"PATRIA ÎNSEAMNA POPORUL, NU TAGMA JEFUITORILOR!" - Tudor Vladimirescu 1821

www.primaria-mizil.ro

Publicaţie lunară a ORAŞULUI MIZIL Anul XI /Nr. 120 / iulie 2015

OStaLIonulpGRATUIT

ARE VALOARE

Acest ziar

dar se distribuie

Fondator

Emil

PROSCAN

E mult clocot înlume! Dezorientare, oamenifără un loc de muncă, copiiabandonaţi, furturi, arestări,ţări prădate de resurse, bo -găţii, teritorii,... istorii care sefalsifică sau se ascund, uri-aşe ierarhii nedrepte la um -bra cărora zâmbetul se îm -pie treşte, oameni mutilaţi deumilinţă, nedreptate, multănedreptate, zile fără rost,bogaţi cu prea mult, săracicu prea puţin, ţări prea uşorşi simplu dezvoltate, vacci -nuri boicotate, avioane dis-părute, judecătorii desfiin -ţate, nor de praf saharian,noi şi vechi colaboratori aisecurităţii (oare pe cine mai(de)serveşte SRI acum?),pensii suplimentare pentruparlamentari, cea mai maremoschee din Europa se vaconstrui în Bucureşti, zilnicsocietăţi în insolvenţă, creş -te salariul minim pe eco -nomie, vor fi din nou ale -geri, U.E. trimite spre Gre -cia grimase spasmotice, Ro -mânia lucrului bine făcut tră -ieşte din taxele tale, pe undeo mai fi mult trâmbiţatulpro gram „rabla”, incendii, i -nun daţii, s-au scumpit ga -zele, copiii căpşunarilor um -plu şcolile de corecţie, ro -mâ nii au talent, încă se maifac linguri de lemn, cani -culă... şi peste tot este vară!

Cine se poate rupede probleme şi apăsareagân durilor ar putea observapomii, câmpurile, dealurile,

verdele vieţii şi multeleflori... Este vară pe pământ!

Mass media nepre zintă zilnic hoţi, spitale înmizerie, corupţi, arestări,Băsescu, Udrea, Iohannis,Pon ta, inundaţii, violuri, a -res tări, înbulzeli la hramurilebisericeşti, Băsescu, Io ha -nnis, Udrea, Ponta, corupţie,trafic de droguri, cerşetori,arestări, marşuri de homo -se-xuali, lezbiene, apoi Ioha -nnis, Băsescu, Udrea, Ponta,timpul probabil, reclame,Eurovision, corupţie, Ponta,Băsescu, Udrea, Iohannis,fotbal, dispariţii, fraude la„bac”. Nicio seară fărăUdrea, Ponta, Băsescu, Io -ha nnis! Urmează o nouă zi,o altă seară şi din nou Udrea,Ponta, Băsescu, Iohannis!Vinovaţi nevinovaţi, vi no vă -ţii fără vină şi invers!

Suntem în perma-nenţă conectaţi la „proble -matica actuală”, burtierile e -cranelor trec, precum odi -nioară batalioanele româneCarpaţii, spre sufletele noas-tre avide de cunoaştere. A -proape aceiaşi invitaţi searăde seară îşi sacrifică famili-ile, timpul de odihnă, plă -cerea tihnei de acasă din mij -locul familiei, pentru noi!Da, pentru noi, adică pentrudreptul nostru de a afla, de aşti, de a fi informaţi corect,oportun, aceşti „analişti” nedescifrează „adevărul” de -claraţiilor belicoase, al dis-putelor politice, al spuselorşi nespuselor dizertaţii politi-cieneşti. Se poate, deja, vor -bi, de o nouă „carieră” demare succes: băgători deseamă!

Prin ei unele pos-turi strigă „Jos guvernul”,altele „Sus guvernul”! Ceeace combat unii, ridică înslăvi ceilalţi... Se aduc argu-mente, probe, mărturii...Seară de seară! Noaptea şi înprima parte a următoarei zi -

le, se reiau. Şi nu se schimbănimic esenţial în viaţa ţării şia celor necăjiţi! De mai binede 10 ani, Băsescu deţine su -premaţia intoxicării noastre.Nici acum, după ce nu maieste preşedinte - şi nu ştiudacă mai deţine vreo funcţie- , nu este lăsat săracul om înpace! Şi nici noi! Ce pot în -ţelege cei care îşi pot îndrep-ta, cu încredere, atenţia spreaceste posturi? Rezultatuleste cel scontat de producă-torii acestor emisiuni, popo -rul nostru, după preferinţe(ca la fotbal) se împarte îndouă tabere: pro-contra şicontra-pro! Asta se numeşteDEZBINARE!

Desâvârşirea aces-tui distrugător, periculos şiam plu program, aparţinemass-mediei, dar şi pripeliinoastre de a „înghiţi ne mes -tecat” orice informaţie! Îndo rinţa de a alterna progra -mele, se mai prezintă şi re -portaje live cu dramele unor”personalităţi” precum Oa -na Zăvoranu, Vali Vijelie,Pepe, sau diverşi Mondiali.

Bolnavi incurabil,handicapaţi de diferite vâr -ste, copii infestaţi cu HIV,bolnavi de cancer, accidente,torţionari, chiar decese acăror dramă, de cele maimulte ori, ar trebui să fie afamiliilor lor, nu ale întregiiţări, întregesc un tablou alneputinţei şi disperării. Maitoate posturile TV se căz-nesc, seară de seară, să nedepărteze de orice posibili-tate de a fi optimişti, încreză-tori, cu speranţă... N-am săînţeleg niciodată motivaţiaprezenţei în casele noastre,prin bunăvoinţa mass-me -diei, a domnului Petre Ro -man... Oare i s-a dat alt roldecât acela avut cândva deante-mergător în opera dedistrugere a industriei ro mâ -neşti?

Mai sunt şi re -

clamele care ne mitraliazărăbdarea, mai ales atuncicând încercăm să vizionămun film. Lăsând la o parte pecele care îndeamnă la con-sumul de medicamente saucele care fură banii cre -dulilor prin acele oferte aleteleshopping-urilor, vreau săzăbovesc puţin aspura uneiacare ne spune imperativ:„România funcţionează cutaxele tale!” şi care real-mente m-a stupefiat! Şoferulşocat ca la vederea unei naveextraterestre, doamna căreianu-i poţi deosebi grimasa dezâmbet sau spaimă, copiiicare ies dintr-o şcoală, acelemişcări mult încetinite cesugerează irealitatea, ambu-lanţa ce punctează secven -ţele şi îndemnul-avertismentde a ne plăti taxele şi im -pozitele, având de înţeles căîn caz contrar putem fi vino-vaţi de disfuncţionalităţile şiimplicit neajunsurile dinaceastă ţară. Incredibil!Cum adică, o ţară nu fun -cţionează din resursele sale(care trebuie să fie monopolde stat), din industrie, agri-cultură şi întreaga econo -mie? România a ajuns înasemenea precaritate încâtnu mai poate funcţionadecât cu taxele şi impozitelecetăţenilor ei aflaţi în dispe -rarea găsirii unui loc demuncă? Acestea au rămassingura sursă pentru salva -rea ei, precum ne sugereazăambulanţa din clip?

Scriitoarea AynRand, pe numele ei adevăratZinovievna Alisa Rosen -

baum, spunea în anul 1950:,,Când vei constata că înscopul de a produce, trebuiesă obţii aprobarea de la aceicare nu produc nimic, cândvei observa cum banii sescurg spre cei care nuactivează în bunuri, ci înfavoruri, când vei înţelegecă o mulţime de oameni seîmbogăţesc prin luare demită şi influenţa lor e maieficace decât munca lor, călegile nu te protejează contralor, ci dimpotrivă, ei sunt ceiprotejaţi împotriva ta, cândvei descoperi că este răs-plătită corupţia, iar onesti-tatea devine un sacrificiu desine, atunci vei putea spunefără teama de a greşi că soar-ta societăţii în care trăieştieste condamnată."

Este vremea celorcare fac rău, fură, nedrep-tăţesc, calomniază, uzurpea -ză…

Mă doare tot ce se-ntâmplă poporului nostru,mă doare lipsa de perspec-tivă, şi de orice fel de spe -ranţă, mă doare durereasurdă a lui Ion (aşa numesceu ţăranul român), dar măgândesc la adevărul supremce trebuie să guverneze viaţaşi încerc să sper...

Să ne rupem degriji, de apăsarea gândurilor,să observăm minunile aces-tei veri, mulţimea de verde şifloare, semn că Dumnezeueste aici cu noi!

Emil PROŞCANMizil, iulie 2015

Editorial DESPRE VARĂ ŞI CELĂLALT OBRAZ

SPORTPaginile 6-7

Pagina 2Nr. 120 / iulie 2015

SCURT GRUPAJINFORMATIV

TEHNOREDACTAREREDACŢIA

ISSN 1548 - 6903

Gabriela NEGOIÞÃ / Lucian MÃNÃILESCU

Adresa: B-dul Unirii, nr. 63

Tel./fax: 0244.252. 722e-mail:

postalionulmizil@yahoo.com

Adriana POPA

adyzest@yahoo.com

PRIMĂRIAB-dul Unirii, nr. 14, Mizil,Jud. Prahova, Cod poºtal105800Telefoane: 0244.250.027 sau

0244.250.008Fax: 0244.251.120

e-mail: primaria_mizil@idilis.ro

COLEGIUL DIRECTORPrimar

Emil PROªCAN

Viceprimar Nicolai PAªOL

CASETA REDACŢIONALĂ

Acum, când trã -im vremuri în care nearun cãm cu prea maregrabã într-o relaþie ºi sun-tem prea grãbiþi sã aºtep-tãm sã se nascã mai întâisentimentul, confundândiu birea cu pasiunea trecã-toare, declarându-ne multprea repede îndrãgostiþi ºiriscând sã ajungem la fel derepede în statistici, e xis tãoameni care au ºtiutsã iubeascã fru mos,demonstrând cãdra gostea adevãratãexistã ºi chiar dãi -nuie.Unii dintre aceºtiasunt Virginia (68de ani) ºi VirgilOprea (74 de ani),sãrbãtoriþii acesteiluni în cadrul acþiu-nii dema rate decãtre domnul primar EmilProºcan ºi care constã înaniversarea cuplurilor cesãrbãtoresc "nunta de a -ur", eveniment care puneac centul pe statornicia cu -plului, calitate ce scoate laivealã sentimente ade-vãrate, testate în timp ºiîntâmplãri petrecute.

50 (cincizeci) deani de convieþuire înseam-nã sã împarþi nu numaizilele cu soare, vânt, ploisau zãpadã, dar ºi multeleneajunsuri, chiar lacrimi,care apar inevitabil înorice viaþã. Secretul lon -gevitãþii acestei cãsãtoriiºi povestea iubirii ne-oîmpãrtãºeºte doamna Vir -ginia, care ne-a declarat:

"Ne-am cunoscutîn luna iunie a anului1964, la Casa de Culturã.Eu fãceam parte dinechipa de dans popular ameºteºugarilor ºi tocmai

aveam un spectacol lacare a venit ºi Virgil.

