27.03.2012

Cod-F-PC-4

REVISTA PRESEI27 martie 2012

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

1

ADMINISTRAŢIA NAŢIONALĂ

“APELE ROMÂNEhttp://www.rowater.ro

27.03.2012

CUPRINS PRESA CENTRALĂ.......................................................................................................... 4

Apele Române: În ultimii patru ani s-au investit aproape 3 miliarde de euro pentru extinderea şi reabilitarea infrastructurii......................................................................4ANAR: Aproape 80% din apele de suprafaţă ating obiectivele de mediu.....................5Litoralul românesc: un dezastru, în pragul deschiderii sezonului................................7Ministrul Turismului: staţiunile de pe litoral vor fi pregătite pentru turişti de la 1 mai..................................................................................................................................... 8EXCLUSIV FOTOGRAFIA care vă va îngrozi. Se întâmplă pe râul Dâmboviţa................9Teme de mediu.............................................................................................................9START LA GRĂTARE: Legea picnicului nu se poate aplica.............................................9Știri mai vechi.............................................................................................................10Şeful unei firme din asocierea care a luat 3,4 de hectare de plajă: vrem să facem baze de agrement cu ski-jeturi...................................................................................10Hotelul lui Hagi a închiriat o plajă de 8.500 de metri pătraţi de la Apele Române. Vedeti aici cat va plati pe sezon.................................................................................11Plaja din Mamaia, "cea mai profitabilă parcare": administratorii plătesc 4 milioane de euro la Apele Române, dar câştigă 30 mil. euro doar din şezlonguri....................11COST. Preţurile se situează între 1,1 lei şi 10,98 lei, fără TVA, pe metru pătrat.........17Teme internaționale...................................................................................................18Atentie, turisti: Plaja din Bulgaria, radiata cu uraniu..................................................18

PRESA LOCALĂ........................................................................................................19

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ SIRET...................................................................19Banii europeni se lasă aşteptaţi: Proiectul de îndiguire a Bistriţei este finanţat numai de la bugetul de stat..................................................................................................19Garda de Mediu Suceava va aplica amenzi autoritatilor care nu salubrizează cursurile de apa........................................................................................................................ 21La control, salubrizarea cursurilor de apă..................................................................22Comisie de verificare a măsurilor de prevenire a inundaţiilor...................................22

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

2

27.03.2012

Teme similare.............................................................................................................23Sătenii din Poiana Teiului stau şi acum fără apă........................................................23Doi constructori se bat pentru microhidrocentrală....................................................24

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ ARGEȘ-VEDEA.....................................................24Plan de prevenire a inundaţiilor.................................................................................24Prefectul vine de la Bucureşti cu un plan de prevenire a inundaţiilor........................25Teme de mediu...........................................................................................................26A poluat solul cu ţiţei şi apă sărată şi a fost amendată cu 2000 lei............................26

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ OLT.....................................................................26Constructiile facute de animalele protejate inseamna pericol de inundatii.............26Miza este siguranta cetatenilor.................................................................................27

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ JIU......................................................................29Teme economice........................................................................................................29Hotărâri de Guvern dictate din afara ţării – Licitaţii cu cântec la Porţile de Fier I şi II29

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ MUREȘ................................................................33Specialiştii din bazinul Mureş s-au reunit la Alba Iulia de Ziua mondială a apei.........33Teme similare.............................................................................................................34World Water Day” 2012 la Colegiul Naţional „Elena Ghiba Birta”.............................34Borbely:România, pe locul I în UE privind proiectele semnate..................................35Teme de mediu...........................................................................................................35Azo a primit autorizaţia de mediu..............................................................................35A de la AZO, B de la batal…........................................................................................36Creşte preţul la apă potabilă şi canalizare..................................................................37Primăria vrea hidrocentrala de lângă Sala Sporturilor...............................................37

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ SOMEȘ-TISA........................................................38Curatenie in doru’ lelii................................................................................................38Baietii orientati si baietii destepti din hidroenergie – apa ca un purcoi de euro........39Amanare: lesul calului mort, ramane in Sasar............................................................42Teme similare.............................................................................................................43Hidroenergia o solutie sau de la baietii destepti la baietii harnici..............................43

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

3

27.03.2012

Teme de mediu...........................................................................................................44Proiect educational: Apa – izvor de sanatate.............................................................44Consilierii locali, invitati la curatenie..........................................................................44Razboiul colectarii selective intre Primaria Cluj-Napoca si Consiliul Judetean Cluj se duce pe bani! Laszlo Attilla: ii dam in judecata..........................................................45

PRESA CENTRALĂ

Apele Române: În ultimii patru ani s-au investit aproape 3 miliarde de euro pentru extinderea şi reabilitarea infrastructuriiAdministraţia Naţională "Apele Române" (ANAR) informează că, în perioada 2007-2011, pentru lucrări de extindere şi reabilitare a infrastructurii de apă uzată, au fost investiţi la nivel naţional aproximativ 2.997,173 milioane euro, mare parte din bani provenind din fonduri europene. "În ultimii patru ani (perioada 2007-2011), pentru lucrări de extindere şi reabilitare a infrastructurii de apă uzată, au fost investiţi la nivel naţional aproximativ 2.997,173 milioane euro, din care 63,34% din fonduri europene, 23,84% de la bugetul de stat, 12,01% finanţat de la bugetul local şi 0,81% din surse proprii ale operatorilor/parteneriate publice-private", informează, marţi, ANAR. La nivelul anului 2011, în apele de suprafaţă şi din subteran, a fost evacuat un volum total de 4868,55 milioane mc/an, un procent de 39,7 %, respectiv de 1933,93 milioane mc/an necesită epurare. Din acesta, 44,65% au fost suficient (corespunzător) epurate, iar 55,36 reprezintă ape uzate neepurate şi insuficient epurate. În România, în ceea ce priveşte gradul de racordare la canalizare şi staţii de epurare, progresul din ultimele şase luni a fost 1,84% în ceea ce priveşte gradul de racordare la reţele de canalizare (în prezent, este de 56,96 %, şi de aproximativ 0,93%, în ceea ce priveşte gradul de racordare la staţiile de epurare (în prezent, este de 45,57%). Judeţele Cluj, Constanţa, Timiş au cele mai ridicate grade de racordare atât la canalizare şi la staţii de epurare. Judeţele Brăila, Braşov, Hunedoara, Sibiu, Timiş şi muncipiul Bucureşti au cel mai mare grad de racordare doar în ceea ce priveşte sistemul de canalizare, iar, la polul opus (sub 30%), aflându-se judeţele Dâmboviţa, Giurgiu, Gorj, Ilfov şi Vaslui. Brăila, Galaţi, Mehedinţi şi

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

4

27.03.2012

Tulcea sunt judeţele cu cele mai mici grade de racordare la staţiile de epurare, respectiv de sub 10%. În prezent, există fizic 983 reţele de canalizare, din care 631 sunt funcţionale, restul de 352 fiind în diferite stadii de execuţie sau nu s-a realizat încă racordarea la reţelele de canalizare, datorită nefinalizării în totalitate a lucrărilor. Cele 983 de reţele de canalizare se întind pe 24953,127 km, din care doar 1443,923 km reprezintă reţele de canalizare funcţionale. Din cei 1443,923 de kilometri, reprezentând 631 de reţele funcţionale, în 2.423 aglomerări urbane, au fost inventariate lucrări de canalizare aflate în diferite stadii de execuţie reprezentând 1069,33 km. În ultimii şase ani, au fost construiţi fizic 8814,877 km de reţele de canalizare, din care doar 775,46 km se află în diferite stadii de execuţie. În ceea ce priveşte situaţia dotării cu staţii de epurare a apelor uzate, au fost inventariate 511 staţii de epurare, din care 431 staţii de epurare urbane care deservesc exclusiv aglomerarile, iar 21 de staţii de epurare au devenit funcţionale în ultimele şase luni./Ziarul financiar, http://www.zf.ro/eveniment/apele-romane-in-ultimii-patru-ani-s-au-investit-aproape-3-miliarde-de-euro-pentru-extinderea-si-reabilitarea-infrastructurii-9442535Preluare de pe Mediafax

ANAR: Aproape 80% din apele de suprafaţă ating obiectivele de mediuAproape 80% din apele de suprafaţă ating obiectivele de mediu, informează, marţi, Administraţia Naţională "Apele Române" (ANAR). Potrivit evaluărilor realizate la nivelul anului 2011 cu privire la calitatea apelor de suprafaţă şi din subteran, la nivel naţional, 79,55% (respectiv 1.719), din totalul corpurilor de apă de suprafaţă evaluate în anul 2011 îndeplinesc obiectivul de mediu, adică au stare ecologică bună, în timp ce restul de 20,45% (442 corpuri de apă) nu ating aceste obiective. Din categoria corpuri naturale, adică nemodificate de construcţii hidrotehnice, de exemplu, 84,36% (1386) dintre râurile naturale monitorizate ating obiectivele de mediu, iar 15,64% (257) nu ating obiectivele de mediu. Din aceeaşi categorie, doar 17,36% (zece) dintre lacurile naturale ating obiectivele de mediu şi 82,46% (47) nu ating acest obiectiv, motivele fiind nivelul ridicat de eutrofizare (înflorire algală), în special în perioada verii, şi capacitatea redusă

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

5

27.03.2012

de regenerare a acestora. Conform ANAR, Din categoria corpuri de apă puternic modificate, adică pe cursul de apă s-a construit o lucrare hidrotehnică - baraj, îndiguire, etc. -, 72,13% (207) dintre râurile puternic modificate ating obiectivele de mediu, iar 27,87% (80) dintre acestea nu ating aceste obiective. Tot din această categorie 56,9% (66) dintre lacurile de acumulare ating obiectivele de mediu, iar 43,1% (50) nu le ating. Din categoria corpuri de apă artificiale (de exemplu, Canalul Dunăre-Marea Neagră), 86,12 % ating obiectivele de mediu, iar 13,79% nu le ating. În ceea ce priveşte evaluare a corpurilor de apă subterană, la nivelul anului trecut, 81,6% din corpurile de apă subterane ating obiectivele de calitate şi doar 18,4% nu ating aceste obiective. ANAR menţionează printre activităţile puternic poluatoare, atât ale apelor de suprafaţă, cât şi a celor din subteran, captarea şi prelucrarea apei pentru alimentarea populaţiei, ramurile industriale (prelucrări chimice, industrie metalurgică şi construcţii de maşini, energie electrică şi chimică, industria extractivă, industria alimentară şi zootehnie). Factorii poluatori majori care afectează calitatea apei subterană sunt: produsele petroliere, produsele rezultate din procesele industriale, produse chimice (îngrăşăminte, pesticide) utilizate în agricultură ce provoacă o poluare difuză greu de depistat şi prevenit, produse menajere şi produse rezultate din zootehnie, metale grele, necorelarea creşterii capacităţilor de producţie şi a dezvoltării urbane cu modernizarea lucrărilor de canalizare şi realizarea staţiilor de epurare, exploatarea necorespunzătoare a staţiilor de epurare existente, lipsa unui sistem organizat de colectare, depozitare şi gestionarea deşeurilor şi a nămolurilor de epurarea apelor industriale uzate. "Poluarea freaticului este cel mai adesea un fenomen aproape ireversibil şi are consecinţe grave asupra folosirii rezervei subterane la alimentarea cu apă potabilă, depoluarea surselor de apă din pânza freatică fiind un proces anevoios'', atrage atenţia Administraţia. În anul 2011, evaluarea stării ecologice/potenţialului ecologic s-a realizat pentru un număr total de 2.161 de corpuri de apă, din care 1.643 corpuri de apă naturale din categoria râuri, 287 de corpuri de apă puternic modificate din categoria râuri, 57 corpuri de apă - lacuri naturale, 116 corpuri de apă - lacuri de acumulare şi 58 corpuri de apă artificiale. Activitatea de cunoaştere a calităţii apelor subterane se desfăşoară prin intermediul staţiilor hidrogeologice, a forajelor de observaţie, izvoare şi drenuri. În ceea ce priveşte

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

6

27.03.2012

evaluarea corpurilor de apă subterane, au fost evaluate 125 de corpuri de apă subterană prin 1.631 puncte de monitorizare (foraje, izvoare, drenuri, fântâni), grupate astfel: 1.397 foraje aparţin reţelei naţionale de hidrogeologie, 141 foraje de exploatare, 93 sunt foraje de urmărire a poluării amplasate în jurul marilor platforme industriale. AGERPRES, http://www.agerpres.ro/media/index.php/economic/item/113103.htmlPreluare și pe Ziua de Constanța, http://www.ziare-pe-net.ro/stiri/constanta-printre-judetele-cu-cele-mai-ridicate-grade-de-racordare-la-retelele-de-canalizare-si-la-statii-de-epurare-1738069.htmlhttp://www.ziuaconstanta.ro/stiri-calde/stiri-calde/constanta-printre-judetele-cu-cele-mai-ridicate-grade-de-racordare-la-retelele-de-canalizare-si-la-statii-de-epurare-98574.html

Litoralul românesc: un dezastru, în pragul deschiderii sezonului Cu doar o lună înainte de deschiderea sezonului estival, litoralul este o ruină. Multe terase au fost părăsite şi zidurile stau să cadă. Falezele sunt măturate doar de vânturile puternice, pentru că autorităţile se încurcă în hârtii. Primii care suferă sunt hotelierii pentru că, spun ei, şi anul acesta vecinii bulgarii vor câştiga bătălia turismului estival, relatează Realitatea TV. Plaja din staţinea Neptun este departe de a fi gata la 1 mai. Lipseşte o parte din faleză. Administraţia plajei spune că nu poate face nimic pentru că primăria din Mangalia şi Apele Române se ceartă pe cine trebuie să administreze şi cine trebui să-l ajute în rezolvarea acestei probleme. Până una alta, specialiştii de la Apelel Române vor să controleze invazia algelor, motiv pentru care, în anii trecuţi, mulţi turişti şi-au schimbat destinaţia. La mal situaţia nu este roză. În staţiunea Neptun muncitorii sapă şanţuri pentru utilităţi şi lucrează la străzi. Proiectul ar trebui finalizat în vara lui 2013, aşa că dacă aveţi bilet la la Neptun sau Olimp, aşteptaţi-vă la mult...praf. Nici nordul litoralului nu va fi pregătit pentru 1 mai. Terasele din Eforie Nord par să nu fie gata pentru turişti. Nimeni nu lucrează la ele, iar zona este pur şi simplu părăsită. În acelaşi timp plaja din staţiune nu este lucrată de nimeni. Avem paravane de zăpezi, iar nisipul arată ca după furtună. Cu toate acestea, Ministrul turismului pare optimist. Sezonul estival se deschide pe litoralul românesc la 1 Mai. Cel bulgăresc este deja

