1_DREPT_4_CRIMCRIMINALISTICA

MULTIPLE CHOICE

1.Care premis, din cele de mai jos, nu este specific identificrii criminalistice:a.individualitatea;b.stabilitatea relativ;c.reflectivitatea;d.operativitatea.

ANS:D

2.Este adevrat sau fals urmtorul enunt: Obiectul mijloc de identificare este alctuit din urmele obiectului scop si din modelele de comparatie.a.Enuntul este adevrat.b.Enuntul este fals.

ANS:A

3.Principiul schimbului sau transferului presupune:a.modificrile produse n cmpul infractional de instrumentele folosite de infractor pe de o parte, si modificrile produse de componentele locului faptei asupra acestora, pe de alt parte;b.un infractor las ntotdeauna urme la locul faptei si prelev, la rndul su, alte urme pe corp, pe haine si pe obiectele purtate.

ANS:B

4.Premisele stiintifice ale identificrii criminalistice:a) individualitatea;b) stabilitatea relativ;c) reflectivitatea.a.a+bb.b+cc.ad.a+b+c

ANS:D

5.Reflectivitatea este nsusirea obiectelor de a se reflecta si a fi reflectate si se prezint sub urmtoarele forme:a) urme statice;b) urme dinamice;c) deprinderi;d) imagini mentale;e) imagini vizuale.a.a+b+c+db.a+b+c+d+ec.b+c+d+ed.a+c+e

ANS:B

6.Care principii nu sunt caracteristice identificrii criminalistice:a) principiul identittii;b) principiul delimitrii obiectelor identificrii criminalistice n obiecte scop al identificrii si obiecte mijloc de identificare;c) principiul stabilittii relative a caracteristicilor de identificare;d) principiul operativittii n efectuarea investigatiei penale;e) principiul dinamicittii si interdependenteif) principiul prezumtiei de nevinovtiea.a+b+cb.b+cc.a+c+ed.d+f

ANS:D

7.Expertul poate formula concluzii: a) categorice rspuns pozitiv sau negativ;b) concluzii de probabilitate, caracterizate ca utile si pertinente;c) concluzii de imposibilitate, exprimate prin formula ,,Nu se poate stabili (NSP).a.a+bb.b+cc.a+cd.a+b+c

ANS:D

8.Concluziile de probabilitate depind de: a) experienta expertului;b) volumul datelor centralizate;c) studii experimentale;d) cercetri fundamentale;e) limitele cunoasterii.a.a+b+cb.b+cc.a+c+dd.a+b+c+d+e

ANS:D

9.Precizati dac este adevrat sau fals urmtorul enunt: Concluzia de imposibilitate (NSP) este o concluzie de probabilitate, adic fapta incriminat nu se exclude.a.Enuntul este adevrat.b.Enuntul este fals.

ANS:A

10.Cine a formulat, urmtoarea regul pentru experti: ,,Dac exist cea mai mic ndoial, exprimati-o:a.Edmond Locard;b.Alphonse Bertillon;c.L. Retail.

ANS:A

11.Cine a fcut precizarea cu privire la responsabilitatea expertului: ,,raportul su s exprime ndoiala tot att de clar ca si certitudinea:a.Edmond Locard;b.Alphonse Bertillon;c.C.L. Retail.

ANS:C

12.Care sunt metodele examinrii comparative:a) metoda confruntrii;b) metoda juxtapunerii;c) metoda mbinrii sau mbucsrii;d) metoda suprapunerii;e) metoda proiectrii concomitente.a.a+b+c+d+eb.a+b+cc.a+c+d+ed.a+c+d

ANS:A

13.Care regul este gresit pentru obtinerea modelelor de comparatie:a.s nu se cunoasc persoana sau obiectul de la care provin;b.s se tin cont de conditiile n care s-a format urma la locul faptei;c.urma si modelele tip de comparatie s contin suficiente elemente caracteristice de individualizare a factorului creator;d.n momentul examinrii sa fie folosite modele similare, avnd aceeasi provenient.

ANS:A

14.Urmele pot fi clasificate dup urmtoarele criterii:a.mrimea, structura, viteza si presiunea de formare;b.factorul creator, factorul primitor, esent, mrime, modul de formare, tipul si natura urmei;c.compozitia, culoarea, valoarea de identificare, legtura cu fapta si fptuitorul.

ANS:B

15.Prin martor, potrivit legii, se ntelege:a.persoana care are cunostin de vreo fapt sau mprejurare de natur s serveasc la aflarea adevrului;b.persoana care a asistat la cercetarea locului faptei;c.persoana care a suferit prin fapta penal o vtmare fizic, moral sau material.

ANS:A

16.Receptia senzorial, realizat prin senzatii si perceptii, depinde de: a) ereditate;b) vrsta;c) grupul tipologicd) factori de bruiaj.a.a+bb.b+c+dc.a+b+c+dd.a+c+d

ANS:C

17.Precizati ordinea proceselor psihice de formare a mrturiei:a.perceptia, memorarea, prelucrarea, reproducerea;b.memorarea, perceptia, reproducerea, prelucrarea;c.reproducerea, perceptia, prelucrarea, memorarea.

ANS:A

18.Precizati care termeni intr n categoria factorilor de bruiaj:a.vrst, pregtire, ereditate, grup tipologicb.vizibilitate, audibilitate, durata perceptiei, disimularea nftisriic.structuri si configuratii; constanta perceptiei; fenomenul de iluzie; starea de expectant; emotivitatea; efectul halo.

ANS:C

19.Dup factorul creator, urmele se clasific n:a.urme ale omului, urme ale animalelor, urme ale plantelor, urme ale obiectelor si instrumentelor, urme create de unele fenomene;b.urme de contact, urme deprinderi, urme pozitionale, urme substant;c.urme directe, urme de adncime, urme de suprafat.

