, spuneu, din punctul de vedere al selec]iei afective [i ca-litative, nu s-a facut nici un rabat. Chiar lipsesc`nc\ mul]i al]ii care ar fi meritat o lume maibun\...

Cum s-a n\scut ideea proiectului? A]i men -]ionat fotografia pe care v-a adus-o fiul dum-neavoastr\ din c\l\toria `n China.

A fost o chestie care a pus la `ncercare calit\]ilemele de a g\si `ntrebuin]are la orice, c\ \sta e de-fectul meu: când v\d un lucru vreau s\-l schimb [is\-i adaug personalitatea mea. Atunci am zis c\, ui-te, ce frumos ar fi ca, `nconjura]i de atâta prostimepeste tot, pe toate canalele mass-media, de atâ]iaho]i, s\ facem o lume mai bun\. Practic asta [i e,dup\ cum zice [i numele proiectului, o lume maibun\. Asta e foarte important, faptul c\ nu exist\`n tot acest tablou vreun politician, n afar\ de Maoc\ruia `i apar]ine de fapt ideea acestei fotografii.

Pentru c\ altfel nu [tiu cine a mai reu[it s\ adune1.036 de oameni s\-i fotografieze, [i `n 1964, cândcondi]iile tehnice erau cum erau, când nu existaucalculatoare.

Pe ce v-a]i bazat selec]ia, `n afara criteriilorde „pile [i dosar“?

Prima dat\ pleci de la oamenii dragi pe care i-ai`ntâlnit sau citit n via]\. Dar la un moment dat, oa-menii \[tia se cam termin\ sau, de fapt, memoriata e prea scurt\, [i atunci am mai apelat c\tresfâr[it la ajutorul a doi oameni `n care cred foartemult [i cu care rezonez din punct de vedere artistic –Teodora Coman [i Mariana Codru]. Mi-au sugeratcâteva nume pe care m-am bucurat c\ le aveam `nmemorie [i al]i câ]iva de care trebuie s\ recunoscc\ nu am auzit, ocazie cu care proiectul a fost [i cao lec]ie, am descoperit nume noi.

Pozi]ionarea personajelor pe pânz\ cum afost gândit\?

Logica a fost s\ nu fie nici o logic\, pentru c\ a[a e[i via]a, te treze[ti cu Messi lâng\ tine [i trebuie s\`i dai o pas\ bun\.

Ce p\rere ave]i despre marile proiecte, deteatru, literatur\, de art\ `n general, sus]i -nute de administra]iile locale, dar `n care in-tervine [i politicul?

Am o admira]ie pentru oamenii care reu[esc s\conving\ autoritatea local\ s\ bage bani `n asta.Pentru c\, din p\cate, la Petrila fac atâtea fapte devitejie, dar le fac pe banii mei. Acolo e un de[ertcultural, dar [i cei care ne conduc sunt de o prostieferoce [i nu rezon\m. Adic\ s\ faci Festival Na]io-nal de Teatru Subteran [i s\ nu prime[ti nici unleu, s\ faci festival de jazz [i la fel s\ nu prime[ti ni-mic, spune ceva despre locul `n care te afli.

© A

ndi S

pot

Citesc, la dou\zeci [i unu de ani dela publicare, romanul Extindereadomeniului luptei de Michel Hou-ellebecq (Polirom, 2005). De-abiaacum [i din strict\ `ntâmplare.{tiu c\ nu e adecvat s\ te referi lao carte din 1994, când autorul este,dup\ dou\zeci de ani, un fenomeneditorial n Occident, ocupându-se,cu fic]iunea sa feroce, despre isla-mizarea care va urma. Nu dau doibani pe ce este adecvat.

Am citit toate c\r]ile lui MichelHouellebecq traduse `n limba ro-mân\. E adev\rat c\ nici una num-a dezam\git radical, dar la felde adev\rat e c\ nici una nu a

l\sat n mine o urm\ atât de puter-nic\ precum aceasta – primul s\uroman. E ca urma unei boli cum-plite, care totu[i, nu se [tie de ce,te-a cru]at. E ceva aici.

Cum ar fi literatura dac\ fiec\ -rui scriitor i s-ar da dreptul la o sin -gur\ carte pe care s\ o trag\ ca peun glon] `n inevitabilul duel cutimpul? Cred c\ Michel Houelle-becq s-ar putea mul]umi cu aceas -t\ extindere a domeniului luptei.Avea treizeci [i patru de ani atuncicând a publicat-o. E o vârst\ strictposthristic\, e o vârst\ potrivit\pentru a spune, f\r\ fric\, f\r\ ocol,f\r\ compromis, adev\rul.

C\ci asta f\cea – acum dou\ zecide ani – Michel Houellebecq, nain -te s\ i se `ntâmple tragedia succe-sului: spunea adev\rul. O f\cea cu brutalitate. Critica tot, c\ci to-tul se cuvenea, [i atunci, ca `n -totdea una, criticat. Acest romaneste expresia unei hiperlucidit\]i,

o hiperluciditate brutal\, magni-fic\. Nimeni nu este iertat, nimeninu merit\ s\ fie iertat, nimic nueste ocolit.

Michel Houellebecq spune ade -v\rul despre cei care eram lasfâr[itul secolului XX (acum este,fire[te, mai r\u), despre capita-lism, despre rela]iile dintre oa-meni, despre abolirea sentimente-lor, despre durerea pe care o sap\`n noi prezentul, despre am\r\ -ciu nea pe care o aduce aceast\epo c\ `ngrozitoare `n care iubireanu mai poate exista decât ca ilu-zie, despre singur\tatea roti]eidin fiecare sistem.

Michel Houellebecq a scris,atunci, la `nceputul interbeliculuis\u, o carte de o cruzime just\,cruzimea care vine doar din for]aautenticit\]ii. Michel Houellebecqlichideaz\ fiecare personaj care se`ntâmpl\ s\ prind\ via]\ `n pagi-nile romanului s\u. Din p\cate,

sfâr[itul este deplorabil, dac\ pu-te]i `ndura adjectivul cu privire laaceast\ capodoper\ care se `nche-ie prost.

Informaticianul pe care MichelHouellebecq l alege pentru a priviprin ochii s\i lumea [i a o g\si gro-tesc\ este expulzat, fie [i tempo-rar, din aceast\ societate alienat\cu care suntem atât de contempo-rani, `n rândul nebunilor.

E dreptul fiec\ruia s\-[i termi-ne oricum capodoperele, nu e pro-blema mea, dar nu pot s\ nu tr\ -iesc regretul acelei suverane indi-feren]e cinice, acelei nirvana ascârbei, la care informaticianullui Michel Houellbecq putea ajun-ge [i f\r\ suspiciunea de demen]\.

A[a mi-a[ fi dorit: ca MichelHouellebecq s\ spun\ `nc\ de la`nceput – aceasta este p\rerea meadespre o lume, o g\sesc ridicol\,`mi este scârb\ de ea, dar faptul c\

`n]eleg cine sunte]i nu m\ reducela un r\t\cit oarecare.

A[a mi-a[ fi dorit: ca MichelHouellebecq s\-[i `ncheie aceast\culme, nu mai pu]in `nalt\ decâtStr\inul lui Albert Camus, `ntr-ogrea]\ definitiv\ a unui om per-fect s\n\tos mintal. Un om carepoate f\r\ probleme s\ dep\[eas -c\ revela]ia c\ toat\ lumea ar tre-bui s\ fie nefericit\, dar uite c\ nueste, fiindc\ doar incapacitatea dea accepta realitatea n care ne com -placem, doar aceast\ orbire vo-luntar\ ne face suportabil\ via]aprintre semeni.

Bine`n]eles, nu exist\ nici un mo-tiv pentru care lui Michel Houel -lebecq s\ `i pese de dorin]a mea.Sunt, de altfel, foarte sigur c\ nu s-ar obosi s\ `mi ofere la schimbnici m\car o flegm\ obosit\. Aredefinitiv dreptate: suntem to]i ni[ -te adolescen]i decrepi]i.

4 » opinii

www.suplimentuldecultura.roSUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL XI » NR. 497 » 10 – 16 octombrie 2015

Când puse piciorul pe p\mânt,câinele `i ie[i bucuros `n `ntâmpi-nare, gudurându-se, s\rindu-i `nbra]e, aproape s\-l d\râme.

— Mar[ `n pizda m\-tii! M\omori?! ~i [terse un picior n cur [icâinele plec\ chel\l\ind.

Nu se luminase `nc\ de ziu\.B\iatul tres\ri, ame]it [i `nfri-

gurat.— Mai dormi, `i strig\ taic\-su

de-afar\. Mai e timp pân\ la ziu\...Dar nu mai putu s\ adoarm\.

Scoase capul de sub coviltirulc\ru]ei [i nu v\zu din taic\-su de-cât o umbr\ n dreptul c\reia str\ -lucea, ca un licurici, mucul ]ig\ -rii. La coborâre, câinele se apro-pie [i de el, mai re]inut `ns\. ~lmângâie pe Tr\istu]\, care-l nso]i

slugarnic pân\ lâng\ caii tol\ni]i`n iarb\. Mânzocul `l sim]i, s\ri `npicioare [i `ntinse botul spre el.Co pilul `l mângâie [i pe acesta.

Tu[i de câteva ori.— }i-am spus s\ stai acas\, nu?!

}i-ai g\sit cine s\ m\ asculte! Acu’poate prinzi vreo boal\ [i trebuies\ m\ `ntorc din cauza ta...

~[i [terse nasul cu mâneca hai-nei, b\g\ mâinile adânc `n buzu-nar, tremurând `n continuare.

— N-am nimic! ~mi trece!— Alearg\ `n jurul c\ru]ei, s\

te `nc\lze[ti!F\cu vreo dou\ ture de c\ru]\, ur-

mat ndeaproape de câine [i mân zoc...— Cine face-a[a?, `ntreb\ b\ ie -

]elul, dup\ ce ascult\ `n t\cere câ-teva minute.

— Cum a[a?— I-auzi! duse degetul la ureche.— Aaa!... Greierii. Cânt\ greierii!— A[a cânt\ greierii?— ~h`!...Trebuie s\ fi fost foarte mul]i

greieri pe câmp. {i tare veseli. Aucântat toat\ noaptea...

Avea [i el un greier acas\, daracela cânta rar. Când i-a g\sit gau-ra, a turnat ap\ cu cana, pân\ l-ascos de-acolo. A ie[it moroc\nos,[tergându-[i repede-repede ante-nele umede... Amintirea `l `nvese -li pe b\ie]el.

— De ce râzi? `ntreb\ mirattaic\-su.

— Pe greierele nostru l-a mân-cat o g\in\...

— Ce spui?!— Greierele nostru de-acas\...

Era la soare, se uita a[a-ntr-o par-te [i-o g\in\ hap! l-a-nghi]it...

Partea de fa]\ luminat\ de mu-cul ]ig\rii se `nsenin\ cu un zâm-bet.

B\iatul a]ipi câteva clipe `nbra ]ele lui taic\-su. Deschidea dincând n când ochii pentru a se con-vinge dac\ stelele erau la locul lor.Acestea disp\rur\ pe rând, m\tu-rate de razele r\s\ritului.

Se ridic\ [i-i [opti ceva la ure-che lui taic\-su.

— Du-te [i tu mai `ncolo!

Se `ndrept\ cu pa[i repezi c\trer\s\rit.

— Gata, b\, un’ te duci? Vezi s\nu te pi[i pe soare!

~[i termin\ treaba [i r\mase lo-cului, holbându-se la cucuiul ro -[iatic, uria[, ap\rut pe capul unuideal din dep\rtare...

S-ar putea ca lucrurile celelal -te, pe care mi le-a povestit, s\ nu fifost ntru totul a[a, dar clipa aceea[i-o amintea perfect, pân\ la celemai mici detalii: dârdâia de frig, `icurgea nasul, nu-[i `ncheiase bineprohabul, avea mâinile `n buzu-nare... Privea uimit soarele [i seleg\na de pe un picior pe altul.

B\, de unde ai tu obiceiul \stade neam prost? Te legeni ca un bez -metic! Ai s\ m\ faci de râs!...

Cinci zile [i cinci nop]i au c\ -l\torit cu c\ru]a cu coviltir, ca s\vând\ pere prin satele de câmpie.Aproape o s\pt\mân\ de fericire.

Când intrau ntr-un sat, taic\-sur\mânea `n urm\ cu c\ru]a, iar elmergea `nainte, urmat de câine [imânzoc, urlând din r\sputeri: „Haila peree! Hai la pereee!“. Taic\-suse ru[ina u[or [i, atunci când ve-dea c\ b\ie]elul exagereaz\, `l do-jenea cu aceea[i replic\ amuzan -t\: „Nu te strâmba `n pizda m\-tii!M\ faci de râs? Crezi c\ ne juc\m?Noi aici muncim!“.

Pentru taic\-su, [i Dumnezeu,`n Raiul s\u, mai sc\pa câte un„pizda m\-sii“... Dup\ ce a f\cutlumea `n [ase zile, Dumnezeu ar fizis: „Ia mai d\-o-n pizda m\-sii, c-am muncit destul! Decât s\ mun-cesc degeaba, mai bine stau degea-ba!“. {i de-atunci pentru El e tot-deauna duminic\, doar noi lu\mtotul de la `nceput, suntem pro[ti,p\c\tuim. C\ nu ne mai satur\dracul de munc\! Dumnezeu st\ [ivede, cump\ne[te, pe unii `i ajut\,iar pe al]i-i bag\-n pizda m\-sii...A[a e când n-are Dumnezeu st\ -pân, zicea taic\-su, ]i caut\ nod npapur\, e-un cusurgiu, de-aia `l`njur [i eu de pizda m\-sii... ~n ge-neral, taic\-su s-avea de bine cuDumnezeu, [i uneori, atunci cândse odihnea la o ]igar\, dup\ o zi delucru, tot el spunea c\ Dumnezeue un om de treab\...

Toate acestea le-am aflat de laun prieten de-al meu…

C\l\toria aceea a p\strat-o `namintire toat\ via]a. Avea impre-sia c\ atunci a v\zut pentru primadat\ cerul, printr-o gaur\ de la co-viltirul c\ru]ei, `n timp ce st\teaculcat peste sacii cu pere...

{i acum, când prive[te cerul,noaptea, are senza]ia c\ stelele mi-ros puternic a pere.

~ntâmpl\ri [i personajeFlorin L\z\rescu

Culeg\torul de harfeAndrei Cr\ciun

Poveste detoamn\ târzie

Cite[te-ne [i online pe

www.suplimentuldecultura.ro

Houellebecq, `nceputul Dup\ dou\zeci de ani: amavut o `ntâlnire teribil\cu primul roman alfrancezului. Cu nici un altscriitor al timpului nostrunu m\ simt mai frate.

~n plus, au ap\rut deja mârâieli `nspa]iul public vizavi de atitudineamoale a noului pre[edinte al Ro -mâniei, Klaus Iohannis. Cu alte cu-vinte e 1-1, ns\ mai interesant estec\ la ora actual\ nu exist\ o a treiafor]\ care s\ amenin]e suprema]iacelor doi colo[i politici, PSD [iPNL. Traian B\sescu `ncearc\ orevenire `n prim-plan, `ns\ e greuca, dup\ zece ani la Cotroceni, s\mai joci un rol important pe scenapolitic\. Ai avut ocazia s\ ar\]i cee[ti n stare, e complicat s\ m braci

straie noi [i s\ ie[i curat [i uscat peuli]a principal\ a satului.