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

7

27.03.2012

deschis./ Realitatea TV, http://www.realitatea.net/litoralul-romanesc-un-dezastru-in-pragul-deschiderii-sezonului_926146.html

Ministrul Turismului: staţiunile de pe litoral vor fi pregătite pentru turişti de la 1 maiMinistrul Dezvoltării Regionale şi Turismului, Cristian Petrescu, susţine că la 1 mai staţiunile de pe litoralul românesc vor fi pregătite să îşi întâmpine turiştii şi toate lucrările de amenajare făcute în prezent vor fi încheiate până atunci, potrivit Mediafax.Prima oprire pe litoral a lui Petrescu a fost în portul turistic Mangalia, pe care ministrul l-a catalogat ca fiind de nivel european. Demnitarul a inspectat apoi şantierul tramei stradale din staţiunea Neptun - Olimp şi a urmărit stadiul pregătirii plajelor turistice pentru sezonul estival din Neptun. În vizita la plaja din Neptun ministrul a fost însoţit şi de directorul Administraţiei Bazinale de Apă Dobrogea Litoral, Marian Mitrea, care a spus că mai multe sectoare de plaje au fost afectate în urma furtunilor din această iarnă şi că în prezent se lucrează la amenajarea acestora pentru a fi gata până la 1 mai. El a mai spus că în această vară va fi realizat şi un experiment pentru a se stabili dacă poate fi rezolvată problema algelor, urmând să fie amplasate plase în largul Mării Negre, pe o distanţă de trei kilometri, care ar urma să reţină algele şi să le împiedice să mai ajungă la ţărm. O altă problemă identificată în imediata apropiere a plajei respective o reprezintă aleea pietonală care a fost distrusă tot în urma furtunilor şi care ar trebui reabilitată în cel mai scurt timp. Marian Mitrea a precizat că nu poate interveni deoarece aceasta aparţine de administraţia locală, adică de Primăria Mangalia. Ministrul a spus însă că este convins că autoritatea locală se va implica în rezolvara situaţiei, iar în cazul în care nu ar avea capacitatea de intervenţie atunci MDRT se va implica şi va ajuta Primăria. Cristian Petrescu susţine că staţiunile de pe litoral vor fi pregătite să îşi întâmpine turiştii începând din 1 mai şi speră că va fi un sezon reuşit. "Se lucrează în staţiunile din sudul litoralului. Am primit asigurări că în privinţa plajelor, afectate de furtunile puternice, se intervine şi vor fi rezolvate sută la sută până la 1 mai. Tot litoralul pare pe calea cea bună pe 1 mai sper să fie totul rezolvat. Există premisele să avem un sezon reuşit şi eu

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

8

27.03.2012

cred că aşa va fi", a afirmat Petrescu la sfârşitul vizitei făcute în judeţul Constanţa./România Liberă, http://www.romanialibera.ro/bani-afaceri/turism/ministrul-turismului-statiunile-de-pe-litoral-vor-fi-pregatite-pentru-turisti-de-la-1-mai-258278.html

EXCLUSIV FOTOGRAFIA care vă va îngrozi. Se întâmplă pe râul Dâmboviţa Un cadavru de porc pluteşte în râul Dâmboviţa. O demonstrează o fotografie trimisă de un cititor REALITATEA.NET. "V-am trimis o imagine facuta de mine cu telefonul mobil, am fost socat atunci cand am vazut ca un porc care plutea pe apele raului Dambovita in localitatea Voinesti sat Voinesti jud Dambovita, exista amenzi dar autoritatile nu stunt suficient de severe din cate se observa", a scris un cititor REALITATEA.NET, pe adresa martorocular@realitatea.net./Realitatea TV, http://www.realitatea.net/fotografia-care-va-va-ingrozi-se-intampla-pe-raul-dambovita-foto_926986.html

Teme de mediu

START LA GRĂTARE: Legea picnicului nu se poate aplica Legea picnicului votată de Parlament şi promulgată de preşedintele Traian Băsescu este nefuncţională. Pe hârtie orice român care mai face grătar în spaţiile verzi neautorizate e bun de plată, însă în practică nimeni nu va păţi nimic. Motivul? Aceste spatii speciale lipsesc cu desăvârşire. Primăriile nu au bani pentru amenajarea lor, aşa că şi inspectorii Gărzii de mediu sunt indulgenţi cu amenzile. Legea nouă spune clar că românii sunt pasibili de amenzi de la 100 la 50.000 de lei dacă fac grătar în loc neamenajat, dacă lasă în urmă gunoaie sau tulbură liniştea publică. Cum spaţiile special amenajate sunt o raritate în România, s-a dat startul la grătare după placul inimii. Ofiţerii Gărzii de mediu cunosc situaţia şi nu prea au ce face. "Chestiunea este că nu mi s-a părut deloc moral să trecem direct la aplicarea amenzilor şi atunci, imediat după publicarea legii, am dat o circulară în ţară în care am cerut colegilor să ia legătura cu autorităţile locale să planifice realizarea şi organizarea de noi spaţii de picnic", a declarat Silvian ionescu, comisar-şef

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

9

27.03.2012

Garda de mediu, pentru Realitatea TV. Legea picnicului a fost promulgată de preşedintele Traian Băsescu pe 16 martie./Realitatea TV, http://www.realitatea.net/start-la-gratare-legea-picnicului-nu-se-poate-aplica-video_926395.html

Știri mai vechi

Şeful unei firme din asocierea care a luat 3,4 de hectare de plajă: vrem să facem baze de agrement cu ski-jeturiAsocierea formată din firmele locale Activ GSM 2004 şi Parthis va administra pentru două sau mai multe sezoane 34.277 de metri pătraţi de plajă în Mamaia, în urma câştigării licitaţiei organizată de Apele Române. Cele două companii vor lua în închiriere cea mai mare suprafaţă de plajă în urma licitaţiei organizate recent de Apele Române. Firma Parthis, care are ca obiect de activitate comerţul cu amănuntul al produselor farmaceutice şi pe care este înregistrat hotelul Tomis, a avut afaceri de 13,6 milioane de lei (3,2 milioane de euro) şi un profit de 35.100 de lei (8.300 de euro) în 2010, potrivit datelor de la Ministerul de Finanţe. Firma este în proprietatea lui Nicolae Bucovală, care este şi preşedintele Asociaţiei Patronale Mamaia. Contactat de ZF, Nicolae Bucovală a delarat că a luat în administrare alături de firma Activ GSM 2004 mai multe subsectoare de plajă din Mamaia pentru a face baze de agrement cu ski-jeturi. "Am oferit 12 lei pe metru pătrat. Eu nu vreau să câştig din plajă, vreau să ofer turiştilor tot confortul. Sunt mulţi care fac afaceri cu plaja, mă refer la cei care închiriază şezlongul şi umbrela cu 50 sau 70 de lei pe zi în Mamaia. Eu nu fac asta", spune Nicolae Bucovală. Pe de altă parte, obiectul de activitate al companiei Activ GSM 2004 este comerţul cu amănuntul al echipamentului pentru telecomunicaţii în magazine specializate. În 2010 firma a raportat o cifră de afaceri de circa 77.200 de lei (18.000 euro) şi pierderi de 47.595 de lei (11.300 euro). /Ziarul Financiar, http://www.zf.ro/companii/seful-unei-firme-din-asocierea-care-a-luat-3-4-de-hectare-de-plaja-vrem-sa-facem-baze-de-agrement-cu-ski-jeturi-9421032

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

10

27.03.2012

Hotelul lui Hagi a închiriat o plajă de 8.500 de metri pătraţi de la Apele Române. Vedeti aici cat va plati pe sezonCompania fostului fotbalist Gheorghe Hagi, care activează sub numele Hagi Sport, a câştigat licitaţia pentru o suprafaţă de 8.500 de metri pătraţi de plajă în Mamaia pentru hotelul Iaki. "Preţul pe care l-am oferit a fost cu 5% mai mare faţă de cel de pornire. Am decis să renunţăm la contractul pe care îl semnasem anul trecut şi în care am plătit la Apelor Române o chirie de 49.000 de euro pentru că la acea licitaţie oferisem un preţ prea mare, de 23 de lei pe metru pătrat. Noi oferim clienţilor noştri plaja gratuit, şi costurile cu chiria, amenajarea, întreţinerea se ridicau anul trecut la peste 100.000 de euro, ceea ce nu era normal", a declarat Anca Nedea, directorul hotelulu Iaki din Mamaia. Ea susţine că din cauză că multe firme, care nu au activitate în turism sau agrement, vor să facă o afacere din plajă, preţul de închiriere creşte."Sunt multe firme care nu au hoteluri şi care se ocupă de alte activităţi ce fac bani din plajă prin închirierea şezlongurilor, a umbrelelor sau din alte activităţi şi atunci normal că la licitaţii trebuie să dăm un preţ mai mare pentru a câştiga", a spus ea. Hagi Sport, în asociere cu Romned Port Operator, a mai luat în administrare o suprafaţă de plajă de 2.674 de metri într-un alt sector din Mamaia. Pentru acest sector de plajă a mai concurat asocierea Best OF, Phartis şi Marina&Santis. /Ziarul Financiar, http://www.zf.ro/companii/hotelul-lui-hagi-a-inchiriat-o-plaja-de-8-500-de-metri-patrati-de-la-apele-romane-vedeti-aici-cat-va-plati-pe-sezon-9421025

Plaja din Mamaia, "cea mai profitabilă parcare": administratorii plătesc 4 milioane de euro la Apele Române, dar câştigă 30 mil. euro doar din şezlonguriNisipul din staţiunea Mamaia s-a transformat în cea mai profitabilă afacere de pe litoralul românesc pe timp de vară. Firme din toate domeniile de activitate se luptă să câştige licitaţiile în care plajele sunt scoase la închiriat. La un singur şezlong, un administrator de plajă câştigă 30 de lei pe zi, dar plăteşte o chirie de doar 1,3 lei pe zi pentru zece metri pătraţi, arată calculele ZF. Companiile care administrează plajele din Mamaia, cea mai populară staţiune de pe litoralul românesc, câştigă doar din închirierea

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

11

27.03.2012

şezlongurilor 30 de milioane de euro în sezonul de vară deşi plătesc în total doar 4 milioane de euro pentru a folosi plaja luată cu chirie de la Apele Române, potrivit unei analize a ZF. "Plaja de la Marea Neagră este ca o mare parcare. Te opreşti, dai banii la agentul de parcare şi iei sau nu tichetul. Şezlongul se închiriază şi aduce venituri administratorilor de plajă. În unele zone este mai căutat, aşa cum sunt unele locuri de parcare, iar în alte zone mai puţin cerut. De aici şi interesul mare pentru închirierea plajei", spune Paul Mărăşoiu, consultant în turism. Plaja din Mamaia are o lungime de 10 kilometri şi lăţimi ce variază între 30 şi 220 de metri. Dacă se ia în calcul o lăţime de 150 de metri, rezultă că plaja din această staţiune are în jur de 1,5 milioane de metri pătraţi. Pe aproape 30% din această suprafaţă se pun şezlonguri pentru turişti vara. La un şezlong, care să presupunem că ocupă zece metri pătraţi, un administrator câştigă din închiriere 30 de lei pe zi, dar plăteşte pentru suprafaţa de plajă pe care pune şezlongul doar un leu, potrivit calculelor ZF, ce iau în considerare o chirie medie de 12 lei pe metru pătrat pe sezon (3 luni de vară).Apele Române au scos la licitaţie 580.000 de metri pătraţi de plajăAdministraţia Naţională "Apele Române" a organizat o licitaţie publică pentru închirierea a 109 sectoare de plajă turistică, ce însumează o suprafaţă de 580.000 de metri pătraţi. În urma acestei licitaţii, care a luat în calcul preţul cel mai mare, se vor semna contracte de închiriere pentru unu sau mai multe sezoane estivale. Preţul de pornire a fost de 1,1 lei pe metru pătrat pe an pentru plaja din sudul litoralului şi de 11 lei pe metru pătrat pentru plaja din Mamaia, potrivit oficialilor de la Apele Române. Cei care au câştigat sectoare pe plaja din Mamaia au oferit în jur de 12 lei, potrivit datelor din piaţă. "Au fost cumpărate 123 de caiete de sarcini şi au fost depuse 97 de oferte. Cel mai solicitat sector a fost Mamaia VII cu cele 23 subsectoare, pentru care au fost depuse 60 de oferte. De altfel, sectoarele din staţiunea Ma maia au fost cele mai solicitate, fiind urmate de cele din Eforie", au transmis oficialii Apelor Române. Ei nu au menţionat ce sumă vor obţine în sezonul de vară în urma închirierii acestor sectoare de plajă.Până în prezent au fost atribuite 34 de subsectoare de plajă cu o suprafaţă totală de aproxi mativ 155.000 mp. Sectoarele de plajă neadjudecate în prima licitaţie vor putea fi prezentate în a doua licitaţie.