ANS:A

20.Dup factorul primitor, urmele se clasific n:a.urme form, urme materie, urme de reproducere;b.urme primite de om, urme primite de animale, urme primite de vegetale, urme primite de obiecte;c.urme de suprafat si urme de adncime.

ANS:B

21.Dup esenta lor, urmele se clasific n:a.urme form, urme materie, urme pozitionale;b.urme ale corpului uman, urme ale obiectelor, animalelor si ale unor fenomene.

ANS:A

22.Urmele form pot fi: a) urme statice, urme dinamice;b) urme de adncime, urme de suprafat;c) urme de contur, macrourme si microurme.a.a+bb.b+cc.a+cd.a+b+c

ANS:A

23.Urmele de suprafat pot fi: a) urme de stratificare;b) urme de destratificare;c) urme de contur.a.a+bb.b+cc.a+cd.a+b+c

ANS:A

24.Urmele de stratificare si de destratificare pot fi:a) vizibile, care sunt detectate de ochiul omenesc;b) invizibile (sau latente), care nu pot fi detectate dect sub anumite unghiuri de lumin, prin transparent, ori prin folosirea unor surse dirijate de lumin sau a radiatiilor ultraviolete;c) urme apte, care permit identificarea obiectului creator;d) urme inapte, care nu permit identificarea, dar contribuie la stabilirea apartenentei de gen.a.a+c+db.b+c+dc.a+bd.a+b+c

ANS:C

25.Dup mrime, urmele pot fi: a) macrourme, vizibile cu ochiul liber;b) microurme, percepute cu ajutorul aparatelor optice de mrit;c) urme de stratificare;d) urme de destratificare.a.a+bb.b+cc.c+dd.a+b+c

ANS:A

26.Dup modul de formare, urmele pot fi: a) statice;b) dinamice;c) de suprafat;d) de adncime.a.a+b+cb.b+c+dc.a+b+c+dd.a+c

ANS:C

27.Dup tip sau natur, urmele pot fi: a) urme care reproduc forma suprafetei de contact;b) urme sub form de pete sau resturi de materii organice si anorganice (denumite urme materie);c) urme sonore si olfactive;d) urme vizibile si latente;e) macro si microurmea.a+b+c+db.a+b+c+ec.a+b+c+d+ed.b+c+d+e

ANS:C

28.Urmele deprinderi pot fi:a.scrisul, vocea, mersul, deprinderi manuale;b.deprinderi profesionale, mirosul, mersul;c.mersul, scrisul, ticuri, moduri de operare.

ANS:A

29.Urmele substant includ:a.substante sau produse, de obicei fragmentare, desprinse dintr-un corp finit sau dintr-o mas amorf;b.substante chimice provenite din incendii sau explozii;c.probe materiale, directe sau indirecte, care conduc la identificarea autorului.

ANS:A

30.Urmele pot contribui la clarificarea urmtoarelor aspecte:a) identificarea fptuitorului si a victimei;b) identificarea instrumentelor si substantelor folosite la crearea lor;c) stabilirea infractiunii si a conditiilor n care a fost comis.a.a+bb.b+cc.a+cd.a+b+c

ANS:D

31.Suprafata palmei este compus din urmtoarele regiuni: a) tenar;b) hipotenar;c) digito-palmar;d) digital.a.a+bb.a+c+dc.a+b+c+dd.a+d

ANS:C

32.Identificarea se poate face si fr un control nemijlocit, tactil sau vizual: a) dup imaginile fixate material (prin compararea urmelor descoperite n cazul infractiunii cu urmele create experimental;b) din memorie (identificarea persoanelor sau obiectelor dup semnalmente, declaratii);c) pe baza nregistrrilor (cartoteci, colectii, fise): identificare dactiloscopic; persoane si cadavre cu identitate necunoscut, persoane disprute; scrisul de mn; autovehicule etc.;d) dup modus operandi.a.a+bb.a+b+cc.b+c+dd.a+b+c+d

ANS:D

33.Dup gradul de modificabilitate, obiectele examinate pot fi:a) nemodificabile;b) relativ modificabile;c) modificabile n timp;d) modificabile artificial.a.a+b+cb.b+c+dc.a+b+c+dd.a+c+d

ANS:C

34.Precizati dac urmtorul enunt este adevrat sau fals: Reflectarea nu poate fi sub forma imaginilor vizuale (fotografii, film, band video).a.Enuntul este adevrat.b.Enuntul este fals.

ANS:B

35.Precizati dac este adevrat sau fals urmtorul enunt: Reflectarea poate fi si sub forma deprinderilor.a.Enuntul este adevrat.b.Enuntul este fals.

ANS:A

36.Precizati care sunt definitiile corecte ale urmei infractiunii. Prin urm se ntelege:a. urmele formate prin reproducerea constructiei exterioare a unui obiect asupra altui obiect;b. modificarea material intervenit n conditiile svrsirii unei fapte penale, ntre fapt si modificarea produs neexistnd un raport de cauzalitate;c. cele mai variate schimbri care pot interveni n mediul nconjurtor ca rezultat al actiunii infractorului.a.a+bb.b+cc.a+b+cd.a+c

ANS:D

37.Precizati care sunt cuvintele care nu sunt caracteristice clasificrii urmelor dup modul de formare:a.statice si dinamice;b.de suprafat si de adncime;c.directe si indirecte.

ANS:C

38.Precizati dac este adevrat sau fals urmtorul enunt:O amprent digital gsit pe un obiect face dovada contactului acestei persoane cu suportul pe care a fost descoperit urma si constituie, prin ea nssi, o prob de vinovtie.a.Enuntul este adevrat.b.Enuntul este fals.

