1_DREPT_4_CRIMCRIMINALISTICA

MULTIPLE CHOICE

1. Precizati cine este considerat fondatorul Criminalisticii:a. Hans Gross;b. Eugne Franois Vidocq;c. Pierre Fernand Ceccaldi.

ANS: A

2. Care carte dintre cele enumerate mai jos este considerat ca fundamental pentru aparitia Criminalisticii ca stiint autonom:a. Manual de instructie judiciar de Hanns Gross;b. Trait des inscriptions en faux de F. Raveneau;c. Finger Prints de Sir Francis Galton.

ANS: A

3. Cine a definit Criminalistica ,,arta si tehnica investigatiilor penale?a. Jean Nepote;b. Pierre Fernand Ceccaldi;c. Rudolph Archibald Reiss.

ANS: A

4. Cum a fost definit Criminalistica de ctre fondatorul ei:a. ... un ansamblu de procedee aplicabile n cercetarea si studiul crimei pentru a se

ajunge la dovedirea ei.b. stiinta strilor de fapt.c. arta si tehnica investigatiilor penale

ANS: B

5. Criminalistica este o stiint:a) judiciar;b) pluridisciplinar;c) cu caracter autonom si unitar;d) care nsumeaz metode, mijloace tehnice si procedee tactice n scopul descopeririiinfractiunilor, probrii vinovtiei sau nevinovtiei persoanelor implicate n svrsirea lor siprevenirii faptelor antisociale.

a. a+b+c+db. b+c+dc. c+dd. d

ANS: A

6. Metode mprumutate de criminalistic din Fizic:a) holografia;

b) cromatografia;c) fonoscopia;d) analiza microscopic, spectral si atomic.a. a+bb. b+cc. a+b+cd. a+c+d

ANS: D

7. Metode mprumutate de Criminalistic din Chimie:a) fonoscopia;b) spectroscopia;c) electroforeza;d) cromatografia.a. a+b+cb. b+c+dc. a+c+dd. b+c

ANS: B

8. Metode mprumutate de Criminalistic din Medicin:a) anatomia comparat;b) histopatologia.a. a+bb. bc. ad. nicio variant

ANS: A

9. Metode mprumutate de Criminalistic din Matematic:a) programarea linear;b) calculul probabilittilor;c) teoria multimilor vagi.a. a+b+cb. a+cc. b+cd. a+b

ANS: A

10. Cine este autorul dictonului: ,,Odat cu trecerea timpului se sterg urmele din amintirea oamenilor si de pe obiecte, dispar oamenii si obiectele:a. Vintil Dongoroz;b. Siegfried Kahane;c. Ion Oancea.

ANS: B

11. Care din activittile enumerate mai jos nu fac parte din metodele de cercetare ale Criminalisticii:

a. descoperirea, fixarea, ridicarea, examinarea si interpretarea urmelor si mijloacelormateriale de prob;

b. constatri tehnico-stiintifice si expertize;c. organizarea cartotecilor, albumelor si colectiilor n scopul identificrii persoanelor,

cadavrelor si obiectelor corp delict sau produs al infractiunii;d. elaborarea unor reguli pentru perfectionarea sistemului de ncadrare juridic a

faptelor penale.

ANS: D

12. Sistemul (ramurile) Criminalisticii:a. Fundamentele Criminalisticii; Criminalistica tehnic; Criminalistic tactic;

Criminalistica metodologic;b. Urmele infractiunii; Balistica judiciar; Investigarea criminalistic a locului faptei;c. Fotografia judiciar; Traseologia; Dactiloscopia; Grafoscopia.

ANS: A

13. Ce cuprinde Criminalistica tehnic:a. reguli si procedee care guverneaz ancheta penal;b. reguli particulare de investigare a unor genuri de infractiuni;c. ansamblul metodelor si mijloacelor stiintifice pentru descoperirea, fixarea,

ridicarea, examinarea si interpretarea urmelor si a altor mijloace materiale de prob,efectuarea expertizelor si a constatrilor tehnico-stiintifice.

ANS: C

14. Ce se ntelege prin Criminalistic tactic:a. ramur a Criminalisticii care nsumeaz metode, procedee si reguli de relevare si

prelevare a urmelor infractiunii;b. ramur a Criminalistii care cuprinde procedee tactice care se aplic n ancheta

penal,c. ramur a Criminalisticii care cuprinde notiuni cu caracter general, cum sunt:

obiectul Criminalisticii, legtura cu alte stiinte, istoricul Criminalisticii.

