gazeta vaii jiului 2011-11-1

5/11/2018 Gazeta Vaii Jiului 2011-11-1 - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/gazeta-vaii-jiului-2011-11-1 1/11

GAZETA Vãii Jiului

Cotidian regional * Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului* Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

12 pagini 1 leu

Fondat 2002 Anul VII Nr. 2452 Marþi, 1 Noiembrie 2011

www.gazetavaii.ro www. gzvj.ro www.gazetavaiijiului.ro

www.gvj.roTelefon: 0374.906.687

Noaptea de 1

noiembrie stã

sub semnul luminii.

Cu ocazia Luminaþiei,

aºa cum este cunos-

cutã, în popor, Ziua

Morþilor, un vechi

obicei catolic pãstrat

de sute de ani, cimi-

tirele din Ardeal,

Banat ºi Maramureº

se transformã în oaze

de luminã, datoritã

zecilor de mii de

lumânãri aprinse în

memoria celor

trecuþi în eternitate.

Obiceiul, un f

el

d

e H

all

oween

aut

oht

on, a

r

ãm

as acel

aºi d

e-a lungultimpului, în

cepan

d cu

pr

egãtir

ea mormintelor ºi

p

ânã l

a p

elerinajul pe

car

e-l f

ac mii de oameni

l

a cimi

tir.

C hi

ar ºi cei c

ar

e

au plec

at în

al

te lo

curi din

þ

arã, d

e 1 noiembrie, vin

l

a cimi

tir pentru a fi alãturi

d

e cei dragi ºi îm

p

ar

t

p

omanã mâncare ºi b

ãu-

tur

ã tu

tur

or c

el

or c

ar

e tr

e

cpr

in dr

eptul mormint

el

or.

L

o

cu

it

or

i

i d

i

n Va

le

a Jiu

lu

i

îºi pomenesc morþii

PAGINA 3



GAZETA Vãii JiuluiCOTIDIAN RE

GI

ONA

L CU C

API

TALINTE

GRAL PRI

VAT - ISSN 1583-5138

WEB

-SITEwww.gazetavai.ro www.gazetavai ului.ro

www. gzvj.ro

E

-MAIL r

ed

[email protected]

o,re

dact

ia@g

mai

l.c

o

m

EDITATDE S.C. MBD REPORTER MEDIASRL PETROªANI

Tipãrit la SC Garamond SA

Mat

e

ri

al

el

e marcat

e “Promov

ar

e”

reprezint

ã PUBLICITAT

E

Colectivul de redacþie:

Carmen COSMAN ([email protected])Da n CODREAMircea NISTOR([email protected])Diana MITRACHE ([email protected])Mircea BUJORESCU Luiza ANDRONACHEGenu TUÞU,Anamaria NEDELCOFF([email protected])

Ovidiu PÃRÃIANU, Petru BOLOG

CIMPA, Ioan DAN -BÃLAN

Tehnoredactare:Geza SZEDLACSEKRomwald CHEZU

Marketing&Publicitate:Mirabela MOISIU

Director:Marius [email protected]

Redactor-ºef:Ileana FIRÞ[email protected]

Gazeta Vãii Jiului | Marti, 1 noiembrie 2011 DIVERSE

ANUNÞ UMANITARDe curând, Mircea BORCA, funcþionar la

Primãria municipiului Petroºani, a suferit o inter-venþie chirurgicalã dificilã, în urma cãreia a

rãmas fãrã un picior. Pentru a-ºi continua viaþa în condiþii cât de cât normale, Mircea BORCAare neapãratã nevoie de o protezã destul decostisitoare. Familia apeleazã la colegi ºi pri-eteni, la cei care îl cunosc ºi îl apreciazã, rugân-du-i sã doneze o sumã cât de micã pentru a-lajuta. Donaþiile se pot face în contul IBANRO76BTRL02201201973630XX, deschis laBanca Transilvania, pe numele BORCA AlinaElena.

Vã mulþumim!

Antena 1 National TV PRO TV Prima TV TVR 1

6:00 Sãrut mâna, mamã! (r)7:45 Dragoste dulce-amarã (r)

8:45 Teleshopping9:00 Culoarea fericirii (r)10:00 Teleshopping10:15 Baronii (r)10:45 Gadgets, Gadgets11:15 În cãutarea fericirii12:15 Teleshopping12:30 Stars + Pub12:35 Teleshopping13:00 Sã v-amintiþiDuminica... (r)14:15 Destinul regelui (r)15:45 Sã v-amintiþiDuminica... (r)17:30 Dragoste dulce-amarã18:30 ªtiri Naþional TV19:15 Culoarea fericirii20:15 Destinul regelui21:45 Temperaturã criticã

0:00 În cãutarea fericirii (r)

6:00 Observator8:00 'Neatza cu Rãzvan ºi Dani

10:00 În gura presei10:50 Mireasã pentru fiul meu11:30 Sã te prezint pãrinþilor13:00 Observator14:00 Mireasã pentru fiul meu16:00 Observator17:00 Acces Direct19:00 Observator20:15 Plasa de stele

22:00 Narcisa: Iubiri nelegiuite23:15 Observator23:50 Un Show Pãcãtos1:05 Operaþiunea Delta Force 2

6:00 Happy Hour (r)7:00 ªtirile Pro TV

10:00 Pariu cu viaþa (r)11:00 Pariu cu viaþa (s) (r)12:00 Tânãr ºi neliniºtit (s) (r)13:00 ªtirile Pro TV14:00 Daryl16:00 Tânãr ºi neliniºtit (s)17:00 ªtirile Pro TV17:45 Happy Hour19:00 ªtirile Pro TV20:15 Vocea României22:25 Sport22:30 ªtirile Pro TV23:00 Fringe

0:00 Apropo TV (r)1:00 Explore Midnight (r)

6:00 Cireaºa de pe tort (r)7:00 Iubiri secrete (r)

8:00 În familie (s) (r)9:00 Teleshopping9:30 Întâlnirea inimilor (s) (r)10:00 Întâlnirea inimilor (s) (r)10:30 Anchetã militarã (r)11:30 F Pod, Podul luiFinþescu12:30 Teleshopping13:00 Camera de râs13:30 Teleshopping14:00 Întâlnirea inimilor (s)14:30 Întâlnirea inimilor (s)15:00 În familie (s)16:00 Cireaºa de pe tort17:00 Trãsniþii (r)18:00 Focus 1819:00 Focus Sport19:30 Iubiri secrete20:30 Odisee chinezeascã22:15 Trãsniþii23:15 Focus Monden23:45 Anchetã militarã1:00 F Pod, Podul lui Finþescu

6:55 Imnul României7:00 Telejurnal Matinal

8:00 România, zi de zi! - Partea I9:00 România, zi de zi! - Partea aII-a10:10 Furtunã la palat (s)11:25 Prim Plan (r)12:20 TVR 5512:40 Legendele Palatului:Tãrâmul dintre vânturi (r)13:20 Legendele Palatului:Tãrâmul dintre vânturi (r)14:00 Telejurnal14:45 Finanþe ºi afaceri15:15 Teleshopping15:30 Rom european (r)16:00 Krónika17:00 Telejurnal17:30 Vals de toamnã18:25 Legendele Palatului:Tãrâmul dintre vânturi19:05 Legendele Palatului:Tãrâmul dintre vânturi19:45 Sport

20:00 Telejurnal20:44 Anatomia lui Grey21:31 Studio UEFA ChampionsLeague

Stimaþi prieteni,Colegiul Economic Hermes Petroºani ºistructurã ªcoala Generalã Nr.7 Petroºani auajuns în finala competiþiei ªcoala Anului, com-petiþie aflatã la a III-a ediþie, organizatã deFundaþia Dinu Patriciu. Unitatea noastrã este sin-gurã ºi prima din judeþul Hunedoara, ajunsã înfinalã acestei competiþii.

Din acest an s-a introdus ºi un PREMIUL DEPOPULARITATE, premiu ce va fi acordat acelo-ra dintre finaliºti care vor obþine cele mai multevoturi on-line.

De aceea, vã rugãm sã accesaþi link-ul

http://www.premiileineducatie.ro/gpo/ Sã vã creaþi un cont, apoi sã verificaþie-mailul dumneavoastrã deoarece veþiprimi un mesaj de înregistrare ºi deacceptare a acestuia. Urmaþi instrucþiunilepentru ca votul sã fie valid. Poate votaorice persoanã care îºi creeazã un cont.De aceea, vã rugãm anunþaþi-vã ºicunoºtinþele sau prietenii!Vã mulþumim pentru

încredere ºi pentru sprijin!Pr of. SI

LE POP, Di

r . Ad j . Colegiul Eco

n om icHe

rm es

Z eci de poliþiºti hune-doreni au ieºit în

stradã, în cadrul uneiacþiuni pe linia depistãriiºi sancþionãrii contra-venþionale sau penale,dupã caz, a conducãtorilorauto depistaþi conducândpe drumurile publiceautovehicule dupã ce auconsumat bãuturi alcoo-lice, produse sau sub-stanþe stupefiante,medicamente cu efectesimilare acestora ori carenu respectã regimul legalde vitezã. Iar rezultateleau fost peste aºteptãri.

Conform IPJHunedoara, în acþiune aufost angrenaþi 40 ofiþeri ºiagenþi de poliþie rutierãcare au utilizat pentru exe-cutarea acþiunii 18 autove-hicule, din care 10 dotatecu echipamente video desupraveghere a traficuluirutier ºi de mãsurare avitezei de deplasare a

autovehiculelor.În urma acþiunii au fost

aplicate de 104 sancþiunicontravenþionale, în va-loare de peste 22.000 lei,din care 4 pentru conduc-erea pe drumurile publice aunui autovehicul de cãtreun conducãtor auto care aconsumat bãuturi alcooliceºi 43 pentru nerespectarearegimului legal de vitezã.De asemenea, au fostreþinute 11 permise deconducere în vederea sus-pendãrii dreptului de a con-duce autovehicule pe dru-murile publice, din care 4pentru conducerea pe dru-murile publice a unuiautovehicul de cãtre unconducãtor auto care aconsumat bãuturi alcooliceºi 5 pentru depãºirea cumai mult de 50 km/h avitezei maxim admise. "Tot în cadrul acþiunii au fostconstatate 9 infracþiuni, dincare 5 pentru conducerea

pe drumurile publice a unuiautovehicul de cãtre unconducãtor auto care aavut în aerul expirat o îmbibaþie alcoolicã pestelimita admisã .Pentruconstatarea faptelor contra-

venþionale sau penale aufost verificate peste 350autovehicule, în 270 cazuriefectuându-se testarea cuaparatul alcoolscop a con-ducãtorilor auto", a declaratAdriana Voinea, purtãtorde cuvânt al IPJHunedoara.