ANS:B

39.Dactiloscopia are ca obiect:a) cercetarea desenelor papilare ale degetelor;b) cercetarea desenelor palmei;c) cercetarea desenelor plantei (piciorului);a.a+bb.b+cc.a+b+cd.a+c

ANS:C

40.Pielea care acoper mna este format din:a) epidermul;b) dermul;c) hipodermul;d) desenul papilar.a.a+bb.b+cc.a+b+cd.a+b+c+d

ANS:C

41.Cine a definit dactiloscopia ca ,,stiinta privind studiul desenelor papilare:a.Valentin Sava;b.Andrei Ionescu;c.Constantin Turai .

ANS:C

42.Dactiloscopia este:a.domeniu al Criminalisticii care se ocup cu examinarea si clasificarea desenelor papilare de pe suprafata degetelor, palmelor si tlpilor;b.domeniu al Criminalisticii care are ca obiect identificarea urmelor lsate de papilele salivare si papilele dermice;c.domeniu al Criminalisticii care studiaz urmele desenului papilar al degetelor si palmelor minii.

ANS:A

43.Precizati care este denumirea desenului papilar indicat prin sgeat:

a.fragment;b.anastomoz;c.croset.

ANS:B

44.Precizati ce reprezint desenul papilar indicat prin sgeat:

a.bifurcatie;b.trifurcatie;c.contopire tripl.

ANS:C

45.Precizati denumirea desenului papilar indicat prin sgeat:

a.inel;b.butonier;c.croset.

ANS:A

46.Anastomoza este detaliul desenului papilar caracterizat prin:a.creast care uneste ca o punte (podet) dou creste relativ paralele;b.creast papilar care se bifurc si apoi revine la normal;c.creast papilar ntrerupt.

ANS:A

47.Crligul este detaliul desenului papilar caracterizat prin:a.ramur scurt a unei creste papilare principale;b.creast papilar ntrerupt;c.creast papilar care uneste dou creste relativ paralele.

ANS:A

48.Butoniera este desenul papilar caracterizat prin:a.creast papilar care se bifurc iar dup un drum scurt revine la normal;b.creast papilar ntrerupt;c.creast papilar format prin contopirea a dou creste papilare.

ANS:A

49.Detaliile desenului papilar cu frecvent rar de aparitie sunt:a.nceput de creast papilar, sfrsit de creast papilar;b.bifurcatie, trifurcatie, contopire, fragment;c.fragmentul, butoniera, inelul, inelul punctat;d.rentoarcerea, intersectia, crestele alternative, devierea si anastomoza.

ANS:D

50.Expertiza dactiloscopic se realizeaz prin examen comparativ ntre:a.fotografiile mrite ale urmei si impresiuneb.urma ridicat si degetele persoanei suspecte

ANS:B

51.Cine a formulat Legea celor 12 puncte coincidente?a.Edmond Locard;b.A.Lacassagne;c.V. Balthazard.

ANS:C

52.Cine a accentuat aspectul calitativ n dactiloscopie, afirmnd c: ,,Patru sau cinci puncte bine grupate n centrul figurii, ntr-o manier exceptional, conving mai mult dect 12 sau 15 bifurcatii rspndite la periferia desenului?a.V. Balthazard;b.A.L. Kirk;c.Edmond Locard.

ANS:C

53.Urmele papilare sunt utilizate pentru:a) identificarea persoanei care le-a creat la locul faptei;b) organizarea si desfsurarea testrii la poligraf;c) compararea impresiunilor digitale descoperite n mai multe locuri pentru stabilirea autorului comun;d) identificarea cadavrelor cu identitate necunoscut.a.a+bb.b+cc.a+c+dd.a+b+c

ANS:C

54.Propriettile desenelor papilare:a.Unitatea, imuabilitatea, fixitatea si inalterabilitatea;b.Imuabilitatea, fixitatea si ilizibilitatea;c.Unicitatea, imuabilitatea, fixitatea si inalterabilitatea.

ANS:C

55.Care desene sunt gresite pentru delta alb:a) b) c) d) a.a+bb.b+cc.b+dd.a+c

ANS:C

56.Care rspunsuri sunt gresite pentru delta neagr:a) b) c) d) a.a+bb.b+dc.a+cd.a+d

ANS:D

57.Care sunt tipurile de baz ale desenului papilar:a.adeltic; monodeltic; bideltic; polideltic si amorf;b.arc, lat, dextrodeltic, sinistrodeltic, amorf;c.danteliform, simian, piniform, spiral, cerc.

ANS:A

58.Precizati care denumiri nu corespund detaliilor sau minutiilor de mai jos:a. anastomoza b. bifurcatie c. inelul d. croset (crlig)a.a+db.b+cc.a+cd.a+b

ANS:A

59.Relevarea urmelor papilare nu se face prin una din urmtoarele metode:a.prin prfuire sau pulverizare cu pulberi de contrast;b.cu substante fluorescente;c.prin afumare direct;d.prin folosirea de mulaje.

ANS:D

60.Relevarea urmelor prin metode chimice nu se face prin:a.aburire cu vapori de iod;b.tratare cu reactivi chimici;c.cu ajutorul pensulelor din pr de veverit, puf de strut sau cu fibre de carbon.

ANS:C

61.Prin ce metode se realizeaz fixarea si ridicarea urmelor digitale:a) fotografierea sau nregistrarea cu camer video;b) transfer cu ajutorul peliculei adezive (folio), dup relevare si fotografiere;c) tratare cu reactivi chimici.a.a+bb.b+cc.a+cd.a+b+c

ANS:A

62.Care este numrul minim de detalii caracteristice necesar n multe tri, printre care si Romania, pentru identificarea persoanei dupa urmele papilare:a.10;b.16;c.12;d.8.