ANS: B

15. Ce se ntelege prin Criminalistic metodologic:a. ramur a Criminalisticii care studiaz metodele de identificare dup semnalmente a

persoanelor si cadavrelor cu identitti necunoscute;b. ramur a Criminalisticii care studiaz procedee tehnico-stiintifice de relevare,

fixare si prelevare a urmelor;c. ramur a Criminalisticii care studiaz metodele si mijloacele specifice de

investigare a infractiunilor n raport cu regulile generale ale tacticii si tehniciicriminalistice.

ANS: C

16. Legtura Criminalisticii si Dreptul Penal const n:a. contribuie la identificarea fptuitorului si probarea vinovtiei acestuia;b. evidentiaz metode si procedee tactice folosite la efectuarea perchezitiei si a

confruntrii;

c. foloseste metode proiective si caracteriologice la ascultarea martorilor, nvinuitilorsau inculpatilor.

ANS: A

17. Legtura Criminalisticii cu Psihologia si Psihiatria rezid n:a. aplic metode proiective si caracteriologice n procesul ascultrii martorului,

nvinuitului sau inculpatului si bolnavului mintal;b. contureaz elementele constitutive ale infractiunilor;c. are ca obiectiv prevenirea si combaterea fenomenului infractional.

ANS: A

18. Precizati dac este adevrat sau fals enuntul: ,,Timpul lucreaz n favoarea infractorului:

a. Enuntul este adevratb. Enuntul este fals

ANS: A

19. Precizati dac este adevrat sau fals enuntul: ntre timpul scurs de la data svrsirii infractiunii si sansele de descoperire a autorului esteun raport invers proportional.a. Enuntul este adevratb. Enuntul este fals

ANS: A

20. Primul manual de criminalistic a fost tiprit de:a. Hans Gross la Grazb. Edmond Locard la Lyonc. R.A. Reiss la Laussanne

ANS: A

21. Care din principiile enumerate mai jos constituie principii fundamentale ale Criminalisticii:a) Principiul legalittii;b) Principiul aflrii adevrului;c) Principiul prezumtiei de nevinovtie;d) Principiul delimitrii obiectelor identificrii criminalistice n obiecte scop al identificrii siobiecte mijloc de identificare;e)Principiul stabilittii relative a caracteristicilor de identificare;f) Principiul dinamicittii si interdependentei cauzale.a. a+b+cb. b+cc. a+c+dd. a+c+d+e+f

ANS: A

22. Principiul identificrii n Criminalistic nseamn:

a) starea unui obiect de a fi ceea ce este, de a-si manifesta individualitatea n timp si n spatiuprin caracteristicile fundamentale, neschimbtoare;b) nerepetabilitatea unui obiect prin evidentierea deosebirilor fat de orice alt obiect ;c) sansele de descoperire a infractorului scad pe msura scurgerii timpului.a. a+cb. b+cc. a+b+cd. a+b

ANS: D

23. Principiul fundamental al Criminalisticii, potrivit cruia svrsirea unei infractiuni determin modificri materiale n mediul nconjurtor, presupune: a) nu exist infractiune fr urme;b) un infractor, fr voia sa, cel mai adesea las urme n cmpul infractiunii;c) infractorul prelev, fr stirea sa, pe corp, pe haine si pe obiectele purtate alte urme, deobicei imperceptibile.a. a+bb. b+cc. a+cd. a+b+c

ANS: D

24. Prezumtia de nevinovtie, ca principiu fundamental al Criminalisticii, presupune:a. administrarea probelor att pentru dovedirea vinovtiei, ct si a nevinovtiei;b. starea unui obiect de a-si pstra un timp caracterul fundamental, rmnnd el

nsusi;c. sansele de descoperire a infractorului scad pe msura scurgerii timpului.