Au "zburat" pe ºosele

De exemplu, un bãrbatde 36 de ani, din Brad, afost depistat întrafic în timp ceconducea unautoturism peraza localitãþiiBrad având o

îmbibaþie de1,06 mg/lalcool pur înaerul expirat.De asemenea,un tânãr de 26ani, din Pui, afost prins depoliþiºti în timpce conduceape raza loca-litãþii Ruºor unautovehiculavând o con-centraþiealcoolicã de

0,54 mg/l alcool pur înaerul expirat. "Cele douãpersoane depistate suntcercetate sub aspectulsãvârºirii infracþiunii deconducere pe drumurilepublice a unui autovehiculde cãtre o persoanã ce areo îmbibaþie alcoolicã pestelimita admisã", a mai spusVoinea. Pe de altã parte, oºoferiþã în vârstã de 20 ani,

din Deva, a fost depistatãconducând un autoturismpe raza municipiului Devacu viteza de 107 km/h faþãde 50 km/h maxim admis în localitate. O alta, de 25ani, din Simeria, a fostdepistatã conducând unautoturism pe raza locali-tãþii Bãcia cu viteza de 107km/h faþã de 50 km/hmaxim admis în localitate.

Carmen armen COSMANOSMAN

Zeci de poliþiºti în stradã ºipeste 100 de contravenþii



A

CTUA

LI

TATE 3azeta Vãii Jiului | Marti, 1 noiembrie 2011

N oaptea de 1 noiembriestã sub semnul

luminii. Cu ocaziaLuminaþiei, aºa cum estecunoscutã, în popor, ZiuaMorþilor, un vechi obiceicatolic pãstrat de sute de ani,cimitirele din Ardeal, Banatºi Maramureº se transformãîn oaze de luminã, datoritãzecilor de mii de lumânãriaprinse în memoria celortrecuþi în eternitate.

Obiceiul, un fel deHalloween autohton, a rãmasacelaºi de-a lungul timpului, începand cu pregãtireamormintelor ºi pânã la peleri-najul pe care-l fac mii deoameni la cimitir.

Chiar ºi cei care au plecat în alte locuri din þarã, de 1noiembrie, vin la cimitir pentrua fi alãturi de cei dragi ºi împart pomanã mâncare ºibãuturã tuturor celor care trecprin dreptul mormintelor.

Sãrbãtoarea morþilor estede fapt un pretext ca familiilesã se adune la mormintelecelor dragi unde aduc flori ºiaprind lumânãri.

De 1 noiembrie cimitireledin Valea Jiului devin locul depelerinaj a mii de credincioºi,iar oamenii împart pomanãmâncare ºi bãuturã tuturorcelor care trec prin dreptul

mormintelor."M-am pregãtit toatã sãp-tãmâna. Am fãcut curat lamormântul soþului ºi al cum-natului, iar de Ziua Morþilor amadus flori ºi am aprinslumânãri, iar trecãtorilor le daude pomanã cozonac ºi câte unpahar cu þuicâ sau vin", afirmãDumitra Grigore.

Oamenii considerã cã aduco jertfã celor disparuþiaducând flori la cimitir în searazilei de 1 noiembrie siaprinzând lumânãri, iar mulþimerg în aceastã noapte ºi zecide kilometri pânã la cimitir.

În calendarul catolic,

Luminaþia se numeºteSãrbãtoarea tuturor sufletelor.Deºi, la origine, este o sãrbã-toare catolicã, occidentalã, afost adoptatã ºi înTransilvania, indiferent de con-fesiunea religioasã a locuito-rilor (ortodocºi, catolici sauprotestanþi).

În tradiþia ortodoxã,Luminaþia se înscrie în rândulsãrbãtorilor din vechiul cult almorþilor. Astfel, în ziua de 31

octombrie, oamenii merg lacimitir, unde curãþã mormintelecelor dragi, iar în zilele de 1 ºi2 noiembrie, duc flori - de obi-cei flori de sezon, precumcrizantemele -, ºi se roagãpentru sufletele celor adormiþi.Potrivit legendelor populare, înnoaptea de 1 noiembrie,porþile Tãrâmului de Dincolose deschid, iar cei decedaþi vinsã îi viziteze pe cei vii.Sãrbãtoarea nu are nimiclugubru, ziua de 1 noiembriefiind, poate, singura zi din an în care oamenii glumesc încimitir. Cu aceastã ocazie,bucuria reîntâlnirii cu sufletelerudelor trecute în Lumea deDincolo depãºeºte tristeþeacomemorãrii.

Î mpodobesccrucile

Localnicii din zonamuntoasã a Vãii Jiului,cunoscuþi sub numele demomârlani, împodobesc cru-cile mormintelor cu flori ºi hâr-tii colorate, aici fiind singurulloc din þarã unde se pãstreazãobiceiul împodobirii crucilor. Încomunitãþile de momârlani semai pãstreazã ºi obiceiul dea-ºi înmormânta neamurile încurtea casei pentru a dovedi

cã pãmântul le aparþine, iarmormântul îl înconjoarã cu ungard metalic. "Pe timpurioamenii îºi îngropau pãrinþii încurtea casei pentru a dovedicã pãmântul le aparþine. Lanoi crucile sunt mari, din lemnsau metal iar mormântul îl înconjurãm cu un gard metalic", poveºteºte un momârlan.

M ii de crizantemeîn pieþe

Zeci de comercianþi veniþidin toate colþurile þãrii seadunã în aceste zile în pieþeledin Valea Jiului, ca sã vândã

flori. Tradiþia de pomenire amorþilor a fãcut ºi din comerþulcu flori o tradiþie, pentru cãlocalnicii fac orice sã ducã lamormântul celor dragi unbuchet de crizanteme. În acestan, însã, criza se simte maimult ca oricând. Asta o spunºi vânzãtorii ºi cumpãrãtorii,chiar dacã ºi unii ºi alþii mailasã la preþ, cad la învoialã ºise tocmesc, ca la piaþã.

"Nu prea sunt cumpãrãtori.

Mai mult privitori. Am venit dela Haþeg cu crizanteme, dar sesimte cã minerii nu mai aubani. E crizã, ne descurcãmgreu", spune o vânzãtoare."Sunt din judeþul Gorj.Cultivãm flori pentru acesteveniment, în special crizan-teme. Nu merge foarte bine. Emai greu. Dar ne tocmim, spersî nu plec cu ele acasã, cãoamenii pânã la urmã totcumpãrã cã aºa e obiceiul

aici", spune un alt vânzãtor."Am vândut ceva. Nu mãplâng. E mai greu ca altã datã,dar nici nu am venit cu foartemulte flori, cã ºtiu cã oamenii

nu mai au aºa mulþi bani",spune un alt vânzãtor decrizanteme.

Nici cumpãrãtorii nu sunttoþi mulþumiþi ºi fiecare setocmeºte pentru florile pe carele alege. "Trebuie sã iau multeflori. Am multe morminte devizitat ºi mã tocmesc. Amreuºit sã cumpãr doar cren-guþe de brad deocamdatã ºimã uit sã vãd ce flori iau",spune o doamnã.

Pieþele au fost invadate devânzãtorii de crizanteme. Mulþispun cã le cultivã special pen-tru aceastã zi, pentru cã au învãþat despre tradiþia locului.Aºa se face cã acum gãsim înpieþe buchete de crizantememulticolore, care se vãnd cu1,5 lei, pânã la 2 lei, dacã suntsimple. Bucheþelul de flori depai e 3 lei, în timp ce o crizan-tema mare costã 2 lei firul.Afacerea a mers ºi pentru cei

care vând astfel de flori înghiveci. Aici preþurile sunt între5 ºi 15 lei, dar comercianþii încep sã lase la preþ. Astadacã au venit de sãptãmânatrecutã ºi florile încep sã seofileascã.

A saltaþide cerºetori

Pe de alta parte, cimitirelesunt asaltate de cerºetori,care profitº de tradiþia localni-cilor de a da de pomanã înamintirea celor dispãruþi.Înarmaþi cu plase ºi sacoºe încã de la intrarea în cimitire,cerºetorii îi "întâmpinã" pelocalnici ºi îi urmãresc pânã lalocurile de veci ca sãprimeascã de mâncareºi bãuturã.

Paznicii Cimitirului Centraldin Petroºani, spun cã înaceastã zi îi lasã sã intre pen-tru cã aºa este tradiþia, calocalnicii sã le dea de pomanã,dar îi avertizeazã sã-i respectepe cei care vin la morminte.

Unii dintre cerºetori vin dela zeci de kilometri depãrtarepentru cã ei, cu ce primescde pomanã, ajung sã traiascãchiar ºi o lunã.

Diana MITRACHEiana MITRACHE

Lo

cu

itor

i

i d

i

n Va

le

a Jiu

lu

iî

ºi pomene

s

c morþ

i

i

O amenii deafaceri din

Petroºani au încer-cat diverse soluþiipentru a dinamiza,mãcar la limitasupravieþuirii, piaþaimobiliarã, con-sumul ºi de aici, pecale de consecinþã,ºi producþia.

Nu au reuºit pentru cãeconomia municipiului

se aflã în blocaj. Ar maifi o soluþie ºi poate estecea viabilã, spunaceºtia.

Primãria Petroºani,prin primarul sãu, TiberiuIacob Ridzi, are cheiamotorului ce ar puteaurni din loc cãruþa."Dacã s-ar începelucrãrile ºi în oraº ºidacã primarul ar da niºte

termene, mãcar aproxi-mative, când se pre-conizeazã a fi gata totcomplexul turistic numit

Telegondola, ar existaun boom pe piaþa imobi-liarã ºi de aici pe princi-piul bulgãrelui dezãpadã (sugestiv pentruzonã) ar porni ºi cele-lalte paliere economice"- spunea unul din ceipatru investitori aflaþi lao masã, unde sedezbãteau posibilesoluþii de depãºire, cu

bine, a crizei pe planlocal."ªtiu cã aºa stau

lucrurile, dar nu pot da

termene acum. Abia înprimãvarã pot face acestlucru, atunci când vomavea ºi restul finanþãrii.În prezent se lucreazã laproiect ºi vom inaugura,pentru aceastã iarnã, opârtie. În prezent existãniºte probleme cuRomsilva. Dacã nu levom depãºi, trebuie sãgãsim soluþii alternative.

Clar acest complexturistic se va realiza" - adeclarat Tiberiu IacobRidzi, primarul

Petroºaniului.Acesta a mai precizatcã se va gândi cum sãprocedeze pentru ca o

astfel de "stimulare" eco-nomicã sã se producã peplan local.