Va fi a[adar un joc `n doi, cuposibile surprize ici-colo, mai alesla alegerile locale, `n func]ie depresta]ia actorilor jude]eni libe rali[i social-democra]i pe parcusul ul-timului mandat. Nici m\ car temacorup]iei nu va fi esen ]ial\ `n cam-pania din 2016. PNL nu va puteaspecula faptul c\ PSD e plin de fi -guri compromise, cât\ vreme are`n propria ograd\ oameni trimi[i`n judecat\ de c\tre DNA, ba chiar[i vreo câ]iva condamna]i pentrudiverse fapte de corup]ie. La PSD,lucrurile sunt [i mai complicate,partidul fiind plin de baroni lua]ila `ntreb\ri `n ultimul an de c\treprocurorii anti-corup]ie.

Tema corup]iei ar putea fi dinnou folosit\ `n campania viitoaredoar de o alt\ grupare politic\, ns\pentru asta ai nevoie de consis-ten]\ [i oameni pricepu]i pentru ao putea mpinge pe agenda public\.C\ tot e Mondialul de rugby `n pe-rioada asta, campaniile electoraledin 2016 vor sem\na cu `ncle[tareaa dou\ gr\mezi. Cine e mai tare [iare mai mult\ for]\ va intra `n

terenul advers [i va puncta. Cinese va organiza mai bine [i va ocupatot terenul va ie[i câ[ tig\tor.

Ce va conta totu[i `n anul elec-toral 2016?

1. Organizarea. La acest capitol,PSD st\ ceva mai bine decât libe -ralii. Cei de la PNL descoper\ abiaacum ce `nseamn\ s\ ai nuclee pefiecare sec]ie de votare [i cum e s\ajungi pân\ `n ultimul c\tun. Va -sile Blaga a reu[it s\ impun\ `nnoul PNL metodele la care apelafostul PDL, `ns\ democrat-liberaliiau pierdut din structuri `n man-datul trecut, pe fondul c\derii dra-matice a PDL, `n timp ce liberaliiabia acum realizeaz\ cu ce sem\nânc\ organizarea de tip Blaga.Acest lucru s-a v\zut [i anul trecut.La PSD, aproape c\ nu exist\ co-mun\ unde scorul partidului s\ fiesub 25%, `n timp ce PNL a ob]i nut`ntr-un sat 40%, iar `n dou\ satevecine n-a luat decât 6% sau 8%.Tot la capitolul organizare, par-tidul care are cei mai mul]i pri-mari porne[te cu prima [ans\ `norice tip de alegeri. PSD a furat li -beralilor vreo 400 de primari,gra]ie contestatei ordonan]e cu

traseismul, ajungând la 1.500 deedili, fa]\ de 1.000, câ]i num\r\PNL. E ade v\rat c\ unii dintre pri-marii PSD veni]i de la PNL ar vreas\ se `n toarc\ la matc\, dar abia lastartul campaniei se va vedea cinedin partea cui candideaz\.

2. Determinare. PSD [i PNLfluctueaz\ la acest capitol. Partidullui Dragnea are combatan]i care s-ar bate [i dac\ partidul ar ajungela 10-15%, `n timp ce la PNL exist\determinare doar dac\ partidulare [ansa s\ câ[tige alegerile. Saudac\ partidul pune un candidatpentru care membrul de rând alPNL crede c\ merit\ s\ se bat\. S-av\zut [i la preziden ]iale, când `njude]ele dominate de PSD, liberaliis-au mobilizat doar pe ultima sut\de metri a turului doi de scrutin,când gafa lui Ponta cu diasporap\rea s\ `ntoarc\ soarta con-frunt\rii. Pe de alt\ parte, `n ciudamobiliz\rii exemplare a PSD, so-cial-democra]ii nu pot face fa]\ unei prezen]e mari la urne. PSDcâ[tig\ alegerile de regul\ cu 38-40%, asta doar când prezen]a laurne e una redus\ (pân\ n 45-48%).Când `n ziua votului apare un valmasiv (ca la turul doi la prezi den]iale)

atunci ma[in\ria social-democra -]ilor se defecteaz\. Dreapta se poa -te baza pe surplusul de votan]idoar la alegerile cu miz\ mare saucând stânga reu[e[te s\ enervezeatât de tare, `ncât nici nu conteaz\cine e cel\lalt candidat. La ale ge -rile locale, mai ales `n cursa pen-tru Prim\rie, poate s\ apar\ unastfel de fenomen, dar asta numai`n localit\]ile unde unul dintrecandida]i (de regul\ edi lul n func -]ie!) reu[e[te s\ fie antipatizat debun\ parte din comunitate.

Foarte probabil, alegerile din2016 nu vor mai sem\na cu celedin anii trecu]i. Nu va mai existao tem\ fierbinte de campanie, iarasta poate deschide ochii aleg\to-rilor, adic\ oamenii s\ se uite maiatent la candida]i, liste [i proiec -tele propuse de competitori. E tim-pul s\ nu mai vot\m anti, ci s\ fimra]ionali [i lucizi. Dac\ punem[tampila doar pentru a ne r\cori,crezând c\ astfel `l bloc\m pe can-didatul X, ne facem nou\ un marer\u. Nu `ntotdeauna solu]ia anti e[i cea mai bun\. Am v\zut unde adus valul USL, când unii erau `nstare s\ voteze [i o m\tur\ doar s\nu ias\ du[manul portocaliu.

www.suplimentuldecultura.roSUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL XI » NR. 497 » 10 – 16 octombrie 2015

opinii « 5

Vagonul cu vorbeFlorin Ghe]\u

Pân\ [i Domnia Sa a zis zilele tre-cute c\ „ne dorim un `nv\]\mântsuperior performant, care pro-moveaz\ elite“. {i-a mai zis dân-sul, la Universitatea din Bucu-re[ti: „M\ angajez s\ fiu un aliatal dumneavoastr\, pentru o maimare responsabilitate public\ [iintegritate `n `nv\]\mântul su-perior“. O mai mare responsabi-litate, angajamente, dorin]e. Alt-fel spus, e r\u c\ nu e tocmai bi-ne, dar n-ar fi r\u s\ fie bine. E

scris adânc, vorba grecului nostru.Da, n-ar fi r\u s\ fie mai mare

(de fapt mai mult\) integritate `n`nv\]\mântul românesc, superiorsau inferior. Asta mi-a adus amin-te de un caz pe care `l poveste[te obun\ prieten\ ([i mai bun\ poet\),Moni St\nil\, pe blogul ei. E vorbade mediatizatul caz al bacalaurea-tului de la un liceu din F\get, `njude]ul Timi[, unde ast\-var\ zecide elevi au fost elimina]i din exa-men fiindc\ au copiat sau au

vorbit `ntre ei. Dintre profesoriisupraveghetori, opt s-au ales cucontractul de munc\ desf\cut, iaral]ii cu t\ieri de salariu de 15%.Numai c\ aici vine partea intere-sant\, dac\ investiga]ia poetei [ijurnalistei Moni St\nil\ e corect\(cum b\nuiesc c\ e): atât ceisanc]iona]i cu t\ieri din salariu,cât [i cei concedia]i au fost acuza]ide exact acela[i lucru. Aceea[ivin\, sanc]iuni diferite. Ce-i de-osebea pe acuza]i? P\i, se pare c\to]i cei concedia]i erau profesorimai tineri [i din zonele rurale, pecând cei sanc]iona]i cu t\ieri desalariu erau profesori de ora[ [icu vechime.

Din comisia de supravegherede la acel bacaluareat n-a fostsanc]ionat nimeni. Mare lucru!

Cine a lucrat m\car o vreme `n`nv\]\mânt [tie c\ la un examende bacalaureat nu se poate copiasistematic, `n mai multe s\li, f\r\acceptul tacit al cuiva din e[alo-nul ierarhic superior. Acolo, la li-ceul din F\get, a fost o afaceremult mai `ncâlcit\ decât pare laprima vedere, poate [i cu inter-ven]ii „de sus“, iar când afacereaa ie[it la iveal\, trebuia s\ pl\ -teasc\ [i oalele sparte cineva. Pro-fii isp\[itori. Acarii P\un. |[tiamai tinerei, mai de la ]ar\.

~mi mai vine `n minte un altcaz, de alt\ factur\. Cic\ la un li-ceu de prestigiu dintr-un mareora[ românesc s-a constituit la unmoment dat o clas\ cu greutate,cu fii [i fiice de politicieni impor-tan]i, de oameni de afaceri grei, de

„pilo[i“, cum li se spune de obicei.Iar cum p\rin]ii respectivi s-auar\tat oripila]i de halul `n carear\tau s\lile de clas\, au decis s\renoveze pe banii lor una dintres\li – una singur\! –, `n care ulte-rior s\ nu mai aib\ acces decâtpropriii copii. Era un fel de clas\privat\ `ntr-o [coal\ de stat. Se zi-ce c\ ar fi fost [i unele proteste,dar ele au fost `n\bu[ite rapid. Laurma urmei, au zis unii, ce dac\[i-au f\cut oamenii clasa lor?Las\, c\ la nevoie ne mai ajut\ [ipe noi, ceilal]i. {i-apoi dup\ patruani clasa ne r\mâne tot nou\, nupleac\ nimeni acas\ cu ea. De fapt,gestul acelor p\rin]i ar intra, la li-mit\, exact `n cadrele propuse dedomnul pre[edinte: promovareaelitelor. P\i, ce altceva sunt copiiielitei dac\ nu tot elite?

Dar sunt bune [i ele, discursu-rile. E a[a de frumos s\ vorbe[tide integritate! C\ n-ar fi r\u s\ fie,când o fi s\ fie.

Toat\ lumea zice c\ România are nevoie de o reform\a `nv\]\mântului. Aud asta de dou\zeci [i cinci de ani.{i tot de dou\zeci [i cinci de ani s-au f\cut schimb\ripeste schimb\ri, peste schimb\ri, care au stricat cefusese bun [i au prostit [i mai r\u ce fusese prost `n`nv\]\mântul comunist. Iar lumea `[i d\ `n continuarecu p\rerea: [i profesorii, [i p\rin]ii, [i mini[trii. Chiar[i eu. Chiar [i pre[edintele României – `l [ti]i, domnulacela neam] pe care `l punem `n fereastr\, la vedere,când vine tanti Uniunea European\, ca s\ c\p\t\m [ipe mai departe subven]ii [i ajutoare.

Românii e de[tep]iRadu Pavel Gheo

Integritate cu de toate

Alegerile de anul viitornu vor mai stârni nici oemo]ie. Este pentruprima dat\ când cam pa -niile nu se vor maitransforma probabil `nisterii, iar votul anti nu vamai conta atât de mult. E drept c\ PSD [i VictorPonta se afl\ din 2012 laputere, `ns\ victoria luiIohannis a mai domolitfuria anti-PSD care ap\ -ruse la un moment dat.

Va mai func]iona votulnegativ [i `n 2016?

www.suplimentuldecultura.roSUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL XI » NR. 497 » 10 – 16 octombrie 2015

6 » muzic\

UN EVENIMENT GEORGE ENESCU

Operele complete pentrupian solo – Raluca {tirb\](Hänssler Classic)

Fiindc\, `n fond, dincolo de pianis-mul excep]ional al Raluc\i {tirb\],deja cunoscut pentru universulenescian gra]ie celor dou\ discurianterioare, ap\rute sub egida Caseiaustriece Gramola (98905/2011 [i98979/2013), exist\ un alt elementfundamental ce diferen]iaz\ abor-darea ei de cea a predecesorilorimedia]i, Cristian Petrescu [i LuizaBorac. Pentru prima oar\ un pia-nist român se angajeaz\ `ntr-o cer-cetare serioas\, filologic\, de ar-hiv\, pentru a restitui scrupulospaginile enesciene, pe de o parte, [i,pe de alta, de a scoate la lumin\ ocapodoper\ cum este fragmentulde sonat\ Torso – Moderato –,`ncheiat `n iulie 1912 la Paris, ver-siune ini]ial\ a primei mi[c\ri din

viitoarea Sonat\ pentru pian Op. 24Nr. 1 (definitivat\ `n 1924).

Cum subliniaz\ Raluca {tirb\],autoare [i a livretului noului set dediscuri, Sonata pentru pian Tor soa fost descoperit\ de regretata mu-zicoloag\ Clemansa Firca `n Arhi-va Muzeului „George Enescu“ `n1993 [i este „«o min\ de aur» atâtpentru pia ni[ti, cât [i pentru com-pozitori [i o [ans\ unic\ de a explo-ra «laboratorul» de crea]ie al luiEnescu“. Raluca {tirb\] folose[te –prin bun\ voin]a cercet\toarelorMuzeului Na]ional „G. Enescu“, par-titura autograf\ [i, citând-o pe Cle-mansa Firca, face precizarea util\pentru amatori, c\ lucrarea, nicio-dat\ publicat\ pân\ acum, de[i fu-sese completat\ de compozitorpân\ `n cele mai mici detalii, „estemult mai compact\ [i matur\ dinpunct de vedere stilistic decât Sona-ta pentru vioar\ Torso, compus\ cuun an mai devreme“. Enescu `n -su[i vorbea despre fragmentul deSonat\ pentru pian `ntr-un inter-viu acordat la Paris lui HerbertPeyser pentru o publica]ie ameri-can\, ca despre „lucrarea mea ceamai matur\ pân\ la aceast\ dat\“.

Restituite sunt [i Nocturna n Rediez Major („Hommage a la Prin -cesse Marie Cantacuzene”), datânddin octombrie 1907, imediat dup\`ntâlnirea celor doi ce a declan[atdragostea de o via]\ a compozitoru-lui, [i, mai ales, Pièces impromp -tues Op. 18/Piesele impromptupentru pian, Op. 18 (care nu consti-tuie o „Suit\“, cum sunt numite cu-rent, `n mod gre[it, insist\ Raluca{tirb\] pe urmele lui Pascal Bento-iu). Pentru acesta din urm\ estevorba de o „culegere, o punere lao-lalt\, un florilegiu, alc\tuit din câte-va momente mai mult ori maipu]in improvizate“ [i care atest\ „oimpresionant\ st\pânire [i cu-noa[tere de c\tre autor a pianului“,„o foarte ntins\ disponibilitate psi-hic\ a compozitorului“ [i „pan-eu-ropenismului lui George Enescu,depozitar al unor mo[teniri cultu-rale extrem de interesante“, „pestefondul s\u autohton ortodox“ ve-nind „aporturile celor dou\ mari

culturi muzicale europene: cea ger-man\ [i cea francez\“ (Breviarenes cian, pp. 44-45).

Ambele partituri amintite aufost publicate la Bucure[ti cu nu-meroase erori tipografice, cu ab-sen]a unor indica]ii de interpre -tare, `n privin]a c\rora Enescu eraatât de scrupulos [i grijuliu; pianis-ta le-a rev\zut acum [i interpretatpentru edi]ia complet\ dup\ ma-nuscrisele autografe. Demersul es-te cu atât mai l\udabil cu cât Ralu-ca {tirb\] este autoarea unei teze dedoctorat de excep]ie – cum ne-asemnalat profesorul Viorel Mun-teanu de la Ia[i – pe tema muzicii cupian enesciene [i editoare a edi]ieigermane a Capodoperelor enescie-ne, exegeza fundamental\ a lui Pas-cal Bentoiu. Ambele volume `[i a[ -teapt\ publicarea.