ANS:C

63.Precizati dac este adevrat sau fals urmtorul enunt: Desenele papilare caracterizeaz obiectele examinate nemodificabile.a.Enuntul este adevratb.Enuntul este fals

ANS:A

64.Crarea de pasi indic:a.linia mersului, lungimea pasului, ltimea pasului, unghiul de mers, directia de miscare;b.locul pe unde a intrat infractorul n scena infractiunii;c.prsirea n fug, de ctre infractor, a locului faptei.

ANS:A

65.Crarea de pasi ofer informatii cu privire la:a) numrul de persoane, greutatea, nltimea, sexul;b) vrsta, defecte anatomice, viteza si modalitatea deplasrii, starea psihic;c) dac autorul cunoaste locul, dac a stat la pnd, pe unde a intrat, pe unde a iesit, simularea directiei de mers.a.a+bb.b+cc.a+b+cd.a+c

ANS:C

66.Urmele de picioare se fixeaz prin:a) descriere n procesul-verbal de cercetare a locului faptei;b) fotografiere;c) fixarea prin mulaj;d) copiere cu pelicul adeziv;e) transfer electrostatic;f) decuparea suportului purttora.a+b+c+d+eb.a+b+cc.b+c+dd.a+b+c+d+e+f

ANS:D

67.Este adevrat sau fals urmtorul enunt:Urmele de picioare se fixeaz si prin decuparea si ridicarea suportului purttor de urme.a.Enuntul este adevrat.b.Enuntul este fals.

ANS:A

68.Este adevrat sau fals urmtorul enunt:Exist o corelatie semnificativ din punct de vedere statistic ntre lungimea tlpii piciorului descult, msura pantofului si nltimea persoanei.a.Enuntul este adevrat.b.Enuntul este fals.

ANS:A

69.Urmele de picioare ofer informatii cu privire la:a) sexul, greutatatea aproximativ si vrsta persoanei care le-a creat;b) mecanismul de formare;c) de la ce picior provine;d) vechimea aproximativ;e) directia de mers a persoanei care le-a creat;f) particularitti anatomo-patologice ale persoanei care le-a creat.a.a+b+cb.b+c+d+ec.a+b+c+d+ed.a+b+c+d+e+f

ANS:D

70.Identificarea persoanei dup urmele de picioare se poate realiza:a) dup urmele de picior descult;b) dup urmele de picior cu ciorap;c) dup urmele de picior ncltat.a.a+bb.b+cc.a+b+cd.a+c

ANS:C

71.Examinarea comparativ la expertiza traseologic a urmelor de picioare se realizeaz ntre:a.mulajul urmei ridicate din cmpul infractional si mulajul obtinut de la persoana suspect;b.fotografia urmei de ncltminte si mulajul obtinut de persoana suspect.

ANS:A

72.Urmele de dinti confer:a) tipul constitutional si vrsta celui care le-a creat;b) malformatii congenitale, carii, interventii medicale;c) identitatea cadavrelor prin compararea particularittilor stomatologice cu odontogramele luate de medic ante-mortem.a.a+b+cb.b+cc.a+cd.a+b

ANS:A

73.Urmele de comparatie la dinti se iau prin:a.muscarea unor foi de hrtie ntre care s-a introdus o foaie de plombagin;b.muscarea unei bucti de plastilin;c.muscarea unor obiecte moi (ciocolat, cascaval).

ANS:A

74.Prin expertiza urmelor de dinti nu se poate rspunde cu certitudine la una dintre urmtoarele ntrebri:a.natura urmei;b.mecanismul de producere;c.bolile dintelui;d.grupa sanguin a persoanei.

ANS:D

75.Fixarea urmelor de dinti se face prin:a) descriere n proces-verbal;b) fotografiere;a.a+bb.b+cc.bd.a

ANS:A

76.Prin expertiza odontologic se pot stabili:a) specia;b) vrsta;c) sexuld) tipul antropologic.a.a+b+cb.b+c+dc.a+b+c+dd.a+c+d

ANS:C

77.Fisa odontologic este utilizat pentru:a) identificarea cadavrelor cu identitate necunoscut;b) identificarea persoanelor amnezice;c) identificarea persoanelor care si ascund identitatea;d) reconstituirea fizionomiei dup craniu.a.a+b+cb.b+cc.a+b+dd.a+b+c+d

ANS:A

78.Urmele de buze pot fi:a) de stratificare;b) de destratificare;c) de adncime (n mod exceptional);d) de suprafat.a.a+bb.b+cc.a+b+dd.a+b+c+d

ANS:D

79.Urmele de buze pot fi supuse unor examinri fizico-chimice si biologice, inclusiv testului ADN, pentru stabilirea:a) compozitiei;b) grupei de snge;c) infectiilor bacteriene;d) sexului si vrstei.a.a+b+cb.b+c+dc.a+b+dd.a+b+c+d

ANS:A

80.Amprentele de urechi nu pot fi:a.vizibile;b.latente;c.statice;d.dinamice;e.imuabile.

ANS:E

81.Urmele de urechi cele mai apte pentru exploatare sunt:a) urmele latente statice;b) urmele latente dinamice;c) urmele de stratificare.a.a+bb.b+cc.a+cd.a+b+c

ANS:C

82.Se recomand ca urmele de urechi s fie comparate n mrime natural prin:a) juxtapunere;b) suprapunere.a.a+bb.ac.bd.nicio variant

ANS:A

83.De regul, urmele de urechi nu pot fi:a.statice;b.dinamice;c.de suprafat;d.de adncime.

ANS:D

84.Prin expertiza urmelor de urechi nu se poate rspunde cu certitudine la una dintre urmtoarele ntrebri:a.natura urmei:b.mecanismul de producere;c.sexul persoanei care a lsat-o.