Ileana leana FIRÞULESCUIRÞULESCU

Primarul Ridzi poate scoatePetroºaniul din lâncezeala economicã



Gazeta Vãii Jiului | Marti, 1 noiembrie 2011 ACTUALITATE

Z iua de 31 octombriea pus punct celui

mai abramburitrecensãmânt derulat înRomânia în ultimii50 de ani.

În Petroºani, cel puþin, au

fost recenzate, oficial, toatelocuinþele ºi toþi cetãþenii.Bineînþeles, cei gãsiþi peacasã pentru cã mulþi suntplecaþi, la muncã, pestehotare. În plus, se pare, cãrecensãmântul nu va mai fiprelungit cu alte câteva zile."în 31 octombrie, ora 24,recensãmântul s-a încheiat. ÎnPetroºani au fost recenzatetoþi cetãþenii aºa cã nu ar maifi nevoie de prelungirea acti-vitãþii", a precizat AdrianNegoe, secretar Primãria

Petroºani.În Capitala Vãii Jiului,

recenzorii nu au întâmpinatprobleme deosebite în ceea

ce priveºte întâlnirile curecenzaþii ºi cu animalele lorde casã. Adicã nu au fostfugãriþi de câini, prea mult, ºi

nici nu au fost sechestraþi saumaltrataþi de cãtre cetãþeni."La noi, spre deosebire dealte localitãþi din þarã, recen-zorii nu au întâmpinat proble-me deosebite ºi nici nu s-au întâlnit cu cetãþeni recalci-tranþi", a mai spus Adrian

Negoe.Dupã cum au precizatreprezentanþii InstitutuluiNaþional de Statisticã, respec-tiv cei care au fãcut recen-sãmântul varzã, primele rezul-tate vor fi comunicate pestecâteva luni. Cele finale vorveni, însã, abia în 2013.

C NP-ul,tot în coadã

de peºteRecensãmântul s-a

încheiat, însã, discuþiile pemarginea Codului Numeric

Personal vor continua. Nu dealta, dar, nu puþini sunt ceicare nu ºi-au declarat cele 13cifre componente ale CNP-ului. Ce vor pãþi aceºtia,rãmâne de vãzut...

"Deocamdatã, oficial, estecã persoanele care nu s-auconformat ºi nu ºi-au declaratCodul Numeric Personal arurma sã suporte rigorile legii.

Dacã va apãrea ceva nou,cetãþenii vor fi înºtiinþaþi", aspus Adrian Negoe, secretarprimãria Petroºani.

În mod normal, potrivit legii,cei care nu au dorit sã-ºideclare CNP-ul ar urma sã fieamendaþi iar sancþiunile con-travenþionale ar putea ajungepânã la valoarea de 4.500 delei. Cine, cum ºi mai alescând le va acorda amenzilecelor "rãu - voitori" nu a fost,deocamdatã, stabilit.

Mircea ircea NISTORISTOR

Punct final recensãmântului

D acã nu se vormiºca mai

repede, autoritãþiledin judeþulHunedoara riscã sãpiardã finanþareapentru proiectulprivind managemen-tul deºeurilor.

Autoritãþiledin judeþulHunedoara

sunt în întârziere cuproiectul pen-tru manage-mentuldeºeurilor ºiasta dupã celuni în ºir aucãutat olocaþie pentru

amplasarea deponeuluiecologic. "Trebuie sãclarificaþi cât mai repedetoate problemele pecare le mai aveþi pentrua finaliza aplicaþia definanþare. Nu ºtiu dacãvã puteþi permite sãpierdeþi 58,6 milioaneeuro, în condiþiile încare aveþi 9 depozite cu

activitate sistatã, iar alte4 depozite neconformecu termene de sistare aactivitãþii, 2 în 2015 ºicelelalte 2 în 2016", aavertizat ministrulMediului, LaszloBorbely. De asemenea,referitor la proiectul deextindere ºi reabilitare ainfrastructurii de apã ºi

apã uzatã din judeþ, proiect carede asemenea are întârzieri, ministrul

Borbely le-a cerutreprezentanþilorautoritãþilor localesã urgentezerezolvarea proble-melor ce þin definalizarea apli-caþiei de finanþare,astfel încât, sãpoatã fi semnat

contractul cel târziu la

începutul anului 2012."Proiectele din sectorulde apã sunt cel maigreu de realizat. Suntproiecte mari, cuperioadã de imple-mentare mai largã.Practic, vã aflaþi pe ulti-ma sutã de metri. ªtiþibine, cea mai mareproblemã este imple-mentarea ºi apreciezfaptul cã aþi pornit dejaunele licitaþii, fãrã aaºtepta semnarea con-tractului de finanþare.Din experienþa altor judeþe, vã spun cã

proiectele cele maiavansate sunt cele încare beneficiarii au por-nit lucrãri din fonduriproprii, înainte de asemnarea contractelorde finanþare.", a precizatministrul Mediului ºiPãdurilor.


Construcþia deponeuluiecologic este în întârziereJ andarmeria Românã a iniþiat o campanie de

donare sânge, denumitã sugestiv "Întinde omânã! Salveazã o viaþã!Doneazã sânge!", iar laaceastã campanieparticipã ºi jandarmiihunedoreni.

Campania este menitã

sã contribuie la com-pletarea rezervelor sânge

sau pentru ajutorarea vic-timelor unor accidente ºi la eas-au raliat 60 de jandarmi hunedoreni. Aceºtia vor

dona sânge în data de 1 noiembrie la centrele de

transfuzii sanguine din municipiile Deva, Hunedoara

ºi Petroºani. "Cei 60 de jandarmi îndeplinesc

condiþiile pentru a fi donatori ºi s-au oferit în mod vo-luntar în aceastã campanie. Totodatã, prin aceastã

campanie, jandarmii doresc sã sensibilizeze soci-etatea civilã asupra nevoii de sânge din spitale ºi

asupra faptului cã fiecare poate contribui în acest fel

la salvarea unei vieþi omeneºti", a precizat Nicoale

Rãducu, purtãtor de cuvânt al IJJ Hunedoara.


Jandarmii hunedorenidoneazã sânge

S-a decis:UNPR e înpat cu PDL

S âmbãtã, Gabriel Oprea,preºedintele UNPR, a

declarat cã la alegeri, formaþiuneape care o conduce ºi PDLse vorsusþine reciproc la alegeri, pentrua "nu-ºi dilua" reciproc voturile.

Despre aceastã susþinere - careera oricum aºteptatã de toatãlumea - au vorbit ºefii hunedoreniale celor douã partide politice,specificând cã la alegeri vor aveacandidaþi comuni. Asta, dupã cevor fi efectuate sondaje în unelelocalitãþi hunedorene, pentru avedea cine ar avea mai multeºanse sã primeascã votul oame-

nilor.Mai mult, Dorin Gligor,

preºedintele PDL Hunedoara, estede pãrere cã o mare provocare o

reprezintã câºtigarea încrederiicetãþenilor în democrat-liberali.

"Categoric, în condiþiile în carelegea electoralã s-a modificat, ungest înþelept este sã avem un can-didat comun. Însã în aceastãperioadã problema numãrul 1 este

de a câºtiga sau recâºtiga încre-derea populaþiei, în contextul eco-nomic extrem de dificil. Eu nu înþe-leg politica, ca o alergare dupãfuncþii. Indiscutabil, fãcând partedin partidul de guvernare, e maigreu sã câºtigãm. În al doilearând, trebuie sã oferim cei maibuni candidaþi pentru cetãþeniicare au încredere în noi", adeclarat Dorin Gligor.

Mihai Rudeanu, preºedintele fili-alei judeþene a UNPR, a precizatcã în perioada urmãtoare, dupã ceva fi stabilitã data alegerilor pentruanul viitor, vor avea loc sondajede opinie pentru a stabili cu ce

candidat se va merge în localitãþile judeþului Hunedoara."În localitãþile unde noi nu avem

ºanse ºi ei (PDL - n.r.) au, îi

susþinem. Dar acolo unde avemºanse, vom merge cu candidaþiinoºtri. Aceste lucruri le vom stabiliprin sondaje de opinie, pe care levom face mai târziu, dupã ce seva stabili data alegerilor. Dar încãnu ne-am desemnat candidaþii,

nici noi, dar nici PDL", a precizatRudeanu.

Anamaria NEDELCOFFnamaria NEDELCOFF



A

CTUA

LI


Î ntr-un gest umanitar,dublat de considerente

financiare, GuvernulRomâniei a mai decis acor-darea de asistenþã medicalãcontra cost Libiei, rãspunzând

astfel unei solicitãri transmisede autoritãþile libiene. Înacelaºi timp, însã, nouã nelipsesc medicii din spitale.

Conform Executivului,reprezentanþi ai ConsiliuluiNaþional de Tranziþie au solicitatRomâniei sprijin constând înprimirea de tratament ºi/sau inter-venþii chirurgicale în spitaleromâneºti pentru aproximativ 100de rãniþi ºi mutilaþi de rãzboi dinLibia.

Executivul a dat curs solicitãrii,urmând ca trierea bolnavilor carevor ajunge în România sã fiefãcutã în Libia, de cãtre medici

români. Dacã gestul Executivuluieste de apreciat, þinând cont decontextul în care s-a aprobatsolicitarea pãrþii libaneze, nu tre-buie sã uitãm cã spitaleleromâneºti duc lipsã acutã de

cadre medicale, iar judeþulHunedoara se înscrie, din pãcate, în aceeaºi linie. Conform Direcþieide Sãnãtate Publicã Hunedoara,numãrul posturilor absolut nece-sare care trebuie ocupate este de287, dintre care 71 sunt posturiuniuce. Situaþia detaliatã se pre-zintã astfel: cu tot cu Serviciul deAmbulanþã, în judeþul Hunedoara

lipsesc 68 de medici, din care 35sunt posturi unice. De asemenea,mai este nevoie de 101 cadremedii ºi mai sunt neocupate 96de posturi pentru personal auxili-ar, din care 9 sunt posturi unice.

În plus, la Ambulanþã, pe întregul judeþ, mai este nevoie de 16ºoferi, dintre care 8 sunt posturiunice. La acestea se adaugã 27de persoane pentru urgenþe, carereprezintã o categorie aparte,dintre care 9 sunt medici, 8 asis-tente medicale, iar diferenþa estereprezentatã de personalul auxili-ar. "S-a cerut raportarea de cãtre

Ministerul Sãnãtãþii ºi noi sperãmsã primim aprobarea sã ledeblocãm", a declarat Dumitraªtefan, directorul DSPHunedoara.


N u v-aþi echipatmaºina de iarnã?

Nicio problemã! Nicipoliþia. Sau nu

deocamdatã.Potrivit purtãtorului de cuvânt

al IPJ Hunedoara, Bogdan Niþu,la aceastã orã nu existã o evi-denþã clarã, dar nici obligativi-tatea ca maºinile

poliþiºtilor sã aibãastfel de cauciu-curi. Asta atâtatimp cât nu epolei sauzãpadã. Lucruvalabil ºi la restulmaºinilor aflate în trafic pe strãzi.