Pân\ atunci, amatorilor de mu-zic\ [i literatur\ enescian\ le sem-nalez un remarcabil volum de stu-dii [i interviuri de pres\ al muzico-loagei [i admirabilei produc\toareradio Despina Peticel Theodoru,publicat de Editura Muzical\ `n2014 [i lansat târziu `n aceast\toamn\ la Festivalul „Enescu“, subtitlul George Enescu – Reverie [imit. Un volum care – spune autoa-rea, [i subscriu la convingerile ei –„a luat fiin]\ din iubirea mea ne-condi]ionat\ fa]\ de f\ptura lui Ge-orge Enescu `n totalitatea ei [[i]„din convingerea ferm\ c\ fiecaredintre cei care l-au cunoscut are da -toria moral\de a ad\uga la puzz le-ul`nc\ incomplet al portretului uman[i artistic al Maestrului, propriile-ip\reri, viziuni, concluzii“.

Eveniment editorial mu -zical al s\pt\mânii – [i a[spune, f\r\ rezerve, [icontribu]ia cea mai im -portant\ la comemo rareadispari]iei lui GeorgeEnescu la scurgerea a 60 deani –, setul de trei discuriOperele complete pentrupian solo al pianistei Raluca{tirb\] a fost lansat oficials\pt\mâna aceasta de casagerman\ Hänssler Classic,distribuit acum pe pia]ainterna]ional\ din Ger ma -nia pân\ `n Statele Unite.Apari]ia, anun]at\ deja laBucure[ti `n ajun de Fes -tival „Enescu“, `ntr-oemisiune a Sorinei Goia, laRadio România Cultural, arfi fost de a[teptat s\-idetermine [i pe al]ii, `nprimul rând ICR-ul, s\ or -ganizeze lans\ri ale dis -cului atât `n ]ar\, cât [i `nstr\in\tate. ~n fond, cândne plângem atâta c\George Enescu este insu -ficient cunoscut [i cântat,ocazia mi se pare cum nuse poate mai prielnic\pentru pu]in\ publicitate,iar un turneu de concerte`n Europa pentru a pro -mova piesele inedite saurestituite de pe discurieste cu atât mai de dorit…

Scrisoare pentru melomani„Muzica nu trebuie `n]eleas\, ea trebuie ascultat\“ (Hermann Scherchen)

Victor Eskenasy

Rockin’ by myself

Dumitru Ungureanu

Un punker care [i-a p\strat atitu-dinea pân\ la venerabila vârst\ de[ase decenii (ar) pune `ntrebarea`ntr-un limbaj mai vulgar, pe carevi-l pute]i cu u[urin]\ imagina, fiindc\ `l auzi]i aproape zilnic `nambientul sonor autohton. Dac\dezv\lui dintr-a doua fraz\ c\ ti-pul acela este nimeni altul decâtJohnny Rotten, care semneaz\ so-bru John Lydon, ca autor de ver-suri [i component al trupei PublicImage Ltd., comit o gre[eal\ detactic\ jurnalistic\? ~n cazul luiJohnny, nimic nu e cum [i imagi-neaz\ majoritatea celor care [u -rub\resc branduri, cariere, firmesau alte, diverse, „construc]ii“,conform [abloanelor verificate [iatestate de „oameni de succes“.M\ amuz\ s\ constat c\, ajuns lapomenita etate, Lydon tot nu ]inecont de nici una dintre cutumelece-au fericit legiuni de rockeri,muzican]i ocazionali pu[i `n si-tua]ia de-a se `mbog\]i f\r\ multefort. N\zuin]a miliardelor deconsumatori „de-a fi acolo“, de aposeda cu furie [i egoism ultimulr\cnet `n materie de juc\rii psihe-delice, fie muzici de top sau deni[\, fie aparate perisabile ce um-plu existen]a altor miliarde de fiin]eumane, generic numite „mân\ delucru“, i-a scos pe „ni[te unii“ dinfoame [i i-a `mpins `n prim-planulacelor mass-media ce vizeaz\ be-neficiul, nu educa]ia. Odat\ pro]\ -pi]i `n (im)postura de „vedete“ alec\ror palavre sunt luate drept„`n]elepciune de via]\“, nulit\]ileb\g\cioase au devenit norm\ `nsocietatea consumist\, dictândf\r\ voie (`n cel mai bun caz) re-guli aberante de comportament.Pattern-ul e func]ional `n culturaoccidental\ de mai bine de-un se-col. C\ se poate decela [i `n actua-litatea româneasc\, e ne`ndoiel-nic, oricât ar slobozi hipsteriioengi[ti & corporati[ti chi]c\ituri

de revolt\, iar politicienii, meste-când sloganuri cu delicate]ea por-cilor sc\pa]i la troac\, ar combatecum li se dicteaz\ `n culise.

Public Image Ltd. – What theWorld Needs Now (2015, PiL Offi-cial Limited/ Marketed & Distri-buted by Universal Music LLC)este un album cu 11 piese, una maiimprevizibil\ decât alta, fiecareconstruit\ `n jurul unei teme im-portante, ascuns\ de banalitateatitlului: 1. Double Trouble; 2. KnowNow; 3. Bettie Page; 4. C’est La vie;5. Spice of Choice; 6. The One; 7.Big Blue Sky; 8. Whole Life Time;9. I’m Not Satisfied; 10. Corporate;11. Shoom. Componen]a trupei es-te aceea[i de câ]iva ani buni: JohnLydon, vocal; Lu Edmonds, chi-tar\, pian, saz, mini-cümbüs; ScottFirth, bas, claviaturi, percu]ie;Bruce Smith, tobe, chestii progra-mabile. Dac\ Lydon este „respon-sabil“ cu textele provocatoare,cântate `n stilul s\u inimitabil,asem\n\tor unei mise p\gâne,ceilal]i trei companioni acoper\instrumental un teritoriu sonorlarg, bazat pe acorduri elementarede rock-and-roll [i str\b\tut de in-fluen]e diverse, toate `mpletite `ngeografia ]inutului imaterial st\ -pânit de-o fiin]\ inexistent\. Altfelzis, curat\ paranoia!

{i totu[i, dincolo de exhibi]iilemarca Johnny Rotten, pe care leputem admira (sau nu) `ntr-unconcert oarecum aniversar (ThisIs PiL, 2012), reg\sim preocupareagenuin\ pentru condi]ia uman\,`mbr\cat\ `n atitudine de clovn.Este viziunea unui artist care nu-[i face nici o iluzie despre „sta-rea omenirii“, ca s\ parafrazez osintagm\ consacrat\. Lydon [tiec\ nu exist\ solu]ie miraculoas\:„Not global villages/ But one glo-be/ Not itty bitty little villages/ ofpitty and learning how to/ survi-ve `n the 21st century/ And loo-king at World War III/ Because allhumans seem to/ hate humanity“.{i spune c\: „I’m not satisfied/Not with what I said/ I’m not sa-tisfied/ Not `n my head“.

Cu aerul de joc de cuvinte co-pil\resc `mpletite, nu lipsite depoezie, textele puncteaz\ câtevadintre obsesiile ce alc\tuiesc fun-damentul acestei p\r]i a lumii,din care facem parte. Iar cu albu-mul de fa]\, f\r\ compromisuri,PiL ]ine erect steagul rockului.

Ce dracu’ mai vrealumea de azi?

www.suplimentuldecultura.roSUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL XI » NR. 497 » 10 – 16 octombrie 2015

teatru « 7

La intersec]ia creativ\ dintre ar-hitectur\, design, grafic\, sceno-grafie se afl\ [i prezen]ele ei laAnualele de Arhitectur\, unde, `n2014, a fost nominalizat\ pentru ocrea]ie scenografic\: decorul la In-cendii de Mouawad Wajdi, regiaRadu-Alexandru Nica (Teatrul„Csiky Gergely“ Timi[oara). Aus-ter, dar sofisticat, concentrat dinpunct de vedere al formelor, darcon]inând o multitudine de po-ten]ialit\]i relevate `n cursul evo-lu]iei dramatice, decorul IrineiMoscu recreeaz\ scenic din liniiferme [i unghiuri ascu]ite lumea`n care se desf\[oar\ drama cu ac-cente tragice. Concretizat\ n plat-forme asimetrice, construc]ia sce-nografic\ `ntre]ine o rela]ie dina-mic\ cu proiec]iile video, pe careo continu\ [i dezvolt\ dincolo demarginile ei fizice. P\r]i ale deco-rului devin suprafa]\ de proiec]ie,iar limitele concrete ale spa]iuluiamenajat arhitectural sunt dep\ -[ite prin visuals, care prelungescvirtual aria efectiv scenografic\.Light designul pune n valoare de-corul, colorându-l `n func]ie destarea conflictual\ [i emo]ional\ apersonajelor. Elemente surpriz\,masa [i scaunele, ies din podea [ireintr\ tot acolo, nt\rind ideea deansamblu care `nglobeaz\ toatenecesit\]ile de idee [i func]ionali-tate ale spectacolului. Imagina]iavie [i mâna sigur\ a Irinei Moscuizbândesc s\ transfere `n aceast\crea]ie toat\ gama de suferin]ecauzate de `ngrozitorul r\zboi ci-vil la care textul face referire.

Cu rare excep]ii, `n România,pân\ s\ intri `n teatrul de stat tre-buie s\ ai experien]a Indepen-dent\, domeniu diferit structuralde establishment mai ales `n pri-vin]a condi]iilor de produc]ie [imai pu]in ca linii estetice. Colabo-rarea cu independen]ii e ca un felde c\lire prin adaptare la precari-tatea material\ c\reia tinerii tre-buie s\ `i reziste. Unii dintre eireu[esc apoi s\ p\trund\ `n zonacu bugete confortabile pentru fan-tezia [i puterile lor creative, a re -]elei subven]ionate. Cu rare ex-cep]ii, n România pân\ s\ intri nteatrul de stat trebuie s\ ai expe-rien]a Independent\, domeniu di-ferit structural de establishmentmai ales `n privin]a condi]iilor deproduc]ie [i mai pu]in ca linii es-tetice. Colaborarea cu indepen -den ]ii e ca un fel de c\lire prinadaptare la precaritatea mate-rial\ c\reia tinerii trebuie s\ `i re-ziste. Unii dintre ei reu[esc apois\ p\trund\ n zona cu bugete con-fortabile pentru fantezia [i puteri-le lor creative, a re]elei subven]io-nate. Pentru scenografi, solu]ia„sigur\“ este s\ lucreze cu un ma-re nume, apoi, dac\ talentul exis -t\, e `nso]it de [ans\ [i dublat detenacitate, calea se deschide. ~n -trucât `n re]eaua de stat modelulde succes institu]ional e, de mult\vreme, cursa dup\ regizori cucot\, care asigur\ selec]ii `n festi-valuri importante, pres\ bun\,eventual premii, asocierea tân\ -ru lui scenograf cu unul dintreaceste nume grele nseamn\ drumcert spre afirmare. Traseul IrineiMoscu a fost „ca la carte“, cum zicunii [i ea `ns\[i: „Am avut un par-curs coerent, nu am intrat `n sin-cope“. A lucrat `n sectorul inde-pendent, a f\cut, `n paralel, asis-ten]\ la {tefania Cenean, {tefanCaragiu, Drago[ Buhagiar, Hel-mut Stürmer, de la care a `n v\]atdin mers foarte mult. A debutat,`n 2010, realizând decorul pentruscurtmetrajul Un anume Victor,produc]ie UNATC Bucure[ti. ~n2012, a urcat pe afi[ ca scenografprincipal pentru Auto dup\ Er-nesto Caballero, la Café Godot.Pentru acest proiect a trebuit s\reac]ioneze la limit\rile unuispa]iu [i la modestia resurselor,astfel `ncât s-a focalizat pe obiec-tul scenic. Cele patru scaune pecare stau actorii au devenit obiec-te „cu poveste“. ~n prelungirea

sp\tarului sau deasupra lui, eraata[at un disc de r\[in\ cu im-planturi de recuzit\ care i-ar apar -]ine personajului, discul devenindo carte de vizit\ obiectual\. O fun -di]\, o clam\ de p\r, un p\ m\tufpentru machiaj, ruj, m\rgele, bi-gudiuri, farduri descriu o tân\r\cochet\. Chei de diferite forme [iutiliz\ri (de autoturism, de yal\),fragmente dintr-un lan] de bici-clet\, [uruburi, cuie, DVD indic\apriori un b\iat pasionat de teh-nic\. Fiecare instala]ie era prev\ -zut\ cu cablu transparent cu le-duri, luminând fa]a interpretuluifie contre-jour, fie de sus, plonjat,ca la teatru, ad\ugând efecte vi-zuale deosebite. Mobilier neutru,utilitar, scaunul a devenit astfel„un scaun personaj“, extensiaocu pantului s\u, spunând cevadefinitoriu despre acesta, comple-tându-i fi[a caracterial\. (…)

Despre stilul propriu de lucru,Irina Moscu spune c\ „`mi extragesen]a din text, esen]ializez `nschi]\ ce am citit, sentimentul pecare mi l-a transmis piesa. Dinacel concept cu care r\mân se ra-mific\ ideea la care ajung `n final`n scen\. Crea]ia mea scenogra-fic\ reprezint\ esen]a textului.Când te ui]i la scen\, trebuie s\`n]elegi despre ce vorbe[te. Nupleonastic, ci esen]ializat, abstrac-tizat“. Decorul e un ecou plastic altextului, `i amplific\ sensuriledramaticit\]ii. Adepta unei sceno-grafii conceptualizate, Irina Mos-cu sublimeaz\ `n tridimensionalesen]a piesei. Dominantele vizua-le sunt forme geometrice definitede linii [i unghiuri, mai rar rotun-jimi, modele [i contururi care in-terac]ioneaz\ cu lumina [i pro-iec]iile video. Partea video dezvol -t\ decorul, completeaz\ ideea [iconcretizarea ei plastic\, iar ima -ginea compus\ cere privitorului s\deslu[easc\ sensurile ncriptate decreativitatea scenografic\. (…)

Ansamblurile scenografice aleIrinei Moscu sunt structurate pesubspa]ii eviden]iate prin culoare[i lumin\, de regul\ neoane orihalogeni, lumini spectrale, iriza-te, care imprim\ un halou special.Eclerajul contribuie la straturilede semnifica]ii, n slujba spa]iului[i a ideii, c\ci lumina e cea care le„poate eviden]ia ori distruge“.Creatoarei `i plac transparen]ele,transluciditatea (sticl\, voal, r\[i -n\, plexiglas etc.), `ntrucât permit

o dezv\luire treptat\ a spa]iuluiteatral. Decorul [i atmosfera se ex-pun privirii gradat, sunt „`n a[ -tep tare“, devin odat\ cu ac]iuneascenic\ [i personajele. Compo zi -]ia e articulat\ `n acord cu regis-trul dramaturgic [i tempoul spec-tacolului, le sprijin\ `n evolu]ie`ntr-un univers unitar. Verticalul[i orizontalul dau stabilitate [iechilibru. Oblicele, diagonalele,fracturile inten]ionate dau dina-mism. Familia de forme condi]io-neaz\ pozi]ia actorilor `n scen\, ledetermin\ traseele. (…) ~n toatecrea]iile teatrale ale Irinei Moscuse resimte interinfluen]a celortrei direc]ii din parcursul forma-tiv – arhitectura, scenografia, de -signul, `ntre care continu\ s\ mi-greze benefic.

Fragmentul face parte din studiulScenografia, intersec]ia dintre viziunearegizorului [i angajamentul emo]ionalal publicului, parte a volumului colectivTân\rul artist de teatru. Istorii

române[ti recente/ The Young TheatreArtist. Recent Romanian Histories(coord. Olti]a C`ntec), editat deFestivalul Interna]ional de Teatrupentru Publicul Tân\r Ia[i.