ANS:C

85.Ridicarea urmelor de snge se face prin:a) rzuire sau raclare mpreun cu o portiune din suport;b) absorbire cu pipeta sau cu hrtia de filtru;c) ridicarea pmntului si a nisipului ce contin urme;d) prin tierea si ridicarea vegetatiei;e) ap oxigenat, luminol, acid sulfuric, reactivii Medinger si Adler.a.a+bb.b+cc.a+b+c+d+ed.a+b+c+d

ANS:D

86.Descoperirea urmelor de snge comport dificultti n situatiile:a) au suferit modificri prin trecerea timpului;b) sunt n cantitate mic (pete);c) au o culoare asemntoare cu cea a suportului;d) au fost nlturate, partial, de autor.a.a+b+cb.b+c+dc.a+b+c+dd.a+c

ANS:C

87.Depistarea petelor de snge se face:a) cu ochiul liber;b) prin iluminarea suprafetei cercetate cu lampa de radiatii U.V.;c) cu reactivii Medinger si Adler;d) prin reactii cu ap oxigenat, luminol si acid sulfuric.a.a+b+cb.b+cc.a+cd.a+b+c+d

ANS:D

88.Cnd se recolteaz snge de la un cadavru se vor preciza:a) zona de unde s-a recoltat (cord, torace, cavitate abdominal, craniu);b) vrsta victimei;c) cantitatea si grupa sngelui transfuzat.a.a+bb.b+cc.a+cd.a+b+c

ANS:D

89.Precizati dac este adevrat sau fals urmtorul enunt:Sexul persoanei nu se poate determina n functie de cromatina sexual.a.Enuntul este adevrat.b.Enuntul este fals.

ANS:B

90.Precizati care enunt este fals:a.urma de snge intereseaz investigarea criminalistic numai dac individul este de tip secretor;b.pe baza testului ADN nu este posibil identificarea persoanei dup saliva prelevat de pe diferite obiecte.

ANS:B

91.Din categoria urmelor de natur biologic fac parte:a) tesuturi moi (snge, piele, mas cerebral etc.) si tesuturi dure (oase, unghii);b) secretii: saliv, secretie nazal, lapte matern;c) excretii: sput, vomismente, fecale, urin, sperm.a.a+bb.b+cc.a+b+cd.a+c

ANS:C

92.Calitatea de ,,secretor presupune:a.calitatea de a determina grupa sanguin doar dup urmele de snge;b.calitatea de a determina grupa sanguin dup urmele de snge si dup secretiile organismului.

ANS:B

93.Pentru relevarea si fixarea urmelor labiale se recomand:a) ridicarea obiectului purttor;b) fotografierea;c) transferarea cu folie adeziv.a.a+bb.b+cc.a+cd.a+b+c

ANS:A

94.Obiectele n stare ud, purttoare de urme de snge, se ambaleaz:a.n saci de hrtie, dup ce au fost lsate s se usuce;b.n saci de plastic, dup ce au fost lsate s se usuce;c.n frigidere portabile.

ANS:A

95.Expertiza biocriminalistic a urmelor de snge nu poate stabili:a) natura uman sau animal;b) grupa din sistemul ABO, serice, enzimatice sau limfocitare de care apartine;c) vechimea aproximativ;d) n ce conditii s-a format;e) regiunea din care provine;f) prezenta alcoolului sau a oxidului de carbon;g) vrsta persoanei.a.a+bb.b+c+dc.a+b+c+d+ed.g

ANS:D

96.Prin expertiza urmelor de saliv se poate stabili:a) dac este de natur uman;b) vrsta;c) calitatea de secretor sau nesecretor si grupa sanguin.a.a+bb.b+cc.a+cd.a+b+c

ANS:C

97.Urmele de sperm se fixeaz prin:a) descriere n procesul-verbal de cercetare a locului faptei;b) absorbire cu pipeta sau cu hrtia de filtru;c) rzuire sau raclare mpreun cu o portiune din suport;d) prin fotografierea obiectelor pe care au fost descoperitea.a+bb.b+cc.a+dd.a+b+c

ANS:C

98.Urmele seminale prezint interes pentru investigarea criminalistic a urmtoarelor infractiuni:a) privitoare la viata sexual;b) omor;c) sinucideri ale brbatilor prin spnzurare;d) n cazul unor accidente.a.a+b+cb.b+cc.a+b+c+dd.a+c

ANS:C

99.Urmele seminale sunt importante pentru investigarea criminalistic, deoarece: a) aduc precizri n legtur cu natura faptei;b) ofer informatii cu privire la mobilul faptei;c) ofer date pentru individualizarea fptuitorului.a.a+bb.b+cc.a+cd.a+b+c

ANS:D

100.Pentru ridicarea urmelor seminale se recomand:a) ridicarea obiectului purttor;b) tierea portiunii care cuprinde pata, fr a se ndoi;c) absorbirea pe o bucat de pnz curat sau pe o rondel de hrtie filtru si ambalarea, dup uscare, n hrtie curat;d) decuparea urmelor dispuse pe dusumea sau parchet.a.a+bb.b+cc.a+b+cd.a+b+c+d

ANS:D

101.Precizati ce nu poate stabili expertiza biocriminalistic a urmelor seminale:a.dac individul este secretor sau nesecretor;b.vechimea petei;c.vrsta individului;d.substante strine prezente n urin;e.boli venerice;

ANS:C

102.Posibilittile de examinare a urmelor seminale se datoreaz timpului de supravietuire a spermatozoizilor intravaginal la o femeie n viat:a.24 ore;b.48 ore;c.72 ore.

ANS:B

103.Cum este preferabil s se recolteze firele de pr de la persoanele suspecte:a.prin smulgere;b.prin pieptnare;c.prin recoltarea firelor de pr czute n mod natural.