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

12

27.03.2012

Unele companii, care au participat la licitaţii în perioada 2006-2008, au în administrare plajele de la Marea Neagră pe zece ani, în timp ce acelea care au semnat contracte de concesiune vor administra parcele de plajă chiar şi pe 25 de ani.Copos: Plaja vine ca auxiliar la cele două hoteluri din EforieGeorge Copos, proprietarul Ana Hotels, care are două hoteluri în Eforie Nord, a câştigat licitaţia pentru un sector de plajă din Eforie Nord, o suprafaţă de puţin peste 10.000 de metri pătraţi. Omul de afaceri a mai depus ofertă pentru un alt sector din această staţiune, o suprafaţă tot de puţin peste 10.000 de metri pătraţi, dar nu a fost desemnat câştigător întrucât mai trebuia să concureze cu cel puţin o firmă, ceea ce nu s-a întâmplat. Copos nu a precizat preţul pe care l-a oferit pentru plajă, el a menţionat doar că a dat preţul cel mai mare. "Plaja vine ca un auxiliar la cele două hoteluri pe care le am în Eforie. Este obligaţia mea să asigur pentru clienţi plajă. Am făcut investiţii mari în achiziţia de maşini de curăţat, umbrele, şezlonguri", a declarat omul de afaceri. Întrebat de ZF ce venituri estimează că îi va aduce plaja pe care o ia în administrare, Copos a răspuns: doar pierd din administrarea plajei, ar trebui să îi întrebaţi pe cei care câştigă din această activitate, eu am două hoteluri şi este normal să am şi plajă pentru clienţi.Hotelul lui Hagi, costuri de 100.000 de euro pe chirie şi amenajarea plajei. Compania fostului fotbalist Gheorghe Hagi, care activează sub numele Hagi Sport, a câştigat licitaţia pentru o suprafaţă de 8.500 de metri pătraţi de plajă în Mamaia pentru hotelul Iaki. "Preţul pe care l-am oferit a fost cu 5% mai mare faţă de cel de pornire. Am decis să renunţăm la contractul pe care îl semnasem anul trecut şi în care am plătit la Apelor

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

13

27.03.2012

Române o chirie de 49.000 de euro pentru că la acea licitaţie oferisem un preţ prea mare, de 23 de lei pe metru pătrat. Noi oferim clienţilor noştri plaja gratuit, şi costurile cu chiria, amenajarea, întreţinerea se ridicau anul trecut la peste 100.000 de euro, ceea ce nu era normal", a declarat Anca Nedea, directorul hotelulu Iaki din Mamaia. Ea susţine că din cauză că multe firme, care nu au activitate în turism sau agrement, vor să facă o afacere din plajă, preţul de închiriere creşte. "Sunt multe firme care nu au hoteluri şi care se ocupă de alte activităţi ce fac bani din plajă prin închirierea şezlongurilor, a umbrelelor sau din alte activităţi şi atunci normal că la licitaţii trebuie să dăm un preţ mai mare pentru a câştiga", a spus ea. Hagi Sport, în asociere cu Romned Port Operator, a mai luat în administrare o suprafaţă de plajă de 2.674 de metri într-un alt sector din Mamaia. Pentru acest sector de plajă a mai concurat asocierea Best OF, Phartis şi Marina&Santis.Se bat pe plaje firme de comerţ, de manipulare marfă sau producători de pâineAnual litoralul românesc atrage peste un million de turişti, din care cei mai mulţi închiriază şezlonguri, umbrele, ski jeturi sau folosesc terenurile de tenis sau volei de pe plajă. Multe din firmele care au câştigat licitaţia şi care vor lua în administrare sectoare de plajă nu au activitate în turism, ci în manipulare mărfuri (Romned Port Operator), comerţ al echipamentelor pentru sectorul de telecomunicaţii (Activ GSM 2004) sau chiar fabricarea pâinii şi a altor produse de patiserie (Vanimar Srl din Constanţa) "Pe nisipul românesc au ajuns să se bată firme care se ocupă de manipulare mărfuri, de ţigări şi de alte activităţi care nu au nicio legătură cu turismul. Plaja a devenit o afacere. De şase ani de când de administrarea plajelor se ocupă Mi nisterul Mediului tot felul de firme câştigă licitaţiile în defavoarea hotelierilor, nu înţeleg cum se permite acest lucru", a declarat Corina Martin, preşedintele Asociaţiei Naţionale a Agenţiilor de Turism din România (ANAT). Ea spune că bunul poporului român s-a transformat în afacerea firmelor de fier vechi, de ţigări sau comerţ în toate domeniile, ceea ce în Bulgaria nu se întâmplă, întrucât plajele bulgarilor sunt administrate de autorităţile locale sau de hotelieri. Două firme vor administra 34.000 de mp de plajă: "Nu vrem să câştigăm din plajă, ci să oferim confort turiştilor". Asocierea formată din firmele locale Activ GSM 2004 şi Parthis va administra pentru două sau mai multe sezoane 34.277 de metri

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

14

27.03.2012

pătraţi de plajă în Mamaia. Cele două companii vor lua în închiriere cea mai mare suprafaţă de plajă în urma licitaţiei organizate recent de Apele Române. Potrivit datelor de la Ministerul de Finanţe, obiectul de activitate al companiei Activ GSM 2004 este comerţul cu amănuntul al echipamentului pentru telecomunicaţii în magazine specializate. În 2010 firma a raportat o cifră de afaceri de circa 77.200 de lei (18.000 euro) şi pierderi de 47.595 de lei (11.300 euro). Pe de altă parte, firma Parthis, care are ca obiect de activitate comerţul cu amănuntul al produselor farmaceutice şi pe care este înregistrat hotelul Tomis, a avut afaceri de 13,6 milioane de lei (3,2 milioane de euro) şi un profit de 35.100 de lei (8.300 de euro) în 2010, potrivit datelor de la Ministerul de Finanţe. Firma este în proprietatea lui Nicolae Bucovală, care este şi preşedintele Asociaţiei Patronale Mamaia. Contactat de ZF, Nicolae Bucovală a delarat că a luat în administrare alături de firma Activ GSM 2004 mai multe subsectoare de plajă din Mamaia pentru a face baze de agrement cu ski-jeturi. "Am oferit 12 lei pe metru pătrat. Eu nu vreau să câştig din plajă, vreau să ofer turiştilor tot confortul. Sunt mulţi care fac afaceri cu plaja, mă refer la cei care închiriază şezlongul şi umbrela cu 50 sau 70 de lei pe zi în Mamaia. Eu nu fac asta", spune Nicolae Bucovală.

"Pe nisipul românesc au ajuns să se bată firme care se ocupă de manipulare mărfuri, de ţigări şi de alte activităţi care nu au nicio legătură cu turismul.Bunul poporului român s-a transformat într-o afacere. În Bulgaria nu se întâmplă asta întrucât plajele bulgarilor sunt administrate de autorităţile locale sau de hotelieri", a declarat Corina Martin, preşedintele Asociaţiei Naţionale a Agenţiilor de Turism din România (ANAT).El mai are în administrare o plajă de 9.000 de metri pătraţi, pentru care plăteşte la Apele Române în jur de 45.000 de euro pe sezon. Unele companii, care au participat la licitaţii în

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

15

27.03.2012

perioada 2006-2008, au în administrare plajele de la Marea Neagră pe zece ani, în timp ce acelea care au semnat contracte de concesiune vor administra parcele de plajă chiar şi pe 25 de ani Cel mai mare administrator de plaje din România este compania Romned Port Operator SA, deţinută cu pachet majoritar de Victor Alexandru Băldescu. Anul trecut compania avea în administrare aproape 200.000 de metri pătraţi de plajă. Compania se ocupă de manipularea mărfurilor în port, dar şi de manipularea de fier vechi, în 2010 obţinând o cifră de afaceri 3,2 milioane de euro şi un profit de jumătate de milion de euro, la un număr de 186 de angajaţi, potrivit datelor de la Ministerul de Finanţe.Ce face un administrator de plajăUtilizarea plajelor se face pe mai multe sezoane estivale de către persoane fizice şi juridice: operatori economici care administrează structuri de primire turistice, proprietari ori administratori de ansambluri rezidenţiale care desfăşoară activităţi de turism, operatori economici care desfăşoară activităţi de divertisment, agrement şi/sau sportive, autorităţi ale administraţiei publice locale. Printre obligaţiile operatorilor de plaje se numără: solicitarea şi obţinerea autorizaţiei turistice pentru plaja care face obiectul contractului de închiriere, întreţinerea şi igienizarea plajei închiriate, menţinerea în condiţii bune a dotărilor de pe plajă, interzicerea activităţilor de comerţ ambulant pe plajă, potrivit Administraţiei Apelor Române./ Ziarul Financiar, http://www.zf.ro/companii/plaja-din-mamaia-cea-mai-profitabila-parcare-administratorii-platesc-4-milioane-de-euro-la-apele-romane-dar-castiga-30-mil-euro-doar-din-sezlonguri-9418906

COST. Preţurile se situează între 1,1 lei şi 10,98 lei, fără TVA, pe metru pătrat Plajele, închiriate de cofetari, vânzători de telefoane şi manipulatoriPrintre societăţile comerciale care vor administra în sezoanele următoare plaja se numără şi unele care nu au legătură cu turismul. Licitaţia publică pentru închirierea suprafeţelor de plajă rămase libere de anii trecuţi s-a încheiat. Administraţia Bazinală de Apă „Dobrogea-Litoral" a scos la licitaţie 109 sectoare de plajă, care nu au fost închiriate

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

16

27.03.2012

anii trecuţi. Pentru 42 de sectoare au fost depuse 97 de oferte. Se remarcă faptul că, printre câştigători, se află firme care nu au ca obiect principal de activitate turismul. Astfel, Vanimar SRL a câştigat o porţiune de plajă de pe cordonul Eforie Nord-Eforie Sud, deşi pe pagina de internet a societăţii se spune că societatea pune la dispoziţia clienţilor 160 de sortimente de... produse de cofetărie, panificaţie şi patiserie. O firmă obişnuită cu licitaţiile este şi Romned Port Operator SA, care are ca obiect principal de activitate „manipulările" (cod CAEN 5224). De data aceasta, firma s-a asociat cu Complexul Hotelier Victoria SRL, reuşind astfel să intre în posesia a două sectoare de plajă în staţiunea Mamaia. A licitat însă şi în nume propriu, împotriva hotelurilor care aparţin lui Gheorghe Hagi şi George Copos, din Mamaia, respectiv Eforie. În ambele cazuri însă, operatorul portuar nu a reuşit să întrunească decât circa jumătate din punctajul obţinut de contracandidaţi. Surprizele nu se opresc însă aici. Tot în Mamaia a mai câştigat un sector de plajă SC Dayan Impex SRL, despre care datele obţinute arată că este o societate din Corbu care are ca obiect de activitate „fabricarea substanţelor şi a produselor chimice". Ironic, aceasta a concurat cu SC Iarna SRL. O altă firmă care a participat la licitaţii şi în anii trecuţi este SC Activ GSM 2004 SRL, cunoscută în Constanţa mai ales pentru afacerile din domeniul comerţului cu amănuntul al echipamentelor pentru telecomunicaţii în magazine specializate. Au mai câştigat licitaţia firme care administrează restaurante sau care se ocupă de domeniul transporturilor, în Galaţi. Pentru cinci sectoare a fost depusă o singură ofertă, de aceea licitaţia pentru acestea va fi reluată. Desigur, au existat şi hotelieri care au licitat şi câştigat plaje. Am dat mai sus exemplul acelor hoteluri care aparţin lui Gheorghe Hagi şi George Copos.Critici dure din partea asociaţiilor patronaleCorina Martin, preşedintele Asociaţiei Patronale Mamaia, a declarat că modul de atribuire a plajelor nu este în regulă. „Sistemul este prost", a precizat, subliniind că plajele s-au transformat într-o afacere şi că ele ar trebui să fie administrate nu de Ministerul Mediului, ci de autorităţile locale şi de asociaţiile patronale. „Firmele fac afaceri cu plajele, hotelierii le oferă gratuit turiştilor", a mai spus Corina Martin. În aceste condiţii, lucrătorii din turism pot face faţă cu greu concurenţei din Bulgaria, ca să ne referim numai la vecinii de la sud.

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

17

27.03.2012

În total au fost închiriaţi 155.000 de metri pătraţi de plajă./România lIberă, http://www.romanialibera.ro/actualitate/locale/plajele-inchiriate-de-cofetari-vanzatori-de-telefoane-si-manipulatori-257736.html

Teme internaționale

Atentie, turisti: Plaja din Bulgaria, radiata cu uraniuDaca aveati in plan sa mergeti in concediu la vecinii bulgari, e bine sa stiti ca plaja dintre Burgas si Sozopol este radiata cu uraniu. Mai exact, nivelul de radiatii este dublu pe un anumit sector de plaja din sudul tarii. Autoritatile bulgare sustin ca o cauza pentru aceasta situatie ar fi deseurile radioactive de la o mina de uraniu aflata in apropierea plajei, anunta Novinite.com, preluat de ziare.com. La inceputul lunii august, guvernatorul regional din Burgas, Konstantin Grebenarov, a dat un ordin prin care se interzicea accesul pe plaja intre localitatile Burgas si Sozopol. Decizia a fost luata dupa o consultare cu expertii in mediu. /Ziua, http://www.ziuaonline.ro/societate/mediu/plaja-bulgareasca-radiata-cu-uraniu.html

PRESA LOCALĂ

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ SIRET

Banii europeni se lasă aşteptaţi: Proiectul de îndiguire a Bistriţei este finanţat numai de la bugetul de stat* documentaţia depusă de "Apele Române" la Autoritatea de Management POS Mediu, în vederea obţinerii milioanelor de euro din partea Uniunii Europene a fost incompletă