Datul `n spectacolOlti]a C`ntec

Pinacoteca din PetrilaIon Barbu

Irina Moscu s-a aflat dintotdeauna `n zona artelor care se adreseaz\ ochiului: a absolvit Liceul de Arte Plastice „Nicolae Tonitza“, Universitatea de Arhitectur\[i Urbanism „Ion Mincu“, a f\cut un master de Scenografie la UNATC Bucure[ti.N-a p\r\sit niciodat\ sferele acestea `nrudite, `n paralel lucrând [i grafic\publicitar\, ilustrare de proiect, identit\]i, amenaj\ri interioare etc.

Irina Moscu, scenografia conceptualizat\

8 » special FILIT

www.suplimentuldecultura.roSUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL XI » NR. 497 » 10 – 16 octombrie 2015

Seara FILIT `n tu[ede sacru [i profan,Infern [i Paradis

Ioan Stoleru

Timp de patru ore, cei doi invita]ii-au purtat pe oamenii prezen]i `nsal\ `ntr-o c\l\torie prin spiritua-litate [i dedesubturile literaturii.„M\ bucur s\ v\ v\d aici, pentruc\ nu credeam c\ o s\ ne mai ve-dem anul \sta. Atunci când amanun]at suspendarea festivalului,presiunile politice erau nimic pelâng\ presiunile publicului“, am\rturisit Dan Lungu, ]inând s\mul]umeasc\ `n mod special luiHoria-Roman Patapievici pentruperioada `n care a condus Institu-tul Cultural Român, lucru care acontribuit indirect la na[terea ide-ii FILIT. „F\r\ aceast\ persoan\,conceptul [i excelen]a FILIT-ului

n-ar fi existat“, a povestit scriito-rul ie[ean. „Lucian Dan Teodoro-vici, Florin L\z\rescu [i subsem-natul am gândit conceptul acestuifestival acum trei ani. Dar noi n-amfi reu[it s\ gândim un concept atâtde bun, cum se dovede[te, dac\ n-am fi c\l\torit foarte mult `nstr\in\tate [i n-am fi v\zut foartemulte festivaluri [i n-am fi fost `nreziden]e [i tot felul de evenimen-te interna]ionale.“ Lucru care afost posibil datorit\ programelorde mobilitate [i de traducere aleInstitutului Cultural Român dinperioada lui Patapievici, progra-me prin care institu]ia a f\cut o„revolu]ie copernican\“, a[a cuma numit-o managerul FILIT, n po-litica cultural\ româneasc\.

Un impertinent `nliteratura contemporan\

Evgheni Vodolazkin, marea reve -la]ie a literaturii ruse contempo-rane, `n dialog cu criticul literarBogdan Cre]u [i preotul Constan-tin Sturzu, a vorbit despre a[tep -t\rile pe care le au cititorii de laun scriitor rus, despre cum l-a luat

prin surprindere succesul ultimu-lui s\u roman, Laur, tradus n pes-te 20 de limbi, [i despre rela]ia sacu spiritualitatea [i cu minunile.

Când un scriitor vine din litera -tura lui Gogol, a lui Cehov [i a luiDostoievski, cititorii au automat omare a[teptare [i pun o presiuneenorm\ pe acesta, lucru pe care `lrecunoa[te [i Evgheni Vodolaz-kin. „Ca s\ `]i permi]i s\ scrii `nlimba rus\, trebuie s\ fii destul deimpertinent, iar eu exact a[a m\simt, impertinent, pentru c\ scriudup\ Tolstoi, Dostoievski, Cehov[i al]ii“, a spus Vodolazkin, subli-niind influen]a pe care o au mariiscriitori ru[i asupra oric\rui ur-ma[ literar. De asemenea, estecon[tient c\ cititorii din spa]iuloccidental de multe ori vin s\-lvad\ la conferin]e [i lecturi toc-mai din acest motiv. Dar, de[i esteo bun\ publicitate, scriitorii ru[iadesea citesc `n ochii publiculuilor `ntrebarea „De ce mai exi[ti tudup\ Tolstoi [i Dostoievski?“.

Preotul Constantin Sturzu acitit Laur, bestsellerul lui Evghe niVodolazkin, [i a sim]it cum l arde

pe din\untru. „Este o carte nudoar pentru cei din biseric\ saucei care au afinit\]i cu via]a spiri-tual\, ci pentru oricine“, a spusacesta, analizând apoi romanuldin punct de vedere teologic. A vrut`ns\ s\ afle de la scriitorul rus cumcrede el c\ se mai poate ajunge lapublicul tân\r, obi[nuit s\ comu-nice prin mesaje cât mai scurte.„Sunt de p\rere c\ dac\ vorbe[ticu omul foarte sincer, mesajul vaajunge la orice inim\“, a spus Vo-dolazkin, explicând c\, `n timp ceredactorii televiziunilor conside -r\ c\ trebuie s\ vorbim cu aproa-pele `n clipuri [i fraze scurte,omului `i este de fapt mai pl\cuts\ vorbeasc\ `n propria limb\, [inu `n cea impus\ de media. S-al\sat [i el p\c\lit de acest meca-nism, crezând, n momentul n carea scris Laur, c\ nimeni nu-i va citicartea tocmai pentru c\ este unalung\. Dar succesul romanului l-aluat prin surprindere. „Cititoriimei s-au dovedit a fi mult maide[tep]i [i mai buni decât mi-amimaginat [i probabil c\ mult maibuni [i mai de[tep]i decât mine.“

„Chiar faptul c\ suntem cu to]ii aduna]iaici este o minune“

Criticul Bogdan Cre]u l-a aduspe invitat [i `n sfera politic\ [i aimplic\rii scriitorului rus n via]apublic\, `ntrebându-l dac\ maisimte, la fel ca predecesorii s\i,nevoia s\ intre `n opozi]ie cu poli-ticul. „~ntreb pentru c\ romanuldumneavoastr\ Soloviov [i Lario-nov nu e str\in de aceast\ tem\ [ipoate e cea mai important\ tem\ aromanului din ultima sut\ de ani.~mpotriva a ce scrie]i?“ Vodolaz-kin scrie mai degrab\ nu `mpotri-va, ci pentru ceva, [i ne-a povestitdespre unul dintre profesorii pecare i-a admirat, inclusiv pentruatitudinea sa fa]\ de putere, aca-demicianul rus Dmitri Sergheie-vici Lihaciov. „Nu era un disident,dar când era nevoie, era foartestrict `n comportamentul s\u.Când i s-a cerut s\ semneze o scri-soare `mpotriva academicianuluiSaharov, a refuzat. Nu era `mpo-triva puterii, ci `n afara ei. A tr\itca [i cum nu ar fi existat puterea [i aceea[i `mp\r\]ie a libert\]ii

Peste 600 de oameni au venit la Seara FILITpentru a-i asculta peEvgheni Vodolazkinvorbind despreDumnezeu, credin]\ [icondi]ia scriitorului rus[i pe Horia-RomanPatapievici despreEminescu [i Paradis.Sâmb\t\, 3 octombrie,Sala Mare a TeatruluiNa]ional „VasileAlecsandri“ din Ia[i s-aumplut pentru al treileaan la rând de iubitori decarte [i de cultur\.„Dac\ am hot\rât s\relu\m festivalul, ocauz\ important\ a fostpublicul ie[ean“, a spus`n deschidereaevenimentului scriitorulDan Lungu, managerulFestivalului Inter -na]ional de Literatur\ [i Traducere Ia[i.

© A

ndi S

pot

special FILIT « 9

www.suplimentuldecultura.roSUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL XI » NR. 497 » 10 – 16 octombrie 2015

interioare o caut [i eu“, a explicatscriitorul. ~n opinia sa, omul careeste adeptul unei ideologii se asea -m\n\ unuia care [i-a comandatun business lunch, cu felul `ntâi,al doilea [i al treilea. „Cu sigu-ran]\ un fel din cele trei o s\ fie ce-va care nu-i place, dar o s\ fie obli-gat s\ m\nânce. A[a e buc\t\ria.“Cu toate acestea, Vodolazkin seimplic\ `n via]a public\; când pri-me[te vreo scrisoare ce-i semna-leaz\ o nedreptate din via]a ru-seasc\, le scrie guvernan]ilor, darnu ca un reprezentant al vreuneiideologii.

Evgheni Vodolazkin a vorbit [idespre cele dou\ tabere de scrii-tori din Rusia, pe care i-a numit„patrio]ii“ [i „democra]ii“ [i, de[iformal face parte din tab\ra demo-cratic\ [i liberal\, lucrul acestaare leg\tur\ mai degrab\ cu felul`n care comunic\ decât cu ac]iuni-le sale. „Pentru c\ uneori sunt ru-gat s\ fac lucruri care par c\ ar fiparte din ideologia liberal\, darmie mi se par incorecte. {i pentruc\ sunt cre[tin, eu apreciez lucru-rile din punctul de vedere al bine-lui [i al r\ului [i nu prin prismaunei ideologii“, a completat scrii-torul.

~ntrebat despre minuni, dac\acestea ar mai fi posibile [i cum arreac]iona oamenii la ele, scriito-rul rus le-a explicat celor prezen]ic\ `n viziunea sa `ns\[i realitateaeste o minune, „rânduiala lumiieste o minune, iar starea normal\este haos; tot ce ne nconjoar\ esteo minune, cerul care este atât dealbastru sau vântul care se aude

`ntr-un anume fel sau faptul c\suntem cu to]ii aduna]i aici“. Vo-dolazkin a mai m\rturisit c\, de[ise afl\ la o discu]ie ce include [i te-me religioase, este o persoan\ des-tul de laic\, ce nu merge mereu laslujbe, „[i `n aceast\ calitate amea, am `ncercat prin romanulmeu Laur s\ `i sus]in [i pe credin-cio[i, [i pe cei care nu cred“.

Horia-RomanPatapievici: „Avem oproblem\ cu Paradisul“

~n a doua parte a Serii FILIT, `nconferin]a intitulat\ „Eminescu[i Paradisul“, Horia-Roman Pata-pievici a ]inut o impresionant\lec]ie, un curs de poezie emines-cian\ de o or\ [i jum\tate `n care,cu tactul [i `nfl\c\rarea unui pro-fesor pasional [i subliniind cuvin-tele [i frazele cu gestic\ de dirijor,a clarificat o dat\ pentru totdeau-na pozi]ia sa fa]\ de Paradisul `nviziunea [i opera lui Mihai Emi-nescu. ~narmat cu o mas\ plin\ detratate [i c\r]i de critic\ literar\,fiecare cu semne de carte diferitcolorate trimi]ând la citate [iapre cieri ale cercet\torilor care l-au studiat pe poetul român de-alungul timpului, Horia-Roman Pa-tapievici [i-a sus]inut discursul, oadev\rat\ pledoarie `ntru ap\ra-rea elementelor paradisiace din li-rica lui Eminescu [i prezen]eiacestora `n muzicalitatea poezii-lor eminesciene.

„Sper s\ reu[esc s\ v\ ]in strânslega]i de paradisul pe care Emi-nescu l-a s\dit `n limba român\.

Spun c\ l-a s\dit, nu doar c\ l-acreat, pentru c\ teza mea este c\exist\ un strat al limbii românecare se traduce printr-un tip demuzicalitate a limbii pe care Emi-nescu l-a creat [i care pentru noieste o experien]\ actual\, vie, po-sibil\ a Paradisului“, a fost argu-mentul de `nceput al lui Patapie-vici. Eminescu se referea la civili-za]iile disp\rute ca la „`ngropaterisipe“, iar Patapievici a `ncercat,al\turi de publicul FILIT 2015, s\dezgroape `ngropatele risipe aleParadisului din poezia lui MihaiEminescu.

~n viziunea filosofului, omulmodern are o rela]ie complicat\cu Paradisul, poate cel mai eloc-vent exemplu fiind Divina Come-die a lui Dante [i felul `n carep\r]ile acesteia se reg\sesc [i suntpercepute `n cultura contempo-ran\. „Toat\ lumea `ntrebat\ careeste partea cel mai bine realizat\din Divina Comedie va spune pener\suflate c\ este vorba de «In-fern». Acest lucru este rigurosfals“, a spus cu fermitate Patapie-vici. „«Paradisul» este perfect rea-lizat, limba italian\ sun\ deplin,total [i paradisiac, a[a cum trebu-ie. Este o pur\ prejudecat\ isto-ric\ aceea c\ «Paradisul» este maipu]in realizat estetic decât «Infer-nul». Faptul c\ aceast\ percep]ies-a putut na[te este `n sine parte

din istoria mea [i ne arat\ undesuntem noi ast\zi. Noi nu maiavem cheile intelectuale, morale[i senzoriale pentru care «Paradi-sul» lui Dante s\ ne fie dat a[acum este el, adic\ o capodoper\absolut\ a literaturii europene“, aexplicat Patapievici, subliniind c\ne sim]im ca acas\ n «Infern» toc-mai pentru c\ avem cheile intelec-tuale, morale [i senzoriale pentruacesta.

Horia-Roman Patapievici a puspe mas\ argumentele pro [i con-tra ale criticilor care l-au studiatpe Eminescu de-a lungul timpu-lui, analizându-le gre[elile [i l\u -dându-i atunci când sensibilitatearidicat\ i-a ajutat s\ p\trun d\ `nprofunzimea acestui complex scrii -tor al literaturii române. Unul câ-te unul, cercet\torii au trecut prinfa]a publicului din sala TeatruluiNa]ional, evoca]i prin citatele ros-tite cu pasiune de Patapievici [icontrazi[i sau aproba]i prin exem-ple din poezia eminescian\. „V\rog s\ fi]i aten]i la cromatica ver-surilor, la caracterul transparen -]elor, al diafanit\]ii care transpareaici; pe scurt, a materiei de ima -gini cu care Eminescu constru ie[ -te corpuri sonore, asta este cheia“,ne-a ghidat Patapievici sim ]urile,citind din Mortua est!. „Sim]i]itransparen]ele? Sim]i]i corpul delumin\ al acestor imagini? {i `n

acela[i timp vede]i ce tip de corpsonor le corespunde `n ordineamuzicalit\]ii versului? |sta esteEminescu la 21 de ani!“

Vorbind despre Memento mori,Patapievici a argumentat c\ Emi-nescu, gra]ie sensibilit\]ii sale, or-ganiza informa]ia geografic\, deenciclopedie sau de manual, subforma paradisiacului. „Sunt frag-mente de Paradis care sunt cani[te a[chii aurifere care sclipesc`n aceste descrieri“, a subliniat fi-losoful.