ANS:A

104.Cum se recomand s se recolteze firele de pr: a) cu impurittile aderente;b) cu crustele care le nglobeaz;c) fr impuritti si fr cruste.a.a+b+cb.b+cc.a+cd.a+b

ANS:D

105.Expertiza firelor de pr determin:a) natura si originea uman sau animal;b) sexul, vrsta si rasa;c) grupa sanguin.a.a+b+cb.b+cc.a+cd.a+b

ANS:A

106.Precizati dac urmtorul enunt este adevrat sau fals:Analiza firului de pr nu poate conduce la identificarea persoanelor prin testul ADN.a.Enuntul este adevratb.Enuntul este fals.

ANS:B

107.Ce nu se recomand la locul faptei n cazul prelevrii probelor pentru stabilirea profilului genetic:a.schimbarea mnusilor de protectie dup fiecare prob prelevat;b.refrigerarea sngelui lichid, a tesuturilor, organelor sau oaselor;c.fotografierea si filmarea urmelor nainte de a fi atinse;d.ambalarea suporturilor purttoare de probe biologice n pungi de plastic.

ANS:D

108.Avantajele amprentei genetice:a) dimensiunea molecular a mrimii probei;b) vechime demonstrat pn la 5000 ani;c) delimitarea strict ntre ADN-ul organismelor vii pe specii si subspecii.a.a+bb.b+cc.a+b+cd.a+c

ANS:C

109.ADN-ul este prezent n toate celulele nucleate din:a) snge prelevat pe anticoagulanti;b) urme se snge gsite la locul faptei;c) sperm (exceptnd cazurile de azoospermie)d) fragmente de tesuturi biologice;e) lichid amniotic;f) saliva.a+bb.a+b+d+fc.a+b+c+d+ed.a+b+c+d+e+f

ANS:D

110.Precizati dac urmtorul enunt este adevrat sau fals: Decriptarea codului ADN specific conduce automat la rezolvarea unui caz, chiar dac nu exist elemente de comparatie.a.Enuntul este adevrat.b.Enuntul este fals.

ANS:B

111.Precizati dac urmtorul enunt este adevrat sau fals:Probele de fluide biologice, lacrimi, transpiratie etc. care nu contin celule nucleate nu pot fi supuse analizei ADN.a.Enuntul este adevrat.b.Enuntul este fals.

ANS:A

112.Ce se interzice la recoltarea probelor ADN:a) tusitul sau strnutul spre obiectele purttoare de urme;b) protejarea prului pe timpul recoltrii;c) uscarea probelor naintea ambalrii;d) refolosirea ambalajelor.a.a+bb.b+cc.a+dd.b+d

ANS:C

113.Clasificarea fotografiei judiciare a locului faptei:a.fotografia de orientare sau de ansamblu; fotografia schit; fotografia obiectelor principale; fotografia de detaliu; fotografia digital;b.fotografia de identificare dup semnalmente; fotografia de fixare a rezultatelor unor activitti de urmrire penal;c.fotografia de urmrire, microfotografia si holografia.

ANS:A

114.Avantajele fotografiei judiciare sunt:a) rapiditatea si exactitatea;b) obiectivitatea;c) evident probatorie si caracter demonstrativ;d) caracter destructiv.a.a+b+cb.b+cc.a+cd.a+d

ANS:A

115.Fotografia judiciar operativ (de fixare) cuprinde:a.fotografia locului faptei;b.microfotografia;c.holografia.

ANS:A

116.Fotografia judiciar de examinare cuprinde:a.fotografia realizat n radiatii vizibile si invizibile;b.fotografia schit;c.fotografia obiectelor pricipale.

ANS:A

117.Fotografia judiciar a locului faptei cuprinde :a) fotografia de orientare;b) fotografia schit;c) fotografia cadavrului si a obiectelor corp delict;d) fotografia de detaliu .a.a+bb.b+cc.a+cd.a+b+c+d

ANS:D

118.Fotografia care red scena infractiunii ntr-un singur cadru este denumit:a.fotografia schit pe sectoare;b.fotografia schit unitar;c.fotografia schit ncrucisat .

ANS:B

119.Fotografia prin care se nltur zonele oarbe este denumit:a.fotografia schit panoramic;b.fotografia schit unitar;c.fotografia schit ncrucisat .

ANS:C

120.Fotografia panoramic se realizeaz prin fotografieri succesive ale subiectului, folosindu-se urmtoarele tehnici:a) circular;b) liniar;c) n serie .a.a+bb.b+cc.a+cd.a+b+c

ANS:A

121.n laborator, pentru fotografiile panoramice se respect urmtoarele reguli:a) se realizeaz la aceeasi scar;b) cu acelasi tip de hrtie fotografic;c) cu acelasi timp de expunere .a.a+b+cb.b+cc.a+cd.a+b

ANS:A

122.Fotografia judiciar trebuie s fie:a) clar, cu nuante si tonalitati naturale;b) s redea toate detaliile;c) s prezinte subiectul cu dimensiuni si perspective corecte;a.a+b+cb.a+cc.a+bd.b+c

ANS:A

123.Fotografia obiectelor principale (cadavru, obiecte corp-delict) se realizeaz:a) dintr-un plan perpendicular pe obiect;b) prin iluminare direct sau lateral;c) pentru aprecierea dimensiunilor si a distantelor, ntre obiecte se asaz o rigl, centimetru sau band gradat.a.a+bb.b+cc.bd.a+b+c

ANS:D

124.Fotografia de detaliu:a) este specific fazei statice;b) se execut la o scar ct mai mare;c) la obiectivul aparatului se adaug inele intermediare sau obiectivul zoom;d) sursele de lumin sunt dispuse lateral si n spatele aparatului fotografic.a.a+b+c+db.b+c+dc.a+c+dd.a+b+d