Citind "Poºtalio -nul", am ajuns la con-cluzia cã facem parte dingeneraþia poveºtilor dedragoste la prima vedere,cãci ºi la noi s-a întâmplatla fel. Am fost realmentefermecatã de arcuirea per-fectã a sprâncenelor subcare se afla cea mai albas-

trã ºi superbã privire, darºi de felul lui curtenitor,romantic ºi protector.Drept urmare în noiem-brie ne-am ºi cãsãtorit.

Unul dintre celemai frumoase aspecte esteacela cã am învãþat sãfacem lucruri împreunã.Dupã trei ani a apãrutrodul iubirii noastre, Da -niel, iar dupã 13 ani încãunul, Oana Geor giana.Sunt mari acum, el estepoliþist, iar ea asistentã.Doi copii buni care au larândul lor copii, bãiatul unbãieþel de ºapte luni, iarfata o fetiþã de nouã ani.Sunt lumina ochilor noº -tri, ne-am implicat cu totsufletul în creºterea ºieducaþia nepoþelei, ne-aumplut sufletul de bu -curie.

Eu sunt coafezãºi m-am angajat în anul1960 la Coopertiva meº -

teºugãreascã, pe urmã amlucrat acasã, apoi am ieºitla pensie, iar soþul meu alucrat din 1964 la UzinaMecanicã -vopsitor - iar în1997 s-a pensionat.

Niciodatã nu ne-am plictisit, deoarece în -totdeauna am avut ceva defãcut, treburile fiind bineîmpãrþite de la început. Eucu gãtitul (îmi place sã le

fac tot felul debunãtãþi), curãþe-nia ºi copiii, iarsoþul cu grãdina,cumpãrãturile ºialte treburi gos -podãreºti. Cel maiimportant lucru peaceastã lume estefamilia, noi ne-am vãzut de tre-burile noastre, ne-a plãcut sã ne

petrecem cât mai multtimp împreunã, ne-ambucurat de fiecare clipã.

Consider cã se -cretul longevitãþii cãsãto-riei noastre a constat (înafarã de dragoste) în în -þelegere, respect reciprocºi dãruire, pentru cã iu -birea înseamnã genero -zitate ºi este aºa pentru cãvine de la Dumnezeu -Dumnezeu iubeºte printine. Le doresc tuturor sãaibã parte de o iubire ca anoastrã, sã simtã îm -plinirea ºi sã ajungã la aniinoºtri de cãsãtorie!"

Virgil ºi Virginia,o mare iubire, douã numepredestinate, un singur su - flet care locuieºte în douãtrupuri...

Îi felicitãm ºi ledorim multã sãnãtate ºicâþi mai mulþi ani împre-unã!

Gabriela NEGOIÞÃ

DRAGOSTEA EXISTĂ ŞI DĂINUIE!

Pe data de 5 iunie, puºtimea mizileanã aprimit un minunat dar din partea Primãriei: specta-colul gratuit al Teatrului "Savoy" din Bucureºti -"Croitoraºul cel viteaz". Sala Centrului Cultural"Adrian Pãunescu" a fost arhiplinã, veselia ºi râ -setele au fost la loc de cinste, iar actorii au primit cubucurie aplauzele micilor spectatori.

În perioada premergãtoare susþinerii ates-tatelor la Liceul Tehnologic "Tase Dumitrescu", eleviiacestuia au primit ajutor în vederea redactãrii lu -crãrilor de la Centrul Biblionet, ce fiinþeazã în cadrulBibilotecii Orãºeneºti, ambele centre fiind la dispo -ziþia celor interesaþi pe toatã perioada vacanþei de varãa elevilor.

Urmaº al vechilor steaguri de luptã dinMoldova ºi Þara Româneascã, tricolorul a apãrut însecolul al XIX-lea, devenind simbol al identitãþii ºiunitãþii naþionale. Pe câmpul de luptã sau în com-petiþiile sportive, ca însemn al statului sau ca dovadãsupremã a dragostei de þarã, acesta îi însoþeºte peromâni de aproape douã secole, iar din mai 1998 ziuade 26 iunie a fost proclamatã Zi a Drapelului Naþionalal României.

Pe 26 iunie, în semn de preþuire ºi pentru amarca aceastã sãrbãtoare de suflet a românilor, mem-brii Asociaþiei Pensionarilor Militari "Aurel Vlaicu"ºi ai Asociaþiei Cultului Eroilor "Regina Maria" - fi -liala Mizil, au derulat la sediul celor douã asociaþiiactivitãþi pe aceastã tematicã.

u

v

w

Pagina 3 Nr. 120 / iulie 2015

Pãrinte, pentrucititorii ziarului nostru vãrog, ca pentru început, sãne spuneþi câteva cuvintedespre dvs.!

M-am nãscut în11 februarie 1967 în Glo -deanu Sãrat, jud. Buzãu,într-o familie cu cincicopii. Am fãcut primele 10clase în comuna natalã,urmate de Liceul deConstrucþii nr. 5 Ploieºti.Facultatea de Teologie aurmat ca ceva firesc, deoa -rece dorul meu pentru celesfinte era o componentã asufletului meu din copilãriapetrecutã la sat.

Am absolvit Fa -cul tatea de Teologie Bu -cureºti în anul 1995, cuteza de licenþã "Imnuliubirii din Epistola cãtreCorinteni, capitolul XIII".Pe durata facultãþii am fostprofesor de religie la clase-le I-VIII, în Bucureºti. M-am cãsãtorit în anul 1993cu Iulia Liliana Mocanudin Mizil, alãturi de caream avut bucuria naºteriicelor trei copii, ChristinaGabriela(1995), George Iu -lian(1996) ºi Justin Cãtãlin(2001).

În 2007 am ab -solvit studiile de masteratîn cadrul Universitãþii"Valahia", cu lucrarea "As -pectul social în Epistola I-acãtre Corinteni a Sf. A -postol Pavel".

Am fost hirotonitca preot pe seama ParohieiSãlciile, în 1995, pe caream pãstorit-o timp de 17ani. În comunitatea Sãlciilesunt douã biserici, dintrecare Biserica Veche (cu ovechime de 300 ani), ceeste folositã ca paraclis ºiBiserica Nouã, folositã cabiserica de enorie, fiind unadintre cele mai mari bise -rici din zonã. În perioada încare am activat la ParohiaSãlciile, am restaurat ºiconsolidat Biserica Veche,terminatã prin resfinþireapicturii executatã din nouîn anul 2011, am construitclopotniþa, casa parohialã,am refãcut acoperiºul bise -ricii ºi am avut o intensãactivitate misionar pas-toralã, astfel încât la ple-

carea mea, în 2012, toþimembrii comunitãþii Sãl -ciile erau creºtini ortodocºi.

În 2011 am primitînsãrcinarea de a construi oBisericã în cartierul "Han",din oraºul Mizil, iar din 1februarie 2012 am fosttransferat la Parohia nouînfiinþatã "Sf. MuceniþãFilofteia" din acest cartier,cu misiunea de a continualucrãrile la bisericã, lucruconcretizat în primãvaraanului 2012, prin înche -ierea construcþiei paraclisu-lui de lemn ºi a clopotniþei.Clopotul a fost achiziþionatprin donaþii de la enoriaºi ºiprin strãdania Consiliului ºiComitetului Parohial, cadealtfel toate lucrãrile rea -lizate pânã în prezent.

Aº dori sã ne spu -neþi istoricul, povestea naº -terii Bisericii "Sf. Filofteiaºi Sf. Dimitrie cel Nou".

Istoricul acesteiSfinte Biserici ar trebui sãînceapã din momentulcând s-a hotãrât construcþiaunui nou cartier în oraºulMizil. Dupã cum ºi moºii ºistrãmoºii noºtri, atuncicând puneau temelia uneinoi aºezãri, mai întâialegeau locul viitoarei bi -serici, pentru a fi perma-nent în legãturã cu Dum -nezeu, tot aºa ºi aici s-a luathotãrârea ca în noul cartiersã se construiascã un lãcaºîn care credincioºii sã-Lpoatã gãsi.

De aceea, în anul2010, prin colaborarea din-tre primarul oraºului Mizil,domnul Emil Proºcan, ºimine, ca preot slujitor laParohia Sãlciile, s-a hotãrâtpunerea în practicã a do -rinþei locuitorilor nouluicartier de a avea un loc încare cerul sã se uneascã cupãmântul, un loc în care va,,petrece numele Domnuluiîn veci ºi vor fi ochii ºiinima Domnului în toatezilele" (III Regi:9.3). Prinurmare, datoritã HotãrâriiConsiliului Local din fe -bruarie anul 2011, s-a alo-cat mai întâi o suprafaþã deteren de 500 mp, apoi încã1200 mp pentru construcþianoii biserici.

Datoritã faptului

cã o bisericã nu poate firidicatã într-un timp scurtdacã nu sunt fondurile ne -cesare ºi pentru ca locu -itorii noului cartier sã poatãtotuºi sã se bucure deapropierea lui Dumnezeu,s-a luat hotãrârea sã se con-struiascã mai întâi un para-clis de lemn.

Prin Înalta Bine -cuvântare a Preafe ricituluiPãrinte Patriarh Daniel, înziua de 11 septembrie 2011s-a pus piatra de temeliepentru noua bisericã ºi înluna octombrie s-au în -ceput lucrãrile la paraclis,iar în luna aprilie 2012 s-afãcut slujba de sfinþire aacestuia, în sãptãmâna Flo -riilor. Paraclisul este con-struit din lemn de brad, cufundaþie de beton armat,arhitectul noului lãcaº fiinddomnul Cosmin Pavel.

Paraclisul are olungime de 13 m ,o lãþimede 5,5 m ºi o înãlþime de12,5 m. Este construit dupãmodelul bisericilor de lemndin Muntenia, cu o singurãturlã în mijloc deasupranaosului ºi este învelit cuºindrilã de fag, iar pereþiiexteriori sunt cãptuºiþi cuscânduri de brad în planorizontal, suprapuse unapeste cealaltã. La interioreste cãptuºit cu lambriu dinlemn, dorindu-se prin toateacestea a se pãstra tradiþiabisericilor de lemn dinaceastã parte a þãrii noastre.

În anul 2013,complexul format din para-clisul ºi clopotniþa Parohiei"Sf. Muceniþã Filofteia" aufost menþionate în revistade arhitectura Zeppelin (nr.118/nov.2013), ca expresiea reînvierii tradiþiei con-strucþiei bisericilor de lemndin Muntenia zilelor noas-tre.

Consideraþi cãpre oþia este o meserie sauun har?

Preotia nu este omeserie, ci o misiune pen-tru care este nevoie de harullui Dumnezeu pogorât asu -pra Preotului prin TainaHirotoniei.

Câþi enoriaºi aveþiºi cum vã descurcaþi dinpunct de vedere financiar?

Care sunt posibilitãþilelegale?

Parohia noastrãeste una tânãrã, de aproxi-mativ 200 de familii ºi eno-riaºii participã, dupã posi-bilitãþi, la proiectele între-prinse de Biserica noastrã.

În prezent se în -treprind activitãþi de aju-torare a celor mai nevoiaºidin donaþiile credincioºilorprin strãdania Consiliului ºiComitetului Parohial. Pe -riodic se fac cateheze cucredincioºii în zilele deduminicã, dupã amiazã. Înprezent am iniþiat strân-gerea de fonduri pentrupictarea Catapetesmei Bi -se ricii, proiect aflat în des -fãºurare, precum ºi pla ca -rea trotuarului împrej-muitor al bisericii cu piatradonatã prin bunavoinþa d-lui Sonea Cristinel, mem-bru al Parohiei noastre, ºiprin stradania d-nei TiþaElena.