~n ultimul an de via]\ a min]iimiraculoase a lui Mihai Emines-cu s-a produs o resorb]ie a temelorcare func]ionau pân\ atunci `n re-gistre independente `n opera sa`ntr-o sintez\ cimentat\ de o „re-semnat\ nostalgie a Paradisului“,cum a numit-o Horia-Roman Pata-pievici, lucru care a avut o influ-en]\ decisiv\ asupra muzicalit\]iipoeziei lui, f\când ca prin miracolcorpul imaginii s\ coincid\ cucorpul sonor, lucru care a dat omuzicalitate paradisiac\. „{i esteun enorm noroc pentru to]i oame-nii care [tiu limba român\ [i l potciti pe Eminescu s\ aib\ o expe-rien]\ a paradisiacului pe care oa-menii moderni nu o au. Gra]ieacestei min]i formidabile, `n lim-ba român\ este la dispozi]ia tutu-ror o experien]\ a Paradisului.“

© A

ndi S

pot

© A

ndi S

pot

www.suplimentuldecultura.roSUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL XI » NR. 497 » 10 – 16 octombrie 2015

10 » special FILIT

Cum s-a `mpletit arta traducerii`n literatura frumosului

C\t\lin Hopulele

Tinerii studen]i, masteranzi, doc-toranzi [i pasiona]ii de traducere[i literatur\ au umplut pân\ la re-fuz Sala Ferdinand a Universit\]ii„Cuza“ `n prima zi, la primul eve-niment al FILIT. ~n sala ne`nc\ -p\toare, de la catedr\, organizato-rii, prin persoana moderatoruluiprof.dr. Rodica Dimitriu, au pro-mis o zi `ntreag\ de experien]edespre „schimb\rile spectaculoa-se care au loc `n lumea traduceriide ast\zi“. Astfel, `n fa]a unei s\li`n care publicurile se preschim-bau dup\ fiecare interlocutor, ma-sa rotund\ „Profesia de tradu -c\tor `n România [i la institu]iileeuropene“, organizat\ de Repre-zentan]a `n România a ComisieiEuropene, i-a adus n fa]a microfo-nului pe mai mul]i vorbitori. Bog-dan-Alexandru St\nescu, directoreditorial al Editurii Polirom, Bu-cure[ti, a vorbit despre rolul unuieditor, Mariana B\rbulescu, tra-duc\tor, directorul BiblioteciiAustria, a explicat provoc\riletra ducerii literare, Cristiana Co -bli[, pre[edintele Asocia]iei Tra-duc\torilor din România, a deta-liat strategiile de specializare pen-tru traduc\torii freelance, iarLaura Mih\ilescu a `ncercat s\ leexplice celor prezen]i `n sal\ cum

se desf\[oar\ cariera de tradu -c\tor `n institu]iile publice dinRo mânia. Printre invita]ii care auvorbit a fost [i Elena Cuvinciuc,director la firma de traduceri Eu-ro Contact, Ia[i, Florin Zori, pre -[edintele Asocia]iei Firmelor deInterpretariat [i Traduceri dinRomânia, Viorel Florean, [ef deunitate la Direc]ia General\ Tra-duceri de la Comisia European\,Carmen Lavric, traduc\tor la Con -siliul European, Carmen Arde-lean, director al Centrului de Cer-cetare Traducere Specializat\ dela Universitatea Tehnic\ din Bu-cure[ti [i Cristian Lako, lector laUniversitatea „Petru Maior“.

„Rela]ia editor-autor-traduc\tor nu e cea maicald\ din lume“

Din h\]i[ul institu]ional [i organi-za]ional pe care-l presupun tradu-cerile specializate s-au desprins,de departe, discursurile lui Bog-dan-Alexandru St\nescu [i aleMarianei B\rbulescu, situate peplanuri pe alocuri chiar antagoni-ce. ~n fa]a unei s\li pline de viitoritineri traduc\tori, Bogdan-Ale-xandru St\nescu a `ncercat s\ learate acestora greut\]ile pe care leare un editor al unei edituri im-portante nu atât `n lucrul s\u cu

autorul, unde dezbateri ncinse auexistat dintotdeauna, ci `n rela]iacu traduc\torii. „Rela]ia editor-autor-traduc\tor nu este cea maicald\ [i mai fericit\ din lume. Omare traduc\toare mi-a spus la unmoment dat c\ i s-a p\rut c\ Jur-nalul lui Kafka e cam tern [i a ]i -nut s\-l mai `nvioreze un pic. |staeste cel mai mare pericol: tra-duc\torul care se bag\ `n autor. Oalt\ mare traduc\toare mi-a spusc\ are stilul ei. Poftim, cum adic\?Tu ai stilul autorului, nu ai voie s\ai stilul t\u“, a perorat directoruleditorial al Polirom Bucure[ti dela pupitru.

De[i aparent calm, din spatelestilului s\u didactic a r\zb\tut onot\ din cruzimea de care trebuies\ dea uneori dovad\ un editor.„Editorul trebuie s\ impun\ aces-te reguli [i s\-i reaminteasc\ tra-duc\torului c\ el este sclavul au-torului“, a spus acesta [i MarianaB\rbulescu s-a foit `n fotoliu.Aceasta avea s\ fie m\nu[a pe ca-re s\ o ridice, când a ajuns la ca-tedr\, [i din care s\ dezvolte undiscurs pasionant `n care a ap\ratarta traducerii, una efermer\, o„art\ exact\“, dar una deosebit defrumoas\.

Pân\ s\ primeasc\ `ntreb\ridin public, Bogdan-AlexandruSt\ nescu le-a spus celor din sal\

anecodata cunoscutului scriitorThomas Wolfe, care, scriind laPri ve[te, `nger, c\tre cas\, aruncapaginile scrise de mân\ pe spate,dactilografa le lua [i le b\tea lama[in\, iar editorul Maxwell Per-kings transforma un manuscris de1.500 de pagini `ntr-o capodoper\de 700. „Efectiv pe Wolfe nu `l inte-resa cum scrie pentru c\ [tia c\ areacolo un om de baz\ care va scoateo carte din geniul lui. Asta spunecam totul despre ideea modern\ deeditor“, a spus St\nescu. El a defi-nit un editor ca fiind un vân\tor,un culeg\tor, un om care st\ n per-manen]\ n contact cu cei din juruls\u [i care e `n permanent\ c\uta-re de c\r]i. Dar editorul este [i unterapeut, care trebuie s\ „negocie-ze, s\ n]eleag\ foarte bine autorul,traduc\torul [i s\ scoat\ ce e maibun din acea carte“.

Paradoxul „artei minore“a traduc\torului

Mariana B\rbulescu este lector lacatedra de Germanistic\ a Uni-versit\]ii „Cuza“, traduc\toarea`n limba român\ a lui GünterGrass [i a lui C\t\lin Dorian Flo-rescu [i director al BiblioteciiAustria. ~n fa]a amfiteatrului plina p\rut `ns\ cople[it\ de emo]iiatunci când explica cum se poatemula traduc\torul literar `n via]a

unei c\r]i, explicând c\ mai de-grab\ acesta se identific\ cu auto-rul, nu cu opera `n sine. „La felcum actorul intr\ `n pielea perso-najului, traduc\torul intr\ `nmintea autorului. Asta este misiu-nea lui. La baz\ sunt ni[te cuno[ -tin]e care nu se limiteaz\ la litera-tur\, sunt din cele mai variate do-menii. ~n cazul meu, `n experien]amea cu Günter Grass, a `nsemnats\ [tiu ceva din aproape orice do-meniu care apar]ine de existen]auman\ – c\ e industrie, economie,literatur\, psihologie sau arhitec-tur\. Totul trebuia s\ fie acolo. Estedeci o cunoa[tere, dar `n acela[itimp [i un furt de identitate, n sen-sul c\ intru `n pielea [i minteascriitorului“, a spus traduc\toarea.

Ridicând m\nu[a aruncat\ deBogdan-Alexandru St\nescu, aceas -ta a spus c\ doar prin acest furt deidentitate vede posibil un „scla-vaj“, munca traduc\torului fiindun exerci]iu de smerenie, iar artaacestuia fiind de a reproduce câtmai fidel „procesele care s-au pe-trecut cândva `n mintea unui ge-niu“. Din acest punct de vedere,crede Mariana B\rbulescu, untra duc\tor poate fi reprezentantulunei „arte minore“, [i a denumit-oa[a fiindc\ este sub original, dar oart\ care devine major\ atunciurc\ pe cât posibil mai aproape deoriginal.

~n opinia acesteia, actorii [i tra-duc\torii sunt cei care ajut\ artacuvintelor de a-[i dep\[i grani]ele,riscând altfel s\ r\mân\ prins\ `nt\cere. „Ace[tia i-au dat via]\ [ilui Shakespeare, care ar fi fost`ntr-o via]\ delimitat\ de t\ceredac\ ei nu ar fi existat. Traduc\to-rul trebuie s\ fie con[tient c\ ceeace face el este efemer, opera estedefinitiv\, iar traducerea con-damnat\ la efemeritate, pentru c\limba evolueaz\ [i a[a cum ni-meni nu se va ntoarce la folosireacuvântului «tâlcuitor» pentru«tra duc\tor», nimeni nu va puteas\ p\streze `n acela[i registru otraducere“, a conchis aceasta.

~n timpul discursului, traduc\ -toarea a lansat [i o tem\ de dezba-tere care a r\mas `n mintea celordin sal\ la ore bune dup\ termina-rea conferin]ei. Dac\ traducereapoate fi definit\ ca o art\ exact\,iar arta este un vulcan „ce nu poa-te fi `ncorsetat `n nici un fel“, con-ceptul de frumos de ast\zi mai co-respunde conceptului transmis deultimele genera]ii?

Spiritul patronuluitraduc\torilor, SaintJerome, [i-a a[ternutmantia vineri, `n prima zia FestivaluluiInterna]ional deLiteratur\ [i Traducere, `n Sala Ferdinand aUniversit\]ii „AlexandruIoan Cuza“ din Ia[i. Acolo,la masa rotund\ „Profesiade traduc\tor `n România[i la institu]iileeuropene“, la primuleveniment din seria celororganizate sub umbrelaFILIT, traduc\tori literari,dar [i cei specializa]i audisectat ceea ce MarianaB\rbulescu a numit „artade a reproduce, `ntr-unfel, procesele care s-aupetrecut cândva `nmintea unui geniu“.

© F

aceb

ook

Euro

pe D

irect

Ia[i

www.suplimentuldecultura.roSUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL XI » NR. 497 » 10 – 16 octombrie 2015

special FILIT « 11

~ntre scriitori [i liceenisunt câteva romane de `ntreb\ri [i curiozit\]i

Ioan Stoleru

E 14.30, vineri, [i n Sala „Caudella“a Universit\]ii de Arte „GeorgeEnescu“ din Ia[i e forfot\ mare.Abia ]i mai g\se[ti loc, [i asta de viicu 15-20 de minute mai devreme.Ceilal]i stau `n picioare, `n spate,printre rânduri sau se a[az\ pe jos,`n fa]a scenei. Invita]i sunt PetreBarbu [i Philip Ó Ceallaigh, `ntr-o`ntâlnire moderat\ de Nicoleta [iEmil Munteanu; `ntâlnire desprememorie, trecut [i eliberarea prinscris. „Trecutul pentru mine repre-zint\ o criz\ pe care trebuie s\ o re-zolv. ~ntoarcerea `n trecut presupu-ne o a[ezare `n proiect cu senin\ta-te“, le spune scriitorul Petre Barbuliceenilor. Aceea[i p\rere o are [idespre un roman `n curs de scrieresau despre literatur\ `n general.

Philip Ó Ceallaigh m\rturise[ tec\ nu s-a apucat de scris din vreoambi]ie, ci mai degrab\ dintr-o con-fuzie. „Nu eram fericit. Am ajuns la30 [i ceva de ani [i nu [tiam ce fac cuvia]a mea. Eram sigur c\ n-am vruts\ am o carier\, n-am vrut s\ ambani, nimic din ce f\ceau al]i oa-meni `n jurul meu nu f\cea vreunsens pentru mine. Singurul sens pecare l-am g\sit era când am stat cuhârtia n fa]\ [i am putut s\ fac cevamai interesant pentru mine, cevacu o form\ din confuzia [i neferici-rea mea“, poveste[te scriitorul deorigine irlandez\. La un momentdat, acesta [i-a dat seama c\ `i parer\u pentru oamenii care nu scriu,

pentru c\ ace[tia n-au ce face cufr\mânt\rile lor `n clipele `n caresunt neferici]i.

~n opinia lui Ó Ceallaigh, lite -ratura român\ este ntr-un moment`n care rena[te. Fusese omorât\ [i aexistat mult timp `n condi]ii primi-tive, n care singurul mod ca un omse putea exprima cinstit de spre rea-litatea `nconjur\toare era folosindun cod complicat, ce putea fi n]elesde un num\r limitat de persoane.„~n anii ’90, oamenii au `ncercat s\ias\ din acest fel de a scrie, darr\m\sese aceea[i tendin]\ de a o fa-ce ntr-un mod prea complicat, preaelaborat, de parc\ ceva nu e litera-tur\ dac\ po]i s\-l n]elegi, dac\ ai odescriere simpl\ despre ceva.Acum, literatura român\ devinenormal\, n ultimii 10-15 ani“, expli -c\ scriitorul.

Daniel Cristea-Enache:„E ceva `n literatur\care nu dispare odat\cu epoca“

Dou\ ore mai târziu, imediat cumse termin\ [edin]a „Alecart“, PetreBarbu este prezent la Colegiul „Cos -tache Negruzzi“ din Ia[i, de data astapentru o ntâlnire „Scriitori printreliceeni“, al\turi de criticul literarDaniel Cristea-Enache [i scriitorulIoan Gro[an. Cel din urm\ `[i ex-prim\ bucuria la v\zul amfiteatru-lui plin de elevi, spunând c\ `n con -di]iile `n care literatura e tot mai

pu]in b\gat\ `n seam\, inclusiv fi-nanciar, „dumneavoastr\ sunte]i,pentru noi scriitorii de 50-60 de ani,posteritatea noastr\ imediat\. Binec\ ne mai citi]i pu]in, pentru c\ pes-te 100-200 de ani, cine [tie cine nemai cite[te. Mai ales c\, vorba unuiamic de-al meu, Horia-Roman Pata-pievici, dac\ totul intr\ pe online,poate cineva se gânde[te odat\ s\sting\ lumina [i nu mai r\mâne ni-mic“. Ioan Gro[an i mai ndeamn\pe tineri, indiferent de câte dispozi-tive au [i cât timp petrec `n mediulvirtual, s\ nu uite de cartea tip\rit\,pentru c\ va ajunge un obiect totmai rar. Nu uit\ s\ le spun\ celormici c\ e un mare fan al lui MihailSadoveanu, regretul s\u fiind c\ lim-ba român\ nu este una mai cunos-cut\ la nivel interna]ional, ca s\-icunoasc\ mai mult\ lume scrierile.

Criticul literar Daniel Cristea-Ena che le poveste[te celor prezen]i`n sal\ despre experien]a de a-i citipe cei doi scriitori afla]i cu el lamas\, subliniind importan]a mode-stiei unui scriitor [i ce spune astadespre valoarea sa. „Când vede]i unscriitor timid, care nu vorbe[te de -spre el, care vorbe[te despre colegullui, care nu se bate cu pumnul `npiept, atunci s\ [ti]i c\ este un scrii-tor din categoria Ioan Gro[an – Pe-tre Barbu“, le spune criticul liceeni-lor. Daniel Cristea-Enache vorbe[te[i despre acele valori literare caretransgreseaz\ timpul istoric, `[icreeaz\ o posteritate [i r\mân `nmemoria [i `n con[tiin]a colectiv\,„astfel c\ un poet ca Nichita St\nes-cu, care a murit nainte de ’90, este oprezen]\ mai vie n con[tiin]a noas -tr\ ast\zi, la atâ]ia ani de la moartealui, decât atâtea figuri volubile pecare le vedem pe ecranele televizoa-relor `n actualitatea imediat\“. Cri-ticul le explic\ tinerilor c\ exist\ ce-va `n literatur\ care nu dispareodat\ cu epoca `n care a fost creat\.„Nu e acesta un lucru minunat?“, i`ntreab\.