ANS:B

125.Avantajele fotografiei digitale:a) calitatea imaginilor;b) transmitere rapid prin internet la un laborator;c) stocare pe hard disk-ul unui computer;d) proiectarea imaginilor pe un ecran sau perete.a.a+bb.b+cc.a+dd.a+b+c+d

ANS:D

126.Cadavrele vor fi fotografiate:a) n pozitia si n starea n care au fost gsite;b) cu aparatul dispus deasupra ntr-o pozitie plan paralel;c) fotografierea se execut de la cap la picioare sau invers.a.a+bb.b+cc.a+cd.a+b+c

ANS:A

127.Fotografia de identificare a persoanelor se execut:a) din fat si din profil;b) la scar 1/9;c) subiectul va avea capul descoperit;d) subiectul va fi brbierit si pieptnat;e) urechea dreapt va fi descoperit.a.a+c+d+eb.a+b+c+d+ec.a+b+cd.b+c

ANS:A

128.Fotografia de urmrire se execut:a) n conditii prevzute de lege;b) cu aparate speciale, de format mic, camuflate n obiecte de uz personal;c) cu acordul persoanei urmrite.a.a+bb.a+b+cc.b+cd.a+c

ANS:A

129.Fotografia de fixare a rezultatelor perchezitiei poate fi:a) de orientare;b) schit;c) a obiectelor principale;d) de detaliu.a.a+b+cb.b+c+dc.a+b+c+dd.a+b+d

ANS:C

130.Precizati dac este adevrat sau fals urmtorul enunt:Fotografiile de fixare a rezultatelor perchezitiei nu fac parte integrant din procesul-verbal ntocmit pentru efectuarea perchezitiei.a.Enuntul este adevrat.b.Enuntul este fals.

ANS:B

131.Fotografia judiciar de examinare n radiatii vizibile poate fi:a) fotografia de ilustrare;b) fotografia de comparare;c) fotografia de umbre;d) fotografia n radiatii Rentgen.a.a+bb.b+cc.a+b+cd.a+b+d

ANS:C

132.Fotografia de ilustrare:a) se aplic n cercetarea nscrisurilor;b) se aplic n expertiza unor corpuri delicte;c) se obtine prin juxtapunerea imaginilor, confruntarea imaginilor si prin suprapunerea imaginilor.a.a+bb.b+cc.a+b+cd.a+c

ANS:A

133.Fotografia de comparare se obtine:a) prin confruntarea imaginilor;b) prin suprapunerea imaginilor;c) prin stabilirea continuittii liniare (juxstapunere).a.a+b+cb.b+cc.a+cd.a+b

ANS:A

134.Fotografia de contrast se realizeaz prin:a) suprapunerea imaginilor;b) folosirea unor materiale fotosensibile cu grad mare de contrast;c) diafragmarea obiectivului fotografic.a.a+bb.b+cc.a+cd.a+b+c

ANS:D

135.Din fotografia judiciar de examinare nu fac parte:a) fotografia n radiatii infrarosii;b) fotografia de ilustrare;c) fotografia separatoare de culori;d) fotografia de identificare a cadavrelor.a.a+bb.b+cc.cd.d

ANS:D

136.La identificarea persoanei dup fotografie se folosesc urmtoarerle procedee:a) juxtapunerea si mbinarea unor prti din fotografii;b) caroiajul;c) msurarea distantelor si a valorilor unghiulare dintre repere identice.a.a+bb.b+cc.a+cd.a+b+c

ANS:D

137.n realizarea metodei portretului vorbit se tine cont de:a) semnalmentele anatomice sau statice;b) semnalmentele functionale sau dinamice;c) semnele particulare;d) amprentele digitale, palmare si plantare.a.a+cb.b+cc.a+b+c+dd.a+b+c

ANS:D

138.Precizati dac este adevrat sau fals urmtorul enunt:Perceperea de ctre martor a imaginii infractorului poate fi asimilat cu o urm de memorie.a.Enuntul este adevrat.b.Enuntul este fals.

ANS:A

139.La realizarea portretului vorbit se vor respecta urmtoarele reguli:a) s se foloseasc o terminologie precis si unitar, ntr-o succesiune logic;b) caracteristicile generale vor fi descrise pe baza semnalmentelor anatomice sau dinamice;c) trsturile capului si ale fetei detin locul principal;d) descrierea mbrcmintei prezint relevan.a.a+bb.b+cc.a+b+cd.a+b+c+d

ANS:D

140.Descrierea semnalmentelor se face:a) din fat sau din plan frontal;b) din profil sau din plan lateral.a.a+bb.bc.a

ANS:A

141.La realizarea portretului vorbit, semnalmentele vor fi caracterizate dup:a) mrime si form;b) pozitie;c) culoare;d) vechime.a.a+bb.b+c+dc.a+b+cd.a+c

ANS:C

142.Precizati dac este adevrat sau fals urmtorul enunt:Tatuajul nlturat prin interventie chirurgical poate fi relevat prin fotografiere sub radiatii infrarosii.a.Enuntul este adevrat.b.Enuntul este fals.

ANS:A

143.Metoda supraproiectiei const n:a.compararea prin proiectii fotografice a imaginii unui craniu necunoscut cu fotografia unei persoane disprute ;b.reconstituirea plastic si grafic a tesuturilor moi ale capului;c.identificarea prin expertiz fotografic de portret.

ANS:A

144.Semnalmentele statice ale unei persoane:a.talia; constitutia fizic sau corpolenta; aspectul general; forma capului si a fetei;b.tinuta, mersul, vocea, vorbirea;c.talia, obiceiuri, mersul, vorbirea.

ANS:A

145.Semnalmentele dinamice cuprind:a.mersul, privirea, mimica si pantomima, vorbirea;b.talia, prul, privirea, mimica;c.vocea, vorbirea, obiceiuri, tinuta.