S-au construitfoar te multe biserii ºi suntdestule voci care spun cãacest lucru s-a întâmplat îndetrimentul altor servicii -învãþãmânt, sãnãtate etc.Care este opinia dvs. des -pre acest aspect?

Poporul românare o tradiþie în construireade biserici, în special învremuri de restriºte, pentrua arata importanþa credinþeiîn redobândirea încrederiiîn viitor. Acest lucru nu seface în detrimentul cuivasau a ceva, ci este un con-tinuum al credinþei înDum nezeu, cu excepþia pe -rioadei comuniste, cândmulte biserici- monumentau fost demolate.

Ce pãrere aveþi

despre libertãþile de expri-mare în ceea ce priveºteorientãrile sexuale? Dardespre orientãrile reli-gioase?

Punctul de vedereasupra acestui aspect a fostexprimat de BOR prin ce -rerea de completare a arti-colului 48, alin 1 din Con -stitutie, cu privire la rolulfamiliei "pentru prezentulºi viitorului poporului ro -mân ºi angajamentul fermal societãþii statului de a osprijini ºi ocroti". "Familia,elementul natural ºi funda-mental al existenþei dez-voltãrii societãþii, se înte-meiazã pe cãsãtoria liberconsimþitã între un bãrbatºi o femeie, pe egalitateaacestora ºi pe dreptul ºiîndatorirea pãrinþilor de aasigura creºterea, educaþiaºi instruirea copiilor ºi be -neficiazã de sprijin ºi ocro -tire din partea statului ºi asocietãþii", se aratã în a -men damentul BOR.

De asemenea,Prea fericitul Pãrinte Daniela propus un amendament ºila articolul 29 din Con -stituþie: "Statul român res -pectã credinþa poporuluiromân eminamente religiosºi recunoaºte rolul impor-tant al Bisericii OrtodoxeRomâne ºi a celorlalte bi -serici ºi culte recunoscuteîn istoria naþionalã a Româ -niei ºi în viaþa societãþiiromâneºti. Cultele religi -oase sunt libere ºi se orga-nizeazã potrivit statutelorproprii, în condiþiile legii".

Þinând cont defaptul cã în jurul nostruexistã multã suferinþã, ...

Continuare în pag. 5

INTERVIU CU PĂRINTELE PĂUN CERGĂU, PAROH ALBISERICII "SF. FILOFTEIA ŞI SF. DIMITRIE CEL NOU"

Pagina 4Nr. 120 / iulie 2015

Pe data de 23iunie, în prezenþa condu -cerii Primãriei, toþi cei 17membri ai Consiliului Lo -cal Mizil s-au întrunit înºedinþa ordinarã sub pre -ºedinþia de ºedinþã a dom-nului consilier CiobanuMarian, având înscrise peordinea de zi urmãtoarele:

1. Aprobarea pro-cesului verbal din data de26.05.2015.

2. Proiect de ho -tãrâre privind aprobareadecontãrii sumelor repre -zentând drepturile de de -plasare ale personaluluididactic din instituþiile deînvãþãmânt preuniversitarde stat din oraºul Mizilpentru luna mai 2015.

3. Proiect de ho -tãrâre privind aprobareapropunerilor de investiþii

pe anul 2015 la nivelul sis-temului de alimentare cuapã al oraºului Mizil a S.C.HIDRO PRAHOVA S.A.

4. Proiect de ho -tãrâre privind diminuareasuprafeþei de teren propri-etatea publicã a oraºuluiMizil situat în str. Blajului,nr.3-5 (Piaþa oraºului Mi -zil).

5. Proiect de ho -tãrâre privind aprobareapreþului minim evaluat dela care se porneºte ne -gocierea în vederea conce-sionãrii terenului în su -prafaþã de 450 mp, terenproprietate privatã a ora -ºului Mizil, situat în Mizil,str. Agatha Bacovia nr.1.

6. Proiect de ho -tãrâre privind aprobareapreþului minim evaluat dela care se porneºte nego -

cierea în vederea vânzãriiterenului în suprafaþã de163,12 mp, teren propri-etate privatã a oraºuluiMizil, situat în Mizil, str.Nicolae Bãlcescu nr. 211.

7. Proiect de ho-tãrâre privind rectificareabugetului local al oraºuluiMizil pe anul 2015.

8. Proiect de ho -tãrâre privind aprobareatarifului lunar pentru pres -tarea serviciului de pazã laCentrala fotovoltaicã decãtre Serviciul Public deGospodãrire ComunalãMi zil.

9. Diverse.

La propunerea e -xe cutivului, d-l Ciobanupropune completarea or -dinii de zi cu urmãtoareleproiecte de hotãrâre: Pro -

iect de hotãrâre privindacordarea unui ajutor deurgenþã d-nei Ghiþã Euge -nia Mihaela, domiciliatã înoraºul Mizil, str. NicolaeBãlcescu nr. 30, bl. 47,sc.A, et.4, ap.15, judeþulPrahova.

Supusã la vot, cumodificãrile propuse, or -dinea de zi este aprobatã cuunanimitate de voturi.

Dupã discutareaºi avizarea proiectelor dehotãrâre, Consiliul Local ahotãrât adoptarea cu una-nimitate de voturi a pro -

iectelor de hotãrâri de peordinea de zi, cu excepþiaProiectului de hotãrâreprivind aprobarea preþuluiminim evaluat de la care seporneºte nego cierea în ve -derea concesionãrii terenu-lui în su prafaþã de 450 mp,teren proprietate privatã aoraºului Mizil, situat înMizil str. Agatha Bacovianr.1, care s-a amânatîntrucât au existat discuþiiprivitoare la intabulareadreptului de proprietate.

Victoria PANAIT

Dacã-i întâlniti pe:

Primãria este si locul unde seoficiazã cãsãtoriile, adicã sedesã vârsesc povestile de dra -

goste. Dorin tele de a fi pentrutotdeauna împreunã, prindaici conturul adevãrului.

Câte un "DA" rostit din toa tãfiinta si se unesc aici destine, senasc familii! Mo mente emotio-nante, unice în viata noastrã, atuturor!Le urãm o viatã cât mai lungãîmpreunã, sã trã iascã în res pect,liniste, adevãr, sãnãtate sã con-state cât mai des cã au fãcut ceamai bunã alegere si cã viata edeosebit de frumoasã!

Paraschiv VasileGaleºu IonuþMarin Ionuþ

Niculae Alexandru - CornelLupu Marius - Cristian

Ilie GheorgheTrandafir Ovidiu - Dãnuþ Leescu Bogdan - Nicolae

Opriºan NicolaeTrandafir Florin - Marian

Lazãr IonDrosu Daniel - Florin

Radu ConstantinLupu Ion

Duþã IonuþIacob Valentin

Rãducanu Victoria - RoxanaCroitoru Georgeta - NicoletaPandele Alina - MagiBãncilã Oana - MãdãlinaMoldoveanu Daiana - MariaManolache Cristina - BiancaIoana Tatiana - ElenaCiocoiu Sorina - AndreeaMatei CarmenDuda Maria - AlexandraIstrãtoiu IulianaRosiu Mariana - IulianaRotaru MirelaMiu Gabriela - RoxanaEftodi NataliaNegulescu Maria - Iuliana

...sã stiti cã deacum încolosunt sot si

sotie! Bine ar fisã le ziceti cevadespre fericire,

dragoste,întelegere!

CASÃ DE PIATRÃ

Cu sigurantã se vor bucura si vor cãpãta si mai mare încredere

în lungul drum

ce-i asteaptã!

Centrul de Infor -mare Europe Direct Mizil aorganizat o sesiune de in -formare europeanã la ªcoa -la Gimnazialã din Baba-Ana, director d-na UrucDoina.

Principalul obiec-tiv al evenimentului intitu-lat "Ziua Verii Europene" afost creºterea gradului deinformare al elevilor dinciclul primar pe teme eu -ropene: cum a luat naºtereUE, simbolurile UE, mone-da Euro, statele membre ºilocalizarea acestora pe

hartã, statele europene carenu sunt încã membre UE,limbile oficiale vorbite peteritoriul UE, simboluri ºitradiþii specifice fiecãruistat european, instituþilecomunitare ºi funcþionareaacestora, drepturile cetãþe-nilor europeni.

Elevii au surprinsplãcut prin cunoºtinþele lorprivind identificarea sta -telor membre ale UE, aurecunoscut simbolurile a -ces teia ºi s-au arãtat recep-tivi la informaþiile noi.

La finalul eveni-

mentului, elevii au prezen-tat o expoziþie de deseneprivind marcarea aparte-nenþei la marile valorieuropene, cele mai fru-moase fiind premiate cudiferite materiale pro-moþionale ºi informative.

Ziua Verii Europene

Protecþia consumato-rilor

021 9551Numãr european unic

de urgenþã112

Protecþia consumato-rilor - Bãnci - Energie

021 9615Sesizãri siguranþa ali-

mentelor0800 826 787

Poliþia de frontierã021 9590

Ministrul finanþelorpublice

0800 800 085

InfoCons

Şedinţele Consiliului Local

MARTOR LA SFATUL ALEŞILOR

"Compania Yazaki Romania, lider mondialîn producþia de cablaje auto, angajeazã pentru nouasa fabricã de la Urlaþi, operatori cablaje, maga-zioneri, tehnicieni de mentenanþã, ingineri!

Dacã eºti serios, dornic de muncã ºi îþidoreºti stabilitate pe termen lung cu oportunitãþi depromovare, nu ezita sã îþi depui CV-ul la sediulfabricii de la Urlaþi (str. 30 Decembrie, nr. 1) ºi noite vom chema!

Îþi oferim condiþii foarte bune de lucru, unsalariu decent, bonusuri de performanþã, tichete demasã ºi transport gratuit! Pentru informaþii supli-mentare, contacteazã-ne la nr. de telefon 0731. 311.081 sau pe e-mail la: yrl.cv@yazaki-europe.com.

Te aºteptãm!"

ANUNŢ IMPORTANT

Pagina 5 Nr. 120 / iulie 2015

Adolescenþa esteperioada cea mai frumoasãa vieþii!

Vine însã operioadã când starea de"fãrã griji" dispare treptat,iar în locul ei se instaleazãproblemele cotidiene, tea -ma rezolvãrii lor ºi a zileide mâine. Din acel momentcopilãria îºi dã mâna cumaturitatea ºi din lupta lorpentru supremaþie aparcãutãrile ºi necesitatea uneiperspective. Aceste zbateriîncep sã creioneze trãsã-turile definitorii al person-alitãþii viitorului OM!