Jocurile [i magia din Kinderland

E 12.00, sâmb\t\, [i `n aceea[i Sal\„Caudella“ de data asta redactoriirevistei „Alecart“ stau fa]\ `n fa]\cu Liliana Corobca [i al s\u romanKinderland (Editura Cartea Româ-neasc\, 2013). Discu]ia porne[te dela cuvintele lui Nichita St\nescu,care spunea c\ limba român\ estepatria sa. „Dincolo de grani]e, din-colo de ce `nseamn\ o situa]ie poli-tic\ sau social\, limba român\ e cusiguran]\ un spa]iu cu grani]e mailargi decât cele circumscrise pe ohart\. Cu toate acestea, ce datora]iexclusiv Basarabiei natale?“, o `n -treab\ Nicoleta Munteanu pe invi-tat\. Liliana Corobca le spune tine-rilor c\ [i g\se[te inspira]ia n spa -]iul din care a plecat, toate c\r ]ile eiavând tematic\ oarecum basara-bean\, tratând probleme precumemigra]ia, perioada post-comunis -t\, scrisul la negru, femeile tinere [inaive care ajung prostituate `n alte]\ri [i, tema romanului Kinderland,

copiii celor pleca]i la mun c\ n str\i -n\tate. „Sunt de foarte mult timp nRomânia [i m\ leag\ foarte multede Moldova, iar asta se vede atuncicând te `ndep\rtezi [i distan]a `]ipermite s\ vezi altfel problemele deacolo. {i am de gând [i `n viitor s\m\ refer la probleme care ]in de so-cietatea post-comunist\ din Moldo-va“, explic\ scriitoarea.

~ntrebat\ de motivul magiei pre-zent `n roman, Liliana Corobca lepoveste[te celor prezen]i de jocurilecopiilor din propriul trecut, care `nmicile lor ritualuri `ncercau s\-[icreeze un Dumnezeu pentru a-L nlo-cui pe Cel din Biblie, `n perioada `ncare era interzis. Le spune apoi de -spre botezuri practicate pe ascuns[i cozonaci cop]i prin vecini. ~ns\ [iliteratura, cel pu]in cea mai dur\, iera uneori interzis\ chiar de mama,`ntr-o ncercare de a o proteja. Astfel,c\r]ile mai violente erau puse ntot-deauna pe rafturile cele mai de sus,pentru a nu ajunge la ele, ns\ LilianaCorobca fix cu acelea ncepea mereu.

~ntâlnirile `ntre scriitori [i liceeni sunt o tradi]ie [i o parte important\ aFestivalului Interna]ional de Literatur\ [i Traducere Ia[i. Invita]ii vin la [edin]e ale Clubului „Logos“ [i ale revistei „Alecart“ sau, prin intermediul seriei deevenimente „Scriitori printre liceeni“, strâng amfiteatre `ntregi de tineri care-i`ntreab\ despre ultimele lor c\r]i [i, `n general, despre via]a de scriitor. „Ast\zipute]i s\ `ncerca]i s\ vede]i dac\ impresiile voastre de lectur\ sunt identice saunu cu inten]iile autorilor“, le-a spus profesoara Nicoleta Munteanu elevilor `ncadrul unei `ntruniri „Alecart“. Mi-am f\cut [i eu loc `n s\lile pline de elevi, s\-i ascult dialogând cu câ]iva dintre scriitorii invita]i anul acesta la FILIT.

© A

ndi S

pot

Cristian Teodorescu

Odat\, zgând\rit de Florin Iaru, au-torul le-a spus celor de fa]\ c\, dac\ar fi vrut s\ scrie un roman, nu [i-ar fi numit cartea „homan“, apoia schimbat vorba. Singurul dintreoptzeci[ti cu care Naum se `n]ele-gea era poetul [i graficianul DanStanciu, care pe atunci lucra lalibr\rie ca muncitor. Stanciu evita,ca [i Gellu Naum, discu]iile de tipdatul cu p\rerea despre literatur\.

Pentru cititorul obi[nuit, GelluNaum era [i e autorul C\r]ilor cuApolodor, ceea ce poetul supra-realist accepta f\r\ entuziasm. Am\rturisit o dat\ c\ a scris acestec\r]i din necesit\]i alimentare.Un fel de a spune c\ n 1959, când afost publicat\ prima Carte cu Apo-lodor, ilustrat\ de Jules Perahim,autorul ei murea de foame.

Când a ap\rut Zenobia, criticiivremii nu prea [tiau de unde s-o

ia, dar cel pu]in [i-au dat seama deunicitatea extraordinar\ a c\r]ii.Anul 1985 a fost, `n literatura ro-mân\, anul Zenobiei, dar cum ju-riul Uniunii Scriitorilor din anulurm\tor s-a `mpiedicat `n numelede „homan“ pe care Gellu Naum l-a dat c\r]ii sale, i-a acordat pre-miul pentru `ntreaga activitate li-terar\, cu toate c\, de fapt, pre-miul era pentru Zenobia.

Niciodat\ nu m-am `ntrebat se-rios, pe cont propriu, ce e de faptZenobia. Am preferat s\ merg pemâna autorului care `ntr-o vremea tradus romane [i care, `n afar\de asta, [tia s\ fac\ deosebirea `n -tre genurile literaturii cu o fine]ecare nu era la `ndemâna multora.S\ nu uit\m totodat\ de aversiuneam\rturisit\ de Gellu Naum, chiar`n Zenobia, fa]\ de criticii literaridespre care spune c\ ar fi o „spe-cie de robo]i anchiloza]i voluntar`n mecanismul lor profesional“.

Autorul de hârtie al textului, care`[i spune chiar Gellu Naum, no-teaz\ misterios: „am sen za]ia c\`ncep s\ comit un fel de homan [iasta m\ oripileaz\“. Se simte `naceast\ m\rturisit\ oripilare dez-gustul suprarealistului fa]\ de li-teraturizarea de orice fel, dar [ifa]\ de eventualitatea unei con-struc]ii logice exterioare cum e ro-manul. ~n Est-etice. Unde scurte,IV, Ed. Humanitas, 1994, MonicaLovinescu demonstreaz\ cu subti-litatea [i acuitatea cuiva care [tie`n profunzime ce n seamn\ supra-realismul, c\ de fapt Zenobia ar fitotu[i un roman, dar unul care sa-tisface canoanele suprarealismu-lui. Pentru cei care n-au `nclina]iispre acest fel de detectivist\ ntr-aleteoriei romanului, dar care simtnevoia unei minime `nca dr\ri atextului pe care `l citesc, mai sim-plu ar fi, cred, dac\ ar citi Zenobiaca pe un poem suprarealist `nproz\, `nchinat iubirii [i c\ut\riiei, de undeva, din subcon[tientulpentru care realul, cu toate condi -]ion\rile sale cazaniere, nu e de-cât o pâsl\ `n calea c\ut\rii poeti-ce sau pohetice, cum `i spune Ge -llu Naum, pentru a se deosebi deautorii poeziei realelor, cu care n-avea nici n clin, nici n mânec\.Asta explic\ p\rerea proast\ pecare poetul o avea fa]\ de criticiiliterari `n]epeni]i `n rutina lorprofesional\. Cei `n care ]intea nuerau numai inchizitorii realismu-lui socialist, care l-au pus la indexca poet suprarealist. Naum `i de-testa deopotriv\ [i pe criticii demai târziu care `[i d\deau bine-voitor cu p\rerea despre versurilesale, f\r\ s\ aib\ habar ce `nseam -n\ suprarealismul, sau, mai r\u,simulând o familiaritate c\lc\toa-re `n str\chini cu suprareali[tii.

Recitit azi, „homanul“ lui Gel-lu Naum `]i d\ impresia fermec\ -toare c\ tocmai ce a fost scris. Nudateaz\ nici o clip\. Chiar [i la nivelul limbajului care, `n proz\,

d\ indicii necru]\toare asupravârstei adev\rate a unei c\r]i. ~nZenobia lui Gellu Naum lipsesc`mperecherile lexicale dup\ carerecuno[ti când a fost scris un ro-man realist care citeaz\, vrând-ne vrând, dar cel mai adesea vrând,poncifele lexicale ale vremii sale.Pentru Gellu Naum, aceste m\rciale limbajului vremii sunt cani[te insecte pe care le culege dinpur\ curiozitate entomologic\,f\r\ a da semne c\ ele fac parte dinlan]ul trofic al c\r]ii sale.

Pentru cei care n-au citit Zeno-bia: nu trebuie s\ v\ `nchipui]i c\poetul scrie aici `ntr-un limbaj in-accesibil; dimpotriv\, ai senti-mentul c\ autorul ]i se adreseaz\cu o simplitate `n care te reg\se[tif\r\ probleme, ca [i cum fiecarecuvânt, chiar dac\ te surprinde,nu poate fi decât acela ales de au-tor [i `n care descoperi cuvântulcare ]i-ar fi venit [i ]ie, `n cele din

urm\, dac\ ai fi pornit n c\utarealui. ~ns\ `n privin]a investiga]iei„homane[ti“ din cartea lui GelluNaum, te predai cu pl\cere inves-tiga]iilor personale ale autorului,`n al c\ror mister reg\se[ti acelceva pe care nu l-ai fi descoperitde unul singur n ceea ce te prive[ -te, dar din care sim]i c\ faci parte.

}in minte c\, la câteva lunidup\ ce a ap\rut Zenobia, un re-dactor-reporter de la radio i-a luatun interviu lui Gellu Naum, cu`ntreb\ri suficient de inteligente`ncât poetul s\ le dea curs. Nu [tiudac\ interviul a fost difuzat, darsper c\ undeva `n arhiva radiou-lui public interviul acela exist\ [ic\ va fi descoperit de cei care seocup\ cu arheologia radiofonic\de la Radio România, dup\ 30 deani de la apari]ia acestei c\r]imagnifice.

Gellu Naum, Zenobia, Editura Humanitas, 2003

www.suplimentuldecultura.roSUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL XI » NR. 497 » 10 – 16 octombrie 2015

12 » carte

Zenobia lui Gellu Naum,dup\ 30 de ani~n 1985, când i-a ap\rut „homanul“ Zenobia la Cartea Româneasc\, Gellu Naumvenea la libr\ria editurii, uneori `n plin\ dezbatere dac\ Zenobia e roman saualtceva. Textuali[tii o d\deau pe autoreferen]ialitatea c\r]ii, pentru a demonstrac\ ar fi, totu[i, un roman, `n timp ce poe]ii sus]ineau c\ ar fi o proz\ poetic\scris\ de un suprarealist. Traian T. Co[ovei ridica din umeri. Nu conta dac\ era saunu roman. Era o carte genial\! Gellu Naum nu se amesteca `n aceste discu]ii carep\reau s\-l plictiseasc\. ~[i aprindea pipa, ca [i cum ar fi vrut s\ se ascund\ `nspatele fumului ei alb\strui.

Tr\iesc acum ceea ce francezii nu-mesc L’esprit de l’escalier, adic\am r\spunsurile perfecte abiadup\ ce s-a `ncheiat conversa]ia. {ipentru c\ interlocutorul meu `n -dr\gostit de `ntreb\ri retorice mi-adisp\rut de sub ochi, am s\ le scriuaici. Poate, ca `ntr-o frumoa s\ po-veste de dragoste, care porne[te dela un anun] de ziar cu „te-am z\ritla metrou, aveai o umbrel\ ro[ie“,r\spunsurile mele se vor reg\si cu`ntreb\rile celuilalt [i [i vor schim -ba, pentru totdeau na, via]a. Prefera-bil a lui, nu a mea.

Anul 2015 a stat probabil maimult decât al]i ani anteriori subsemnul festivalurilor. Pe lâng\ celedeja consacrate – „George Enescu“,TIFF, Festivalul de Teatru de la Si-biu – toat\ România a fost cuprins\de febra Untold, iar protestul orga-nizatorilor FILIT fa]\ de folosireaevenimentului `n r\fuieli politice a]inut mai multe s\pt\mâni cuvân-tul „festival“ `n agenda public\.

Numai de la `nceputul lui oc-tombrie [i pân\ ast\zi au avut loc:Astra Film Festival la Sibiu, Festi-valul Interna]ional de Film de Ani -ma]ie Anim’est la Bucure[ti, FILIT[i FITPT la Ia[i, Festivalul Inter-na]ional de Poezie la Sighetu Mar-ma]iei, Festivalul Interna]ional deFilm, Diaporam\ [i Fotografie„Toam n\ la Vorone]“ [i Fes tivalulFotografiei Chineze la Bucu re[ti.LaTopalu, `n Constan ]a, are loc cea

de-a 19-a edi]ie a Festivalului Con-curs Na]ional de Interpretare aCân tecului Popular Românesc „DanMoisescu“, la con curen]\ marecu Festivalul Na]ional de Folclor„Doina B\r\ ganului“, Slobozia.Ploie[tiul g\z duie[te Festivalul Cas -tanilor, un eveniment dedicat fol-kului, Timi [oara este `n plin Festi-val Eurothalia, dedicat teatrului.Vor mai fi, `n perioada imediat ur -m\toare, Dracula Film Festival la

Bra[ov, Festivalul Interna]ional deFilm „Comedy Cluj“, iar `n Bucu-re[ti prima edi]ie Creative Est, cereune[te industriile creative dinRomânia [i Europa de Est.

Un cinic ar putea s\ priveasc\enumerarea de mai sus cu suspi-ciune. Calitatea, impactul, desf\ [u -rarea de for]e a tuturor acestor ac-tivit\]i adunate sub generoasa p\ -l\rie a denumirii de „festival“ suntcât se poate de eterogene.

Ceea ce face un festival bun, `ncompara]ie cu unul de birou, estes\ uneasc\ oamenii sub o aceea[ivraj\ mp\rt\[it\. La final de FILIT,mergând pe Copou la pas cu un in-vitat provenit dintr-un mediu cor-poratist, acesta mi-a m\r tu risit: „Vor-besc aproape `n fiecare zi numaidespre cifre, grafice, procente [i cre[ -teri. {tii ce n seam n\ s\ fiu la Ia[i [is\ port o discu]ie despre literatur\?“.

Festivalurile reunesc, `n jurullor, oameni preocupa]i de acelea[ilucruri, `n general de o circula ]iemai pu]in larg\ decât Lumea lui Banciu. Conexiunea dintre

participan]ii la festival este real\,aproape instant\ [i mai mult decâtnecesar\ ntr-o lume atât de digita-lizat\ ca a noastr\. Pentru c\ suntinterna]ionale, `[i pun publicul `nfa]a unor culturi [i a unor lumiatât de diferite `ncât singurele so-lu]ii sunt cunoa[terea [i empatia.Festivalurile bune `i ajut\ pe oa-meni s\ descopere: alt\ muzic\, al-te c\r]i, alte filme pe care s\ le iu-beasc\.

Nu `ntâmpl\tor, `ntr-un sondajrealizat n rândul IT-i[tilor, cei maicurta]i de angajatori `n România,la `ntrebarea „ce v-ar determina s\schimba]i ora[ul `n care locui]i“,r\spunsul „pachetul salarial“ eraaproape egal cu „s\ fie un ora[ cuvia]\ cultural\ vie“.

La Edinburgh, s\pt\mâna vii-toare, vor avea loc Romanian Cul-tural Days, o serie de evenimentece aduc `n prim-plan literatura, ar-tele vizuale [i teatrul din România.Din fericire pentru noi, la Edin-burgh nu se `ntreab\ nimeni la cefolosesc festivalurile.

— Stimate domnule Virgil Nemo -ianu, fiind apropiat de membriiCercului Literar de la Sibiu, l-a]icunoscut bine pe omul [i scriito-rul Doina[, despre care a]i scris [io carte. Cum a evoluat, de-a lungultimpului, amici]ia dumneavoas tr\?So]ia poetului lua parte la vreunuldin conclavurile scriitorice[ti?