ANS:A

146.Prul unei persoane, dup forma sa, poate fi:a.cret, ondulat, lins, cu crare;b.negru, castaniu, blond, roscat;c.subtire, mijlociu, gros.

ANS:A

147.Sprncenele unei persoane dup amplasare pot fi:a.reunite; apropiate; deprtate; ridicate sau coborte pe ochi;b.rectilinii, arcuite, unghiulare;c.mbinate, stufoase, separate, nguste.

ANS:A

148.Conturul nasului unei persoane poate fi:a.drept, concav, convex;b.orizontal; mare; mijlociu; mic;c.orizontal, bilobat, curbat.

ANS:A

149.Cadavrele cu identitate necunoscut pot fi identificate prin:a) supraproiectie;b) reconstituirea fizionomiei dup craniu;c) metoda antropologic;d) odontologiae) expertiza fotografic de portret;f) portret robot.a.a+b+cb.b+c+ec.a+b+c+d+ed.a+b+c+d+e+f

ANS:C

150.Expertiza criminalistic a vocii si vorbirii se bucur de reusit dac:a.... imprimrile se efectueaz n conditii de loc, de fond sonor si cu aceeasi vitez de nregistrare;b.... se folosesc copii ale benzii originale executate ct mai fidel;c.... se va cere persoanei s foloseasc aceeasi pronuntie, aceleasi cuvinte si expresii.

ANS:A

151.Prin expertiza criminalistic a vocii si vorbirii (fonocriminalistic) pot fi lmurite:a) autenticitatea fonogramei n litigiu;b) deghizri ale vocii si vorbirii;c) ncercri de falsificare a benziid) identificarea vorbitorului pe baza modelului de comparatie.a.a+b+cb.b+c+dc.a+b+c+dd.a+c

ANS:C

152.Identificarea cadavrelor dup metoda Gherasimov-Riscutia se realizeaz prin:a.suprapunerea imaginilor;b.juxtapunerea imaginilor;c.combinarea detaliilor faciale nmagazinate ntr-o baz de date.

ANS:A

153.Precizati care urme nu fac parte din categoria urmelor principale ale mpuscturii:a.urme de perforare;b.urme de ptrundere;c.urme de afumare;d.urme de ricosare.

ANS:C

154.Precizati care urme nu fac parte din categoria urmelor secundare ale mpuscturii:a.arsuri;b.urme de afumare;c.tatuajul;d.urme de perforare.

ANS:D

155.Directia de tragere se stabileste prin: a) vizare direct prin intermediul unui tub de hrtie introdus prin ambele orificii;b) unirea urmelor cu o sfoar;c) introducerea unei tije n canalul orb si vizarea n prelungirea acesteia;d) calcule matematice.a.a+b+cb.a+b+dc.b+c+dd.a+d

ANS:A

156.Expertiza urmelor principale ale tragerii stabileste:a) dac orificiile sunt produse de o arm de foc sau de alt natur;b) dac sunt formate de acelasi tip de gloante;c) dac au fost trase de una sau mai multe arme;d) directia sau directiile din care s-a tras;e) mrimea unghiului de incident.a.a+b+cb.b+c+d+ec.a+b+c+ed.a+b+c+d+e

ANS:D

157.Urmele de perforare sunt compuse din:a) orificiul de intrare;b) canalul;c) orificiul de iesire.a.a+b+cb.b+cc.a+cd.a+b

ANS:A

158.Precizati dac este adevrat sau fals urmtorul enunt:Rupturile provocate de gaze au loc numai n tragerile foarte apropiate, ntre 3 si 12 cm.a.Enuntul este adevrat.b.Enuntul este fals.

ANS:A

159.Forma rupturilor de gaze (stelar, cruce, forma lipsei de material) depinde de:a) distanta de la care s-a tras;b) felul armei;c) materialul n care s-a tras.a.a+bb.b+cc.a+b+cd.a+c

ANS:C

160.Pentru stabilirea distantei de tragere se vor analiza:a) orificiile de intrare si de iesire ale proiectilelor;b) urmele mpuscturii;c) linia de mir.a.a+cb.b+cc.a+bd.a+b+c

ANS:C

161.La stabilirea vechimii unui nscris se iau n calcul:a) neconcordante ntre continutul textului si perioada la care se pretinde c a fost redactat;b) proprittile hrtiei;c) examinarea cernelurilor;d) viteza de executie si presiunea de scriere.a.a+bb.b+cc.a+b+c+dd.a+b+c

ANS:D

162.Falsul prin nlturare de text se realizeaz prin:a.alterare pe cale mecanic, alterare prin acoperire, alterare pe cale chimic;b.modificarea unor litere, transferul de cuvinte, litere si cifre;c.scriere deasupra, prin hasurare, transfer de litere si cuvinte.

ANS:A

163.Care denumire este folosit n mod gresit pentru a desemna expertiza documentelor:a.expertiza grafoscopic;b.cercetarea grafologic;c.expertiza grafic;d.expertiza criminalistic a scrisului.

ANS:B

164.Caracteristici generale ale scrisului sunt:a.gradul de evolutie, forma, dimensiunea, viteza;b.fixitatea, constanta, inalterabilitatea;c.individualitatea, imuabilitatea, inalterabilitatea.

ANS:A

165.Caracteristici particulare ale scrisului sunt:a.morfologia semnelor grafice; forma elementelor constructive; directia predominant a miscrilor;b.viteza scrisului, numrul elementelor constructive, repartizarea presiunii;c.directia rndurilor, marginea textului, directia predominant a miscrilor.

ANS:A

166.Falsul prin imitarea scrisului se realizeaz prin:a.imitare liber, copiere direct, copiere prin transparent;b.metode tipografice: tipar nalt sau tipar adnc; copiere prin transparent;c.imitare liber, rzuire cu o lam ori alt instrument ascutit.

ANS:A