Cunoaºtem celemai intense trãiri, cele maimari transformãri, simþimnevoia de dragoste ade-vãratã, de viaþã adevãratã ºiîncepem sã înþelegem cãtrebuie sã luãm cele maiimportante decizii. În totacest proces de desãvârºireºi maturizare umanã, obiec-tivul principal îl constituieformarea unei cariere, aunei profesii prin care sã neperfecþionãm într-un anu -me domeniu. Ne alegem omeserie, mergem la ºcoli,învãþãm, parcurgem fel defel de examene… Pãrinþiine sunt, de obicei, alãturi,cu dragoste, griji, bani, sa -

crificii… Realizãm cãTREBUIE sã facem astapentru ca într-o zi sã de -venim utili, adicã folositoriîntru trebuinþelor celorlalþioameni. Numai aºa vomputea avea o viaþã mai u -ºoarã, ne vom putea realiza,iar pãrinþii vor cunoaºteadevãrata bucurie ºi chiarfericire! Ne vom câºtiga,astfel, respectul celorlalþi ºiun loc bine definit în socie -tate. Am pronunþat cuvân-tul "societate", adicã cea cucare facem acest "troc" princare noi trebuie sã ne strã-duim pentru a-i deveni utili,iar ea sã ne asigure condiþi-ile necesare pentru a exersaºi desãvârºi meseria pentrucare ne-am pregãtit ani de-arândul cu efort, ambiþie,sacrificii…

Responsabilitateatinerilor de a-ºi croi un iti -nerar care sã ducã la un þel,aºa cum auzim adesea "dea-ºi face un rost în viaþã",devine o certitudine dinmomentul în care aceºtia îºiterminã studiile. De celemai multe ori bucuria reu -ºitei este "rãsplãtitã" cudezamãgiri, disperare, tris-teþe. Gãsirea unui loc demuncã, de orice fel, nu nea -pãrat conform cu pre gã -

tirea, devine pe zi ce trece,un obiectiv greu de atins.

Uºi închise, anti-camere, zeci de interviuri,cãutãri, cãutãri, cãutãri ºitot atâtea refuzuri. Pe fon-dul unei legislaþii foarte per-misive ºi a ofertei foartemari de forþã de muncã înraport cu cererea, angajato -rii îºi permit luxul de aemite cele mai aberante ºichiar înjositoare pretenþii.

În numãrul viitoro sã vã prezint o parte dindiscuþiile pe care le-am pur-tat pe aceastã temã cu di -verºi tineri ºi o sã aveþi posi-bilitatea sã aflaþi incredibilerelatãri, tentativa gãsiriiunui loc de muncã deve -nind un adevãrat calvarpentru cei mai mulþi.

Sistemul gene rea -zã nu numai o mare ano ma -lie, dar ºi multã nedreptate.

Criza a creat o alt-fel de abordare a relaþieidintre angajat ºi angajator,dar ºi un nou profil al can-didatului tânãr, dornic (ne -voit) sã se angajeze. Se cerstudii superioare, specia -lizãri colaterale, mastere,limbi strãine, diferite dis -ponibilitãþi, ºarm, o anumevârstã ºi chiar o anumitãculoare a pielii ori a pãrului,multe din aceste "cerinþe"dovedindu-se a fi inutile. Seoferã un post mult inferiorstudiilor ºi calificãrii, pro-gram de lucru prelungit,salariu de mizerie, lipsã derespect, umilinþã…

Oferta locurilor demuncã este tot mai redusã,iar mãsurile de stimulare aangajãrii absolvenþilor suntaproape inexistente.

Angajatorii suntreticenþi în a încredinþa

responsabilitãþi unui tânãrfãrã experienþã.

Majoritatea patro -nilor profitã de disperareatinerilor în tentativa de a-ºigãsi un loc de muncã,ignorându-le drepturile..Orele lucrate peste pro-gram, mofturile patronilor,lipsa de respect, retribuþiilemult sub nivelul volumuluide muncã prestat ºi al nece-sitãþilor vitale ºi multealtele, fac sã aparã ine vi -tabil "ºansa" de a pleca"afarã", adicã de a munci lastrãini. Asta înseamnã sã-þipãrãseºti familia, prietenii,locurile natale, þara cu tot ceai îndrãgit ºi þi-a rãmas ire-versibil în suflet. Nedrept!

Dar cel mai multprofitã societãþile strãine,care recruteazã pe lucru denimic cantitãþi uriaºe deforþã de muncã din þaranoastrã. Ceea ce mi se parea fi mai periculos ºi mainedrept îl constituie raco-larea studenþilor ºi chiar aelevilor meritoºi. Pretextulacordãrii unor burse ºifacilitãþi, ascunde de faptintenþia furtului de tineridotaþi ºi foarte dotaþi

Cu toate acesteasunt tineri care se încã -pãþâneazã sã plece. Spe -ranþa unei altfel de Ro -mânii, cu altfel de zile, cualtfel de oferte, îi fac sãrãmânã aici. Suferinþa ºiumilinþa sunt mai suporta-bile aici, acasã. Nu poþispune niciodatã cã eºtiînvins pânã nu dai tot cepoþi, dacã nu ai în minteviziunea unui viitor maibun ºi dacã nu ai în inimãsperanþa unei schimbãrireuºite.

Speranþa e tot ce

ne rãmâne atunci când totulpare imposibil, când nu poþisã controlezi lucrurile prinpropiile forþe. Când nu poþischimba rãul în bine, când þise pare cã nu mai existãnicio ºansã, când logica,raþiunea îþi spun cã nu semai poate, când realitateaeste în contradicþie cuaºteptãrile pe care le ai,când aspiraþiile ºi visele þise nãruie, îþi mai rãmânesperanþa!

Aºa cã "Dragamea societate româneascã,fã ºi tu ceva pentru a puteasã ne recãpãtãm speranþa.Am învãþat pentru noi, pen-tru a sluji þara noastrã ºi petine. Nu pe strãini în schim-bul unei bunãstãri fãrã gust,miros, cãldurã, fãrã pãrinþi,locuri natale, prieteni,rude…

Noi þi-am arãtatdragoste ºi respect, a venittimpul sã ne arãþi ºi tu! Noicei care am crezut în tine cudragoste ºi respect, noi ceicare ne-am supus fãrã crâc-nire legilor tale, te rugãm sãte apropii de noi mai mult,sã ne vezi ºi sã ne simþimodestele noastre tre-buinþi! Sã ne vezi ºi sã neînþelegi! Priveºte în urma taºi vezi cum au procedatstrãbunii în astfel de mo -mente. Priveºte la ce a mairãmas din þara asta, pri -veºte-i tristeþea frumu -seþilor, apoi priveºte-ne penoi ºi înduioºazã-te!

Înduioºeazã-te,priveºte spre cer ºi totul vaveni de la sine!"

În numele a miloane de semnãturi,

Andrada DOCHIÞEANU

Continuare din pag. 3

...neputinþã, necredinþã ge -ne ratoare de rãu, ce neputeþi spune despre acestelucruri?

Biserica Ortodoxãare o tradiþie veche în aju-torarea celor sãraci, aflaþi însituaþii generatoare de ne -putinþã ºi suferinþã, deoa -rece încã din primele secolecreºtine au fost înfiinþate de

cãtre Bisericã instituþii curol de sprijin în societate, caspitale ºi orfelinate încadrul Vasiliadei iniþiate deSf. Vasile cel Mare. Înprezent, Biserica, în cadrulBiroului de Asis tenþã So -cialã al Patriarhiei Române,deruleazã o serie de pro -iecte privind ajutorareacelor nevoiaºi. În cadrulParohiei noastre, prin cate-heze ºi întâlniri cu credin-

cioºii noºtri, lucrãm laîntãrirea credinþei care esteizbãvitoare ºi generatoarede liniºte sufleteascã. Bi -serica ortodoxã este: "OBisericã mereu vie prinmembrii Sãi ºi relevantãprin faptele sale pentruoameni ºi comunitãþile lor."(cf. Viziunii Fundaþiei Fi -lan tropia a BOR)

Cum vã implicaþidin punct de vedere social?

Aºa cum am men -þionat anterior, am desfã -ºurat campanii de strângerede fonduri de la enoriaºipentru familiile nevoiaºedin comunitatea noastrãprecum ºi prin intermediulAsociaþiei "Sf. Filofteia" cefiinþeazã pe lângã Bisericanoastrã, de la copii pentrucopii. În cadrul Bisericii, cuimplicarea Consiliului ºiComitetului Parohial, pre-

cum ºi al Asociaþiei amdesfãºurat de-a lungulanilor activitãþi culturale,sociale, educative ºi deîmpãrþire de pachete cuhaine, jucãrii, alimente co -lectate de cãtre copii ºi dis-tribuite de noi tot cu aju-torul lor.

Vã mulþumesc!

Interviu realizat deGabriela NEGOIÞÃ

INTERVIU CU PĂRINTELE PĂUN CERGĂU, PAROH ALBISERICII "SF. FILOFTEIA ŞI SF. DIMITRIE CEL NOU"

Despre speranţă

Despre speranţă

Pagina 6Nr. 120 / iulie 2015

Trebuie sã-þi do -reºti îndeajuns de multlucrul pentru care lupþi,astfel încât sã te identificicu el.

Daniel Pãtraºcu,agent ºef principal încadrul Serviciului de Ac -þiuni Speciale, un ompasionat de culturism, tir,motoare, un expert aldresajului canin, reuºeºtesã facã performanþã laskandenberg, aflându-se

într-un grafic ascendentde atingere a cotelormaxime, de autodepãºire.A început sã se antrenezeîn vara anului 2010 ºidebuteazã în forþã, un anmai târziu la un campi-onat internaþional "CupaRomanaþiului" unde reu -ºeºte sã câºtige Locul I lacategoria master (+40 deani).

Peste trei luni

participã la CampionatulNaþional de Skandenbergºi se situeazã pe locul 7,un duº rece, care însã îlambiþioneazã. Realizeazãrapid cã pasiunea nu estede ajuns dacã nu e în -soþitã de o tehnicã ºi unantrenament specific.

Cu multã muncã,ambiþie, perseverenþã ºistãpânit de dorinþa de a seautodepãºi în permanenþãnimic nu i-a mai stat în

cale. Din anul 2012 pânãîn anul 2014 participã laCampionatele Naþionaleºi devine dublu campion,iar în acest an puncteazãdin nou fiind declaratcampion naþional - braþdrept.

În anul 2012, înurma rezultatelor ob þi -nute, a fost cooptat înLotul Naþional de Skan -denberg ºi a participat la

Campionatul Europeandesfãºurat în Polonia,cla sificându-se pe un me -rituos loc 4. Nu se o -preºte aici, iar în 2014participã la CampionatulMondial desfãºurat înLituania unde se situeazãpe locul 6. În acest an aparticipat la CampionatulEuropean din Bulgaria ºis-a clasat pe locul 5.

În afarã de tran-spiraþie ºi muncã asiduã,a obþinut aceste rezultateextrordinare fãrã antrenorºi fãrã aparaturã speci-ficã, totul fiind im -provizat.

Campionul aretrupa lui de învãþãcei,dornici sã-i calce peurme: Edi Banu, primulcooptat, alãturi de el încãdin 2010, reuºeºte în anul2013 sã se situeze peLocul I la CampionatulJu deþean al Cupei deKick boxing ºi Skan den -berg, iar în 2014 obþineLocul III (seniori ) laCampionatul Naþionaldes fãºurat la Codlea;Marius Chirbea obþineLocul II la CampionatulNaþional din acest an lacategoria tineret; IonuþGhidia se situeazã peLocul I în anul 2014, laCupa Moll (Buzãu) ºi totîn acelaºi an reuºeºte sãse claseze pe Locul II laCampionatul Naþional deSeniori; Marian ºi Mã -dãlin Chirbea, JustinBanu.