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

18

27.03.2012

Considerat prioritar de către Administraţia Naţională "Apele Române", proiectul intitulat "Reducerea gradului de risc la inundaţii pe râul Bistriţa, sector Borca - Poiana Teiului, judeţul Neamţ" este (la cinci ani de la aprobarea sa prin hotărâre de guvern, la doi ani de la data atribuirii licitaţiei de execuţie şi la un an de la debutul efectiv al lucrărilor!) finanţat exclusiv de la bugetul de stat. Şi asta, în ciuda faptului că statul nu poate asigura decât circa 20% din valoarea totală a acestui important obiectiv de investiţii care ar scoate din zona inundabilă câteva mii de gospodării de pe Valea Muntelui.Documentaţia depusă de "Apele Române" a fost incompletăValoarea totală a proiectului vizând îndiguirea Bistriţei a fost estimată la 10.878.122 de euro (fără TVA), din care contribuţia nerambursabilă din partea Uniunii Europene, din Fondul de Coeziune, vizată de iniţiator (Administraţia Naţională "Apele Române") este de 8.702.497 de euro. Aşadar, majoritatea banilor ar urma să vină de la UE. Problema este că pentru a primi aceşti bani, Apele Române trebuie să depună la Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Sectorial Mediu o documentaţie completă şi bine fundamentată. O astfel de "tentativă" s-a consumat în luna septembrie a anului trecut, numai că documentaţia depusă a fost incompletă iar proiectul nu a putut intra în evaluare. Un raport al AM-POS Mediu, redactat luna aceasta, relevă faptul că din documentaţia depusă de Apele Române lipseau studiul de fezabilitate, analiza instituţională şi analiza cost-beneficii. Şi se mai face precizarea că documentaţia este încă în curs de completare. Altfel spus, proiectul "Reducerea gradului de risc la inundaţii pe râul Bistriţa, sector Borca - Poiana Teiului, judeţul Neamţ" este încă în aşteptare din punct de vedere al obţinerii finanţării nerambursabile europene.Scurt istoric al acestui proiectDupă cum aminteam mai sus, obiectivul de investiţii vizând îndiguirea râului Bistriţa pe sectorul Borca - Poiana Teiului a fost aprobat încă acum cinci ani, prin HG 446/2007 şi a avut (şi are) ca scop prevenirea inundaţiilor ca urmare a fenomenului de zăpor. "Necesitatea investiţiei a apărut ca urmare a depăşirii cotelor de inundaţie în mod frecvent pe râul Bistriţa pe sectorul Borca - Poiana Teiului, producând numeroase pagube. Aceste fenomene sunt asociate în special perioadelor de îngheţ, care se manifestă cu frecvenţă anuală şi cu intensitate mare. Ca urmare a transportului masiv

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

19

27.03.2012

de sloiuri de gheaţă în perioada de iarnă-primăvară, însoţit de suprapunerea şi aglomerarea lor în zonele cu pantă mai redusă, în ultimul deceniu acestea au generat inundaţii repetate, soldate cu pagube materiale şi victime omeneşti", se arăta într-un comunicat de presă al Administraţiei Bazinale de Apă "Siret" (în a cărei zonă de administrare se află şi bazinul râului Bistriţa) datat februarie 2011. Au urmat procedurile de atribuire a lucrărilor, iar sfârşitul anului 2010 a marcat finalizarea procedurii de achiziţie publică pentru execuţia lucrării. Licitaţia s-a desfăşurat online, iar contractul de execuţie lucrări a fost semnat pe 30 decembrie 2010 de ABA "Siret" Bacău şi SC Lescaci Com SRL Negreşti Oaş (o atribuire considerată "cu cântec", firma din Negreşti Oaş fiind una dintre abonatele la contracte de acest fel). În paranteză fie spus, Ioan Ciocan, administratorul firmei Lescaci Com SRL Negreşti Oaş este cercetat penal de procurorii anticorupţie pentru trafic de influenţă. Potrivit DNA, cel "cumpărat" de Ciocan a fost nimeni altul decât ministrul Mediului, Laszlo Borbely - care ar fi beneficiat de lucrări de 20.000 de euro pentru amenajarea unui apartament, în schimbul influenţei sale în atribuirea unor contracte de lucrări ale Administraţiei Naţionale "Apele Române", respectiv pentru achitarea cu prioritate a contravalorii unor lucrări contractate anterior şi aflate deja în execuţie. Închidem paranteza...Pe 9 februarie 2011 a fost predat amplasamentul pentru realizarea primelor două tronsoane de diguri. Deocamdată au fost realizate lucrările de apărare a malului drept al Bistriţei în zona satului Dreptu, comuna Poiana Teiului, pe o lungime de 1.327 metri (aşa-numitul tronson 3). Urmează lucrările la tronsonul 5, în zona satului Frumosu, comuna Farcaşa, unde se vor realiza apărări de mal drept pe o lungime de 2.550 metri. În total, conform proiectului, se vor executa lucrări de îndiguire pe nouă tronsoane însumând o lungime totala de 15,6 kilometri. Digurile vor avea o înălţime cuprinsă între 1,5 şi 3 metri şi o lăţime de 4 metri în partea de sus (la coronament). Se vor mai realiza, de asemenea, subtraversări, consolidări de mal şi recalibrări ale albiei prin eliminarea grindurilor (mici insuliţe în albia râului), pentru diminuarea posibilităţii formării zăporului. /Realitatea media (Neamț)

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

20

27.03.2012

Garda de Mediu Suceava va aplica amenzi autoritatilor care nu salubrizează cursurile de apaComisariatul Regional Suceava al Gărzii de Mediu va aplica sancţiuni tuturor autorităţilor care nu salubrizează cursurile de apă. Anunţul a fost făcut de prefectul judeţului Suceava, Sorin Popescu, care a precizat că, în perioada 27 martie - 6 aprilie a.c, în judeţ va avea loc o acţiune de verificare a modului în care au fost curăţate cursurile de apă şi a modului în care au fost realizate rigolele şi şanţurile pentru asigurarea secţiunilor de scurgere a apelor. Popescu a spus că verificările vor fi efectuate de specialişti ai Ministerului Mediului şi Pădurilor, ai Prefecturii, ai Administraţiei Bazinale de Apă „Siret" Bacău, ai Sistemului de Gospodărire a Apelor Suceava, ai Gărzii de Mediu Suceava şi ai Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă "Bucovina". Sorin Popescu a arătat că verificările vor fi efectuate pe mai multe cursuri de apă, Suceava, Bistriţa, Putna, Suceviţa, Moldoviţa, Sadova, Moldova, Izvorul Giumalăului, Suha, Suha Mare, Suha Mică, precum şi pe afluenţii acestora. „Membrii comisiei vor verifica în principal existenţa depozitelor de deşeuri şi de material lemnos pe malurile şi în albiile cursurilor de apă, precum şi în secţiunile de scurgere ale podurilor şi podeţelor. în situaţia în care va constata că există deficienţe, comisia va dispune măsuri şi va stabili responsabilităţi pentru îndepărtarea pericolelor care ar putea provoca inun¬daţii în această primăvară", a declarat prefectul judeţului Suceava. El a subliniat că în situaţia în care măsurile dispuse de membrii acestei comisii de control nu vor fi respectate, reprezentanţii Comisariatului Regional Suceava al Gărzii de Mediu vor aplica sancţiuni celor cu responsabilităţi în salubrizarea cursurilor de apă. /Monitorul de Suceava

La control, salubrizarea cursurilor de apăPotrivit unui comunicat de presă remis de Prefectura Suceava, în acest scop a fost constituită o comisie prin Ordinul nr. 102/ 16.03.2012 al prefectului judeţului Suceava, care este compusă din specialişti ai Ministerului Mediului şi Pădurilor, ai Instituţiei Prefectului judeţului Suceava, ai Administraţiei Bazinale de Apă "Siret" Bacău, ai Sistemului de Gospodărire a Apelor Suceava, ai Gărzii de Mediu - Comisariatul Regional Suceava şi ai Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă "Bucovina" al judeţului Suceava.

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

21

27.03.2012

Prefectul Sorin Arcadie Popescu a convocat ieri membrii comisiei la sediul Instituţiei Prefectului, în vederea stabilirii tuturor detaliilor privind verificările programate. Sunt vizate cursurile de apă Suceava, Bistriţa, Putna, Suceviţa, Moldoviţa, Sadova, Moldova, Izvorul Giumalăului, Suha, Suha Mare, Suha Mică, cât şi afluenţii acestora. "Se va verifica în principal existenţa depozitelor de deşeuri şi de material lemnos pe malurile şi în albiile cursurilor de apă, precum şi în secţiunile de scurgere ale podurilor şi podeţelor. Pentru deficienţele constatate, comisia va dispune măsuri şi va stabili responsabilităţi, astfel încât orice pericol să fie îndepărtat imediat în vederea diminuării efectelor unor eventuale inundaţii în această primăvară", arată prefectul în comunicatul de presă. Reprezentantul Guvernului în teritoriu atrage atenţia că, acolo unde nu vor fi respectate măsurile şi termenele stabilitate pentru remedierea deficienţelor, reprezentanţii Comisariatului Regional Suceava al Gărzii de Mediu vor aplica sancţiuni celor cu responsabilităţi în salubrizarea cursurilor de apă. /Crai Nou (Suceava)

Comisie de verificare a măsurilor de prevenire a inundaţiilorIn perioada 27 martie - 6 aprilie, în judeţul Suceava se va desfăşura o verificare a modului în care au fost salubrizate cursurile de apă şi au fost realizate şanţuri şi rigole în localităţi, pentru asigurarea secţiunilor de scurgere a apelor mari. Comisia a fost constituită printr-un ordin al prefectului şi este compusă din specialişti ai Ministerului Mediului şi Pădurilor, ai Instituţiei Prefectului - judeţul Suceava, ai Administraţiei Bazi-nale de Apă „SIRET" Bacău, ai Sistemului de Gospodărire a Apelor Suceava, ai Gărzii de Mediu - Comisariatul Regional Suceava şi ai Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă „Bucovina" al judeţului Suceava. Prefectul Sorin Arcadie Popescu a convocat, ieri, pe membrii comisiei la sediul Instituţiei Prefectului, în vederea stabilirii tuturor detaliilor privind verificările programate. Sunt vizate cursurile de apă Suceava, Bistriţa, Putna, Suceviţa, Moldoviţa, Sadova, Moldova, Izvorul Giumalăului, Suha, Suha Mare, Suha Mică, cât şi afluenţii acestora. Se va verifica în principal existenţa depozitelor de deşeuri şi de material lemnos pe malurile şi în albiile cursurilor de apă, precum şi în secţiunile de scurgere a podurilor şi podeţelor. Pentru deficienţele constatate, comisia va dispune măsuri şi vor stabili responsabilităţi, astfel încât orice pericol să fie îndepărtat imediat în

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

22

27.03.2012

vederea diminuării efectelor unor eventuale inundaţii în această primăvară. Prefectul Sorin Arcadie Popescu a atras atenţia asupra faptului că, unde nu vor fi respectate măsurile şi termenele stabilitate pentru remedierea deficienţelor, reprezentanţii Comisariatului Regional Suceava al Gărzii de Mediu vor aplica sancţiuni celor cu responsabilităţi în salubrizarea cursurilor de apă. /Obiectiv de Suceava

Teme similare

Sătenii din Poiana Teiului stau şi acum fără apăIarna grea prin care au fost nevoiţi să treacă locuitorii din zona de munte a judeţului Neamţ i-a lăsat şi acum fără apă potabilă, scrie www.realitateamedia.ro Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă Neamţ a fost informat sâmbătă că în satul Topoliceni, comuna Poiana Teiului, este nevoie de un transport de apă menajeră. Localnicii din Topoliceni au solicitat pompierilor 9.000 de litri de apă, ce era necesară pentru adăparea animalelor din 14 gospodării. Misiunea de transport apă menajeră nu este singulară, de la sfârşitul lunii ianuarie şi până acum pompierii efectuând aproape săptămânal un transport de apă în autospeciale. Multe din fântânile localnicilor au secat în iarnă iar cele în care mai rămăsese apă au îngheţat din cauza temperaturilor extrem de mici înregistrate în lunile ianuarie şi februarie. La fel s-a întâmplat şi cu reţeaua de distribuţie a apei din sat, apa îngheţând în conducte. /Evenimentul regional (Neamț)

Doi constructori se bat pentru microhidrocentralăLucrările la microhidrocentrala de pe râul Moldova sunt aproape de început. Ofertanţii care vor să construiască acest obiectiv trebuie să demonstreze că au capacitatea de a face faţă proiectului. Construcţia microhidrocentralei este aproape de a începe. Deocamdată, autorităţile îi verifică pe cei doi ofertanţi care şi-au exprimat intenţia de a executa lucrările. "S-au cerut mai multe clarificări celor doi ofertanţi, întrucât proiectul este unul destul de dificil şi nu vrem, spre exemplu, să apară probleme tehnice pe care constructorul să nu le poată soluţiona", a afirmat primarul Laurenţiu Dan Leoreanu (foto). Proiectul microhidrocentralei are drept principale obiective producţia de energie electrică şi promovarea potenţialului turistic şi de agrement. Proiectul constă în bararea

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

23

27.03.2012

cursului de apă Moldova, la 250 de metri în aval de puntea pietonală spre Cotu Vameş, şi crearea unui bazin de acumulare care să valorifice potenţialul hidroenergetic al râului Moldova printr-o microhidrocentrală. Bazinul de acumulare va putea fi valorificat ca loc de agrement, fiind aflat în apropierea oraşului. Microhidrocentrala va fi amplasată pe râul Moldova, în zona pasarelei pietonale ce face legătura între municipiul Roman şi comuna Horia. Accesul la obiectiv se va putea realiza în două variante: din DN2 în DJ 207 B şi, apoi, pe drumul local care ajunge la malul drept al râului sau din strada Vasile Lupu, pe malul stâng al râului. Bazinul de acumulare al microhidrocentralei va fi folosit şi ca zonă de agrement, prin practicarea unor sporturi nautice. Contribuţia financiară a bugetului local va fi de numai 2% din valoarea totală a proiectului, la care se adaugă taxa pe valoarea adăugată aplicată la valoarea totală. Costul total al investiţiei va fi de 4,1 milioane de euro, cea mai mare parte a banilor venind de la Fondul European de Dezvoltare Regională. /Ziarul de Roman (Neamț)

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ ARGEȘ-VEDEA

Plan de prevenire a inundaţiilor Astăzi, în Capitală va avea loc şedinţa de lucru a Comitetului de Bazin Argeş-Vedea, care va fi condusă de prefectul Gheorghe Davidescu, în calitate de preşedinte al acestui comitet. În cadrul întîlnirii care este organizată de Administraţia Bazinală de Apă Argeş-Vedea vor fi prezentate: „Planul pentru Prevenirea, Protecţia şi Diminuarea efectelor la inundaţii în Bazinul Hidrografic Argeş-Vedea; Zonele de protecţie pentru captările de apă de suprafaţă şi subterane destinate potabilizării la nivelul spaţiului hidrografic Argeş-Vedea“ şi „Calitatea resurselor de apă folosite în scop potabil“. Comitetul de Bazin este format din prefecţii şi preşedinţii consiliilor judeţene din spaţiul hidrografic Argeş-Vedea (judeţele Argeş, Teleorman, Dîmboviţa, Giurgiu, Olt, Ilfov), reprezentanţii ABA Argeş-Vedea şi ai instituţiilor deconcentrate. Curierul Zilei,http://www.curier.ro/index.php?option=com_content&task=view&id=33058&Itemid=375