— Cerchi[tii se `ntâlneau rarcu to]ii, de[i cei mai mul]i se mu-taser\ la Bucure[ti, iar ceilal]i ve-neau des `n capital\. Motivelesunt lesne de n]eles: orice ntâlni-re mai coerent\ de acest fel, perio-dic repetat\, devenea suspect\ au-torit\]ilor totalitare ale vremii [iadânc periculoas\. Tocmai dinacest motiv, când ele aveau loc,veneau totdeauna [i so]iile. ~n pri-mul rând, acesta era un bun alibi:`ntâlnire de familie/ familii [i ga-ta. Dar apoi se ntâmpla [i c\ aces-te so]ii erau ni[te femei cu totulie[ite din comun ca inteligen]\,

frumuse]e, proeminen]\ social\.Al\turi de Irinel Liciu, se pot iutepomeni Eta Boeriu (poet [i tra-duc\tor inegalat al Divinei Come-dii), Sorana Coroam\ (regizor defrunte), Doti Stanca (admirabil\actri]\), Stelu]a Nemoianu (pia-nist\ de nivel na]ional), DeliaGiurgiu (anglist\ [i profesoar\ po-liglot\), Nell Nasta [i Zorina Reg-man, de mare iu]eal\ a min]ii [icuno[tin]e ample, [i altele `nc\.

C\s\toria `ntre Irinel Liciu [iDoina[ a durat, cum se [tie, aproa-pe 44 de ani. Ea nu a fost lipsit\ defurtuni maritale, mai ales `n pri-mii 10 ani. Era vorba aici de le -g\tura ntre dou\ personalit\]i ex-trem de bine conturate, definite [idestul de net diferite; oameni carese iubeau, dar care erau totu[i alt-fel! ~n consecin]\, a luat na[tere o`ntreag\ dialectic\ complex\. Iri-nel a renun]at curând ([i f\r\urm\ de regret sau resentiment!)

la str\lucita ei carier\ artistic\ [ila gloriile vie]ii publice. Cerea`ns\ implicit un echivalent: o mo-dificare oarecum asem\n\toare apartenerului conjugal. Modificarepe care a ob]inut-o, dar nu f\r\greut\]i [i dispute. O c\s\torie cre[ - tin\ `n integritatea [i seni n\tateaei, o simbioz\ total\, s-a instalatabia `n a doua jum\tate a acesteiuniuni care, atunci, a devenitchiar simbiotic\, dup\ ce fusesenumai pasionat\ (de ambele p\r]i,de fapt) `n prima jum\tate.

Vezi, feministele din ziua de azidin România tot caut\ s\ imite, [ianume ce e mai prost, feminismulapusean: jargonul urii de clas\,apoi un soi de v\ic\real\, pre ten -]ii [i câte [i mai câte. De fapt, n is-toria român\ (mai neclar n mora-vurile sociale!), rolul femeilor afost mare [i bine recunoscut, chiardac\ nu [i totdeauna l\udat. A[prefera s\ v\d o critic\ feminist\punând mâna pe carte (cum faccele mai bune din colegele apuse-ne) [i producând studii convin g\ -toare, substan]iale despre contri-bu]ia istoric\, cultural\ a femeilor,atunci când e trecut\ cu vederea.Uite, s\ lu\m cazul lui Maiorescu:peste tot `l vedem proclamat dreptrece, ra]ionalist olim pic, severetc. Or, de fapt, eu am convingerea

c\ omul era foarte fierbinte [ichiar cinic erotic [i c\ femeile aujucat un rol foarte mare `n via]alui [i i-au influen]at cariera, de lacontesa Coronini [i de la scanda-lul (?) [colar din tinere]e pân\ lasurorile Kremnitz [i la Ana Ro-setti, ca s\ nu mai vorbim de alte-le.

Tot a[a, Doina[ era un om deun debordant erotism, de o puter-nic\ sexualitate pe care el, uneori,o lega de creativitatea sa poetic\:subcon[tient, alteori chiar articu-la verbal aceast\ convingere. (Nue singurul `n istoria literaturii lu-mii sau a istoriei artelor.) Deci eravorba [i de nivelul ideal, [i de ni-velul concret-fizic. Oricum, altmotiv de conflictualit\]i. {i alt do-meniu biografic-literar aproapecomplet ignorat.

Eu am intrat n leg\tur\ cu Cer-cul Literar prin Negoi]escu, prin al]iprieteni, am fost colosal de impre-sionat de abunden]a intelectual\[i cultural\ de acolo, am devenitcurând un intim al familiei Doi-na[, mergeam adesea, sea r\ desear\, uneori ca s\ lu cr\m, c\ci ci-team `mpreun\, traduceam, ampu blicat, mai târziu am scris ocarte (singura monografie de pâ n\acum, parc\ – nici mie nu-mi vines\ cred!), l-am introdus n enciclopedii

importante din Apus; prezen]a `ncasa lor era o delectare imens\, omângâiere [i o `nt\rire a mea `nacele decenii grele. Pe de alt\ par-te, asistam la aceast\ via]\ de fa-milie, la aceast\ dialectic\, cum i-am zis, destul de uluit, n\ucit,eram foarte tân\r, nu cred c\ `n -]elegeam nici jum\ tate din ce sepetrecea (`n astfel de cazuri, [ti-in]a de carte nu te prea ajut\, maicurând experien]a de via]\ pe ca-re n-o prea aveam), a trebuit s\treac\ ani mul]i pân\ s\ `n]elegdespre ce e vorba, cum se desf\ -[oar\ lucrurile.

Doina[ era un om care s-a rein-ventat de mai multe ori. Chiar [ipseudonimul literar ales e folosit`n literatur\ numai `n Miori]a luiAlecsandri, pe câte [tiu. Cinevacare nu-l cuno[tea bine a f\cut ob-serva]ia bun\: „Te uitai la el [i ]ise p\rea c\ e un om c\ruia i-ar fiimposibil s\ spun\ ceva ce nu poa-te fi inteligent! Altcineva spuneadespre Irinel: Avea un zâmbet dulce[i ironic totodat\“. Irinel era ex tremde vesel\, de vital\. Felul mor]iirisc\ s\ schimbe aceast\ imagine.Eu unul `ns\ m\ gândeam c\ une-le aspecte, neinten]ionate poate,de kitsch de la `nmormântare, cuonoruri militare [i altele, ar fi f\ -cut-o s\ râd\ la nesfâr[it.

www.suplimentuldecultura.roSUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL XI » NR. 497 » 10 – 16 octombrie 2015

opinii « 13

Timpuri noi

Daniel Cristea-Enache

Festivaluri. Ghid de utilitateDe veghe `n lanul de cultur\

M\d\lina Cocea

Irinel Liciu [i Doina[

Tocmai se `ncheiase Festivalul Interna]ional de Literatur\ Ia[i. Era `n plin\desf\[urare Festivalul Interna]ional de Teatru pentru Publicul Tân\r. ~ntr-odiscu]ie pe teme mult mai prozaice, mi-a ajuns la urechi urm\toarea replic\, de la un domn `ncurcat de prea multe alegeri de timp liber: „Ce-i, dom’le, cu atâtea festivaluri? ~n fiecare zi festival. La ce folosesc? Bani arunca]i“.

© C

ristia

n Vi

eru

Ce s-a `ntâmplat, cu atât mai multcu cât acest concert era a[teptatcu mare ner\bdare de fanii chinezi?

Singura explica]ie plauzibil\,neoficial\ deocamdat\, este cen-zura guvernului chinez. Exist\multe am\nunte care duc n aceas -t\ direc]ie: concertul, scurtat con-siderabil, play-list-ul plin `n modsuspect de un num\r neobi[nuitde piese instrumentale [i solouride chitar\ extinse, o pies\ (Skin ofMy Teeth) cântat\ numai `n ver-siune instrumental\, iar dou\ din-tre hiturile forma]iei (Holy Wars[i Angry Again) omise.

~n plus, comentariile lideruluiforma]iei, Dave Mustaine, la sfâr -[itul concertului, par a sugera c\tot concertul a avut de suferit `nurma unei interven]ii de la nivel`nalt. „V\ mul]umim c\ pleca]i, cas\ putem s\ ne `ntoarcem [i s\cânt\m din nou `n fa]a voastr\!“,a spus Mustaine la sfâr[itul ulti-mului cântec.

Cazul lui Megadeth nu este cevasingular. De ceva ani, China s-a des -chis spre divertismentul de tip oc-cidental, iar dup\ ce biletele la unconcert Metallica s-au vândut `nnumai 6 minute `n Shanghai, pro-motorii chinezi s-au convins c\ pu-blicul „vrea rock“. Numai c\ ace -ia[i organizatori au `n]eles [i mairepede c\ spiritul rock occidental,care `i „urc\ pe pere]i“ de entu-ziasm pe fanii chinezi, nu prea ri-meaz\ cu rigorile cenzurii oficiale.{i, ca buni chinezi, sunt sili]i s\ seaplece `n fa]a regulilor.

De aceea, orice artist care con-certeaz\ n China ([i organizatorii)trebuie s\ prezinte spre aprobareliste detaliate ale melodiilor cân-tate `n concerte, cu toate am\ nun -tele show-ului. Cenzorii vor s\pre ntâmpine incidente precumcel din 2008, de la Shanghai, cândBjork a cântat despre problemaextrem de sensibil\ a libert\]ii Ti-betului.

„Implicarea direct\ a str\inilor`n divertismentul chinezesc esteinterzis\, orice artist str\in trebu-ie s\ lucreze cu un partener local“,explic\ avocatul american Ma -thew Alderson, citat de „Wall Stre-et Journal“.

Alderson mai explic\ [i obsta-colele care stau `n calea unui modde exploatare normal al produselor

de divertisment (`n special muzi-cale) de care se izbesc occidentalii`n China. Primul obstacol este re-prezentat de restric]iile de a ope radirect pe pia]a chinez\, f\r\ inter-mediar local.

Al doilea obstacol major este„os tilitatea“ cu care este privit\proprietatea intelectual\ de c\trechinezi, c\rora nu le place s\ deabani pe produsele pe care le pot pi-rata.

~n al treilea rând, exist\ [i siste-mul de licen]e care trebuie ob]i -nut pentru a da un concert. Iar li-cen]ele se primesc doar dup\ cecenzorul a aflat [i cele mai mici

am\nunte ale concertului [i [i-adat acceptul.

Un caz tipic este cel al forma]ieiMetallica ce a avut parte de unconcert de succes la Beijing. ~n2013, membrii trupei au dezv\luitc\ autorit\]ile au pretins, de exem -plu, o copie a versurilor tuturorcântecelor compuse vreodat\ deMetallica nainte de a le acorda per -misiunea de a concerta.

„Pe urm\, ne-au spus ce piese eOK s\ cânt\m [i care sunt pieselenerecomandate“, a explicat chita-ristul Kirk Hammett. „Un vers din piesa Master of Puppets li s-ap\ rut teribil de subversiv [i ne-au

interzis s\ o cânt\m. E `nfrico [\ -tor“, a comentat [i vocalistul JamesHetfield.

Cu toate acestea, trupa Metallicanici nu s-a gândit s\ anuleze tur -neul chinez. „Oricare ar fi reguli-le, fanii trebuie s\ se simt\ bine“,spune Hetfield. „Am reu[it s\ b\ -g\m un picior `n u[\, am reu[it s\cânt\m `n China. Asta e cheia!“

De asemenea, bateristul LarsUlrich a explicat c\ fanii au fost con -[tien]i de restric]ii. „Nu e un secret`n China, lista aprobat\ de pieseeste publicat\ pe site-urile guver-namentale“, spune Ulrich.

www.suplimentuldecultura.roSUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL XI » NR. 497 » 10 – 16 octombrie 2015

14 » interna]ional

Forma]ia american\Megadeth a concertat laBeijing pe 6 octombrie,dar, spre stupoareageneral\, concertul a fost`ncheiat brusc, dup\numai o singur\ or\.

China vrea rock, da’ cenzurat

Suplimentul lui Jup Spune-mi ce ascul]i ca s\-]i spun cine e[ti!~nc\ un studiu analizeaz\ impli-ca]iile culturale ale preferin]eipentru o anume muzic\ [i ale res-pingerii altor genuri muzicale,scrie „Slate“.

Acest studiu asupra evolu]ieigusturilor muzicale ale america -nilor vine cu concluzia c\ locuito-rii din SUA „sunt mai deschi[i fa]\de anumite genuri muzicale dec=t`n urm\ cu 20 de ani [i, `n acela[itimp, mai «`nchi[i» fa]\ de altele“.

Studiul, realizat de doi sociologide la University of Notre Dame [ipublicat de revista „Poetics“, arat\c\ „cea mai mare schimbare din ul-timele decenii este diminuarea pro-babilit\]ii ca tinerii s\ resping\ ra-pul [i heavy-metalul. Doar unul dincinci tineri americani are o aver-siune fa]\ de rap [i hip-hop, o cifr\mult mai mic\ decât cea observat\când vine vorba despre country,bluegrass, gospel sau oper\“.

O alt\ diferen]\ este faptul c\tot mai mul]i tineri cu un grad ri-dicat de educa]ie apreciaz\ muzi-ca rap, „sugerând c\ prin rap [ihip-hop `ncearc\ s\ se diferen]ie-ze de genera]iile mai `n vârst\“.

Tot ace[ti tineri educa]i „de azi“sunt mai `nclina]i s\ `[i declare

aversiunea fa]\ de muzica clasi c\sau jazz, dar [i fa]\ de rock’n’roll.„~n vreme ce, `n 1993, o persoan\educat\ cu vârsta `ntre 25 [i 29 deani avea o [ans\ de 8% s\ res-ping\ muzica clasic\, `n 2012 vor-bim despre un procent de 15%“,scriu cercet\torii.

www.suplimentuldecultura.roSUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL XI » NR. 497 » 10 – 16 octombrie 2015

interna]ional « 15

Responsabilitatea juridic\ pentru con]inutul articolului `i apar]ine autorului »Manuscrisele primite la redac]ie nu se `napoiaz\

Adres\: Ia[i, B-dul Carol I, nr. 4, etaj 4, CP 266, tel.0232/ 214.100, 0232/ 214111, fax: 0232/ 214111

Senior editor:Lucian Dan Teodorovici

Redactor-[ef:George Onofrei

Redactor:Andra Petrariu

Tehnoredactor:Adina Ciocoiu

Rubrici permanente:

Bobi (F\r\ zah\r), M\d\lina Cocea,Drago[ Cojocaru, Andrei Cr\ciun, Daniel Cristea-Enache, Florin Ghe]\u, Radu Pavel Gheo, Florin L\z\rescu, Luiza Vasiliu

Carte: Doris Mironescu, Eli B\dic\, Cristian Teodo rescu, Bogdan-Alexandru St\nescu, Alina Purcaru

Muzic\: Victor Eskenasy, Dumitru Ungurea nu

Film: Iulia Blaga

Teatru: Olti]a C`ntec

Caricatur\: Lucian Amarii (Jup)

Grafic\:

Ion Barbu

Actualitate: R. Chiru]\, C\t\lin Hopulele, Ioan Stoleru

Publicitate: tel. 0232/ 252294

Distribu]ie: Mihai Sârbu, tel. 0232/ 271333. Media Distribution S.R.L., tel. 0232/ 216112

Abonamente: tel. 0232/214100

Tarife de abonament: 30,25 lei pentru 3 luni; 60,5 lei pentru 6 luni; 121 lei pentru 12 luni

„Suplimentul de cultur\“ este tip\rit

cu sprijinul Adev\rul Holding

Marc\ `nregistrat\ – Editura Polirom [i „Ziarul de Ia[i“.Proiect realizat de Editura Polirom `n colaborare cu „Ziarul de Ia[i“. Se distribuie gratuit `mpreun\ cu „Ziarul de Ia[i“.