Totuºi, cei dela IPJ ne-au datasigurãri cã,dacã va ninge,maºinile de

poliþie vor ieºi pe strãzi cu cauci-ucuri corespunzãtoare. În cazcontrar, poliþiºtii ar fi puºi în situ-aþii delicate, atunci când ar tre-bui sã-i amendeze pe ºoferii

care nu îºi echipeazã corespun-zãtor maºina. "Nu este obligato-riu ca de la 1 noiembrie sã se întâmple asta. Nu avem deo-camdatã o situaþie exactã amaºinilor echipate corespunzã-

tor, dar vã pot da asigurãri cãavem resursele necesare sã ledotãm atunci când vremea o vacere", a declarat purtãtorul decuvânt al IPJ Hunedoara

Bogdan Niþu.Cauciucurile de iarnã ar trebui

sã fie prioritatea numãrul 1 aºoferilor, iar de la 1 noiembrie,isteria creatã de noua lege artrebui sã devinã ºi realitate."Totul depinde de ºefii noºtri.Suntem doar ºoferi pe taxiuri ºiatât. Dar e adevãrat cã ne-amgândit ºi noi cum vom ºi traºi larãspundere sau amendaþi, dacãmaºina poliþiei sau cea de laARR nu are cauciucuri deiarnã", spune un taximetrist dinPetroºani.

Maºinile ar trebui sã aibã cau-ciucuri de iarnã imediat ce cade

prima zãpadã, ori când ajung pedrumuri cu polei ºi asta chiar ºi înainte de 1 noiembrie.


C ontractul privindproiectarea ºi exe-

cutarea instalaþiilor dedesulfurare a gazelorde ardere aferentegrupului nr. 3 de laCET Mintia a fost scosla licitaþie. Investiþiaeste absolut necesarã ºieste în concordanþã cunormele impuse de UE.

Proiectul constã în exe-cutarea lucrãrilor, procu-rarea, montarea ºi punerea în funcþiune a instalaþiei dedesulfurare, inclusivepartea de proiectare.Valoarea estimatã a con-tractului este de 161. 777.

800 lei noi, fãrã TVA, iardurata de implementareeste de 24 de luni de ladata atribuirii contractului.

Guvernul a aprobat, încãdin anul 2008, echipareacu instalaþii de desulfurarea gazelor de ardere pentrupatru dintre grupurile ener-getice ale CentraleiTermoelectrice MintiaDeva. Investiþia este nece-sarã pentru diminuarea ºieliminarea poluarii aerului,solului ºi apei din regiune,iar investiþia totalã aprobatãde Guvern este de 523,834milioane de lei.

O investiþie abso-lut obligatorie

Astfel, prin aceastãinvestiþie, emisiile de dioxid

de sulf de la grupurile 1, 3,5 ºi 6 de 210 MW ale cen-tralei vor fi încadrate îngazele de ardere în limitade 400 mg/Nml, prevãzutãatât de legislaþia internã,cât ºi de cea europeanã.

Executivul a mai precizatcã finanþarea investiþiei seva face din surse proprii ºidin surse atrase, în limitasumelor aprobate anual cuaceastã destinaþie, conformprogramelor de investiþiiaprobate potrivit legii.

De fapt, funcþionarea încontinuare a termocentraleieste condiþionatã tocmai deechiparea sa cu instalaþii

de desulfurare.CTE Mintia a fost con-struitã în perioada 1969-1980 în vederea furnizãriide energie electricã înSistemul EnergeticNaþional. Echipareagrupurilor 1, 3, 5 ºi 6 cuinstalaþii de desulfurare agazelor de ardere va asigu-ra continuitatea funcþionariicentralei ºi, implicit, produ-cerea de energie electricãpentru Sistemul EnergeticNaþional ºi energie termicãpentru locuitorii Devei ºipentru platforma industrialãMintia.

Licitaþia pentru grupul nr.3 va avea loc în data de 30noiembrie.


Pensionariiminieri "freamãtã"

P ensionarii minieri din Valea Jiuluiau început sã-ºi piardã rãbdarea!

Dupã ce ºi-au pierdut drepturile "ances-trale", încã de la începutul anului, aceºtia

nu au reuºit sã le mai recupereze.Deºi au fãcut nenumãrate sesizãri cãtre minis-

tere, CNH sau alte organe ale statului, foºtii minerinu au reintrat în posesia facilitãþilor acordate timpde câteva zeci de ani la plata energiei termice sau

electrice. Mai exact, bonurile de cãrbune ºi gratu-itãþile la plata curentului le-au fost retrase, laînceputul acestui an, ºi restrase au rãmas ºi pânãîn prezent.

Dupã ce nici ultima întâlnire cu factorii dedecizie locali ºi judeþeni, organizatã la finele sãp-tãmânii trecute, nu a adus nicio rezolvare pozitivã,reprezentanþii Ligii Sindicatelor PensionarilorMinieri au precizat cã ar putea demara ºi o seriede proteste. Care vor fi acestea urmeazã a fi sta-bilit la viitoarea întâlnire, programatã pentru mier-curi, 2 noiembrie. Pentru început, liderii foºtilormineri intenþioneazã sã-ºi precizeze nemulþumirileîn scrisorile care vor fi expediate pe adresaPrefecturii Judeþului Hunedoara, Ministeruluieconomiei ºi Primului Ministru.


Cauciucurile sunt obligatoriiºi nu prea, de la 1 noiembrie...

Spitalele hunedorene auo lipsã acut

ã de personal medicalMintia cautãpartener pentrudesulfurare pe piaþaeuropeanã



A ceastã toamnãsecetoasã, cu

diferenþe mari detemperaturã între zi

ºi noapte, nu a adus

în rândul locuito-rilor gripa.

Cabinetele medicale seconfruntã doar cu rãcelilespecifice toamnei, respec-tiv faringitã, amigdalitã saualte denumiri funcþie deunde este localizatã.

"Este un lucru bun cãnu ne-am întâlnit pânãacum cu fenomene gri-pale, ci doar cu rãcelile desezon. Ar fi trebuit sã înceapã vaccinarea celorpredispuºi. Mai nou, estevorba de un vaccin care

se poate administra inclu-siv copiilor mici ºi femeilorgravide pentru cã este un

vaccin pe bazã de extracteanimale, care protejeazã întreg sistemul imunitar.

Recomand stimulareacreºterii imunitare. Deexemplu mulþi pacienþi vincu liste ce conþin produselepe care ºi le-au adminis-trat, cum ar fi cãtina,spirulina etc.

E minunat acest lucru ºirecomand susþinerea ºistimularea sistemului imu-nitar cu asemenea pro-duse, dar cu mãsurã,

pentru cã organismul arenevoie primãvara ºi toam-na de susþinere" - a

declarat dr. Dumitra Udrea,cabinetul Medical Udrea-Ionaºcu Petroºani.

Cabinetele medicale voradministra acest vaccin,gratuit, mai ales per-soanelor care se încadreazã în grupele derisc. Judeþului Hunedoarai-a fost repartizatã de laMinisterul Sãnãtãþii sumade 70.000 de lei, ceea ce înseamnã peste 40.000 dedoze de vaccin antigripal.Acesta poate fi achiziþionat

ºi din farmacii la preþuricuprinse între 30 ºi 50 lei.Ileana leana FIRÞULESCUIRÞULESCU

8 ACTUALITATE Gazeta Vãii Jiului | Marti, 1 noiembrie 2011

Î

n maximum doi ani,

lucrãrile la barajul dela Mihãileni vor fi gata,iar fondurile necesarepentru finalizarea proiec-tului au fost estimate lacirca 32 de milioane.

Construcþia barajului a început încã din 1987 ºi aimpus strãmutarea înmunicipiul Brad pentru 65de familii, pentru care a

fost prevãzutã ºi ridicareade noi gospodãrii. Dintotalul de locuinþe, 30 aufost date în folosinþã, iar20 sunt în stadiul de finis-are. Pentru celelalte s-aestimat cã vor fi gatapânã în vara anului viitor.Pe fondul lipsei fondurilornecesare, lzucrãrile labaraj au trenat, dar acumsunt ºanse sã se final-izeze. "Dupã ani buni în

care nu s-au dat banideloc, în ultimii doi ani amreuºit sã alocãm peste17 milioane lei.

Anul viitor sperãm sãputem aloca între 7 ºi 8milioane de lei, iar apoisã terminãm lucrãrile laacest baraj în urmãtoriidoi ani', a declarat min-istrul Mediului, LaszloBorbely.


Barajul de la Mihãileni,

gata în doi ani

A proximativ50 de elevi

din mai multelocalitãþi ale judeþuluiHunedoara s-auîntrecut, pe cate-gorii de vârstã în

cadrul unui con-curs organizat laªcoala Generalãnr. 4 Vulcan.

Competiþia s-adesfãºurat pe maimulte secþiuni, respec-tiv recitare, interpretaremuzicalã ºi fotografie ºitoate prezentãrile tre-buiau sã aibã dreptsubiect toamna.Concursul de poezie,cântec ºi fotografie"Niciodatã toamna nufu' mai frumoasã" a fost

iniþiat de regretatul pro-fesor Nicolae Paliþã înurmã cu 11 ani, iarultimele trei ediþii, începând cu 2009, aufost organizate -"in memoriam" -de cãtre soþiaacestuia, prof.Elena Paliþã.Pânã la ediþia din2010, concursulse adresa doar

elevilor din clasele V -VIII ale ªcolii Generalenr. 4 din Vulcan, dar începând cu anul aces-ta, a fost inclus pe listamanifestãrilor culturaleorganizate cu sprijinulConsiliului Local alMunicipiului Vulcan ºi aatins anvergura judeþeanã. Poeziile luiOctavian Goga, ªt. O.Iosif, AlexandruMacedonski, NichitaStãnescu, GeorgeTopârceanu, IonMinulescu, dar ºi inter-pretãrile MargareteiPâslaru, ale TatianeiStepa sau ale lui NicuAlifantis au fost repuse în valoare prin glasurileelevilor care au luatparte la aceastã com-petiþie. "Deºi au fost ºicazuri în care copiii aufost marcaþi de emoþiile

inerente unui concursatât de important, amputut fi martorii unorinterpretãri recitative ºi

muzicale de excepþie,nu de puþine ori, profe-sorii din comisiile deevaluare fiind puºi în ladepartajarea con-curenþilor. Fapt cedemonstreazã seriozi-tatea cu care foartemulþi dintre concurenþiau abordat aceastã sãr-bãtoare a toamnei", auprecizat organizatoriimanifestãrii. Sala încare s-a desfãºuratevenimentul a fost de-coratã în ton cu temamanifestãrii, cu flori,frunze, coceni deporumb, coºuri cufructe sau tãrtãcuþe.Ulterior, toate florilefolosite la decorareaevenimentului au fostduse la mormântul celuicãruia îi aparþine ideeaorganizãrii acestui con-curs - "Niciodatã toam-

na nu fu' mai fru-moasã!" - regretatulNicolae Paliþã.