Este demn demenþionat faptul cã Mi -

zilul este pe primul loc înMuntenia la numãrul decampioni, iar rezultatelesunt cu atât mai notabileavând în vedere cã sun-tem în faþa, unor oraºe cutradiþie ºi centre de exce-lenþã în practicarea aces-tui sport.

Bãieþii executã odatã pe sãptãmânã antre-nament specific ºi de treiori pe sãptãmânã antrena-ment de forþã. Prin practi-carea acestui sport ob -þineþi: dezvoltarea maseimusculare, coordonaremotricã, reacþie de vitezãmãritã, autocontrol, tãriede caracter, stãpânire desine ºi cu multã, muncãaveþi ºansa, dupã cum sevede, sã ajungeþi campi-oni.

Cine este deter-

minat ºi vrea sã intre înechipa acestor învingã-tori este aºteptat la Salade Sport, duminica laorele 14.00.

De asemenea,ori ce sponsorizare ar fimai mult decât bine -venitã, meritã cu priso -sin þã, gândiþi-vã cã aceº -tia se antreneazã cu apa -raturã improvizatã.

Toate aceste re -zulte confirmã încã odatã faptul cã Mizilul unorãºel mic, dã lecþii ºi nupentru prima oarã marilororaºe, prin talent ºioameni valoroºi.

Felicitãri pentrutoate aceste rezultate deexcepþie, mult succes încontinuare ºi, bineînþeles,braþ de fier!

Gabriela NEGOIÞÃ

AUTODEPĂŞEŞTE-TE!O FORŢĂ DENEOPRIT -DDAANNIIEELL

PPĂĂTTRRAAŞŞCCUU

OFERTASPORTIVĂ ACSO MIZIL

Handbal Juniori 4 (8-11 ani) - antrenor MarianMoise - Luni, Miercuri ºi Vineri 9.30 - 11.30Handbal Juniori 3 (12-14 ani) - antrenor Fane

Zizea - Marþi, Joi ºi Vineri 9.30 - 11.30Mini Fotbal (7-11 ani) - antrenor Gabiel Cozma -

Luni, Miercuri ºi Vineri - 16.00 - 17.30Karate - senpai Florin Carabã - Luni, Miercuri ºi

Vineri - 19.30 - 21.30Tenis de câmp - antrenor Florin Brânzoi - Marþi ºi

VineriBox - antrenor Cornel Lazãr

Pagina 7 Nr. 120 / iulie 2015

Echipa de hand-bal ACS OLIMPIC MI -ZIL, calificatã la turneulfinal de juniori 4 desfãºuratla Resiþa (18-21 iunie), aterminat pe locul ºase din16 echipe. Echipa antrenatãde Ionuþ Tiþa ºi TeleruCostel a început perfectcompetiþia câºtigând pri -mele trei meciuri din grupefarã probleme împotrivacelor de la S. NICOLAUMARE, LPS BUZAU ºiEXTREM BAIA MARE.În faza a II-a a grupelor,echipa din Mizil a începutmai greu meciul cu CSBuhuºi, însã spre final acâºtigat meciul la diferenþãde douã goluri cu echipacare în cele din urmã a ter-minat competiþia pe locul4. Meciul decisiv cu C. S.BAIA MARE a fost pier-dut de echipa din Mizil ladiferenþã de patru goluri , înmare parte datoritã arbi-trilor care ºi-au bãtut joc demunca unor copii (antre -norii au vrut sã scoatãechipa din teren!). Dupãacest meci, competiþia pen-tru micii handbaliºti dinMizil "a luat sfârºit", deoa -rece nu au pãtruns în rândul

primelor patru echipe dinþarã, nivel la care erau ca -lificate CS BUHUSI ºiCSM PLOIESTI (care înfaza semifinalã, înainte deturneul final, a fost învinsãde cãtre echipa din Mizil).

A urmat un mecicu CS BACU, câºtigatdupã prelungiri la diferenþãde un gol, iar ultimul mecipentru locurile 5-6 cu BIS -

TRIÞA a fost pierdut! Pentru oamenii

care se pricep la handbal,acesta a fost un rezultatmincinos, decis de niºteoameni fãrã caracter, caredin pãcate sunt arbitri înliga naþionalã. Trecândpeste nedreptãþile suferite,

dorim sã menþionãm faptulcã rezultatul obþinut consti-tuie o performanþã foartemare reuºitã de un club pri-vat, club care se descurcãdoar din banii pãrinþilor ºimici sponsorizãri. De re -mar cat este ºi faptul cã celmai bun jucãtor al turneuluia fost din Mizil - BogdanPandelea.

A fost un turneu

excepþional, cinci victorii ºidouã înfrângeri, este un locbun pentru o echipã cudouã antrenamente pe sãp-tãmânã de o orã ºi jumãtatefiecare. Sperãm sã gãsimpersoane care vor sã neajute în continuarea acestuiproiect început, din care

roadele muncii ºi ale serio -zitãþii au început sã aparã.

Vã informãm cãla turneul final am fost cali-ficaþi ºi cu echipa de mini-handbal, unde am obþinutlocul nouã, unul foarte bunþinând cont cã am picat îngrupa pricipalã cu Med -gidia (câºtigãtoarea com-petiþiei) ºi Sighiºoara (cen-tru de excelenþã)!

Am început grupacu o victorie împotrivaTimiºoarei, dupã care douãînfrângeri cu Medgidia ºiSighiºoara dupã ce am con-dus cu 6-2… pe urmã amintrat sã jucãm pentrulocurile 9, 10... unde amcâºtigat patru meciuri con-secutive. La aceastã cate-gorie am terminat turneulcu cinci victorii ºi douãînfrângeri, dar am avutghinionul ca acesteînfrân-geri sã fie în grupa princi-

palã! Suntem printre pu -þinele echipe din Romaniacalificate cu douã echipe laturneul final naþional!

Ne dorim ca peviitor sã continuãm în acestritm, sã ne pregãtim, sãdovedim seriozitate ºi sãvenim cu rezultate foartebune în continuare, sãfacem handbalul cu zâmbe-tul pe buze ºi sã dãm o edu-caþie foarte bunã copiilordin aceastã echipã!

Profit de aceastãocazie pentru a-i mulþumidomnului ªtefan Andrei(patron - firma DSA TRA -DE), cel care ne-a ajutatfinanciar pe parcursul tur -neelor. Sperãm sã gãsim ºipe viitor sponsori, oamenicare iubesc acest sport mi -nunat ºi care doresc sã-iajute pe aceºti copii sã facãperformanþã.

Antrenor Ionuþ TITA

ALEGE SPORTUL!COPII TALENTAŢI -

REZULTATE PE MĂSURĂ

Bogdan Pandelea

Dupã un retur deexcepþie în care nu a pierdutnicio partidã (douã meciuriegale) ºi învingând în ulti -mile douã etape pe Pro -gresul Bucov (3-1), în de -plasare, ºi pe Voinþa VaduPãrului (7-0), echipa mizi -leanã a promovat în super -ligã cu un avans de nouãpuncte faþã de echipa aflatãpe locul II, Gloria Plopu.

Sâmbãtã, 13 iunie,dupã terminarea ultimeipartide, domnul SilviuCrân gaºu, preºedintele AJF

Prahova a în -mânat cãpita -nului de e chi -pã, Tã nase(în lo cuitorullui Bebe Lam - bã care nu aputut fi pre -zent), bine-me ritata Cu -pã, di plo me ºiun rând deechipament.

N uau lipsit din tribune foºtiimari jucãtori ai Stelei Mizil:

Niþã Rân ceanu, Ion Co -jocaru, Mâr zea, Cãtanã,Mihalache, Icã Potcoavã,Floroiu, Dan Necula, To -mescu, dar ºi numeroºispectatori care au þinut sã-i

felicite pe câºtigãtorii SerieiEst, la sfârºit de campionat.

La acest frumossucces ºi-a adus aportulîntregul lot de jucãtori fo -losit de antrenorul GabrielCozma pe întreg parcursulcampionatului 2014 - 2015:

Ene C., Afiliu, Lambã,Iacob, ªtefuc, Ene N., Lazãr

A., Sandu, Constantin,Suditu, Lazãr C., Elisei,Filimon, Ene F., ªogârdea,Stan, Dobre, Ghidia.

Nu putem omite aevidenþia aportul substanþial

al domnului MihaiAfiliu ºi nici con-tribuþia domnilor Ra -du Condurã þeanu ºiConstantin Galeº.

Stadionul "Tinere -tului" vã aºteaptã,dragi suporteri, pentrua susþine echipa mi -zileanã Rapid în noulsezon fotbalistic -Campionatul 2015-2016!

Felicitãri ºi în con-tinuare, multe goluri înpoarta adversã!

Eugen GRIGORE

FOTBALLIGA B SERIA EST PRAHOVARAPID MIZIL A PROMOVAT

ÎN SUPER LIGA B!

Pagina 8Nr. 120 / iulie 2015

ReprezentanþiiCentrului Europe DirectMizil au fost invitaþi sã par-ticipe la cea mai importantãdezbatere a anului privindsistemul de management aldeºeurilor integrat.

Asociaþia "PlanetaVerde" a organizat confe -rinþa denumitã "SocietateaEuropeanã a Reciclãrii -Resurse Naturale ºi Mana -gementul Deºeurilor" undea reunit peste 100 de parti -cipanþi din domenii diverse:operatori de salubritate,companii de preluare res -ponsabilitate, autoritãþi pu -blice ºi ONG -uri.

Cea de-a treiacon ferinþã anualã a So cie -tãþii Europene a Re ciclãrii s-a desfãºurat anul acesta încontextul în care Româniaºi-a asumat faþã de UE atin-gerea þintei de reciclare adeºeurilor municipale înproporþie de 50% pânã în2020. În acest moment þaranoastrã a atins pragul de3%.

"Este pentru atreia oarã când AsociaþiaPlaneta Verde reuºeºte sãpunã la un loc reprezentanþiai industriei ºi ai auto -ritãþilor locale cu experþii demediu din România ºi de la

Bruxelles. Suntem onoraþide mesajul transmis deComisarul Vella României.Ca reprezentanþi ai soci-etãþii civile ne vom îndreptatoate eforturile pentru aîmbunãtãþi sistemul demanagement al deºeurilordin România prin inovaþie,educaþie ºi implicare", adeclarat Mihaela Papazu,Director Executiv al Aso -ciaþiei Planeta Verde.

Tema conferinþeia fost reprezentatã de trans-formarea Europei în eco -nomie circularã ceea cereprezintã un nou tip degândire economicã printransformarea deºeurilor înresurse care pot fi reutilizatepentru a genera creºtereeconomicã, pentru revi-talizarea industriei europeneºi crearea de noi locuri demuncã.

"Economia verdea devenit una dintre prio -ritãþile mele pentru cã prote-jeazã mediul înconjurãtor ºiajutã economiile UniuniiEuropene sã devinã com-petitive. Pentru îndeplinireaacestor obiective trebuie sãne asigurãm cã avem unmanagement al deºeuriloreficient, generat de o legis-laþie foarte bine pusã la

punct. Þãri precum Ro -mânia vor putea beneficiacel mai mult de pe urmaacestui sistem. România nuîncepe acest proces de la 0,a dovedit deja cã poate faceperformanþã în domeniulenergiei regenerabile", adeclarat Karmenu Vella,Comisar European pentruMediu, Afaceri Maritime ºiPescuit.