ANS: A

25. Principiul operativittii, ca principiu fundamental al Criminalisticii, presupune:a) timpul lucreaz n favoarea infractorului;b) sansele de descoperire a infractorului scad pe msura scurgerii timpului;c) starea unui obiect de a-si pstra un timp caracterul fundamental, rmnnd el nsusi.a. a+cb. b+cc. a+bd. a+b+c

ANS: C

26. Care enunturi sunt corecte?a) Criminologia studiaz metodele si mijloacele de identificare a infractorului;b) Criminologia rspunde la ntrebarea cine este autorul unei infractiuni;c) Criminalistica rspunde la ntrebarea de ce s-a comis o infractiune;d) Criminalistica stabileste, prin mijloace si metode tehnico-stiintifice, cine este autorul uneifapte penalee) Criminologia studiaz cauzele si mprejurrile care au generat svrsirea acestei fapte.a. a+bb. b+c+ec. a+d

d. d+e

ANS: D

27. Ce se ntelege prin Fundamentele Criminalisticii:a. ramur a Criminalisticii care studiaz probleme de ordin general, cum ar fi:

obiectul si principiile Criminalisticii; legtura cu alte stiinte; metode de cercetareproprii si cele mprumutate de la alte stiinte; principiile fundamentale aleCriminalisticii; Istoricul Criminalisticii s.a.;

b. ramur a Criminalisticii care studiaz metodele tehnico-stiintifice de investigare ainfractiunilor;

c. ramur a Criminalisticii care studiaz metodele de identificare dup semnalmente apersoanelor si cadavrelor cu identitti necunoscute.

ANS: A

28. Cine este autorul sintagmei: ,,Timpul lucreaz n favoarea infractorului:a. Edmond Locard;b. Ion R. Constantin;c. Emilian Stancu.

ANS: B

29. Categorii de probe pe care le ofer Criminalistica:a) probe disculpante;b) probe indicative;c) probe coroborative;d) probe determinante.a. a+bb. b+cc. a+cd. a+b+c+d

ANS: D

30. Precizati dac este adevrat sau fals urmtorul enunt: Probele asociative sunt acele probe (snge, pr, amprente digitale etc.) prin care se stabilestelegtura de cauzalitate dintre fapt si autor.a. Enuntul este adevrat.b. Enuntul este fals.

ANS: A

31. Precizati dac urmtorul enunt este adevrat sau fals: Probele directe nu sunt stabilite prin lege.a. Enuntul este adevrat.b. Enuntul este fals.

ANS: B

32. Precizati care dintre urmtoarele categorii de probe fac parte din cele pe care le oferCriminalistica:a) probe directe;

b) probe indirecte sau circumstantiale;c) probe corp-delict;d) probe asociative.a. a+b+cb. a+c+dc. a+bd. a+b+c+d

ANS: D

33. n ce documente se regsesc primele reguli de cercetare a probelor n nscrisuri:a) Lex Cornelia de falsis;b) Novelele 49 si 73 ale lui Justinian.a. a+bb. ac. bd. niciuna din variantele de mai sus

ANS: A

34. Precizati dac este adevrat sau fals urmtorul enunt: Prima expertiz criminalistic a scrisului, cunoscut, dateaz din anul 1569 si privestefalsificarea semnturii regelui Carol al IX-lea (Franta).a. Enuntul este adevrat.b. Enuntul este fals.

ANS: A

35. Cnd a aprut lucrarea ,,Trait des inscriptions en faux de F. Raveneau, apreciat de Edmond Locard ca ,,lucrare capital n grafoscopie?a. 1572b. 1666c. 1712

ANS: B

36. Cine a afirmat: ,,Expertiza [grafic] nu a fcut nici un progres de la Raveneau ?a. Edmond Locard;b. Alphonse Bertillon;c. R.A. Reiss.

ANS: B

37. Eugne Franois Vidocq, fondatorul Sigurantei franceze, pe lng faptul c a creat prima fis de identificare pe baza semnalmentelor, aliasurilor si modului de operare, are meritul de a fi inventat:a. fotografia de semnalmente;b. agentii sub acoperire.

ANS: B

38. Cine este creatorul sistemului de identificare antropometric:a. Sir Conan Doyle;

b. E.F. Vidocq;c. Alphonse Bertillon.

ANS: C

39. Sherlock Holmes avea cunostinte solide de:a. filosofie;b. astronomie;c. politic;d. chimie.

ANS: D

40. Cine a fcut primele descrieri ale desenelor papilare si orificiilor glandelor sudoripare: a) Grew, 1684;b) Malpighi, 1686.

a. ab. bc. a+bd. niciuna din variantele de mai sus

ANS: C

41. Cine a fcut prima clasificare a desenelor papilare n nou tipuri:a. Christian Iacob Hintze, 1747;b. Jan Evangheliste Purkinje, 1823;c. William Hershell, 1858.