Niciodatã toamna nu fu' mai frumoasã, la Vulcan

Pompierii de laPetroºani s-au

luptat aproape totweek-endul trecut cu unincendiu de vegetaþie înDealul Babii din Vulcan,care a afectat inclusivpãdurea. Alarma a venit

sâmbãtã, iar pentrustingerea foculuia fost nevoie de o noapteºi o zi.

"Am fost solicitaþi la unincendiu în Dealul Babii,unde au fost afectateaproape 3, 8 hectare devegetaþie uscatã, iar focul aintrat ºi într-o pãdure de fag.Ne-am deplasat la faþa locu-lui cu un autocamion ºi 15subofiþeri. În noaptea desâmbãtã spre duminicã amstins focul, iar a doua zi, duminicã,am mai deplasat acolo un echipajpentru lichidare", a afirmat AdrianAvram, comandatul Detaºamentuluide Pompieri Petroºani.

Cauza probabilã a incendiului dinDealul Babii este seceta, iar ipotezaca cineva sã fi dat foc pãºunii nu

este exclusã de cãtre reprezentanþiipompierilor.Luiza uiza ANDRONACHENDRONACHE

Incendiu în Dealul Babii

Lupeni: B-dul Pãcii, Bl. 3AB, parterTel: 0254-560 987

Vulcan: B-dul M.Viteazu Bl. 17, parterTel: 0254-570 430

Email: [email protected]

T

To

oa

am

mn

na

a c

ci

iu

ud

da

at

tã

ã,

, d

da

ar

r f

f ã

ãr

rã

ã g

g r

ri

ip

pã

ã

Doar optrable au fostvalorificateO parte dintre rablele îndepãrtate

de pe domeniul public, înPetroºani, au fost valorificate decãtre autoritãþile locale.

Astfel, dupã vânzarea lor la fier vechi,circa 5.000 de lei au intrat în bugetul local.Altele cîteva îºi aºteaptã rândul pentru aintra în acelaºi program. "Pânã în prezent,au fost valorificate 8 autoturisme, altele 3fiind pregãtite pentru a fi vândute la fiervechi", a precizat Claudiu Cornea, vicepri-mar Petroºani.

Printre maºinile ridicate de pe domeniulpublic se numãrã ºi primul autovehicul alPoliþiei Locale care ocupa degeaba unspaþiu în parcarea din curtea interioarã aprimãrei. Aceasta va intra ori în programul"Rabla" ori va fi vândutã la fier vechi.

În prezent, în Petroºani, pe domeniulpublic mai zac câteva zeci de carcase deautovehicule. Toate acestea se aflã înatenþia lucrãtorilor de la Poliþia Localã.Procedura prin care rablele pot fi ridicate,transportate la spaþiul special amenajat încartierul Colonie ºi apoi valorificate este, însã, una extrem de greoaie, fiind nevoiede nenumãrate acte ºi timp pierdut.




A

CTUA

LI


Î n urmã cu douã zilela Vulcan s-a deru-

lat prima ºedinþã anoului Consiliu Localconstituit dupã patruzile de dezbateri, întrereprezentanþii celor

patru partide desem-nate sã constituie noulgrup reprezentativ alvulcãnenilor tineri.

Cele 20 de eleve aleColegiului Tehnic Mihai Viteazul,desemnate sã participe la acestexperiment politic, au parcurs de joi pânã duminicã un adevãrattraseu iniþiatic cu ajutorulreprezentanþilor fundaþiei ger-mane Frederich Ebert ºi a unei

pãrþi dintre consilierii locali(Malvine Socaci, Jeni Bãrbiþã,Pompiliu Barbu, Nicolae Kilin,Cristian Meriºan, SorinRosmenteniuc).

Tinerele consiliere locale aufost grupate în partidele alb, gri,roz ºi mov ºi au învãþat ce înseamnã sã promovezi unproiect de hotãrâre, cum anumesã susþii votarea acestuia decãtre ceilalþi colegi de consiliu,cum sã adresezi o interpelare

primarului, cum sã comunici într-un for legislativ þinând contde cei pe care îi reprezinþi în forulrespectiv.

În dimineaþa de duminicãtoatã teoria a fost pusã înpracticã prin convocareaprimei ºedinþe ordinare lacare a participat ºi pri-marul Gheorghe Ile.Respectând procedurilede deschidere a uneiºedinþe de consiliu, a fostaprobatã ordinea de zicare a cuprins interpelãriºi patru proiecte dehotãrâri, care servescrezolvãrii unor problemeºi doleanþe ale tinerilordin Vulcan: realizareaunui centru de înot ºirecuperare, a unei bazede agrement ºi activitãþiculturale, amenajarea

unui spaþiu de recreere pentrutineri pe colina din faþa cine-matografului ºi gãsirea unorsoluþii pentru absorbirea unuinumãr cât mai mare de tinerielevi, în locuri de muncã part-time.

Primarul a rãspuns inter-

pelãrilor noilor consilieri locali ºi aintervenit cu argumente pro ºicontra proiectelor de hotãrârepromovate de cele 20 de tinere.

Cu excepþia ultimului proiect -de gãsire de locuri de muncã înpart time - care a primit doar 11voturi pentru, toate celelalte aufost adoptate cu unanimitate,urmând ca executivul sãgãseascã ºi soluþiile financiarepentru acestea.

Dacã pentru primele douãfinanþarea este cel puþin deo-camdatã dificilã, sumele progno-zate de iniþiatori depãºind 30 demilioane Euro, în cazulspaþiului de recreere pentru tineri în zona cinematografului,Gheorghe Ile a salutat iniþiativa ºia subscris la oportunitatea reali-zãrii acesteia. La finalul ºedinþeifiecare consilier local a primit dinpartea fundaþiei germane o

diplomã de participare. Ceea cea urmãrit acest experiment a fostschimbarea mentalitãþii tinerilor însensul creºterii încrederii acesto-ra în potenþialul pe care îl au depromovare a vocii tinerilor dincomunitate la nivel de adminis-traþie.

Conform declaraþiei direc-toarei colegiului, prof.MalvineSocaci ºi celei a primaruluiVulcanului, acest tip de întâlniridintre grupul consilierilor localitineri ºi conducerea administra-tivã a Vulcanului va fi reluat peri-odic. Gândirea practicã, flexibili-tatea în comunicare ºi viziuneaoriginalã asupra realitãþii vieþiitinerilor din Vulcan manifestatede grupul celor 20 de consilierelocale, pot fi integrate în strategi-ile de dezvoltare ale comunitãþiiVulcanului.

Primarul Gheorghe Ile apreci-azã cã posibilitatea de acunoaºte potenþialul excepþionalal acestor tineri sporeºte încre-derea domniei sale în ceea cegeneraþia tânãrã din Vulcan arede oferit comunitãþii în aniiurmãtori.

Felicia Gabriela elicia Gabriela PORTASEORTASE

U n puºti de 16ani, din Deva, a

plecat la plimbare cu

maºina peun drumextrem decirculat ºiasta cu voiamamei lui.

O patrulã desiguranþã pub-

licã din cadrulSecþiei PoliþieRuralã TeliucuInferior l-a

depistat în trafic, pe DJ 708E, pe raza comunei PeºtiºuMic, pe un minor, de numai16 ani, din municipiul Deva.

Acesta conducea autotu-rismul mamei sale, dindirecþia municipiului Devaspre Hunedoara, deºi nuavea permis de conducere.În dreapta lui, într-un gestde inconºtienþã supremã,stãtea chiar mama lui, ofemeie de 50 de ani, dinDeva, iar poliþiºtii au stabilitcã aceasta i-a încredinþatfiului sãu autoturismul pen-tru a fi condus pe drumurile

publice. Pe numele celor dois-au întocmit dosare decercetare penalã.


Cercetatpenal pentrudeþinere dearmã

Un bãrbat de50 de anim

din Deva, s-a alescu dosar penalpentru deþinereilegalã de armãneletalã supusã autorizãrii.

Poliþiºtii Serviciului ArmeExplozivi Substanþe Periculoase

efectueazã cercetãri în cauzacare îl vizeazã pe bãrbatulrespectiv, despre care au stabilitcã a deþinut fãrã drept o armã detir cu aer comprimat de calibrul4,5 mm.În urma cercetãrilor, a rezultat

faptul cã bãrbatul acumpãrat arma înanul 1997, însã nus-a prezentat în ter-menul legal pentru afi înregistrat laPoliþie în conformi-tate cu prevederile

Legii 295/2004. În cauzã s-aîntocmit dosar penal pentrudeþinere ilegalã de armã neletalãsupusã autorizãrii.


N u a trecut multtimp de când

acoperiºul PalatuluiCultural din munici-piul Lupeni s-aprãbuºit, însã lucrãrile

de reabilitare a lui, darºi a altor proiecteimportante nu au fostîncã demarate, dincauza unor firme careau contestat licitaþiileorganizate de primãrie.

Licitaþie la care con-testatarii nu au participat,dar despre care city-managerul Gabriel Lungucrede cã "au fost învãþaþide-a lungul vremii "sãciupeascã" de ici-colo,pentru a nu fi întârziatelucrãrile".

"Legat de Palatul

Cultural, suntem înmomentul de faþã în pro-cedura de evaluare alicitaþiilor. Lucrãrile vorputea începe ºi anulacesta, dacã timpul ne

va permite acest lucru",susþine Gabriel Lungu.Totodatã, city-man-

agerul Lupeniului maispune cã pentru Palatul

Cultural, durata de exe-cuþie a lucrãrilor este dedoi ani, la fel ºi pentrucel legat de reabilitareainfrastructurii din locali-tate ºi 10 luni pentru

implementarea sistemuluide supraveghere videourbanã.

"La strãzi puteam începe lucrãrile de mai

multã vreme, dar au con-testat licitaþiile niºte firmecare nu au participat.Interesul acestor firmeeste sã tragã de timp,poate ciupesc ºi eleceva, cã în România aºase întâmplã. Noi nu amfãcut asta, ci am mers laCurtea de Apel ºi amcâºtigat. Mai devreme

sau mai târziu, tot vomdemara lucrãrile pentruaceste proiecte", a pre-cizat Lungu.