Necesitatea uneilegislaþii ferme în domeniua fost confirmatã ºi de par-ticipanþii la conferinþã careau reprezentat ramuri di -verse din managementuldeºeurilor cum ar fi colec -tare, salubritate, reciclare,tratare deºeuri.

"Sistemul de ma -na gement al deºeurilor nu eatât de complicat cum ni separe la prima vedere. Uti -lizând componenta de edu-caþie ºi implicarea activã acetãþenilor, crearea de noilocuri de muncã ºi valoareaeconomicã rezultatã dinreutilizarea ºi reciclareadeºeurilor ajungem la con-cluzia cã putem sã atingemþinta de 50%, doar sã avembunãvoinþa de a face lu -crurile sã se întâmple. Dacãunii actori nu vor sã seimplice, probabil cã obiec-

tivele lor sunt diferite faþãde cele ale cetãþenilor. Netrebuie ºi nouã un DNA alMediului", a declarat IonuþGeorgescu, Director Gene -ral Intersemat. Unul dintresubiectele importante aleconferinþei a fost adus îndiscuþie de Piotr Barkczakreprezentant al Policy O -ffice on Waste din cadrulComisiei Europene care s-areferit la regândirea amba -lajelor puse pe piaþã de cãtreproducãtori astfel încât sãfie din ce în ce mai uºor dereciclat ºi reutilizat. Acestaa menþionat trei principii decare ar trebui sã se þinã contpentru regândirea ambala-jelor la nivel european: sãfie create din cât mai puþinplastic nereciclabil, sã pre -zinte un grad mare derefolosire ºi reciclare ºi sãfie cât mai puþin toxice.

La finalul eveni-mentului reprezentanþii in -dustriilor au completat olistã de soluþii concrete pen-tru Ministerul Mediului ºipentru Comisia Europeanã,cu privire la domeniul reci-clãrii deºeurilor municipale.

Cele mai importantecinci recomandãri sunt:

r Schimbarea ur -gentã a modului în care se

dau autorizaþiile de mediu. r Stimularea ini -

þiativelor private prin finan -þãrile generate de taxa lagroapã. Doar în primul anse pot investi 100 de mili -oane de euro în sortare, reu -tilizare ºi reciclare dinaceastã taxã.

r Introducereaunui sistem informatic detrasabilitate a deºeurilor.

r Implicarea maiactivã a producãtorilor sau aoperatorilor economici res -pon sabili de componenta deeducaþie, conºtientizare ºiimplicare.

r Control mai ri -gu ros din partea auto ri -tãþilor locale al tuturor ope -ratorilor economici impli-caþi în mod real în sistem.

Evenimentul afost organizat de AsociaþiaPlaneta Verde ºi susþinut deIntersemat, Global Inno -vation Solution, AsociaþiaRecolamp, CIROM ºi EuroConstruct Trading '98.

În anul ºcolar2014-2015 am fost coordo-natorul Patrulei de reciclarea ªcolii Gimnaziale Nr. 1Mizil, activitate ce a primitÎnatul Patronaj al Prin -cipelui Nicolae. Elevii dintoatã þara au colectat înultimii cinci ani peste unmilion de kilograme dedeºeuri electrice, o cifrãrecord pentru România,bucurându-mã cã elevii ºiprofesorii ºcolii noastre s-auimplicat activ în acestproiect naþional. Am reuºitsã strângem 448 kg deDEEE, am promovat cam-pania ºi cu ajutorul materi-alelor educative puse la dis-poziþie de Asociaþia RoRecam obþinut premiul “Ceamai activã patrulã din ju -deþ”. Împreunã cu elevii amdesfãºurat o serie de acti -

vitãþi, în Sãptãmâna Altfeldedicând una din zile ecolo-giei.

Micii ecologiºti auînvãþat despre reciclare. Eiau participat la o activitateintitulatã Natura în pericol.Aceastã activitate s-a des -fãºurat la Muzeul de ªtiin -þele Naturii. Cu aceastãocazie elevii au aflat cãnatura are de suferit ºi cãplaneta Pãmânt este în mâi -nile lor, cã trebuie sã înveþesã colecteze deºe urile pen-tru a o proteja. Un Pãmântsãnãtos înseamnã un mediusãnãtos ºi copii sãnãtoºi.Elevii au prezentat cu mân-drie proiectul de reciclareRorec care se desfãºoarã înºcoala noastrã.

Copiii de la ªcoa -la Gimnazialã Nr. 1 Mizildoresc sã salveze planeta.

Au ales sloganul SalvaþiPlaneta! Nu aruncaþi deºeuripe stradã! DEEE colectaþi!La ªcoalã reciclaþi! Am sãr-bãtorit Ziua Pãmântului laºcoalã ºi pe stradã. Elevii aurealizat desene, au con-fecþionat steluþa miculuiecologist, au realizat com-puneri cu tema "Salvaþipãmântul!". Pentru a-ºi facecunoscute munca ºi mesajulpe care doresc sã le trans-mitã, membrii Patrulei dereciclare au lipit afiºe pestâlpii din jurul ºcolii sau îndrumul lor spre casã.

Ca profesori pu -tem avea un impact pe viaþãasupra elevilor noºtri.

Calitatea mediuluise reflectã direct în vieþilelor ºi ale familiilor acestora,de aceea am ales sã-i implicpe elevi în acest proiect

naþional. Prin realizareaactivitãþii de voluntariat amdorit sã realizãm un schimbde bune practici în vedereaformãrii unei educaþii eco-logice demne de un cetãþeaneuropean.

Am prezentat oa -menilor activitatea Patruleinoastre, le-am vorbit desprereciclare ºi cã e timpul sã fieECO, ceea ce fac sã fieECOlogic ºi ECOnomic.Ne dorim ca activitateapatrulei sã aibã un ECOuasupra celor din jurul nostruºi ne dorim ca în anul ºcolarurmãtor sã continuãm acestproiect.

Aveþi prin casã omaºinã de spãlat vase saurufe defectã, veche sauuzatã? Un frigider care numai rãceºte? Nu meritã sãvã ocupaþi casa cu aceste

"deºeuri", dar mai ales nutrebuie sã le aruncaþi lagunoi sau în naturã!Deºeurile de orice fel, darmai ales deºeurile electricepolueazã grav mediul încare trãim!

La TelVerde -0800. 444. 800 - sunaþi gra-tuit din orice reþea de tele-fonie fixã sau mobilã, zilnicîntre 9.00 ºi 17.00, soliciþipreluarea gratuitã de ladomiciliu sau sediu de fir -mã ori instituþie, iar echipaAsociaþiei RoRec vine ºiridicã deºeurile, transportulfiind gratuit.

Nu uitaþi sã men-tionaþi cã sunteþi Suporter alPatrulei de Reciclare aªcolii Gimnaziale!

Prof. înv. primar - Cãtãlina Alexandrescu

Conferinţa Internaţională Societatea Europeană aReciclării "Resurse naturale şi managementul deşeurilor"

Cea mai activă patrulă de reciclare din judeţ - Şcoala Gimnazială Nr. 1 Mizil

Pagina 9 Nr. 120 / iulie 2015

În zona Bazar, vizavi de Penny, fiinţează un aprozar, undeveţi găsi tot timpul marfă proaspătă - o paletă diversificată

de fructe şi legume pe care poţi să le alegi singur.Oferim clienţilor calitate şi preţuri scăzute!

VVăă aaşştteeppttăămm ccuu ddrraagg!!

Ca în fiecare an,pe 29 iunie, pãstrând unadintre cele mai vechi tradiþiidin lume, Primãria oraºuluinostru a organizat Bâlciulde "Sfinþii Apostoli Petru ºiPavel", eveniment aºteptatcu bucurie atât de cei mari,cât mai ales de cei mici, pedata de 29 iunie Bisericaprâznuindu-i pe Sfinþii A -pos toli Petru ºi Pavel.

Unul numit "pia-tra de temelie" a credinþei,iar celãlalt "vas al alegerii"dumnezeieºti, Sfinþii Apos -toli Petru ºi Pavel suntprãznuiþi în aceeaºi zi deoa -rece amândoi au murit înaceeaºi zi, de 29 iunie aanului 67, la Roma, dinporunca împãratului Nero.În calendarul popular, ziuade 29 iunie poartã numelede Sânpetru de vara (sausãrbãtoarea lupilor) ºi mar -cheazã miezul verii agrareºi perioada seceriºului.Acum se "calcã" ceapa sauusturoiul.

Sf. Petru, patronulagricultorilor, rãspunde destarea recoltelor, patroneazãcaldura ºi ploaia ºi pedep -seºte cu tunete ºi grindinã pecei ce-l nesocotesc. Fiind unom bun, milostiv ºi credin-cios, Dumnezeu l-a luat încer ºi i-a încredinþat porþileºi cheile Raiului.

La marile sãrbã-

tori, când se spune cã lamiezul nopþii se deschidecerul, Sânpetru poate fi zãritpentru o clipã, stând la masaîmpãrãteascã, mereu îndreap ta lui Dumnezeu.

Mai mare pestecã mãrile cereºti, împartehrana animalelor sãlbatice,în special lupilor, mãrun -þeºte grindina, pentru a oface mai puþin periculoasã.Pânã la Sf. Petru, esteinterzisã scuturarea merilor,altfel cade grindina pesteholde.

Se zice cã atuncicând Sf. Petru plesneºte dinbici, din acesta sar scânteicare, odatã cãzute pe pã -mânt, se transformã în li -curici. Licuricii sunt bla -

gosloviþi de sfânt ca sãlumineze calea celor rãtãciþiîn pãdure.

În ziua sãrbãtoriise obiºnuieºte sã se împartã

ºi pomeni de sufletul celormorþi (Moºii de Sânpetru).Se duc la bisericã mere,zarzare, colivã, colaci, mie -re în faguri ºi lumânãri.

Despre bâlciuri seºtie cã au fost un evenimenteconomic apãrut în EvulMediu timpuriu (sec. XI-XV) în Europa Apuseanã,când au început sã se dez-

volte oraºele datoritã com-erþului ºi finaþelor, rupându-se de sfera ruralã bazatã pecreºterea animalelor ºi culti-varea plantelor. Bâlciurilemedievale se amplasau, îngeneral, în pieþele centraleale oraºelor în perioada hra-murilor ºi în sãrbãtorilededicate sfinþilor ocrotitoriai oraºelor respective. Tra -

diþia bâlciurilor s-a extinsapoi ºi s-a pepetuat în în -treaga lume, cãpãtând for -me diferite, de la þarã la þarã.

Bâlciul, ca de fie -care datã, a atras mai cevaca un magnet - lume,lume…, astfel cã nimic nui-a oprit pe mizileni sã deastartul la distracþie

Ciubuce, porumbfiert, baloane colorate, vatãde zahãr, floricele deporumb, halviþã, bere rece ºimici la grãtar, muzicã detoate felurile, cãluºei, tre -nuleþe, maºini buºitoare,carusel ºi vestita comedie"caracatiþa", jucãrii pentrutoate gusturile, ochelari desoare, pãlãrii, rochiþe, flu -iere, ceaune, linguri de

lemn, râsete de copii, pãrinþiºi bunici au alcãtuit atmos-fera de sãrbãtoare, de va -canþã, de veselie generalã.