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

24

27.03.2012

Prefectul vine de la Bucureşti cu un plan de prevenire a inundaţiilor Astăzi, prefectul Gheorghe Davidescu va participa, în calitate de preşedinte al Comitetului de Bazin Argeş Vedea, la şedinţa de lucru ce va avea loc la Bucureşti, în cadrul căreia vor fi prezentate „Plan pentru prevenirea, protecţia şi diminuarea efectelor la inundaţii în Bazinul Hidrografic Argeş Vedea“, „Zonele de protecţie pentru captările de apă de suprafaţă şi subterane destinate potabilizării la nivelul spaţiului hidrografic Argeş-Vedea“, şi „Calitatea resurselor de apă folosite în scop potabil“. Comitetul de Bazin este format din prefecţii şi preşedinţii Consiliilor Judeţene din spaţiul hidrografic Argeş-Vedea, din judeţele Argeş, Teleorman, Dâmboviţa, Giurgiu, Olt şi Ilfov; reprezentanţii ABA Argeş - Vedea şi ai instituţiilor deconcentrate. Şedinţa va fi condusă de prefectul judeţului Argeş, Gheorghe Davidescu, în calitate de preşedinte al Comitetului de Bazin, aşa cum a şi menţionat acesta în conferinţa de presă de ieri, anunţând că nu va participa la ceremonia de depuneri de coroane şi jertbe de flori ce se celebrează astăzi, cu ocazia consemnării Unirii Basarabiei cu România. Dorina Duruinu, TOP, http://www.ziartop.ro/index.php?option=com_content&view=article&id=27409:prefectul-vine-de-la-bucureti-cu-un-plan-de-prevenire-a-inundaiilor-&catid=2:politic&Itemid=3

Teme de mediu

A poluat solul cu ţiţei şi apă sărată şi a fost amendată cu 2000 lei In această lună a avut loc o po-luare accidentală care s-a produs ca urmare a unei avarii la conducta de transport produse petroliere, ce aparţine OMV Petrom SA, din loca-litatea Vaţa. S-au scurs 50 de litri de apă sărată şi 50 litri ţiţei, afectând DJ657B pe o lungime de 75 metri pătraţi. După cum ne-a explicat Ioan Ene, comisarul şef al Comisariatului Judeţean pentru Garda de Mediu Argeş, s-a oprit pomparea, s-a remediat defecţiunea, iar mai apoi a fost curăţat şi terenul. Inspectorii de mediu au aplicat şi o sancţiune în valoare de 2000 lei. Dorina Duruinu.

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

25

27.03.2012

Top, http://www.ziartop.ro/index.php?option=com_content&view=article&id=27406:a-poluat-solul-cu-iei-i-ap-srat-i-a-fost-amendat-cu-2000-lei&catid=4:fapt-divers&Itemid=5

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ OLT

Constructiile facute de animalele protejate inseamna pericol de inundatiiMai multe primarii au sesizat si au anuntat Sistemul de Gospodarirre a Apelor, despre castori, care construiesc diguri pe raul Olt, si pe afluenti. Asemenea cazuri sunt la localitatile: Danesti, Tomesti, Sansimion, Cetatuia si Tusnad. La Danesti primarul localitatii Gall Attila a remarcat ca, aceste animale protejate au construit un baraj inalt pe cursul raul Olt, care bloceaza scurgerea apei. Primaria semnaleaza teama locatarilor, ca in caz de ape mari din cauza acestor baraje o sa fie inundate terenurile oamenilor. In zona este si statia de alimentare a apa al comunei, ce poate fi poluat in cazul cresterii raului. Primarul Fabian Laszlo primarul comunei Cetatuia, chiar nu vede avantajul acestor animale pe cursurile de apa provocand numai pagube in zona. Locul castorilor este intr-o rezervatie- specifica primarul. Mai demult au fost castori in judet, pe langa raul Olt, dar din motive necunoscute au disparut . Au reaparut dupa ce Institutul de Cercetare de la Silvicultura din Brasov au populat in anii 1998 si 2003 castorii, aproximativ 182 de bucati in bazinele hidrografice ale raurilor Olt, Mures si Ialomita. In judetul Harghita nu au fost repopulari dar in zona judetului Covasna s-au inmultit si pe cursul raului Olt au urcat si pana in judetul Haghita. Bernath Zelma- directorul Agentiei de Protectia Mediului declara, ca atunci cand au repopulat castorii in zona nu au luat in considerare faptul ca aceste cursuri de apa sunt regularizate . Darvas Janos – inginerul sef de la Sistemul de Gospodarire a Apelor Harghita a declarat ca barajele construite de castori sunt constructii asa de , rezistente ca in multe cazuri pot fi distruse numai a cu utilaje. Castorii distrug si digurile de aparare impotriva inundatiilor , cu asta marind riscul de inundarii terenurilor din zona. Sunt locuri unde au inundat mai multe hectare de terenuri. Bernath Zelma ne-a explicat ca dupa normativele uniunii europene castorii sunt specii protejate, deranjarea habitatului lor este interzisa. Legea specifica ca daca

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

26

27.03.2012

intr-o localitate animalele protejate inseamna un real pericol , atunci primariile localitatiilor respective pot sau trebuie sa ceara derogare iar rezolvarea problemei respective trebuie reglementat de catre ministerul mediului. In judetul Harghita mai multe localitati se confrunta cu aceste probleme cauzate de castori si fiecare primarie in parte trebuie sa ceara aceasta derogare de lege si rezolvarea reglementarii de la minister. Oficialii cunosc problema primariilor, dar pana cand nu primesc autorizatie, nu se pot apuca de distrugerea constructiilor facuta de castori./ Hargita Nepe

Miza este siguranta cetatenilor(interviu) In ultima perioada nu am avut probleme, dar in anii precedenti au fost inundatii in zona. Despre astea vorbim cu dl Miklos Geza, director la SGA Harghita. Anul 2010 a fost unul din cei mai grei ani din punct de vedere a precipitatiilor abundente. Din aceasta cauza, trebuie sa efectuam lucrari de defrisare si aparari de maluri , pentru a bloca torentii de apa in urma acestor precipitatii abundente. Anul abia trecut, a fost mult mai usor fata de anul 2010. . Numai pe timpul primaverii am avut probleme mai mici, iar dupa aceea din punct de vedere meteorologic am intrat intr-o perioada secetoasa, care ne a ajutat la efectuarea lucrarilor necesare pe cursurile de apa, datorita debitelor scazute a apelor. Investitiile incepute in cursul anului 2010 si continuate in 2011 au valoare de cca 6 milioane de lei. Din aceasta suma am putut efectua lucrari in zona localitatiilor: Tusnad, Cozmeni, Madaras, Tusnad Bai si Sancraieni. Am inceput regularizarea R.Olt de la Balan si inpamantarea iazurilor din Balan. Lucrarile de investitii mai includ regularizarea pr Fisag la Cetatuia si regularizarea pr Racu la Frumoasa. In acest an continuam si lucrarile incepute. Totodata avem 2 lucrari de investitii noi: regularizarea pr Casin cu valoare de 13 milioane de lei, si regularizarea pr Homorodul Mic, zona Lueta Craciunel- cu valoare de 16 milioane lei. Aceste lucrari sunt abia in faza de proiectare. Aceste lucrari ar trebui demara in acest an.La reabilitarea lacului Suta si la constructia barajului pe pr Szenas la Mindsentea, am trecut de faza de proiectare si teoteric odata cu venirea primaverii se vor putea incepe aceste lucrari. Sunt discutii despre modul si materialele folosite la lucrarile de

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

27

27.03.2012

regularizari. Putem sa efectuam din beton, piatra si lemn. Unde debitele sunt controlate prin evacuator de golire de fund de ex. pe pr Frumoasa, putem sa efectuam lucrari din piatra. Miza este sa protejam locuitorii si gospodariile la ape mari. Efectuam lucrari din beton in zone unde albia paraului este mai mica din cauza constructiilor aflate in apropiere si nu avem posibilitate de intindere. In afara localitatilor folosim alte metode de constructie. Avem in vedere si importanta faunei de pe cursurile de apa. Pentru a reduce viteza apelor executam si praguri de fund. Laboratorul SGA Harghita monitorizeaza permanent fauna apelor in 4 localitati: la lacul de acumulare Frumoasa, la lacul de acumulare Mesteacanul, pe raul Olt la Tomesti si la Sancraieni. Mai avem probleme cu respectarea legii cu locatari, in legatura cu constructii pe malul paraurilor (anexele gospodaresti, care au fost construite pe maluri). Din cauza inghesuielii greu intram sau nu putem intra deloc cu utilaje terasiere pe parauri./ Csiki Hirlap, http://szekelyhon.ro/szekelyfold/csikszek/miklos-geza-a-lakossag-biztonsaga-a-tet

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ JIU

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

28

27.03.2012

Teme economice

Hotărâri de Guvern dictate din afara ţării – Licitaţii cu cântec la Porţile de Fier I şi IIAfacerile din energie sunt cele mai prospere, dar din păcate, nu pentru populaţie, ci pentru anumite grupuri de interese, cele mai multe dintre ele având în spate nume grele din politica românească, care de altfel au şi împiedicat de-a lungul timpului anchetele procurorilor. Dar totul are un final. Şi acesta pare a fi unul foarte aproape. Ce se ascunde de fapt între coperţile dosarelor aflate pe mesele procurorilor ?! Afacerea „Porţile de Fier I”, urmată de afacerea „Porţile de Fier II” sunt doar două licitaţii cu cântec, care au antrenat laolaltă oameni de afaceri, directori, miniştrii, etc. Dar cum a început totul….În urmă cu nişte ani, că afacerile din enegie s-au parafat de mult, acum doar se reînnoiesc contractele, RENEL a început licitaţiile pentru reabilitarea şi modernizarea grupurilor energetice de la Porţile de Fier I. Dar ca să aibă succes, înainte s-au marcat două „victorii”. Prima a constat în înfiinţarea companiei de consultanţă “B & C Consulting” (3 iunie 1997) şi numirea ca ambasador al României în Elveţia a liberalului Radu Boroianu (9 iunie 1997) iar la vreo două luni mai târziu, prin august, are loc licitaţia.Finul Zugravu cu naşul Tăriceanu au introdus firma Sulzer pe circuit

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

29

27.03.2012

Dar să ne reamintim şi cine sunt protagoniştii. Păi fondatorii firmei “B& C Consulting” au fost Bogdan Buzăianu, consultant al companiei elveţiene Sulzer, şi liberalul Corneliu Zugravu (ulterior Vişoianu), finul fostului premier Călin Popescu Tăriceanu. La scurt timp după ce ajunge ambasador în Elveţia, liberalul Radu Boroianu recomandă Guvernului României compania Sulzer pentru contractul cu Porţile de Fier. Puţin au contat caietele de sarcini întocmite de specialiştii RENEL sau că şi alte companii importante din SUA, LMZ Electrosila (Rusia), Fuji CO – ELEN (Japonia), Germani, Elveţia şi chiar UCM Reşiţa şi-au manifestat interesul pentru afacere. Cheia acestei licitaţii este HG nr. 474/1997, prin care repararea Porţilor de Fier a fost promovată ca fiind de extremă urgenţă şi în baza căreia miniştrii Tăriceanu şi Ciumara au motivat că iminenţa unor defecţiuni la hidrocentrală nu le-a mai oferit răgazul necesar organizării unei licitaţii pentru desemnarea câştigătorilor contractului. Cu toate acestea, lucrările de modernizare încep abia în iulie 1999, la grupul 6 al hidrocentralei. Adică după doi ani de la semnarea contractului. La 15 ani de la promovarea actului normativ, încă nu este clar cine anume a iniţiat hotărârea şi cum a ajuns ea pe traseul guvernamental.ABB se retrage definitivContractul cu Sulzer Hydro a fost încheiat în octombrie 1997 pentru preţul de 202 milioane franci elveţieni. În octombrie 1999, Sulzer Hydro este preluată de grupul austriac VA TECH (divizie a grupului asutriac Voest Alpine, care a încercat cumpărarea combinatului Siderca Călăraşi, în 1997). În martie 1999, compania ABB anunţase deja că şi-a unit forţele pe zona de energie cu grupul Alstom, înfiinţând ABB Alstom Power. Dar ABB se retrage definitiv şi din această companie în martie 2000. Deci, din anul 2000, guvernul român avea, în fapt, alţi parteneri în contractul cu Porţile de Fier – VA TECH şi Alstom. Nu trebuie omis faptul că imediat după ce mandatul de ambasador în Elveţia al lui Radu Boroianu a luat sfârşit, acesta s-a întors ca director al firmei elveţiene Buzmann – una dintre firmele care au profitat de energia ieftină de la Hidroelectrica.S-a predat ştafeta de la un ministru la altulAfacerile lui Bogdan Buzăianu cu Hidrocentrala Porţile de Fier I au prosperat şi după plecarea lui Călin Popescu Tăriceanu de la conducerea Ministerului Industriei şi Comerţului, când omul de afaceri şi-a găsit doi prieteni în noul ministru Radu Berceanu