Valoarea totalã aproiectelor menþionate, încare este inclus ºi TVA-ul, este de 8,5 miliardede lei vechi pentru sis-temul de supravegherevideo, 92 de miliardepentru Palatul Cultural ºi330 de miliarde de leivechi pentru reabilitareacelor 13 strãzi dinLupeni, inclusiv a ºoseleide centurã.

Anamaria namaria

NEDELCOFFEDELCOFF

La Vulcan a luat fiinþã un nou Consiliu Local

Proiectele lupenenilor,întârziate de contestari

La plimbare cu maºina, la numai 16 ani



10 POLITICA Gazeta Vãii Jiului | Marti, 1 noiembrie 2011

HOR OS C OP 1 no iem brie 2011

Manifeºti un interes profund pen-tru chestiunile profesionale.Relaþia cu colegii nu este dintrecele mai fericite, dar ºefii îþi apre-ciazã iniþiativele. N-ar fi exclus cacineva din anturajul apropiat sã îþifacã o propunere, dar nu estecazul sã iei decizii.

Inteligenþa vie, spiritul de obser-vaþie vor ieºi din nou în evidenþã,aducându-þi respectul colegilor,dar ºi respectul ºefilor. Din punctde vedere financiar situaþia nueste nemaipomenitã, dar unelerezolvãri ar putea sã aparã.Oricum, cheltuielile vor fi mari!

Situaþia financiarã se va îmbunãtãþi.Este posibil sã obþii o primã sau unajutor de la o rudã apropiatã. ªicolaborãrile se vor dovedi avanta- joase din acest punct de vedere.Iniþiativele în plan sentimental vor fiapreciate de partenerul de suflet.Vei reuºi sã îþi impui opiniile.

Activitãþile practice te vor ajuta sã-þifoloseºti în mod eficient energia,ceea ce îþi va aduce un plus de încredere, de siguranþã. De aseme-nea, vei avea posibilitatea sã final-izezi o lucrare în domeniul serviciu-lui, dar acest lucru te va costa unefort suplimentar.

Ai putea face unele investiþii, daranalizeazã cu atenþie ofertele înainte de a lua o hotãrâre. N-ar fiexclus ca o persoanã pe care o

cunoºti de mai mult timp sã îþi facãcomplimente sau poate chiar odeclaraþie de dragoste. Relaþia cuprietenii te va preocupa ºi ea.

Starea ta generalã este bunã,chiar dacã nu te simþi capabil defapte mãreþe. Energia mentalãeste la limita superioarã, dar ar ficazul sã nu te suprasoliciþi,deoarece ai putea avea prob-leme pe fond nervos. Nu amânachestiunile mai dificile!

Comunicarea cu cei din jur nu vafi prea bunã. Mare atenþie încazul în care doreºti sã îþi puisemnãtura pe un document ofi-cial. Îngrijeºte-þi sãnãtatea,deoarece este posibil ca o sufer-inþã mai veche sã îþi dea seriosde furcã.

Încercãrile de a finaliza o lucrare începutã de mai mult timp va fi spri- jinitã de cei din jur. Ai putea luadecizii sau ai putea demara, cu

reale ºanse de succes o activitateintelectualã. Ceva bani ai puteacâºtiga din speculaþii sau par-ticipând la jocuri de noroc.

Nu eºti într-o formã nemaipomenitã,aºa cã þi-ar prinde bine ca timpulliber sã îl pãstrezi pentru odihnã ºirelaxare. N-ar fi exclus ca o mai

veche problemã de sãnãtate sã seacutizeze. Relaþia cu colegii tenemulþumeºte. Nu este momentulbun pentru a pune lucrurile la punct.

Activitãþile extraprofesionale îþi vorda posibilitatea sã te relaxezi,petrecând clipe excelente în compa-nia partenerului de suflet. Din punctde vedere financiar situaþia nu tefavorizeazã. Ai putea avea o reuºitãdatoritã implicãrii în activitãþi decolaborare.

Mare atenþie, cãci ai tendinþa de a-þineglija sãnãtatea, ceea ce þi-arputea crea probleme serioase, poatechiar o spitalizare. În cazul în caredoreºti sã te implici în activitãþi lalimita legalitãþii, fii cât se poate deatent, deoarece lucrurile ar putea luao întorsãturã neaºteptatã.

Ai în faþã o zi agitatã ºi nu îþi va fiuºor sã depãºeºti obstacolele ce sevor ivi în calea ta. Energia fizicã estela limita inferioarã. Neînþelegerile pe

care le-ai avut pânã acum cu uniimembrii ai familiei se vor amelioraconsiderabil. Pe acasã se fac lucrãride reparaþii ºi reamenajãri.

Rãmânem nãuciþi vãzândpe la televizuni un CrinAntonescu, dezlãnþuit, care arevenit la ceea ce se pricepemai bine: sã vocifereze ca overitabilã soacrã politicã, întimp ce iºi ridicã poalele încap de griji obºteºti.

Nimic nou în asta.Numai cã gureºul ºef liber-

al nu se luptã cu emanaþiifostului regim, nu combatemetehnele tranziþei ºi, în ge-neral, nu vine cu vreo soluþiepentru problemele omului derând.

Toate tunurile sale sunt îndreptate împotriva celuilaltpartid istoric, a P.N.Þ.C.D.

Cu sarcasm, aluzii, ochidaþi peste cap ºi mult venin,Crin Antonescu, mai nou, sedã de ceasul morþii de grijaþãrãniºtilor.

Atâta îngrijorare tardivãpentru procentele ºi curãþeniaþãrãniºtilor sunt cel puþin peni-bile.

Crin Antonescu a fostprimul lider politic la careVictor Ciorbea ºi þãrãniºtii aufãcut apel, pentru ca prinreprezentarea lor parlamen-tarã- unde hãlãduiesc maibine de 20 de foºti þãrãniºti

sã fie ajutaþi.Cel pe care Corneliu

Coposu l-a fãcut parlamentar,iar Victor Ciorbea ministru înguvernul sãu, dacã nu animerit din întâmplare pe lavreo încropire de- a luiAurelian Pavelescu, în celmai bun caz s-a eschivat.

Se pare cã, totuºi, întreCorneliu Coposu ºi prezi-denþiabilul liberal prãpastiaeste ameþitoare : în timp ceartizanul CDR a salvat de ladispariþie PNL-ul extraparla-mentar oferindu-i un numãr

însemnat de mandate distinctliberale, fostul ministru alsportului ºi mãruntele sale

jocuri de gleznã televizate i-araccepta pe þãrãniºti ca…liber-ali, asociaþie civicã sau oricealtã formulã care ar duce ladispariþia definitivã a PNÞCD.

Totul ar putea sã fie plasat într-un registru comic, de rãc-net carpatin caragialesc, dacãvocea patriotului nostru liberal

nu ar atinge zone tragice,unde gluma devine blas-femie.

Lacrimile de crocodil vãr-sate pentru sutele de mii demartiri þãrãniºti, uciºi prinpuºcãriile comuniste, nu au

nici o valoare atunci când tuai bãtut palma ca un lotru, laceas de searã, cu urmaºii ceimai direcþi ai KGB-ului, aiPCR-ului, cu Ion Iliescu ºi cuPSD-ul .

Aºa se justicã , implicit,moral ºi politic, ºi nebulosulcare, încã, persistã asupracelor care au murit în 1989…

Cel care, ºi el, îl invoca peIon Diaconescu , ºi ne arãtadojenitor degetul în numelesãu, nu a gãsit nici mãcar unstrop de timp ca sã ajungã lacatafalc pentru câtevaminute.

ªi apoi, indignatul liberal auitat prea repede cã TraianBãsescu a ajuns la putere cuajutorul liberalilor, deci, ºi alsãu , ceea ce, în ordineistoricã , urmând silogismulpânã la capãt, ar trebui sã fiemai grav decât o vizitã laCotroceni.

Una peste alta, pletele fos-tului ministru ºi o parte a

politicii liberale de dupãRevoluþie fac casã bunã cu oanumitã strategie deºmecherii mãrunte, ce neaduc aminte de GuþãTãtãrãscu …omul tuturorregimurilor, al tuturoralianþelor, care i-au primit pecomuniºti pe uºa din dos aistoriei.

Dupã guvernareacomunã, aceiaºi liberali sal-vaþi de PNÞCD ºi CDR, nuau ezitat sã dea lovitura degraþie PNÞCD-ului, atuncicând prin Mr. Stoica - acumla PDL- au pãrãsit CDR ºiastfel au desfiinþat CDR, au

încurajat atitudinea echivocãa lui Emil Constantinescu -actualul mentor al lui CrinAntonescu- ºi au bãtut -

iarãºi!- palma cu Adrian Nãstase ºiPetre Roman…ultimul, ºi el,

în prezent, liberal tomnatic.Cât despre infiltraþii despre

care asearã se fãceareferire…sã nu mai vorbim defunie în casa spânzuratului.

Dupã 1990 PNL-ul ºi-apropulsat în posturi de marevizibilitate, fãrã jenã, turnãtorisadea dovediþi.

S-ar putea ca în toateaceste atitudini sã existe nudoar frustrãri ºi culpã istoricã,dar ºi personalã, care sedefuleazã într-o urã pe cât deveninoasã, pe atât de lãcrã-moasã.

Câteodatã gratitudineaeste cel mai greu de exersat.

În 2009 Victor Ciorbea l-asusþinut pe Crin Antonescu,permanent ºi necondiþionat,

în campania sa electoralã.Oamenii au vãzut la

Þebea un Crin Antonescuderutat, atunci când a aflat cãPNÞ-ul ar putea sã iasã dincoºmarul sãu juridic. Tot ce aputut sã facã mai bun, în faþa

valului de simpatie al moþilorpentru Victor Ciorbea, a fostsã ia televiziunile cu el, taman

în mijlocul discursului ºefuluiþãrãnist.

Greu trebuie sã fi fost deacceptat de cãtre liderul liber-al ºi faptul cã Victor Ciorbeaeste singurul om politic deanvergurã decorat cu " NihilSine Deo " de cãtreMajestatea Sa Regele Mihai I.

Deºi Crin Antonescu sedeclarã, iarãºi - în vorbe -mare monarhist, nu este

întâmplãtor cã în mentalulcolectiv þãrãniºtii ºi VictorCiorbea sunt cei receptaþi caatare.

Victor Ciorbea este celcare l-a primit cu onoruri peMajestatea Sa la Palatul

Victoria ºi a fãcut toatedemersurile privindlegalizarea situaþiei MajestãþiiSale ºi a Familiei Regale înRomânia.

PNÞCD-ul ºi VictorCiorbea prin Moþiunea votatãla Congresul din 18 iunie2011 sunt singurii care ºi-auasumat printr-un documentoficial programatic, lansat încel mai mare for politic,

revenirea la MonarhiaConstituþionalã, iniþierea uneidezbateri naþionale peaceastã temã ºi chiardeclanºarea unui referen-dum la momentul potrivit.