Printre multele ta -rabe ºi negustori care teîmbiau cu marfa lor, amdes coperit cea mai fru-moasã marfã, dar ºi cei maimulþi client: era tarabadoam nei Argentina Cãlindin Buzãu, care avea sprevânzare pãlãrii, frumosulport românesc ºi covoraºecu motive populare. Mi-amãrturisit cã iubeºte sã facãacest lucru - sã pãstreze ºi sãtransmitã dragostea pentrutot ce este adevãrat ºi româ-nesc.

În speranþa cã v-aplãcut ºi v-aþi distrat, vãaºteptãm cu drag ºi la anul!

Mulþumim celorcare au fãcut posibilã des-fãºurarea acestei sãrbãtori,cât ºi tuturor instituþiilorcare au asigurat ordineapublicã pentru ca totul sã sepetreacã într-un cadru sigurºi plãcut.

Gabriela NEGOIÞÃ

Elevii ªcolii Gimnaziale Nr.1 Mizil ºi-audovedit o datã în plus valoarea în concursurile de edu-caþie rutierã, câºtigând locul I ºi locul II pe judeþ la con-cursul " Cupa DHS" desfãºurat în ziua de 10 iunie 2015la Ploieºti. Au participat cinci echipaje din judeþ , dincare douã ale ªcolii Gimnaziale Nr.1 Mizil. În urmaperformanþei obþinute, elevii ºcolii noastre vor re -prezenta judeþul Prahova la etapa naþionalã a "CupeiDHS", eveniment care va avea loc la Sibiu în aceastãlunã, etapã ce presupune gratuitate la transport, masã ºicazare pentru echipajele reprezentative.

Felicitãri elevilor: Bã lan Mihai, BãlanSebastian, Jipa David, Mureºanu An dreea, VoicuAndreea, Preda Marius, Lisman Daphne ºi Drã gulinElena.

Profesor Virgil NITU

PE PRIMUL LOC LA EDUCAŢIE RUTIERĂ

BĂLCIUL DE SFINŢII PETRU ŞI PAVEL LA MIZIL

Pagina 10Nr. 120 / iulie 2015

N. Steinhardt(pre nume la naºtere Nicu-Aureliu), eseist ºi memori-alist de cult mozaic, con-vertit la ortodoxism înînchisoare, a fost ºi rãmâneuna dintre conºtiinþele e -xemplare ale culturii ro -mâne. Dupã ºcoala pri-marã, se înscrie la liceul deelitã al Bucureºtiului, "Spi -ru Haret", fiind coleg cu Al.Paleologu, Dinu Pillat, Ar -ºavin Acterian. κi ia licenþaîn Drept ºi Litere la U -niversitatea din Bucureºtiîn 1934, iar în 1936 îºisusþine doctoratul în dreptconstituþional.

Încã din perioadastudenþiei frecventeazã ce -naclul Sburãtorul al luiEugen Lovinescu, de care îlva lega o strânsã prietenie.Debuteazã cu un eseu teo-logic în 1935, iar din 1936colaboreazã la RevistaFundaþiilor Regale, undedevine ºi redactor la reco-mandarea lui Camil Pe -trescu (1939).

Regimul comu-nist nu se va arãta de locblând cu N. Steinhardt. Datafarã din casã ºi exclus dinbarou, va fi inclus în cele-brul "lot mistico-legionarNoica-Pilat" (1960) ºi con-damnat la 12 ani de muncãsilnicã. Este eliberat în1964 ºi reîncepe sã publiceîn 1968, în principal tradu -ceri, dar ºi eseuri ºi criticãli terarã.

Jurnalul fericirii,publicat postum în 1991,nu este numai capodoperasa, ci ºi una din principalelecãrþi ale perioadei post-decembriste. Ecourile aufost pe mãsura acestorextraordinare memorii,

glo ria, din pãcate postumã,determinând recuperareaîntregii sale opere.

Pentru N. Stein -hardt valoarea eticã su -premã o reprezintã curajul,considerând laºitatea maiblamabilã decât violenþa ºinedreptatea.

Opera (selecþie):

Între viaþã ºi cãrþi(eseuri, 1976); Incertitudiniliterare (cronici literare,1980, Premiul UniuniiScriitorilor); Criticã la per-soana întâi (cronici ºi

eseuri, 1983); Prin alþii spresine. Eseuri vechi ºi noi(1988); Jurnalul fericirii(1991); Dãruind vei dobân-di - Cuvinte de credinþã(predici, 1992); Cartea îm -pãrtãºirii (eseuri, 1995);Cãlãtoria unui fiu risipitor(roman, 1995); Eseu ro -manþat asupra neizbânzii(2003).

Aprecieri critice:

Nicolae Mano -lescu: Jurnalul fericirii esteo carte splendidã, amestecinextricabil de notaþie coti -dianã, amintire, istorie, uni-versalitate, metafizicã, fi -ziologie, citate de lecturã ºialtele.

Ion Negoiþescu:Vasta activitate publicisticãa lui N. Steinhardt, începutãîncã înainte de rãzboi, între-ruptã de regimul realismu-lui socialist ºi condensatãapoi în volumele apãrute îndeceniul al nouãlea, poatefi calificatã în primul rânddrept cea a unui colportorde elitã.

PERSONALITATEA LUNII IULIE

NICOLAE STEINHARDTDate biografice: n. 29.07.1912, Pantelimon, Ilfov

- m. 29.03.1989, Baia Mare. Scriitor, publicist,critic literar ºi eseist.

Te trezeºti, facipachete, verifici ghioz-dane, trezeºti copiii... tefrigi cu cafeaua... e târ -ziu!!!

Îndeºi în grabã unpachet de mâncare îngeantã ºi pleci. Iar e stradaplinã de câini - te riºti ºitreci."Ce gândesc femeile?"

Nu-i un misteraºa de mare în Mizil unde80% din ele lucreazã încroitorii. Dimineaþa, de

exemplu, când le vedeþiîncruntate, "gândesc" con-tabilitat: dacã plãtesc ratala bancã, lumina, apa ºigunoiul, rãmân cu cablul -nu merge l-am amânatluna trecutã. Celei mici îitrebuiesc sandale... dã-odracului de ratã! Ãsta emisterul!

Gata, am ajuns laserviciu - spui o rugãciune,mai inventezi vreo douã -sã treacã bine ziua, ºefii sãnu fie supãraþi, sã-þi mear -gã maºina... deh, lucruriimportante.

Pânã în ziua a -ceea, când am fost anuntaþicã vom avea ºedinþã. Mãgândesc la ceva rãu - aºane-a obiºnuit viaþa.

Surprizã! În câte-va propoziþii, d-na Feliciane anunþã cã organizeazã oexcursie cu toþi angajaþii,excursie-cadou cu ocaziaaniversãrii firmei. Ex cur -sie, de douã zile la Si -ghiºoara, Alba Iulia, mor-mântul lui Arsenie Boca,

alte câteva mãnãstiri, Târ -gu-Jiu.

Mã întorc ºi-mivãd faþa în chipul cole -gilor. Uimire, surprizã, teciupeºti ºi ... nu visezi.Probabil cã trebuia sãspunem "Mulþumesc", darde data asta noi, veºniciinemulþumiþi, nu puteam sãînchidem gurile. Acum mãgândesc cã am fost ipo -criþi!

Ca patroni, auºtiut întotdeauna când am

avut probleme în familii,au fost alãturi de noi cândviaþa ne-a luat pe cinevadrag, când copiii au fostbolnavi sau când ne-adurut ceva. Ne-au înþeles ºicând am avut nevoie decostume pentru serbãrilecopiilor, de o rochie maiacãtãrii pentru vreo petre-cere ºi n-au uitat niciodatãde cadourile de sãrbãtorisau de zile de naºtere.

Ocupaþi cu alenoastre ºi veºnic nemulþu-miþi, nu le-am înþeles ni -ciodatã deviza firmei "Toþica o familie!". Majoritateadintre noi uitãm ca ºi ei auprobleme... pe mãsura lor,cã sunt copiii cuiva saupãrinþii altcuiva.

Ce s-o mai lun -gesc! Am fost în excursiedouã zile! Cuvinte... nusunt. De-aº fi adunat toatezâmbetele într-o sticluþã,aþi fi aflat cum miroasefericirea.

ªi acum... amvrea sã mulþumim ºi nu

ºtim cum! Viaþa asta ne-aobiºnuit ca cineva, tot tim-pul, sã ne umble prinbuzunare sau sã ne cearãceva. Ni s-a dat de preapuþine ori ºi nu mai ºtim sãprimim. Poate cã nu mãcredeþi. Existã astfel deºefi. Suntem aproximativ80 de martori.

Priviþi-vã ºefii!Sunt oameni! Îi doare cândse lovesc, suferã la fel canoi ºi culmea - plâng debucurie când viaþa îi pune

la încercare. În douã zileau reuºit sã ne umplesufletele cu amintiri ºipriveliºti pe care 90% din-tre noi nu le-am fi avutniciodatã. Ne-au învãþat, îndouã zile, cã fericirea nutrece neapãrat prin bu zu -nare, ci prin ochi ºi suflet.

Special þin sã lemulþumesc, în numelemamelor cãrora li s-a per-mis sã ia în excursie copiicu probleme ºi sã se roagepentru ei în locurile celemai aproape de Dumne -zeu.

Mulþumim cã e -xistaþi ºi Dumnezeu sã vãþinã sãnãtoºi!

Angajaþii fericiþi de la"Sega Design", pentruFelicia ºi Adrian Nae

P.S (Sunt sigurãc-or sã fie puþin supãraþipentru asta - culmea suntmult prea modeºti ºi multprea ocupaþi)

E DIMINEAŢĂ! IAR!

Pagina 11 Nr. 120/ iulie 2015

ÎN SLUJBA TA, OMULE!Scopul declarat al Primãriei Mizil este sã descopere, sã gestioneze ºi dupã

putinþã, sã rezolve, problemele dumneavoastrã ºi ale oraºului în care trãim. Acesta esterostul nostru, al tutu ror celor care suntem aici. Este nevoie deci, de cunoaºtere, do rinþã ºiimplicare.

Vã reamintesc cã prin Dispoziþia de primar nr 771/12.06.2009, modificatã ºicompletatã de Dispoziþia 1672/6.06.2011, fiecare stradã a fost repartizatã unui anumitfuncþio nar, care în fiecare zi de vineri are obligaþia sã se de plaseze în sectorul arondat, sãconstate toate problemele existente acolo ºi sã le aducã la cunoºtinþã instituþiei, inclusivmie. Doresc sã ºtiu dacã sunteþi vizitaþi, întrebaþi de pro blemele avute, ajutaþi! Dorescdeasemenea sã ºtiu dacã publicaþia gratuitã a primãriei, Poºtalionul, vã este adusã curegula ritate acasã.