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

30

27.03.2012

şi secretarul de stat Nicolae Stăiculescu. Nici cu Finanţele nu stătea rău Buzăianu, care relaţiona şi cu ministrul Decebal Traian Remeş. Întârzierile în executarea contractului ar fi trebui să ridice semne de întrebare pentru autorităţile române, iar succesorii lui Călin Popescu Tăriceanu puteau să ceară rezilierea contractului cu V.A. TECH ESCHER WYSS, prin invocarea unei clauze care permitea acest lucru, dacă primul grup reabilitat nu atinge performanţele statuate în proiect. Numai că graţie directorului Hidroelectrica, Eugen Pena, firma a fost exonerată şi de plata penalităţilor prevăzute în contract pentru întârzierea termenului de finalizare a primului grup energetic.Banii au fost depuşi în conturi din Elveţia Potrivit prevederilor contractuale, lucrările la cele 6 grupuri energetice trebuiau achitate din exportul energiei electrice, realizat de firma E.G.L. din Elveţia. Banii astfel obţinuţi au fost depuşi într-o bancă elveţiană, la dispoziţia executanţilor lucrărilor. Problemele au apărut în 1999, când partea elveţiană nu a mai reuşit să-şi valorifice cotele de electricitate la export. Dată fiind situaţia, Guvernul României a emis Hotărârea nr. 652/1999 (completare a art.2 din HG nr. 474/1997) potrivit căreia Ministerul Finanţelor urma să emită o garanţie de stat pentru un credit extern în valoare de 152,7 milioane franci elveţieni, care trebuia contractat de Compania Naţională de Electricitate SA pentru finanţarea în continuare a lucrărilor. Pe fondul problemelor companiilor elveţiene din 1999, guvenul român are o altă iniţiativă bizară – se oferă să suporte financiar costurile contractului în locul elveţienilor. Premier era Radu Vasile, dar nu el semnează hotărârea schimbării finanţatorilor, ci, în locul său, semnează Victor Babiuc, ministru de stat şi ministrul apărării. Pe 12 august 1999 este aprobată, astfel, o hotărâre de guvern pentru modificarea contractului, semnatari fiind Victor Babiuc (în locul premierului Vasile), Traian Remeş (ca ministru al finanţelor) şi Nicolae Stăiculescu (secretar de stat la ministerul industriilor). Hotărârea mandatează CONEL (fosta RENEL) să contracteze un credit de 152,7 milioane de franci elveţieni pentru finanţarea reparaţiilor de la Porţile de Fier l. Guvernul mai mandatează Ministerul Finanţelor să emită garanţii de stat în favoarea CONEL, să se împrumute mai uşor.Finul Buzăianu şi naşul Popescu au aranjat o altă licitaţie suspectă

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

31

27.03.2012

Pentru că afacerea cu Porţile de Fier I a funcţionat, omul de afaceri Bogdan Buzăianu a pus ochii şi pe Porţile de Fier II (10 grupuri energetice cu o putere de totală de 250 MW, puse în funcţiune între anii 1986 şi 1994). Altă licitaţie, alt naş de cununie, aceeaşi metodă de eludare a legii. Cu alte cuvinte, naşul lui Bogdan Buzăianu, fostul ministru al industriilor, Dan Ioan Popescu, a promovat HG nr. 647/2001, unde a inserat drept prioritare pentru domeniul energetic lucrările de reabilitare a Porţilor de Fier II, a grupurilor reversibile de pe sectorul Slatina-Dunăre şi a celor de la centrala Dimitrie Leonida din judeţul Neamţ. La scurt timp, acelaşi Dan Ioan Popescu a venit şi cu HG nr. 848/2001 privind unele măsuri de creştere a gradului de siguranţă în funcţionare şi a puterii instalate la Hidrocentrala Porţile de Fier II. Contractul cu V.A. Tech Escher Wyss a fost negociat de Traian Oprea (director general adjunct al Hidroelectrica), pentru 122 milioane euro. Grija pe care Oprea a demonstrat-o în 2003 în timpul negocierilor a fost recompensată de Buzăianu, care l-a susţinut mai târziu să ajungă director plin la Hidroelectrica. Naţional. Bine racordat la afacerile cu energia statului şi la cei care luau deciziile, Bogdan Buzăianu nu a avut emoţii când V.A. Tech Escher Wyss ar fi trebuit să suporte reparaţiile şi contravaloarea energiei neproduse în perioada în care grupurile nu au funcţionat. Când hidroagregatul 8 de la Porţile de Fier II a fost pus în funcţiune cu 4 luni întârziere, firma V.A. Tech Escher Wyss (devenită Andritz Hydro în 2009, cu sediul în Germania) a fost penalizată cu 1,4 milioane euro pentru neîncadrarea în graficul de lucrări stabilit prin contract, dar în acelaşi timp Hidroelectrica a fost generoasă şi i-a oferit 2,4 milioane euro pentru procurarea unor echipamente neincluse în devizul iniţial.Iar pentru cei care au muncit la Electroputere Craiova, perla economiei româneşti furnizăm o informaţie, fabrica nu a mai fost rentabilă şi ulterior a fost dată pe degeaba la arabi, pentru că mai de multişor, directorii de toate culorile politice eliminau societatea cu bună ştiinţă, de la diverse licitaţii sau contracte care ar fi făcut din Electroputere cea mai rentabilă fabrică posibilă. UCM Reşiţa, Energomontaj Bucureşti şi Electroputere Craiova au fost eliminate atunci când Andritz Hydro au cooptat subcontractorii, chiar dacă s-au încălcat prevederile HG nr. 848/2001. (Cuvantul Libertății – Actualitate -Marga Bulugean-27 martie 2012)

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

32

27.03.2012

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ MUREȘ

Specialiştii din bazinul Mureş s-au reunit la Alba Iulia de Ziua mondială a apei La Instituţia Prefectului judeţului Alba a avut loc, de Ziua Mondială a Apei, şedinţa Comitetului de Bazin Mureş, reuniune la care au participat membri ai acestui organism, specialişti din cadrul Administraţiei Bazinale de Apă Mureş, precum şi reprezentanţi ai administraţiei publice – Adrian Teban, primarul oraşului Cugir, Tiberiu Raţiu – primarul oraşului Abrud, Dorin Mateica – primar al Teiuşului şi Dorel Corcheş – viceprimar al oraşului Câmpeni. În deschiderea întâlnirii, prefectul Ştefan Bardan şi Sorin Bumb, vicepreşedinte al Consiliului Judeţean Alba le-au adresat un mesaj de bun venit invitaţilor, subliniind buna colaborare pe care o au cu Administraţia Bazinală de Apă Mureş. S-a adresat apoi participanţilor Teodor Giurgea, directorul Administraţiei Bazinale de Apă Mureş. Din judeţul nostru, au fost prezenţi de asemenea la şedinţa Comitetului de Bazin Mureş Ioan Hălălaie, directorul SGA Alba, Traian Matiş, purtătorul de cuvânt al instituţiei, Ioan Lazăr, directorul Apa CTTA Alba şi Ioan Dreghiciu, director adjunct al instituţiei, col. Dorel Sofica, şeful ISU Alba, Ioan Bogdan, directorul UPSOM Ocna Mureş şi alţii. Ordinea de zi a şedinţei a cuprins 6 teme: Sinteza anuală privind protecţia calităţii apelor în bazinul hidrografic Mureş, pe anul 2011, calitatea apelor în judeţul Alba; au prezentat ing. Ileana Sandu – Administraţia Bazinală de Apă Mureş şi ing. Vasile Muntean – SGA Alba; Programul de investiţii bazinal pe anul 2012, prezentat de ing. Ioan Popa, de la Administraţia Bazinală de Apă Mureş; Extinderea şi reabilitarea infrastructurii de apă şi apă uzată în judeţul Alba – ing. Viorel Lazăr – director general al SC “Apa CTTA” SA Alba; Gestionarea integrată a resurselor hidrocarstice din Transilvania – lector. univ. dr. Marius Cigher – Universitatea “Dimitrie Cantemir” Tg. Mureş; Raportul de activitate al Comitetului de Bazin, pe anul 2011 – Călin Fokt – Secretariatul Tehnic al Comitetului de Bazin Mureş; Marcarea Zilei mondiale a apei – mesaje şi referate – mesajul ministrului Mediului şi Pădurilor, dl. Borbély Lászlo, mesajul directorului general al Administraţiei Naţionale “Apele Române” dl. Dávid Csaba; Consumul de apă pentru

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

33

27.03.2012

producerea alimentelor – referat prezentat de dr. Ovidiu Fărcaş – Autoritatea pentru Sănătate Publică Mureş. /Unirea AB - Adriana Durigă –

Teme similare

World Water Day” 2012 la Colegiul Naţional „Elena Ghiba Birta”Evenimentul mondial, la care au subscris peste 1000 de organizaţii, instituţii, asociaţii, administraţii etc. de pe tot globul (din care 220 din Europa şi 19 din România) s-a desfăşurat cu participarea activă şi directă a elevilor Colegiului (singurii din judeţ conectaţi la mişcarea lansată de ONU şi FAO). Aceştia au renunţat o zi la uniformă şi au venit îmbrăcaţi în albastru, au colectat sute de kilograme de P.E.T.-uri, au realizat eseuri şi desene cu tema „We are water”, compuneri despre „Rolul apei pentru alimentaţia şi sănătatea oamenilor”, au urmărit transmisia live a şedinţei festive de la Roma iar la final au construit în curte un mare înscris EGB, sprijiniţi fiind şi de o binecunoscută firmă de apă minerală, care a oferit sute de sticle gratuit entuziaştilor participanţi. „Colegiul nostru este înscris în programul internaţional ”WORLD WATER DAY”, la fel ca în ultimii ani. Pentru a ne arăta sprijinul şi interesul pentru această amplă acţiune de impact mondial, ne-am propus colectarea de P.E.T.-uri – fiecare elev este rugat să aducă în această săptămână minim 10 sticle goale de plastic (de suc sau apă), pe care le va depune în curtea şcolii. Această acţiune face parte şi din proiectele-concurs FII ECOLOGIC! şi ŞCOLI PENTRU UN VIITOR VERDE”, ne-a declarat Marius Ţiu, profesor de Geografie, implicat în aceste acţiuni ecologice. Toţi elevii au fost îmbrăcaţi integral în albastru joi, 22 martie (s-au renunţat la uniforme). Fotografii cu grupuri de elevi ai Colegiului astfel îmbrăcaţi vor fi postate pe site-ul oficial şi în presă.Concursul de eseuri pentru elevii de liceu, cu tema ”WE ARE WATER” presupune texte redactate în limba română iar cele premiate vor fi traduse şi în limba engleză şi postate pe site-ul programului. Compunerile din cadrul concursului pentru elevii de gimnaziu, cu tema ”APA ŞI SĂNĂTATEA NOASTRĂ”, de asemenea, vor fi premiate şi postate pe site, cu traducere în engleză. Cele mai frumoase creaţii practice de modelare P.E.T. şi desen

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

34

27.03.2012

acuarelă vor alcătui o expoziţie pe holurile Liceului „Elena Ghiba Birta”. Responsabili pentru activităţi: prof. Marius Ţiu, prof. Laura Ilinca, prof. Andrada Lile./www.arq.ro AR

Borbely:România, pe locul I în UE privind proiectele semnateMinistrul Mediului, Laszlo Borbely, a declarat, la Bistriţa, că România, pe domeniul mediului, a atras cele mai multe fonduri de la Uniunea Europeană dintre toate ţările membre. Borbely spune că peste 90% din proiectele mari, întocmite de ţara noastră, sunt derulate prin instituţia pe care o conduce."Noi am putea să stăm foarte liniştiţi şi să spunem suntem primii în UE în ceea ce priveşte contractarea. Din toate ţărle, la proiectele de infrastructură pe mediu suntem primii. Din 60 de proiecte mari, care se derulează în momentul de faţă 55 sunt la mediu.Cele mai mari proiecte care sunt derulate în România se regăsesc pe apă, 55, cu finanţări între 20 de milioane şi 90 de milioane de euro", spune Borbely. Acesta mai spune că chiar dacă România stă bine la capitolul contractare, atunci când vine vorba de atragerea fondurilor există probleme, afirmând că în multe judeţe din cauza disensiunilor politice proiectele, cu toate că sunt aprobate, nu au cheltuit niciun leu de la Uniunea Europeană."Puneţi umărul şi atunci nu e niciun fel de problemă. Ştiu că e o perioadă dificilă, că avem un an electoral, dar aceste lucruri trebuie să meargă mai departe", mai spune Borbely. /CityNews BN -

Teme de mediu

Azo a primit autorizaţia de mediuDupă o lungă perioadă de negocieri şi discuţii Combinatul Azomureş a obţinut autorizaţia integrată de mediu. Documentul prevede termene clare pe care colosul industrial trebuie să le respecte pentru a diminua emisiile poluante. Primele investiţii vor trebui finalizate în acest an. Potrivit ministrului Mediului şi Pădurilor, Borbely Laszlo, după ce i s-a acordat autorizaţia de mediu, Combinatul Azomureş riscă să o piardă dacă nu realizează investiţiile pe care şi le-a asumat. „Ni s-a dat asigurarea chiar dacă sunt proprietari noi că ei se vor angaja să finalizeze aceste investiţii. Am spus-o foarte clar. Dacă nu demonstrează combinatul în acest an până la sfârşitul anului 2012 şi până în vara anului 2013 că reduce prin aceste investiţii poluarea atunci vom putea merge până

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

35

27.03.2012

la suspendarea temporară a activităţii”, a declarat, la sfârşitul săptămânii trecute, ministrul Borbely. Combinatul va trebui să finalizeze primele investiţii în reducerea emisiilor poluante până la sfârşitul acestui an. Calendarul termenelor se întinde însă până în anul 2015. Valoarea totală a investiţiilor pe care trebuie să le realizeze Combinatul Azomureş în următorii 3 ani este de peste 150 de milioane de dolari. 24 de ore mureșene MS - Emil Sabău -

A de la AZO, B de la batal…Combinatul Azomureş a primit autorizaţia integrată de mediu. Ceea ce se cheamă că acum turcii elveţieni sau elveţienii turci, luaţi-o cum vreţi, pot să continue pomparea celor 150 de milioane de dolari în modernizarea instalaţiilor al căror rol catalizator pentru mediu este momentan îndeplinit de plămânii noştri. Asta unu la mână! Doi la mână. După ce ministrul Mediului şi Pădurilor Borbely Laszlo a semnat împreună cu Primăria contractul de finanţare pentru ecologizarea vechiului iaz batal din bani europeni, domnul Yetkin Erman, membru în conducerea colosului industrial a zis aşa: “Mă bucur că în sfârşit oraşul rezolvă o gravă problemă de mediu”. De parcă oraşul şi-ar fi creat singur problema de mediu. Deci cu alte cuvinte ce bine e, când e bine, că dacă ar fi rău ar fi vai de capul nostru. Acum că se semnă contractul pentru batal, i-am auzit pe mai mulţi întrebându-se ce proiect de maximă importanţă va trânti municipalitatea pe amplasamentul de aproape 30 de hectare. Case, blocuri? Hm… Să vedem cine şi-ar dori să trăiască permanent cu înţepătorul miros de amoniac şi alte substanţe nobile emise în aer de combinat, în gâtlej? Nu prea cred în doritori. Deci varianta cu imobiliarele pică, la fel cum pică şi varianta parc (de orice fel, de distracţii ori fără distracţii) pentru simplul fapt că nu văd de ce şi-ar aduce părinţii din Tîrgu-Mureş copii la o gură de… fum şi praf proaspăt. Poate vă întrebaţi de ce sunt atât de convins că nu se poate. Simplu. Am fost acolo. Am admirat priveliştea şi am adulmecat mirosul specific, inconfundabil. Şi încă ceva. Am stat de vorbă cu nişte specialişti care au zis că terenul cu pricina ar putea fi folosit optim pentru cultivarea de plante tehnice (pentru uz industrial, evident) care ar putea aduce şi ceva bani, chiar dacă nu foarte mulţi. În concluzie… Cum încă