Este posibil ca înatacurile furibunde ale luiCrin Antonescu sã fie maimult decât frustrãri ºi deza-mãgiri. Dacã intrãm înzona calculelor, un PNÞCDrelansat de Victor Ciorbea s-arputea sã încurce matemati-ca socialist-liberalã demãrire a Preºedintelui PNL.

Un PNÞCD puternic pedreapta eºicherului politicmai degrabã va atrage liber-

ali dezamãgiþi cãtre o alianþãveritabilã de dreapta, decâtþãrãniºti înspre aceastãnouã ºmecherie fesenistãnumitã USL.

Ca sã nu mai vorbim dediferenþa dintre un VictorCiorbea opus eternului flecarliberal sau colaboraoruluisãu socialist , într-o com-petiþie deschisã.

PNÞCD-ul îi aºteaptã peliberalii autentici alãturi deVictor Ciorbea ºi de "CaleaDreaptã " acolo unde estelocul lor de drept ºi nu înunul sau altul din cele douã" FSN-uri ".

În mult controversata viz-itã de la Cotroceni, CrinAntonescu nu a consideratnecesar sã ia în discuþieprezenþa domnilor Lupu,

Pavelescu ºi Miluþ.O explicaþie ar putea sã o

consituie "anvergura" lorpoliticã ºi modul în care suntei receptaþi ca fiind þãrãniºti,

în esenþã …Dar este posibil sã fie

mai mult decât atât, ºianume, la îndemnul mento-rilor sãi, intrarea lui CrinAntonescu într-un "club",care invariabil a adus atin-

gere intereselor vitale alePNÞCD ºi care, acum,asistã speriat la refacerea ºirevenirea sa.

Vizita domnului VictorCiorbea la Cotroceni este oultimã încercare la nivelulautoritãþilor statului pentrusalvarea PNÞCD ºi careurmeazã în mod necesareforturilor din justiþie ºiscrisorilor oficiale trimise înprealabil Preºedintelui,Premierului, PreºedinteluiC.S.M., Preºedintelui ÎnalteiCurþi de Casaþie ºi Justiþie ºiMinistrului Justiþiei.

A fost o consecinþã logicãºi fireascã a acelor demer-suri, la care þãrãniºtii s-au

raportat strict instituþional ºiprin care nu s-a dorit sã fieeludatã nici o autoritate astatului.

Ca Preºedinte al PNÞCD ,având în faþa membrilorPNÞCD sarcina relansãriisale, în acest moment greupentru þarã ºi partid, s-a con-siderat cã dl.Victor Ciorbeaare obligaþia asumãrii ºi aacestei responsabilitãþi deli-cate.

PNÞCD-ul condus deVictor Ciorbea nu va fi în niciunul din FSN-uri ºi va respec-ta decizia Congresului din 18iunie 2011 de a merge pe

"Calea Dreaptã"!

Departamentul deepartamentul deComunicare al PNÞCDomunicare al PNÞCD

Dragost

e cu Lipsã de Rãspundere Neli

mit

at

ã

Despre lamentaþiile unui liberal



A

CTUA

LI


NEGRU PE ALBNEGRU PE ALB Unde duce neºtiinþa...Danan CODREAODREA

D in Valea Jiului, opublicaþie care se

considerã cu oarece pre-tenþii afiºeazã pe fron-tispiciul sãu (camotto....) un nefericitcitat dintr-o "creaþie" alui Silviu Brucan, fostcadru de nãdejde alpartidului comunist.

"Libertatea presei n-a fostniciodatã visul analfabeþilor".Acesta e motto-ul cu pricina.Foarte, foarte neinspirat (casã nu spun de-a dreptulprost...), ales, dat find faptul

cã autorul "butadei"pomenite, rãposatul politrucSilviu Brucan, a fost unuldintre cei mai aprigi contesta-tori, critici ºi gropari editorul

publicaþiei din Valea Jiului,impresionat de "ascuþimea"spiritului, nu-i aºa?, lui SilviuBrucan ar fi auzit de ziare caUniversul, Adevãrul,Dreptatea, Dimineaþa, Timpul,

Curentul, Cuvântul ºi multealtele - desfinþate dupã 1940de comuniºti...- cred cã ar cam fi vremeamãcar sã se documenteze

cine a fost personajul idola-trizat, cel mai probabil dinneºtiinþã.

Scriu una ca asta cãci edi-torul, Nicu Taºcã, este unbãiat tânãr, cu o potenþialã

perspectivã, iar publicaþia sa -Jurnalul Vãi Jiului - frumoscoloratã este una ce se vreade þinutã. Intelectualã, fireºte.Repet,

a-l preamãri pe un ins caSilviu Brucan, dupã 21 de anide la evenimentele dinDecembrie 1989, denotã dacãnu puþinticã naivitate (de ier-tat), ceva mai multã prostie,

de combãtut. În cazul lui NicuTaºcã bãnuiesc, totuºi, cã evorba de o scãpare ce poatefi corectatã.

Dan an CODREAODREA

România a fost cuprinsã în ultimaperioadã de isteria cauciucurilor de

iarnã sau all season. Pe cine dracu maiintereseazã cã se scumpesc gazele, ori neobligã sã plãtim un preþ mai mare la curent,doar ca sã-i ajutãm pe "amãrâþii" de la soci-

etatea respectivã sã-ºi facã investiþiile decare au nevoie, sau cã la iarnã vom îngheþade frig în case din cauza preþului la încãlzire?

Pe nimeni...Pânã ºi precupeaþa din piaþã, intere-satã pânã mai deunãzi de cum sã-ºi vândã pãtrun- jelul, acum îi stã gândul la schimbatul cauciucurilor "Auzi maicã ne amendeazã aºtia dacã nu avem cau-ciucuri de iarnã la maºinã. Da eu ce mã facã,Doamne? Am o amãrâtã de Dacie cu care îmi aducprodusele în piaþã ºi ca sã schimb cauciucurile aleamã costã cât câºtig în trei luni".Din experienþa trecutã am constatat cã de fiecaredatã când Puterea se pregãteºte sã ia vreo deciziecare sã afecteze masele, sau ia o astfel de decizie,vine cu câte o ordonanþã de "second hand", dar caresã acopere adevãratele probleme ale mulþimii. Este

o practicã de manipulare a maselor pe care nu adescoperit-o nici Boc, nici Bãsescu, sau Iliescu,Constantinescu, dar, pe care, cel puþin primi treienumeraþi au folosit-o frecvent pentru a-i manevrape români în funcþie de conjuncturã. Cu un scenariuasemãnãtor, cã doar de fiecare datã nu s-a schim-bat decât vârful piramidei... securiºtii au rãmasaceeaºi!

În scenariul de acum ministrul Transporturilor,Anca Boagiu, care a fãcut valuri la sfârºitul sãp-tãmânii trecute cu anunþul potrivit cãruia ºoferii carevor fi identificaþi în trafic cu maºini neechipate cucauciucuri de iarna sau all season vor fi amendaþi.Mai departe, Boagiu îºi nuanþeazã un pic declaraþiaºi precizeazã cã ºoferii vor fi amendaþi doar dacãvor fi descoperiþi în trafic cã circulã cu maºini fãrãcauciucuri adaptate condiþiilor de iarnã, atenþie, petronsoane pe care existã zãpadã sau gheaþã.

Iar de aici a început marea " cauciucãrealã"…Dacã aþi fost însã mai atenþi aþi putut observa cã ceicare s-au frãmântat sã-ºi înlocuiascã anvelopele, casã nu încalce legea, au fost tot cetãþenii de rând.I-aþi vãzut cumva pe responsabilii cu parcul auto dela Guvern, Ministere, inclusiv al doamnei Boagiu,Preºedinþie, Senat, Parlament, ori cei de la agenþiileºi instituþiile din subordinea Statului, cum ar fi ARRsau RAR, cã se înghesuie sã-ºi înlocuiascã cauciu-curile? Aiurea! ªi, cel mai important lucru, cine sã împartã amenda, Poliþia Românã? Nu cred, pentrucã poliþiºtii ar trebui sã înceapã cu ei. Maºinilepoliþiºtilor, în momentul de faþã, nu au anvelope deiarnã, lucru ce îl poate constata oricine, iar potrivitangajaþilor instituþiei nu existã nici fondurile necesarepentru înlocuirea lor.În concluzie, Articolul 16, paragraful 2 din

Constituþie, "Nimeni nu este mai presus de lege", omai fi valabil în România?Marius MITRACHEarius MITRACHE

Legea, doarpentru unii...

În ultimul timp, românii s-auobiºnuit sã celebreze tot felul desãrbãtori care nu au nici în clin,nici în mânecã ºi nici mãcar în tivcu istoria ºi tradiþia lor popularã.Adicã marcheazã niºte date ºiagape prea puþin importante ºi înplus, nãscute târziu de o "tradiþie"care ducea lipsã de zile marcantepentru a se identifica cu un tãrâmproaspãt cucerit sau cu cinevaanume. ªi uite aºa, cei mai vechi

europeni au ajuns sã "þinã" ºi sãcelebreze niºte "chestii" inventate în special de cãtre cei mai noinord-americani.

În România de astãzi,Halloween-ul (poate mai exactspus Helloween), despre care

nimeni nu ºtie în mod sigur ce afost ºi cu ce s-a ocupat, este ce-lebrat, probabil din inerþie nord-atlanticã, la sfârºit de octombrie,pentru cã aºa este la modã, de"bon-ton" sau "trendy" ºi nu înultimul rând pentru cã un întregsistem de fãcut bani este mulþu-mit de identificarea unui nou prilejde a goli buzunarele ºi aºa goaleale românului de rând.

Dacã în urmã cu ceva ani se

cumpãrau cadouri doar cu ocaziaunor evenimente bine stabilite,gen Paºte, Crãciun, zile onomas-tice, 1 sau 8 martie, dupã"Momentul Decembrie 1989",bugetele familiale sunt subþiate ºide cãtre importatele ºi puþin

importantele (pentru români) sãrbã-tori de genul Halloween, ThanksGiving Day sau St. ValentinesDay. O fi acum ziua SfântuluiValentin noua sãrbãtoare univer-salã a dragostei, dar puþini maiºtiu cã ºi românii, din vremuriimemoriale, îl au pe Dragobetelelor, celebrat de mii de ani pe 24februarie, cu câteva zile mai târ-ziu decât noul Dragobete-Valentinserbat pe 14 februarie.