ANS: B

42. n ce an a fost publicat prima carte de dactiloscopie din lume, The Finger Prints, sub semntura lui Sir Francis Galton:a. 1858;b. 1880;c. 1892.

ANS: C

43. Cine are meritul de a fi introdus identificarea dactiloscopic n Argentina:a. Juan Vucetici;b. H. de Varigny;c. Oloriz.

ANS: A

44. n 1900, Anglia introduce sistemul de clasificare dactiloscopic elaborat de:a. Sir Francis Galton;b. Dr. Henry Faulds;c. Edward Henri.

ANS: C

45. Cine a propus, pentru prima dat n lume, folosirea amprentelor pentru identificarea condamnatilor:a. Sir Francis Galton n 1892;b. dr. Henry Faulds n 1880;c. William Hershell n 1879.

ANS: C

46. Ce tar a introdus, pentru prima dat n lume, sistemul dactiloscopic de identificare a persoanelor, n 1894;a. Argentina;b. Anglia;c. India.

ANS: A

47. Cine a utilizat, pentru prima dat n lume, amprentele papilare pentru identificarea infractorilor:a. dr. Henry Faulds;b. Sir Francis Galton;c. Edward Henry.

ANS: A

48. Cine a publicat prima carte de dactilocopie:a. Juan Vucetici;b. Sir Francis Galton;c. Christian Hintze.

ANS: B

49. Cine a scris Trait des inscriptions en faux:a. Edmond Locard;b. Eugne Franois Vidocq;c. Raveneau.

ANS: C

50. Cine a publicat primul manual de medicin legal din Romnia, n anul 1860:a. Vianu;b. Serban Georgescu;c. I.N. Auerbach.

ANS: C

51. n ce an a luat fiint primul serviciu fotografic la Politia Capitalei:a. 1879;b. 1884;c. 1893.

ANS: A

52. Cine a publicat, n 1904, primul Manual tehnic de medicin legal care constituie, n acelasi timp, primul manual de Criminalistic tehnic din tara noastr?a. Mina Minovici;b. Stefan Minovici;c. Nicolae Minovici.

ANS: C

53. Cine i-a desemnat pe fratii Minovici, n 1911, ca fondatori ai Criminalisticii pe mapamond:a. Edmond Locard;b. R.A. Reiss;c. Vucetici.

ANS: B

54. Cine este autorul crtii ,,Dactiloscopia si portretul vorbit, aprut n anul 1914:a. D. Clinescu;b. Nicolae Minovici;c. Valentin Sava.

ANS: A

55. Prima expertiz dactiloscopic din Romnia a fost efectuat n 1914 de:a. Dr. Gh. Andrei Ionescu;b. Nicolae Episcopescu;c. Valentin Sava.

ANS: B

56. Cine este autorul crtii ,,Grafologia si expertizele n scrieri. Anonimul falul, cu 204 autografe si documente grafologice, elogiat de J. Crpieux-Jamin si Edmond Locard:a. Henri Stahl;b. D. Clinescu;c. Stefan Minovici.

ANS: A

57. Cine este autorul lucrrii: Expertiza grafic, stiintific si expertiza caligrafic, aprut n 1928:a. Mihai Ioan;b. George Belloiu;c. Mihail Kernbach.

ANS: C

58. Cine a publicat, n 1930, cartea ,,Dactiloscopia n serviciul justitiei:a. Valentin Sava;b. Mihail Cires;c. G. Btrnul.

ANS: A

59. Autorul lucrrii ,,Tactica si tehnica perchezitionrii (1941) este:

a. Constantin Turai;b. Eugen Bianu;c. D. Moldoveanu.

ANS: B

60. Cine a introdus dactiloscopia n Romnia:a. dr. Gh. Andrei Ionescu;b. dr. Valentin Sava;c. dr. Constantin Turai.

ANS: A

61. Cine este autorul primului curs original de Criminalistic, n 1951?a. Constantin Turai;b. Camil Suciu;c. Emilian Stancu.

ANS: B

62. n ce an a luat fiint, din initiativa profesorului dr. Mina Minovici, Serviciul antropometricpe lng Palatul de Justitie?a. 1892;b. 1880;c. 1935.

ANS: A

63. Precizati scopul final al identificrii n Criminalistic:a) stabilirea identittii;b) stabilirea neidentittii;c) stabilirea semnalmentelor exterioare.a. a+bb. b+cc. a+cd. a+b+c

ANS: A