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

36

27.03.2012

ecologizarea batalului care încă nu a început va dura vreo trei ani zic să tragem aer în piept şi să ne bucurăm şi să ne imaginăm... tot felul. 24 de ore mureșene MS

Creşte preţul la apă potabilă şi canalizare Preţul apei va din nou majorat. Aleşii judeţeni vor supune votului un proiect de hotărâre ce vizează creşterea preţurilor şi a tarifelor la serviciile publice de alimentare cu apă potabilă, apă industrială şi de canalizare epurare. Astfel, tariful perceput consumatorilor casnici, pentru un metru cub de apă potabilă va fi de 3,37 lei, faţă de tariful actual de 3,35 lei, în vreme ce alţi utiliza¬¬tori vor plăti pentru un metru cub de apă potabilă 2,72 lei faţă de 2,70 lei. Tariful pentru serviciul de canalizare şi epurare mecanică va fi de 3,30 lei, de la 3,29 lei, cât este în prezent, pentru populaţie. Parte din utilizatori vor scoate din buzunar 2,72 lei pe metru cub pentru acest serviciu, faţă de 2,70 lei, cât este tariful în prezent. În cazul serviciului de canalizare epurare mecanică pentru Gurahonţ, tariful creşte de la 2,48 lei, la 2,50 lei. Glasul Aradului AR – Sandra Stoler –

Primăria vrea hidrocentrala de lângă Sala SporturilorHidrocentrala aflată în conservare din apropierea Sălii Sporturilor din Târgu-Mureş ar putea trece în patrimoniul municipiului, primul pas necesar pentru realizarea tranzacţiei fiind votul favorabil al consilierilor locali în şedinţa Consiliului Local de joi, 29 martie.Strategie energetică pentru 2012-2015. Posibilitatea realizării tranzacţiei este menţionată în “Strategia energetică a municipiului Târgu-Mureş pentru perioada 2012-2015”, document realizat de experţii firmei SC Proenerg SRL din Târgu-Mureş. „Ca urmare a inventarierii potenţialului hidroenergetic a bazinului râului Mureş şi având o experienţă anterioară de producere a energiei electrice utilizând centralele microhidro prin intermediul centralei construite de SC Electrica Distribuţie SA sucursala Târgu-Mureş pe bazinul turbinei, municipiul Târgu-Mureş prezintă potenţial hidrografic pretabil pentru amplasarea unor microhidrocentrale pe cursurile de apă a râului Mureş sau a bazinelor amenajate ce străbat oraşul”, a precizat ing. Mezei Zoltan, unul din administratorii SC Proenerg SRL. Hidroelectrica, proprietarul hidrocentralei. Potrivit

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

37

27.03.2012

acestuia, în prezent hidrocentrala se află în proprietatea SC Hidroelectrica SA şi este prevăzută cu trei turbine Francis, cu o putere nominală de 0,5 MW. „Municipiul Târgu-Mureş are în vedere producerea de energie electrică din resurse hidroelectrice, pentru utilizarea în iluminatul public al municipiului Târgu-Mureş, cât şi spre vânzare pe piaţa de energie electrică prin retehnologizarea, trecerea în proprietatea sa şi punerea în funcţiune a unei hidrocentrale dezafectate, trecută în conservare, de pe raza municipiului Târgu-Mureş, aflată în proprietatea SC Hidroelectrica SA, prevăzută cu trei turbine Francis, cu o putere nominală de 0,5 MW, respectiv cu o putere instalată de 1,5 MW, căderea apei fiind între 3 şi 5 metri, iar debitul maxim prin centrală între 22 şi 30 metri cubi per secundă”, a explicat ing. Mezei Zoltan. Claudiu Maior: „Vom deveni un oraş puternic” Potrivit viceprimarului municipiului Târgu-Mureş, Claudiu Maior, trecerea hidrocentralei în patrimoniul autorităţilor locale şi punerea sa în funcţiune ar însemna o ieftinire efectivă a energiei electrice pentru târgumureşeni. „Din punctul meu de vedere vom deveni un oraş puternic, un oraş care produce începând de la energie până la orice alt lucru care îi aduce folos. Dacă vom reuşi să facem acest lucru cred că va fi pentru prima dată în istoria Târgu-Mureşului când cineva se gândeşte şi la târgumureşeni şi la o ieftinire efectivă a energiei electrice atunci când aceasta se va produce. Deocamdată este doar o hotărâre de consiliu, rămâne ca ea să fie aprobată şi mai sus, la minister, după care urmează investiţia pentru că în momentul actual hidrocentrala nu se ridică la standardele necesare”, a declarat Claudiu Maior. /Zi de Zi MS – Alex Toth –

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ SOMEȘ-TISA

Curatenie in doru’ leliiValea Zalaului, murdara de la un capat la altulTeoretic, este curatata, practic e in continuare plina de gunoaie. Valea Zalaului arata sub orice critica de la un capat la altul, inclusiv in locurile unde a fost curatata. In Simion Barnutiu, la podul de fier, vineri dimineata se facea curatenie de zor. Marea curatenie si igienizare, anuntata saptamana trecuta de Sistemul de Gospodarire a Apelor, insemnand, de fapt, adunatul flacoanelor. Si nici acestea, in totalitate. Vegetatia atarna

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

38

27.03.2012

in continuare netunsa, de o parte si de alta a apei, numai buna de cuier pentru hainele aruncate de boschetari. La finalul actiunii din Simion Barnutiu, angajatii cei harnici si-au facut si poze de grup, exact langa tomberoanele care stau sa se rastoarne de cat sunt de pline. Mai jos, langa Kaufland, gunoaie de toate felurile plutesc pe apa sau acopera malurile. Ramane de vazut cat de curata va fi valea la finalul operatiunii , tinand cont ca acum e greu sa iti dai seama pe unde s-a facut curat si pe unde nu: arata la fel de rau si pe unde au trecut „curatatori”, si pe unde nu au ajuns inca.Curatenie... la cerere, in ZalauVineri dimineata, o armata de muncitori stateau la barfe in parcarea din spatele Codiflor. Cand au observat ca sunt filmati, zgomotul maturilor si al greblelor a inceput sa rasune in linistea diminetii. Au curatat spatiul verde din zona P20 si s-au mutat... intr-un alt cartier, lasand in urma multe alei si multe spatii spatii verzi din Bradet necuratate. Conform programului postat pe site-ul Primariei Zalau, muncitorii nu se vor mai intoarce sa termine ce-au inceput pntru ca in cartierele Bradet si Meses lucrarile erau prevazute in perioada 19-21 martie. Curatenia de primavara include si cosmetizarea copacilor, a gardurilor vii, insa, la Zalau, aceste servicii de cosmetizare se presteaza numai la cererea asociatiilor de locatari sau a unuia dintre locatari. Purtatorul de cuvant al Citadin, Paul Maghiu, a confirmat faptul ca pentru a fi curatat un copac este necesara o cerere prealabila la Primarie, depusa de unul dintre locatari. (R.G.)/ Graiul Salajului

Baietii orientati si baietii destepti din hidroenergie – apa ca un purcoi de euroÎn 1970 a fost realizat documentarul (de fapt un eseu cinematografic) „Apa ca un bivol negru”. Pentru realizarea lui a fost nevoie de „băieţi cu talent”, filmul lansând două nume mari ale cinematografiei româneşti: regizorii Dan Piţa şi Mircea Veroiu. După 1990, au fost realizate mai multe episoade din producţia „Apa ca un purcoi de euro”. Pentru realizarea lui a fost nevoie de „băieţi deştepţi”, sintagma folosită pentru cei care s-au îmbogăţit – cel mai adesea fără muncă – din energia hidroelectrică. De fapt, sintagma trebuie nuanţată. Fiindcă în domeniu activează „băieţi orientaţi”, „băieţi deştepţi” şi „genii” (ale răului). Principiul general de clasificare într-o anumită categorie

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

39

27.03.2012

e cam acelaşi: să fii prieten cu cine trebuie, ca să afli pontul, să obţii aprobările şi apoi purcoiul de euro. Băieţii orientaţi. La baza topului intitulat „Apa ca un purcoi de euro” se află „băieţi orientaţi”. Adică oameni care află pontul, obţin aprobările şi investesc în energia hidro, la nivel „micro”; adică în microhidrocentrale. Un exemplu este maramureşeanul Mircea Coza, care va inaugura două microhidrocentrale pe Valea Neagră (realizate prin firma Hidroprod) şi a demarat încă din luna ianuarie demersurile pentru „Amenajarea hidroenergetică Valea Neagră 3 – Baia Mare”. Această investiţie se va derula prin firma Prod Eolian, un nume inadecvat în cazul energiei hidro; dar adecvat, dacă ţinem cont de faptul că va investi şi în energia eoliană (prietenii şi Mircea Man ştiu de ce; dar despre asta cu alt prilej). Şi în cazul domniei sale funcţionează principiul general: e prieten cu Mircea Man, preşedintele CJ Maramureş, aflat în vizorul DNA, inclusiv pentru probleme legate de numirea directorului la Administraţia Bazinală a Apelor – ABA – Someş-Tisa. Man e prieten cu Ion Oltean (tocmai aflat în centrul unui scandal legat de trafic de influenţă) şi cu Radu Flaviu (băimăreanul promovat director ABA Someş-Tisa, via Man şi Oltean; şi Radu Flaviu se află în cercetarea DNA). Adică avea de unde să afle pontul cu microhidrocentralele şi să obţină direct aprobările necesare investiţiei. Băieţii orientaţi beneficiază doar de facilităţile aprobărilor îmbrăcate în haine legale, după care se apucă de muncă, riscându-şi banii proprii. De pildă, Hidroprod a contractat o linie de credit în valoare de 12.900.000 lei pentru investiţia „Amenajare hidroenergetică pe râul Valea Neagră”. Şi speră să îşi recupereze investiţia în 6 ani. Realizarea celor două microhidrocentrale de pe Valea Neagră a fost prezentată drept „o premieră naţională în domeniul ecologiei”. Chiar dacă pentru realizarea lor, echilibrul ecologic a fost dat peste cap, investitorul angajându-se că va readuce biosistemul la faza iniţială de „fată mare”. Dar - vorba fostului preşedinte Emil Constantinescu – „ca să ajungem la mai bine trebuie să trecem prin mai rău”, o butadă care se încăpăţânează să îşi menţină valabilitatea în perioada postdecembristă. Băieţii deştepţi. Aminteam de aprobările directe pentru obţinerea hidroenergiei. Asta pentru că există şi aprobări indirecte, dacă ţinem cont că, în mandatul lui Radu Flaviu, majoritatea amplasamentelor pentru microhidrocentralele din ABA Someş-Tisa au fost obţinute de firma Beny Alex (chiar şi în condiţiile în care unele dosare au avut lipsuri la documentaţie, fiind

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

40

27.03.2012

completate după… adjudecarea amplasamentelor). Cum, din cauza considerentelor tehnice, numărul acestor amplasamente este limitat, un investitor mai puţin orientat trebuie să preia (desigur, nu în mod gratuit, dar nu prin conturi) un amplasament de la titularul Benny Alex. Din acest motiv, Benny Alex se califică mai degrabă în categoria „băieţi deştepţi”, adică aceia care câştigă purcoaie de euro prin mişcarea unor hârtii (cu aprobări). Desigur, principiul de funcţionare e acelaşi: prietenul potrivit la momentul potrivit (vezi tripleta Oltean – Man - Flaviu). „Geniile” (răului). Pentru a te califica în categoria „geniu”, „prietenii” trebuie aleşi din sferele mai înalte ale deciziei, iar câştigurile trebuie să fie substanţiale, invers proporţionale cu efortul depus. Chiar dacă şeful statului, Traian Băsescu, i-a denumit generic „băieţii deştepţi din energie”, prefer eticheta de genii cu ghilimele, pentru a nu-i nedreptăţi pe ceilalţi băieţi deştepţi din domeniu. Şi ca să clarific lucrurile voi da un exemplu… genial: Bogdan Buzăianu, cel care controlează prin interpuşi firma Energy Holding. Adică firma care cumpără de la statul român energie ieftină (adică hidroenergie) şi o revinde la preţul pieţei (chiar şi statului român!). Milioanele de euro se obţin prin efortul supraomenesc de a încheia contractul avantajos pentru firmă (şi, evident, dezastruos pentru statul rămân şi pentru consumatori) şi, apoi, de a întocmi facturile la preţul zilei. Mecanismul a funcţionat şi pe perioada de secetă, considerată caz de forţă majoră. În septembrie 2011, Constantin Trihenea, directorul Hidroelectrica a solicitat Camerei de Comerţ şi Industrie a României (CCIR) activarea clauzei de forţă majoră, ceea ce ar fi făcut ca în noiembrie 2011 un număr de 41 de contracte cu energie hidro ieftină să intre sub incidenţa acesteia. Dar Energy Holding s-a „descurcat” şi a obţinut în instanţă anularea avizului de forţa majoră emis de CCIR. În afara instanţei, Buzăianu a mai obţinut ceva: demisia directorului Trihenea, acesta urmând „sfaturile” apăsate ale lui Videanu şi Mihai David (fost director general al Hidroelectrica). Altă formulă din serialul „apa ca un purcoi de euro” e specularea portiţelor legislative. Cadrul normativ permite schimburile naturale de energie necesare menţinerii în stare de funcţionare a liniilor de legătură cu statele vecine sau a tranzitului de energie (care are costuri zero sau foarte mici – cel mult 0,7 euro/MWh). La adăpostul acestor prevederi, electricitatea achiziţionată din exterior este vândută pe piaţa internă fără achitarea taxelor aferente importului. La fel, energia