În ceea ce priveºte Halovin-ulãsta, spune-se o celebrare desorginte celticã, aceasta este ºiea nou apãrutã pe meleagurilecarpato-ponto-danubiene ºireprezintã o bunã ocazie de vân-zare a dovleþilor. Adicã un fel de"Dai un ban pe un bostan". Camatât, pentru cã-n rest, pentru noiromânii adevãraþi, nu reprezintãnimic. Dacã pânã în urmã cu cevaani, când eram traºi pe stânga,celebram, de exemplu, ziuaTãtucului Stalin, acuma, normal,dupã ce am trecut pe dreapta,mai trebuie sã serbãm ºi serbãrileNATO. Interesant ar fi de aflat ce

vom mai celebra atunci când vomajunge ºi-n centru. Poate ZiuaMondialã a Punctului G...


Avem ºi ce ne mai lipsea: Halovin!

D e anul viitor,bibliotecarii,

laboranþii, informati-cienii ºi secretari -adicã tot ceea ceînseamnã personalauxiliar în

învãþãmânt - nu vormai beneficia degradaþia de merit,care reprezintã 25%din salariul de bazã.

Cu aceastã mãsurãnu sunt de acord nicisindicaliºtii ºi mai ales,persoanele vizate. Maimult, chiar ºi ºefulInspectoratului ºcolarJudeþean (ISJ)Hunedoara este depãrere cã era mai bineca aceste gradaþii demerit sã se pãstreze în

continuare pentru per-sonalul auxiliar. În tot

acest timp, cei care nuvor mai avea gradaþii demerit sunt obligaþi sã îºirealizeze activitãþile pesalarii de mizerie.

"Nu este corect ce se întâmplã, asta este dis-criminare. Personalul

auxiliar nu munceºteAsta aratã cã MinisterulEducaþiei refuzã sãrecunoascã importanþapersonalului auxiliar într-ounitate de învãþãmânt",a declarat RodicaDojcsar, secretar gene-ral al SindicatuluiÎnvãþãmântPreuniversitar (SIP)Hunedoara.

"Asta este legea, aufost consultaþi ºipartenerii educaþionalicu privire la acest lucru.Poate ar fi trebuit lãsatã

ºi aceastã parte a per-sonalului din învãþãmânt

sã aibã gradaþii de merit, întrucât reprezenta oformã de stimulare", aprecizat AlexandruLãutaru, inspector gen-eral în cadrul ISJHunedoara.

Gianina Roºu, bib-

liotecarã în cadrul uneiunitãþi de învãþãmânt,ne-a povestit despregreutãþile cu care seconfruntã personalulauxiliar dat la o parte deministrul Funeriu înaceastã perioadã.

"Eu mi-am depus do-cumentaþia pentrugradaþie anul acesta ºinu am fost mulþumitã.Probabil cã s-a dataceastã nouã regle-mentare ca sã rãmânãgradaþiile de merit pen-tru profesori ºi învãþãtori.

Oricum eu nu îmi maidepun documentaþia,

deoarece am avut foartemulte activitãþi care nuau fost luate în seamã.Doamna care a fostprima cred cã are acti-vitãþi de genul acesta ºinoaptea", a declaratGianina Roºu.

Mai mult, pentru unsalariu ce trece cu puþinpeste 1.000 de lei dupã

mai bine de 10 ani demuncã, Gianina Roºulucreazã de multe ori ºi12 ore pe zi. "Pentru cãnu am studii de bibliote-conomie, deºi am termi-nat o facultate, suntplãtitã cu studii medii.Am 1.000 de lei ºi un picsalariu dupã 10 ani de învãþãmânt ºi nu depuþine ori am lucrat de la8 dimineaþa la 8 seara.Când a fost sã aplic ºieu pentru gradaþia demerit, pot spune cãm-am simþit umilitã", maispune Gianina Roºu.

Anamaria namaria NEDELCOFFEDELCOFF

Personalul auxiliar din educaþie,fãrã gradaþie de merit



12 ACTUALITATE Gazeta Vãii Jiului | Marti, 1 noiembrie 2011

D ouã spectacolede excepþie vor

fi puse în scenã subpãmânt la Petroºani.Premiera absolutã leaparþine celor dintrupa regizoruluiromân Dan Puric,Passe-Partout, carevin în Valea Jiului îndata de 8 noiembrie.

Una dintre piese îiaparþine scriitoruluipetrilean ID Sîrbu ºipoartã denumirea "Cândbrazii înfloresc", iar ceade a doua aparþine luiSilviu Oltean ºi senumeºte "Fluturi ºioameni".

"Este o premierãabsolutã. Spectacole au

mai fost în peºterã, dardoar de muzicã ºi nicio-datã nu a fost pusã înscenã o piesã.

De data aceasta vor fidouã piese ºi deja se fac

încã din luna augustpregãtirile necesare pen-tru decor, scenã ºi locul

în care se vor schimbaactorii. Va fi o premierã

absolutã ºi, prinaceasta încercãmsã promovãmValea Jiului. Trupava filma piesele ºicu una dintrefilmãri va merge laun festival.Sperãm ca peviitor sã fim pro-movaþi ºi în acestfel", a spus ImreSzuhanek,preºedintele PetroAqua.

Parteneri aiproiectului ce va

avea loc în "Sala deconcert ºi dans" dinPeºtera Bolii, suntprimãria ºi consiliul localal municipiului Petroºani.

Pentru acest eveni-ment a fost alocatã ºi osumã de bani, pentru cãun astfel de evenimentcare va fi promovat ºi înstrãinãtate la un festivalde profil va face cunos-cutã Valea Jiului.

"Printr-o hotãrâre deconsiliu am aprobat alo-carea a 8.500 de leipentru acest evenimentcultural, prin care dorimpromovarea culturii ºi azonei. Spectacolul vaavea loc în data 8noiembrie, de SfinþiiMihai ºi Gavril ºi nedorim sã fie cât mai bineprimit de public", adeclarat Claudiu Cornea,

viceprimar Petroºani.De-a lungul anilor,

dupã ce a fost repusã încircuitul turistic, înPeºtera Bolii au avut locnumeroase concerte demuzicã clasicã ºi coralã.

Peºtera a devenit unadevãrat obiectiv turisticºi se aflã la intrareadinspre Deva în munici-piul Petroºani.


Sfârºitul sãptãmâniitrecute, în zi de sãrbã-toare, a gãsit-o la spi-talul din municipiulHunedoara, unde Elkea adus aparaturã ºiustensile pentru secþi-ile de Chirurgie ºiTraumatologie în va-loare de peste 30.000de euro. Toate aces-tea, gratis, ca o mulþu-mire pentru profesion-alismul medicului pri-mar chirurg CãlinMelincovici.

"Principalul a fost reprezen-tat de instrumentele chirurgi-cale pentru secþiile de ortope-die ºi traumatologie de la spi-talul din municipiulHunedoara. Valoarea lor este,

conform actelor, de peste30.000 de euro, iar domnuldoctor Melincovici, pe carel-am cunoscut pentru primaoarã, este un om minunat,care ne-a înmânat ºi oscrisoare de mulþumire pe

care s-o transmitem maideparte spitalului care a donattoate aceste lucruri. Am alesspitalul din Hunedoara, larecomandarea prietenuluinostru Sorin Sanda, care ne-apovestit cu cât profesionalisms-a intervenit la un momentdat într-o urgenþã, în cazulunui membru al familiei sale.Ne-a spus cã dr. Melincovicieste un medic apreciat demultã lume, chiar ºi din afara

judeþului, aºa cã aceste

instrumente au ajuns la el", adeclarat Elke Rudolf,reprezentantul Asociaþiei ger-mane Ortenau Forderverein"Hilfe fur Menschen".

"Ziua de duminicã a fostuna cu emoþii pentru toatãlumea. Dr. Melincovici, când

am descãrcat tirul, s-a arãtatmulþumit, însã când a decshiscutiile, a fost foarte plãcut sur-prins sã vadã cã aceleechipamente sunt de foartebunã calitate ºi sunt nou-nouþe. Unele echipamenteerau chiar imperios necesaresecþiei de ortopedie, pentru cãspitalul nu avea aºa ceva sau

unele erau pe terminate ºiasemenea instrumente suntfoarte scumpe. Ne-a tot

întrebat ce a fãcut el de meri-tã toate acestea? Zâmbindspun acum cã a fost nevoieca un geam sã taie niºte ten-doane, ca acest echipamentsã ajungã pe mâna unui pro-fesionist, pentru a-i ajuta ºi pealþii", spune Sorin Sanda.

Pe lângã echipamentelepentru spitalul din Hunedoara,Elke a adus ºi alimente pentrupersoanele defavorizate dinValea Jiului, de peste 4.000de euro. Ea ne spune cã per-

soanele din Germania carefac donaþii pentru românii dinValea Jiului sunt oameni derând, impresionaþi de sãrãciade aici. În concluzie, ca sã fiefericiþi câþiva sãraci ai VãiiJiului, trebuie sã se implicenemþii, în timp ce aici sãrmanii

sunt trataþi, în mare parte, cuasprime. Elke este sigurã cã

în Valea Jiului a fost trimisãde Dumnezeu, altfel nu ar fiputut face atâtea drumuri de-alungul a zece ani.

"Noi venim aici chiar ºi detrei, patru ori pe an, pentru cãeste o zonã specialã, defa-vorizatã. Vreau sã subliniez

cã noi verificãm fiecare om lacare ajung donaþiile noastre ºiasta i-a fãcut pe cei dinGermania sã ne fie donatorifideli ani de-a rând.Majoritatea oamenilor dinGermania care fac donaþiisunt oameni de rând, peoamenii bogaþi care ne ajutã îipot numãra pe degetele de lao mânã. Iar aceºti oameni neajutã de ani mulþi, fiindcã ºtiucã ceea ce dãruiesc ei ajungela cine trebuie", mai spuneElke Rudolf.

În anii trecuþi, azilul debãtrâni din Lonea ºi Spitalul

Municipal Vulcan au benefici-at de ajutoare ºi echipamentedin partea Asociaþiei germaneOrtenau Forderverein "Hilfefur Menschen", iar mii deoameni au primit alimente ºihaine.

Anamaria NEDELCOFFnamaria NEDELCOFF

FAMILIA RUDOLF- sprijinul Vãii JiuluiS ãracii Vãii Jiului, dar ºi unitãþile medicale care ani buni nu au avut aparaturã

de specialitate au gãsit un punct de sprijin în Elke Rudolf, reprezentantã a

unei asociaþii din Germania. De mai bine de 10 ani, Elke, împreunã cu soþul ei,

Gerhardt ºi cu fiul Jonas, de 6-7 ani, vin de trei, patru ori pe an în România, în Valea Jiului, pentru a aduce celor bãtuþi de soartã mâncare donatã de nemþi, haine

ºi aparaturã de specialitate spitalelor din judeþul Hunedoara.

Premierã absolutã în Peºtera Bolii

gazeta vaii jiului 2011-11-1

Documents