Cât de gras era Hamlet?

Pagini realizate de Drago[ Cojocaru

Recentele acuze de supravegheri ilegale aduse guver-nului SUA, r\spunde Chris Carter, creatorul seriei.

Dup\ ani de „pauz\“, serialul Dosarele X este re-suscitat `n 2016 sub forma unei miniserii de 6 episoa-de. Prezentat\ la conferin]a MIPCOM de la Cannes,seria i-a entuziasmat peste a[tept\ri pe cei prezen]i.

„E cel mai bun moment pentru revenirea Dosare-lor X, dat\ fiind situa]ia interna]ional\“, crede ChrisCarter. „~n fiecare zi citesc n ziar câte o poveste cares-ar potrivi de minune cu un episod din Dosarele X.“

Carter a mai precizat c\ aceast\ miniserie nu este,de fapt, un sezon normal al serialului. O continuaredepinde, evident, de audien]a pe care noul DosareleX o va `nregistra la difuzare, anul viitor.

Imaginea noastr\ despre melan-colicul prin] al Danemarcei esteinfluen]at\ mai ales de actorii care

au jucat `n adapt\rile cinemato-grafice [i teatrale, de la LaurenceOlivier la, mai nou, Benedict Cum -berbatch, care atrage acum mul -]imi la Londra, `ntr-o nou\ pune-re `n scen\ a faimoasei piese.

Dar dac\ aceast\ imagine alui Hamlet este fals\? R\spunsulse afl\ n piesa lui Shakespeare.

~n timpul scenei dueluluifinal, regele Clau-

dius se `ntoar-ce spre regi-na Gertru de[i `i spunec\ Hamletva `nvinge.„He’s fat

and scant ofbreath/ e gras[i `[i pierdesuflul“, i r\s -

punde regina.Dar, de

fapt, aceast\replic\ nudovede[tenimic, spunexper]ii .

{i asta fiind -c\ nu exis t\ oedi]ie definiti -v\ a tex tului

shakespearian,fiindc\ ceea ce

vedem sau citim azieste „asamblat“ por-

nind de la diverse edi]ii

ale piesei, nici una dintre elescris\ direct de Shakespeare. Iarreplica nu apare, de exemplu, `nprima edi]ie cunoscut\ a luiHamlet (unde apare `ns\ faimo-sul monolog).

Unii exper]i cred c\ replica re-ginei a fost ad\ugat\ mai târziu`n text de c\tre Shakespearedintr-un motiv foarte simplu: Ri-chard Burbage, actorul care `l ju-ca pe Hamlet atunci, nu era delocslab, dimpotriv\. Dar nici asta nuse poate dovedi.

Problema kilogramelor n plussau `n minus ale lui Hamlet afr\mântat pe mul]i speciali[ti,de-a lungul secolelor. Elena Levy-Navarro, profesoar\ la Universi-tatea Wisconsin–Whitewater, ex-plic\ `ntr-un eseu c\ aceast\ ima -gine a ap\rut `n era Victorian\,„o epoc\ a regimurilor [i frene-ziei sanitare“, `n care greutateaunei persoane era deseori pus\`n rela]ie cu caracterul ei. Prinurmare, un Hamlet gras indica oanume sl\biciune de caracter.

{i, totu[i, chiar [i `n epocanoastr\ la fel de obsedat\ de silu-et\, rolul lui Hamlet a fost oferit,cu succes, unor mari actori pre-cum Russell Beale sau Paul Gia-matti, care au reu[it interpret\riextraordinare, de[i fizicul lor areo tendin]\ de a-i califica pentruFalstaff, nu pentru melancoliculprin] danez.

„A fost sau n-a fost Hamlet gras?“ este `ntrebarea care `i fr\mânt\ pe mul]ispeciali[ti `n Shakespeare, de foarte mul]i ani, scrie „Slate“.

Ce inspir\ noile Dosare X?

Terminatornu moare, se reajusteaz\De[i filmul Termina-tor Genisys a avut `n -cas\ri mai mult decâtconsistente, pe ansam -blu, revitalizarea aces -tei francize este consi-derat\ un e[ec ce pune`n parantez\ planurileei de dezvoltare ulte-rioar\.

~n ultima vreme, pre -sa american\ a tot scris c\ aceste proiecte de viitor „au intrat `npauz\“. „Nu e adev\rat, Terminator are un viitor“, declar\, n „TheWrap“, produc\toarea Dana Goldberg. „N-a[ spune c\ franciza este`n pauz\, ci c\ se reajusteaz\ fiindc\ suntem mul]umi]i de ncas\ri-le filmului la nivel mondial (440 de milioane de dolari).“

Terminator Genisys nu a fost deloc un succes `n SUA [i o bun\parte a lumii, dar situa]ia a fost salvat\ de `ncas\rile din China.Deo camdat\, produc\torii vor s\ afle ce „nu a mers“ la publiculame rican pentru a face noi planuri.

Ca s\ nu crede]i c\ a[ avea vreuncontract de sponsorizare cu acestmagazin, o s\-i stâlcesc numele`ntr-un mod `n care nu-l mai re-cunoa[te nici dracu’. ~i voi spuneBebeman. Sau Gegeman. Ba nu,Mememan. Crede]i-m\, este [i in-teresul conducerii lui s\ nu i seafle numele real, mai ales c\ `nacest num\r v\ voi relata cum aajuns vecinul meu `n bucluc `nurma unor simple cump\r\turifacute la Mememan.

Hai, poate e mult spus vecin,având `n vedere c\ ne despart vreo

[ase case. Dar nu s-a dat nici o legecare s\ reglementeze unde ]i se ter-min\ vecinii [i unde `n cep str\i -nii. Din punct de vedere vizual, aiputea spune c\ dac\ nu `l vezi dincurtea ta, e cât se poate de str\in.Auditiv, dac\ nu-i auzi radioulcând `l scoate pe teras\, e str\in.

Recent am descoperit c\, dinpunct de vedere olfactiv, vecin\ -tatea este un termen mai vast. Maiales când Prim\ria nc\ nu ]i-a trascanalizarea [i trebuie s\ te des-curci cu o fos\ septic\, iar aceastadin urm\ are ciudata proprietate

de a se umple [i a refula. De obi-cei acest fenomen vine `nso]it deun miros care te face s\ te `ntrebidac\ nu cumva ai confundat baiacu sufrageria. Cu alte cuvinte, ]i-svecini to]i cons\tenii care simtmirosul reful\rilor tale.

A[adar, de[i nu schimbasemniciodat\ vreo vorb\ cu Vasile,m-am nfiin]at la poarta lui [i i-amzis c\ vecine, d\-o naibii de trea -b\, cheam\ vidanja, f\ ceva! Elmi-a r\spuns c\ problema e de la]eava de dren, care s-a `nfundat [iiese spurc\ciunea la suprafa]\.P\i schimb-o!

{i uite a[a s-a trezit Vasile `nmagazinul Mememan, unde [i-aachizi]ionat o frumuse]e de ]eav\de o sut\ zece `n diametru [i lun -g\ de vreo patru metri. P.V.C. din\la gri. Dup\ ce s-a chinuit pre]de vreo zece minute, a acceptatideea c\ nu po]i b\ga o chestie depatru metri `ntr-o ma[in\ de trei,

a[a c\ a coco]at-o pe cupola auto-turismului s\u verde brotac. {i apornit spre cas\, probabil fredo-nând vreo melodie, a[a cum ar fa-ce orice gospodar care are senti-mentul lucrului bine f\cut.

La prima intersec]ie au ap\rutprimele probleme. O b\trânic\mai slab\ de nervi a `nceput s\]ipe: V\ileeeeu, vin ru[ii!!! V\i -leeeeu, uite, tancul!!! Prima reac -]ie a vecinului a fost s\ accelereze,ne[tiind c\ la el se referea b\ bu]a.Dar un apel la 112 a transformattraficul `ntr-o situa]ie rup t\ par -c\ dintr-un film de ac]iune. Echi-paje peste echipaje, sirene, haos.Vasile a fost somat s\ ias\ cu mâi-nile sus.

Ca s\ evite o alt\ confuzie, po li -]i[tii i-au recomandat s\ taie ]ea-va n dou\ buc\]i. Ideea a func]io-nat pân\ la urm\toarea intersec -]ie, unde o alt\ b\bu]\ s-a panicat:V\ileeeeu, tancul cu dou\ ]evi!!!

www.suplimentuldecultura.roSUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL XI » NR. 497 » 10 – 16 octombrie 2015

16 » fast food

Depp e unul dintre pu]inii actoricare joac\ cu personajele prece-dente pe el, ca [i cum nu [i-ar mai[terge machiajul. Cic\ ar fi dorits\-l cunoasc\ pe adev\ratul Ja-mes Whitey Bulger, dar nu i s-adat voie la `nchisoare. A[! Chiardac\ l-ar fi cunoscut, tot pe sine s-ar fi jucat. Pentru exactitate,mafiotul jucat de Depp e o combi -na]ie `ntre personajele preceden-te ale actorului, contele Dracula(machiajul, freza, morga) [i stilullui Christopher Walken. Din feri-cire, filmul nu st\ ag\]at doar deWhitey Bulger, astfel `ncât n-aude ce s\ ]i se strepezeasc\ ochii(sic!) tot timpul v\zându-l peDepp c\znindu-se s\ fie antologic.To]i ceilal]i interpre]i sunt maicredibili, mai ales Peter Sarsgaard

[i Juno Temple `n scurte apari]ii(un mafiot drogat & instabil [i oprostituat\ care face pe proasta cas\-[i salveze via]a).

Filmul lui Scott Cooper (auto-rul lui Crazy Heart, 2008, care i-aadus lui Jeff Bridges un Oscar) eo risip\ de energie [i de for]e pen-tru c\ e lipsit de credibilitate [i lo-gic\ mai ales `n articula]iile im-portante ale pove[tii. Senza]ie ca-re devine mai acut\ atunci cândrealizezi c\ e inspirat din realita-te. Filmul adapteaz\ o carte ap\ -rut\ `n 2001, Black Mass: TheTrue Story of an Unholy AllianceBetween the FBI and the IrishMob, de Dick Lehr [i GerardO’Neill, ale c\rei drepturi au fostcump\rate de Miramax `nc\ `na -inte de apari]ie. Ce face ca poves-tea lui Bulger s\ fie atât de cine-matografic\ e exact ceea ce pe

ecran pare pus cu mâna – rela]iasa cu John Connolly (Joel Edger-ton), prieten din copil\rie devenitagent FBI, care `l convinge s\ de-vin\ turn\tor, de fapt ajutându-ls\-[i fac\ afacerile sub ocrotireaFBI-ului, respectiv rela]ia cu fra-tele s\u, senator de Massachu-setts (Benedict Cumberbatch) ca-re l accept\ a[a cum e, ba nchide[i el ochii la toate ilegalit\]ile co-mise din 1975 (când ncepe filmul)pân\ `n anii ’90 (când Bulger dis-pare, pentru a fi arestat n 2011, la81 de ani).

Mult prea grijuliu `n detaliivestimentare comparativ cu re-sorturile psihologice ale persona-jelor, Black Mass nu e nici m\carun film de pluton pentru c\ nuare nici un minim interes pentrua explica evolu]ia personajelor.De pild\, nu e de ajuns ca so]ia lui

Connolly s\ devin\ tot mai iste-ric\ pe m\sur\ ce trec anii [i s\-irepro[eze so]ului c\ `ncepe s\ se-mene tot mai mult cu Bulger cas\ ncepem [i noi s\ ne gândim c\mafiotul exercit\ asupra agentu-lui FBI o stranie fascina]ie [i c\faptul c\ au copil\rit `mpreun\ emai important decât orice.

Personajele sunt oricum celmult unidimensionale, Depp con-struindu-[i eroul (vinovat de vreo19 crime, trafic de droguri [i ar-me [.a.m.d.) ca pe un sociopat ca-botin care nu bag\ teama-n oase,ci un soi de alergie la cât de prost`[i joac\ rolul. Altfel, ma[inilesunt superbe.

Black Mass: Afaceri murdare/ Black Mass, de Scott Cooper. Cu: Johnny Depp, Joel Edgerton,Benedict Cumberbatch, Kevin Bacon,Peter Sarsgaard, Dakota Johnson,Juno Temple

EN}ICLOPEDIAENCARTA

Luiza Vasiliu

Tu YouyouMult\ vreme, m-au interesat doardou\ Nobeluri: literatura [i pa-cea. Pân\ când mi-am dat seamac\ sunt, culmea culmilor, [i celemai politizate premii din toat\pleiada. A[a c\ m-am reorietatspre chimie, fizic\, medicin\, un-de lucrurile sunt ceva mai clare.Anul \sta, de pild\, Premiul Nobelpentru me dicin\ s-a dus pentruprima dat\ `n China. Tu Youyou,o bunicu]\ `n vârst\ de 84 de anidin Beijing, a primit Nobelul pen-tru descoperirea artemisininului,un medica ment mpotriva malariei.Tu You you a studiat farmacologia[i a fost mult\ vreme cercet\tor laAcademia de Medicin\ Tradi]io-nal\ Chinez\. ~n China, i se zice„trei-de-nu“: n-are diplom\ de me-dicin\, n-are doctorat [i n-a lucratniciodat\ `n str\in\tate, motivpentru care nici n-a fost primit\`n Academia oamenilor de [tiin]\chinezi. Dar s\ nu ardem etapele.~n 1967, `n plin\ revolu]ie cultu-ral\, tovar\[ul suprem Mao a pusla cale o misiune secret\ – Proiec-tul 523 – care trebuia s\ g\seasc\un leac `mpotriva malariei. Sol-da]ii chinezi luptau `n jungleledin Vietnam [i c\deau la datorier\ pu[i de malarie. Tu Youyou,specialist\ `n re]ete naturiste, afost chemat\ s\ fac\ parte din pro-iect. „Pân\ `n momentul `n caream `nceput eu cercetarea, `n Chi-na [i `n SUA fuseser\ testa]i apro-ximativ 240.000 de compu[i, f\r\nici un fel de rezultat“, a povestitYou you `n 2011, `ntr-un interviupentru „New Scientist“. ~mpreu -n\ cu echipa ei, a verificat 2.000 deremedii tradi]ionale chineze[tidin manuscrisele de la bibliotec\,a f\cut 380 de extracte pe baz\ deplante [i le-a testat pe [oareci.Unul dintre compu[i, derivat dinpelin dulce, care era folosit depeste un mileniu mpotriva febre-lor intermitente, unul dintre sim-ptomele malariei, a vindecat [oa-recii. Apoi [i oamenii. Re]eta og\siser\ `ntr-un manuscris vechide 1600 de ani, [i a mai durat `nc\vreo 40 pân\ s-a aflat cine a f\cutdescoperirea. {i `nc\ vreo patrupân\ a venit Nobelul.

497

Voi n-a]i `ntrebat F|R| ZAH|R v\ r\spunde

Bobi

Film

Iulia Blaga~ntuneric, 12 leiNu [tiu dac\ faptul c\am zgâriat o ma[in\ `nparcarea subteran\ de laUniversitate s-a datoratfaptului c\ aveam opresim]ire rea despreBlack Mass: Afacerimurdare (parcarea m-acostat 12 RON, cât unbilet la film), dar [tiu c\filmul m-a deprimat [imai mult decât ideea c\nu m-am descurcat `n`ntunericul (black) de 12 lei din parcare. Cu câttrecea timpul, cu atâtmai mare plictiseala.

Vecin sau str\in