Telefonaþi-mi la 250 027, interior 51, 250 970 sau 0722 653 808, scrieþi-mi peadresa bulevardul Unirii numãrul 14 – Mizil sau la adresa de e-mailleonidacondeescu@yahoo.com Emil PROªCAN

Vã anunþãm cã pentrucei care locu iesc la bloc,

publicaþia ""PPOOªªTTAALLIIOONNUULL""

va fi distribuitã asocia -þiilor de proprietari.

Administratorii asocia -þiilor se vor ocupa ca

acesta sã fie distribuit înfiecare locuinþã.

Vând apartamentsituat pe str. Blajului.Informaþii la telefonul0729 697 080.

Vând apartament(bl. 45, sc. A) decomandat,cu 3 camere, suprafaþa 56mp + garaj. Apartamentulare urmãtoarele îm bu nã -tãþiri: reabilitat termic,gaze, gresie, faianþã, par-chet, termopane, centralãtermica. Preþul este de30.000 euro negociabil iarrelaþii suplimentare puteþiobþine la nr. de telefon 0761691 814.

Vând apartamentcu 2 camere, confort I,semidecomandat, la parter,în centru - bl.44. Rel. la :0765239363.

Vând apartamentzo na A, 66mp., et. III, 3

camere, 2 bãi, gaze, termo -pane, izolat termic. Relaþiila numãrul: 0765 430 001.

Vând apartamentla parter în stare impeca-bilã, pe str. Cuza Vodã.Informaþii suplimentare lanumãrul: 0765 430 001.

Vând þiglã 1500de bucãþi, parchet, rochie demi reasã. Relaþii supli-mentare la 0727 865 254.

Vând casã (douãclãdiri) în Mizil - poziþiecentralã, 500mp, acces ladouã strãzi. Informaþii lanumãrul: 0244 251 053.

Vând casã la ºo -sea în Fulga de Sus - 2000mp. Casa are trei camere,bucãtãrie ºi baie. Relaþiisuplimentare la telefonul:0720 086 844

Execut ºi repar ca -

zane de aramã pentru fãcutþuicã. Relaþii la telefonul:0749 540 705.

Vând casã înTohani (7km de Mizil), sit-uatã pe ºoseaua principalã,preþ 60 000 euro. Casa esteP+M (izolatã) compusã din2 dormitoare, living, baie,bucãtãrie ºi dining room laparter, iar mansarda are 2camere, balcon ºi pod(mansarda neterminatã).Be ciul are o suprafaþã de6/8mp iar încãlzirea se facecu centralã pe lemne.Suprafaþa totalã a terenuluieste de 1000 mp din careamprentã casã 72mp ºi vie300 mp. Relaþii la telefonul:0732 731 194.

Vând apartamentpe str. I.L. Caragiale, nr. 46,et. I, 3 camere decoman-

date, îm bunãtãþiri. Relaþii latelefonul: 0724 947 133.

Vând foarte ieftinapartament cu 3 camere.Re laþii la numãrul: 0732367 549.

Vând casã (pa -iantã)la ºosea, în satulVispeºti, comuna Breaza(jud. Buzãu), în suprafaþãde 2500 metri pã traþi.Informaþii suplimentare latelefonul: 0741 573 698.

Vând urgent apar -tament cu 2 camere, et. III,preþ negociabil. Relaþii lanumãrul: 0722 634 924.

Vând apartament(cu îmbunãtãþiri, deasuprarestaurantului Central),douã ca mere, preþ 40 000euro. In formaþii su pli -mentare la numãrul: 0732731 194.

Vând loc de casãla Gura-Vadului (lângãºcoalã) - 1000 metri pãtraþi.

Preþ negociabil, informaþiisuplimentare la numãrul:0764 643 235.

Vând casã cu etajpe str. Spiru Haret(4camere+baie la etaj ºi liv-ing+bucãtãrie la parter).Informaþii la telefonul 0736730 782.

Vând casã pe str.M.Basarab. Informaþii su -plimentare la numãrul:0724 030 116.

Vând apartament(bl. 45, sc.A) decomandat,cu trei camere, suprafaþã 56metri pãtraþi + garaj.Apartamentul are urmã-toarele îmbunãtãþiri: reabi -litat termic, gaze, gresie,faianþã, parchet, termopane,centralã termicã.

Preþul este de 32000 euro - negociabil iarrelaþii suplimentare puteþiobþine la numãrul: 0761691 814.

MICA PUBLICITATE

Fiecare om are importanþa ºi rostul sãu pepãmânt, fiecare om a parcurs o viaþã în care a simþitºi trãit din vasta paletã de sentimente dintre bucurieºi tristeþe, dintre zâmbet ºi lacrimã. Fiecare om aiubit, a fost iubit, a trecut prin lumina multor ano -timpuri, sãrbãtori. Fiecare om a fost drag cuiva, afost util unor oameni ºi a lãsat în urma sa ceva.

Pentru fiecare om vine, însã, o zi când tre-buie sã se despartã definitiv de co paci, de flori, deape, de di mineþi, de ceilalþi oa meni! Vine o zi cândrã mâ nem doar cu aminti rile despre zâmbetul ºisufletul lor!

Indiferent dacã i-am cunoscut sau nu, sã tri -mitem spre ei un gând de recunoºtinþã ºi preþuire,rugându-L pe Dumnezeu sã-i aibã în ocrotire!

Despre oameni ºi viaþã...

Într-o zi toridã de varã, în urmã cu un an, s-a stinsdin viaþã un Om care a ºtiut sã fie alãturi de oameni

iubindu-i deopotrivã pe toþi.Un an în care am trãit una dintre cele mai grele

încercãri ale vieþii, în care cuvintele sunt prea sãracepentru a cuprinde în ele imensa tristeþe pe care alãsat-o în urmã dispariþia fulgerãtoare a fiului ºi

soþului nostru drag, Constantin Gherþea.Timpul trece dar durerea din sufletele noastre ºilacrimile din ochii noºtri au rãmas aceleaºi ca în

urmã cu un an.O rugãciune, o floare, o lumânare...

Dumnezeu sã-þi vegheze somnul de veci, copil fru-mos!

Mama, Tata ºi Soþia

Rãdulescu ªtefania (1928)Popa Ioan - Pãstorel

(1947)Zaharia Iosif (1949)Nicula Ion (1933)

Popescu Aurica (1945)Ilie Viorel - Marius (1964)

Elisei Florica (1929)

Lincan Gruia (1954)Costescu Stan (1941)Stanciu Frosa (1929)

Popa Ion (1949)Cârjan Vasile (1933)Preda Ioan (1941)

Antoniu Ioan (1929)Tudose Ana (1923)

OOFFEERRTTÃÃ EEDDUUCCAAÞÞIIOONNAALLÃÃ AA ""CCEENNTTRRUULLUUII CCUULLTTUURRAALL

""AADDRRIIAANN PPÃÃUUNNEESSCCUU""Curs de pian ºi canto - Sâmbãtã între orele 10.00 - 12.00Curs de dansuri populare - Luni între orele 10.00 - 13.00

Curs de dansuri moderne - Luni ºi miercuri între orele 16.00 - 18.00Curs de chitarã - Luni între orele 17.00 - 20.00

Primar etajul II interior 51 tel.

250.027Audienþe

- luni: 10.00-14.00Viceprimar etajul II

interior 15 Audienþe

- marþi: 10.00-14.00Secretar etajul IIinterior 14 tel.

250.101

Audienþe - joi: 10.00 - 12.00

Dir. executiv etajul I interior 33 tel.

251.649Audienþe

- joi: 10.00 - 12.00PROGRAM DE LUCRU

CU PUBLICULLuni - joi: 08.00 -

12.30; 13.00 - 16.30Vineri: 08.00 - 16.30

Au fost concetãþenii noºtri...

Dumnezeu sã-i odihnescã-n pace!

Nr. 120 / iulie 2015

Cantina Primăriei Mizil văoferă un bogat sortiment de

mâncăruri! Scopul declarat îl consti-tuie calitatea preparatelor (marea

majoritate produse ecologice),preţurile accesibile şi curăţenia

desăvârşită în care se desfăşoarăîntreaga activitate.

vã oferã posibilitatea de a servimasa zilnic, la sediul societãþii aflat

la subsolul Primãriei

Calitate, preţuri rezonabile, igienă!

PRIMIM COMENZI ŞI LIVRĂM

MÂNCARE LA SEDIILE SOCIE -

TĂŢILOR COMERCIALE

(INSTITUŢIILOR)

SAU LA

DOMICILIUL

SOLICITANTULUI)

închiriem sala pentru diverse evenimente

(agape, nunţi, botezuri, parastase

et cetera)

25-30 persoane = 300 lei;

30-50 persoane = 400 lei;

peste 50 de persoane= 500 lei

Pentru rezervãri sau alte informaþii: Tel. 0244-250027/25008 int. 35 - Cantina

Vã asteptãm!

Pagina 12

Tarife pentru evenimente:

S.C. MERENDA

PRIM S.R.L.

ŞI PIETRELE AU VIAŢĂ!

Pornind în că -utarea câştigătorilor con-cursului iniţiat de dom-nul primar – „Cea maifrumoasă gospo dărie”, l-am cunoscut pe domnulGheorghe Ardeleanu (59de ani), ”omul care

lucrează piatra cu mâi -nile şi sufletul”.

Ciopleşte în pia-tră de când se ştie. A”furat” meseria de la tatălsău, învăţând totodată sărespecte şi să iubeascăpiatra. Simte o imensă

bucurie atunci când ajutăpiatra să renască, să omodeleze, să-i dea su -flet...

În gră dina plinăde floare şi căldură, amvăzut câteva dintre lu -crările dumnealui, însădouă mi-au atras în modde o sebit aten ţia: un bustal regelui Burebista şi ofântâniţă, ambele im -

punându-şi existenţa laumbra unui pom curădăcinile adânc înfipteîn pământul aşteptărilor.

Meserie mile-nară, moştenită din ge -neraţie în generaţie, ”cio-plitul în piatră este otradiţie care ar trebui păs-trată cu sfinţenie, fiindprea puţin apreciată înţară... mai mult străiniisunt interesaţi de ea” –mi-a mărturisit cu tristeţedomnul Gheorghe.

Se spune că cio-plitorii în piatră suntoameni ce au caractere

puternice, de oarece, mo -de lând-o, preiau tăriapie trei pe care o însu-flețesc. Sperăm din totsufletul să rămână tot aşaşi să lupte în continuare

pentru păstrarea acesteiminunate tra diţii.

Cândva, piatracioplită-n chip deom, a fost însu-fleţită... Însenina demulte ori înaltul,luându-se la între-cere cu pes că ruşii-n zbor avântat şiera răsplătită desoare cu strălucireaîn care şi-a înmuiataripile, iubirea, do -rurile... Cine arvrea acum să spul-bere visul pietrei?

G.N.

Cit

eºte

ºi:

pu

blica

þie lu

narã

de i

nfor

maþi

e, ati

tudi

ne º

i edu

caþie

MIZ

ILU

LM

IZIL

UL

MIZ

ILU

L

Pregãtiþi-vã! La iniþiativa domnului primar, am ple-cat în cãutarea câºtigãtorilor concursului “Cea mai

frumoasã gospodãrie”. Luna aceasta,

AŞA DA!

Doamna Lucreţia Nicolae (69 de ani, pensionară) adoră tot ce e floare.

Gheorghe Ardeleanu

Gheorghe Ardeleanu

Gheorghe Ardeleanu