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

41

27.03.2012

obţinută din contracte avantajoase încheiate cu producători autohtoni este livrată la extern fără taxe de export. Numai din specularea acestei portiţe legislative, statul român pierde anual cca 100 milioane de euro. Cum se obţin contracte avantajoase şi portiţe legislative? Prin acelaşi principiu al prieteniilor întreţinute în lumea politicienilor şi a vârfurilor din administraţie (aţi ghicit, numite politic). De pildă, Buzăianu e prieten cu Adriean Videanu, pe ultima sută de metri a mandatului acestuia la Ministerul Economiei fiind semnată prelungirea contractelor avantajoase până în 2018. Ca să nu bată la ochi, nu Videanu a semnat contractul, ci fostul secretar de stat din Ministrul Economiei, Tudor Şerban (preşedinte al CA, fost consilier personal al lui Adriean Videanu, preluat ulterior de ministrul Ion Ariton). Tot prin intermediul lui Videanu, Buzăianu şi-a promovat oameni fideli în funcţii cheie: Adrian Băicuşi (director general al Companiei Naţionale de Transport al Electricităţii CN Transelectrica), Marian Cernat (directorul Dispeceratului Energetic Naţional - DEN) şi Octavian Lohan (directorul general adjunct al Transelectrica). În 2010 a ieşit la iveală afacerea cu tranzitul de energie, aşa că a fost „sacrificat” Adrian Băicuşi. La fel ca şi Trihenea, acesta a acceptat „sfatul” de a demisiona. Evident, în locul demisionarilor au fost numiţi alţi oameni fideli, inclusiv până la demisia de necesitate. Dar pentru „genii” e nevoie de mai mult spaţiu, aşa că vom reveni./ Iz Penal

Amanare: lesul calului mort, ramane in SasarDeşi prezenţa calului decedat în râul Săsar a fost anunţată încă de duminică, autorităţile locale nu vor lua nicio măsură de îndepărtare a leşului, decât cel mai devreme miercuri. Motivul - debitul prea mare a râului Săsar, care încurcă socotelile celor de la firma UKRO, cea care trebuie să ridice cadavrul din apă. "Au fost luate măsurile pentru a se putea scoaterea lui din apă, dar nu s-a reuşit acest lucru. Cei de la Primăria Baia Mare vor trebui să se înţeleagă cu cei de la SGA pentru ca să scoată animalul din apă Discuţiile care au fost cu cetăţenii din zonă ne-au spus că au mai văzut animalul în amonte, undeva în localităţile Firiza, Ferneziu, fiind posibil ca animalul să aparţină unor familii rrome. Se pare că acest cal a decedat, iar persoanele l-au aruncat în albia răului pentru a scăpa mai repede de el", a declarat purtătorul de cuvânt al Comitetului Judeţean pentru

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

42

27.03.2012

Situaţii de Urgenţă, Dan Bucă. El a mai precizat că deocamdată nu se poate vorbi de o poluare a râului Săsar, animalul nefiind în stare de putrefacţie. /Dragoș Hojda/ Citynews

Teme similare

Hidroenergia o solutie sau de la baietii destepti la baietii harniciAm vizitat microhidrocentralele de pe Valea Neagra. Apa raurilor de munte din Maramures produce energie electrica. Pe Valea Neagra functioneaza de cateva zeci de zile doua microhidrocentrale de 2,5 megawati pe ora. Turbinele si instalatia in sine necesita strict – la supraveghere – patru oameni. Investigatia a insemnat circa 8-9 milioane de euro, o parte venind din fondul de mediu. Profitul estimat intr-un an reprezinta aproape 1,5 milioane de euro. O astfel de investitie inseamna ca se amortizeaza in sase-sapte ani. Cred ca putem constata cu totii ca apa de munte a maramuresenilor (cu rauri repezi) e generoasa cu investitorii. Simion Bizau, presedintePER si vicepresedinte pe plan national al formatiunii politice, spune ca-n Elvetia felul acesta de obtinere a energiei electrice e omniprezent. In Maramures, un investitor precum Mircea Coza a facut primii pasi. Maramuresul poate sa aduca circa 100 megawati pe ora numai din microhidrocentrale. Daca adaugam si energia eolina putem sa fim optimisti. M-am intors de pe Valea Neagra cu sentimentul ca avem inca multe de facut. Maramuresul are resurse uriase aflate in stare latenta. Nu trebuie decat sa le descoperim si sa ne apucam de treaba. Despre energia electrica stiam doar ca e plina de speculanti pe care-i numim baieti destepti. Uite ca au aparut si cei care care produc curent electric. Acestia nu sunt baietii destepti atat de condamnabili intr-o Romanie saraca, sunt baietii harnici din energie, cei care merita promovati si sprijiniti./ Informatia Zilei MM

Teme de mediu

Proiect educational: Apa – izvor de sanatateInca de la aparitia omului pe pamant, natura l-a ocrotit, l-a protejat oferindu-i necesarul existentei, fiindu-i prietena. Intre om si natura exista o legatura permanenta, intelegand

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

43

27.03.2012

prin aceasta ca omul e dator sa manifeste dragoste si respect pentru NATURA – APA, CARE ESTE IZVORUL VIETII PE PAMANT. In aceasta idee, am gandit si initiat un proiect educational intre COMPANIA DE APA “SOMES“ S.A. FILIALA JIBOU, reprezentata prin domnul inginer Traian Barbur si grupele: Mare Step By Step si grupa mica Step by Step de la Gradinita Prichindel Jibou, conduse de doamnele educatoare Mariana Botis, Ana Petris, Iuliana Iacob si Flavia Petris. Obiectivele proiectului ii ajuta pe copii sa identifice factorii de poluare din zona in care locuiesc, sa cunoasca modalitatile prin care se poate reduce gradul de poluare, degradarea mediului inconjurator, implicandu-se in actiuni de protejare si folosirea rationala a APEI. In consens cu tema proiectului “Apa - izvor de sanatate”, pe holul gradinitei am amenajat o expozitie cu lucrari si poze din activitatile propuse si desfasurate in cadrul proiectului. In data de 22 martie - ZIUA MONDIALA A APEI – prescolarii celor doua grupe si educatoarele implicate in proiect au desfasurat o actiune de colectare de deseuri din preajma vailor din orasul Jibou. La finalul actiunii, copiii au fost incantati de rezultatul muncii lor, bucuria lor manifestandu-se prin desfasurarea de jocuri de miscare in aer liber. un articol de Educatoare Mariana Botis, Gradinita Prichindel Jibou / Magazin Salajean

Consilierii locali, invitati la curatenieConsilierii locali vor participa la acţiuni de curăţenie, asta pentru că suntem în luna curăţeniei. Aleşii zălăuanilor au fost provocaţi de către colegul lor, consilierul PNL Dumitru Rus. La începutul fiecărei primăveri au loc acţiuni de ecologizare a parcurilor, zonelor de agrement şi a spaţiilor verzi din cartierele de locuinţe. În spirit de solidaritate cu zălăuanii şi pentru a oferi un aer mai curat oraşului consilierul Dumitru Rus le-a propus colegilor săi, în cadrul şedinţei de Consiliu Local, să participe împreună la acţiuni de ecologizare: „Ţinând cont că luna aprilie este luna curăţeniei şi profitând de faptul că angajaţii Primăriei Zalău vor desfăşura joi o activitate de curăţenie, propun ca toţi consilierii să participe la această acţiune pentru a da şi noi un semnal pozitiv cetăţenilor din municipiul Zalău“, a propus Dumitru Rus. Primăria Municipiului Zalău organizează, „Luna Curăţeniei de Primăvara”, acţiune care are ca obiectiv salubrizarea şi igienizarea carosabilului şi a trotuarelor, a spaţiilor şi zonelor verzi din cartierele de locuinţe, a

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

44

27.03.2012

parcurilor şi grădinilor publice, salubrizarea şi igienizarea cursurilor de apă, plantarea de arbori şi arbuşti ornamentali. Nu în ultimul rând, acţiunea are ca scop dezvoltarea spiritului civic al cetăţenilor, prin implicarea directă a acestora în activităţile cuprinse în program./ Adrian Lungu/Salajeanul

Razboiul colectarii selective intre Primaria Cluj-Napoca si Consiliul Judetean Cluj se duce pe bani! Laszlo Attilla: ii dam in judecataColectarea selectiva a deseurilor in Cluj-Napoca s-ar putea opri, daca reprezentantii Consiliului Judetean Cluj nu isi vor da avizul pentru deschiderea unor statii de sortare a deseurilor. Primaria Cluj-Napoca s-a angajat ca, pana la finele anului, 15% din deseurile colectate sa fie selectate. Pentru a se face acest lucru, firmele de salubrizare trebuie sa aiba si puncte de sortare a deseurilor pe doua fractii: umed si uscat. Reprezentantii firmelor de salubrizare Brantner Veres si Rosal s-au intalnit luni dimineata cu cei ai Primariei, dar de la intalnire au lipsit fara nicio justificare conducerea Consiliului Judetean (CJ) Cluj, care ar trebui sa avizeze aceste puncte de sortare a deseurilor. In sedinta a fost prezentat, totusi, un punct de vedere al presedintelui CJ Cluj, Alin Tise, in care se spune ca: "La nivelul judetului Cluj se afla in curs de derulare proiectul Sistem de Management Integrat al Deseurilor in jud. Cluj, aprobat pentru finantare in cadrul Programului Operational Sectorial Mediu - Axa prioritara 2 - "Dezvoltarea sistemelor de management integrat a deseurilor si reabilitarea siturilor istorice contaminate". (...) Proiectul sus mentionat va deservi intreg judetul Cluj si presupune si realizarea unui centru de Management Integrat al Deseurilor care va curprinde o zona de depozitare, o Statie de Tratare Mecano-Biologica si o Statie de Sortare. Proiectul a fost dimensionat avand in calcul toate deseurile menajere si asimilabile din industrie si comert generate la nivelul judetului". CJ Cluj anunta ca va construi si va pune in functiune o statie de sortare a deseurilor, ca parte a Sistemului de Management Integrat al Deseurilor Cluj, astfel ca firmele de salubritate nu au nevoie de statii de sortare. Viceprimarul Laszlo Attila a declarat ca: "Sunt o serie de termene care trebuie respectate conform contractului de concesiune a acestor servicii de salubritate. S-a modificat si legea. Deci pana la sfarsitul anului trebuie sa ajungem ca, din gunoiul menajer colectat, 15% sa fie selectat si

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

45

27.03.2012

depozitat intermediar pe o platforma pana se face prima celula a depozitului ecologic. Acum trebuie sa gasim aceasta rezolvare si pentru aceasta perioada, pentru ca am fost instiintati de catre colegii de la Consiliul Judetean Cluj ca prima celula se va finaliza undeva peste 14 luni. Asta ar insemna ca aceste termene contractuale si conditii de licitatie de la vremea respectiva nu pot fi respectate, deci trebuie sa gasim o solutie intermediara pentru a depasi acest termen. Sunt o serie de activitati de ordin administrativ pe care trebuie sa le rezolvam. Urmeaza sa vedem in urmatoarele zile care vor fi solutiile pe care le vom gasi. In acelasi timp, reprezentantii Garzii de Mediu ne readuc la cunostiinta ca nerespectarea acestor conditii atrage dupa sine repercursiuni asupra autoritatii. Cu toate ca noi am externalizat aceste servicii, noi suntem cei care suntem cei trasi la raspundere din punctul de vedere al autoritatilor care controleaza activitatea din acest domeniu". Laszlo Attila a fost surprins si de lipsa celor de la CJ Cluj de la intalnirea de luni dimineata: "Nu este pentru prima data. Vad ca avem un dialog al surzilor. Ne trezim cu fel de fel de hartii si ne gandim cum sa le rezolvam. Maine (n.red. marti) mergem la ei si vom avea o discutie si sa le reamintim. In ultima instanta probabil ca ne vom adresa instantei". Directorul firmei Rosal, Sergiu Hossu, a declarat ca lipsa avizului din partea CJ Cluj va distruge sistemul de colectare selectiva a deseurilor, implementat in Cluj-Napoca in ultimii doi ani. "In momentul de fata, niciuna dintre societatile Rosal sau Brantner, nu isi pot construi statia de sortare, deoarece Primaria a primit un raspuns negativ din partea Consiliului Judetean si noi suntem in imposibilitatea de a construi statiile de sortare. Noi dorim sa implementam de doi ani de zile sistemul de colectare selectiva. In momentul de fata vom opri aceasta activitate, pentru ca neavand unde sa sortam acest deseu nu are rost sa continuam cu acest demers. Asta inseamna ca cetateanul va plati mai mult. Toate se datoreaza acestui raspuns. Daca nu va fi un raspuns favorabil, societatile nu isi vor asuma niciun risc si amenzile care vor fi date vor fi platite de Primarie", a declarat Hossu. Directorul societatii Brantner Veres, Eugen Veres, a anuntat ca el va continua sa faca sortarea, cu toate ca functioneaza in ilegalitate. "Noi avem o statie de sortare ilegala. Vom pune in functiune acea statie de mediu in mod ilegal. Garda de mediu isi da acordul numai daca cei de la Consiliul Judetean Clujo fac si noua ne trebuie acord de mediu. Ei nu isi dau acordul, astfel ca o

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

46

27.03.2012

vom pune in functiune ilegal". Cheia intregii afaceri este, insa, alta. La viitorul Sistem de Management Integrat al Deseurilor in jud. Cluj reciclarea unui metru cub de deseuri va costa 25 de euro. Banii vor trebui sa fie platiti de firmele de salubritate, dar daca aceste deseuri sunt sortate in prealabil cantitatea care va fi livrata de firmele de salubitate se va injumatati, iar suma incasata de CJ Cluj va fi mult mai mica, chiar si cu 50%. Firmele de salubritate doresc sa reduca aceste costuri, pentru a nu fi nevoite sa creasca preturile sau sa ceara subventii de la municipalitate./ Stiri de Cluj

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

47