GHID Creşterea capacităţii societăţii civile locale

de a monitoriza politicile de colectare selectivă a deşeurilor şi calitatea

serviciilor publice

Noiembrie 2015

ISBN ….

Date de contact:IPP – Institutul pentru Politici Publicewww.ipp.ro Tel/fax: +4 021 212 31 26e-mail: office@ipp.roAdresa: Strada Braziliei nr. 13, București

Fundația TERRA Mileniul IIIwww.terramileniultrei.ro Tel/fax …e-mail: office@terramileniultrei.roAdresa: Str. George Missail 116B, București

Liga Asociaţiilor de Proprietari Habitatwww.habitaturban.ro Adresa: Cladirea Cedru, Etaj 1, Camera 107/108, Aleea Barajul Iezeru Nr. 6, Sector 3, Bucurest

Autori:· Adrian Bădilă – Fundația TERRA Mileniul III· Liviu Gheorghe – Fundația TERRA Mileniul III

GHID Creșterea capacității societății civile locale de a monitoriza

poli�cile de colectare selec�vă a deșeurilor și calitatea serviciilor publice

CUPRINS: PAG.

Introducere 3

1. Despre ghid 7

2. Despre proiect 9

3.Rolul sectorului neguvernamental în ges�onarea deșeurilor 12

4. Informare și conș�en�zare în comunitate 14

5. Monitorizarea poli�cilor de ges�onare a deșeurilor și a

calității serviciilor publice în domeniu 17

6. Cadru general - managementul deșeurilor 25

7. Managementul deșeurilor municipale 29

1.

2.

O familie are o casă și lângă casă un cântar mare pe care aruncă deșeurile. Pentru fiecare deșeu aruncat lângă casă,

cântarul înregistrează și familia trebuie să plătească. În �mp, grămada de gunoi tot crește și aproape îngroapă casa, dar în

acest �mp familia tot plătește. Mediul se poluează, sănătatea familei este afectată, autoritățile locale nu mai fac față cu

colectarea deșeurilor și calitatea vieții este în suferință.

Dacă din gunoiul aruncat lângă casă, familia ar da la reciclat deșeurile refolosibile (s�clă, plas�c, hâr�e, doze metal,

deșeuri electrice, deșeuri din construcții, deșeuri biodegradabile), ar plă� mult mai puțini bani pentru gunoiul de lângă

casă- gunoi ce nu poate fi reciclat , iar casa nu ar mai fi îngropată în gunoi.

Cum se intamplă cu aceasta casa, exact așa se poate extrapola și la nivelul unei localități/țări.

Colectarea separată la sursă a can�tăților de deșeuri generate este soluția de bază pentru rezolvarea problemei deșeurilor.

În plus, consumul organizat poate preveni producerea de deșeuri.

Ținta de valorificare a deșeurilor asumată de România este de 50% până în 2020, față de aproxima�v 5% cât este în

prezent.

RECICLEAZĂ!

INTRODUCERE

3.

Este de reținut că

gropile de gunoi vor

fi mai scumpe de la

începutul anului

viitor (2016) cu 80

de lei pentru fiecare

tonă de deșeuri, iar

d i n 2 0 1 7 s e v a

ajunge la 120 de lei.

Deși ministrul Mediului susținea în august 2015 că

noua taxă nu îi va afecta pe cetățeni, operatorii de

salubritate spun că doar așa își vor putea recupera banii pe

care îi plătesc de fiecare dată când se deplasează la rampa de

gunoi. Milioane de tone de deșeuri ajung în fiecare an la

gropile de gunoi din țară.

În Documentul de poziție al Coaliției pentru Mediu din

România ( ) din 5 iunie 2015 se www.coali�apentrumediu.ro

menționează, ca “acțiuni propuse, publicarea permanentă a

datelor consolidate la nivel național cu privire la

administrarea deșeurilor:

- can�tatea anuală de deșeuri generate la nivel național

- can�tatea anuală de deșeuri eliminate prin depozitare

- sumele anuale încasate de către autoritățile de mediu

pentru neîndeplinirea țintelor de valorificare a

deșeurilor (atât de la autoritățile publice locale cât și de

la producîtorii de ambalaje, baterii și acumulatori,

echipamente electrice și electronice, uleiuri minerale),

defalcate în contribuții la Fondul de Mediu și amenzi

aplicate de Garda de Mediu și Administrația Fondului

de Mediu.

4.

ZERO DEȘEURI

5.

Ratele de reciclare ale materialelor provenite din deșeurile municipale diferă mult între Statele Membre ale Uniunii, așa cum se

poate observa din figura de mai jos, iar țările trebuie să facă eforturi substanțiale pentru îndeplinirea obiec�velor de reciclare

de 50% din materialele reciclabile până în anul 2020.

Sursa: Eurostat - Ratele de reciclare ale deșeurilor în țările europene, 2004 vs. 2012

6.

1 Ghidul se dorește a fi un instrument pentru creșterea

capacității ONG-urilor locale de monitorizare a modului în

care administraţia locală îşi respectă atribuţiile în domeniul

managementului deșeurilor și pentru îmbunătățirea gradului

de cooperare între ONG-uri cu preocupări în domeniul

dezvoltării comunitare, protecției mediului, sănătății, social,

drepturile omului, managementului deșeurilor municipal și

asociații de proprietari și cetățeni.

Colectarea selec�vă și reciclarea deșeurilor municipale

asigură recuperarea de materiale percepute ca “inu�le” care

însă incorporează energie, materii prime și forță de muncă

utlizate și care pot fi valorificate.

Un sistem de monitorizare (colectarea sistema�că a

datelor pentru a verifica performanţa ges�onării deșeurilor

municipale) din partea societății civile este crucial pentru

implementarea unui sistem de management integrat al

deșeurilor transparent, eficient şi eficace, dar şi pentru a

creşterea responsabilității autorităților locale, operatorilor în

domeniu, beneficiarilor și a altor părți interesate.

Respectarea principiilor de dezvoltare durabilă în

procesul de management al deșeurilor municipale,

asigurarea conformității cu cadrul legisla�v european și

național, capacitatea crescută a societății civile cu rol de

“watchdog”, reprezintă ingrediente absolut necesare pentru

asigurarea calității vieții cetățenilor și în mediul urban. Autoritățile publice locale au obligația de a organiza

un sistem integrat de ges�onare a deșeurilor la nivel

județean/ municipal. Serviciile necesare a fi contractate și

puse la dispoziția beneficiarilor (populației și agenților

economici) pot fi cele prestate de companii publice sau

private. Aceste servicii sunt: : colectarea selec�vă a

deșeurilor, sortarea deșeurilor, depozitare și eliminare

precum și transport/ transfer către companiile de

valorificare/ valorificare energe�că.

7.

1. DESPRE GHID

Sursa - Hotărârea nr. 870/2013 privind aprobarea Strategiei naționale de ges�onare a deșeurilor 2014-2020

La mai mult de un an de la adoptarea legii salubrităţii şi

a noilor angajamente clare privind asigurarea unui flux

compe��v al deşeurilor reciclabile în cadrul noului exerciţiu

financiar al UE 2014 – 2020, colectarea separată la populaţie

în comunităţile urbane încă nu funcţionează. “O can�tate semnifica�vă de deşeuri provine din

gospodării (78,50%) şi cu toate acestea mai puţin de 5% din

deşeurile menajere se recuperează în România la nivelul

anului 2014, de unde și apelul nostru ca autoritățile

responsabile să evalueze periodic situația din teren. Autorităţile publice locale/ municipale și județene au

primit fonduri de la UE, în ul�mii ani,pentru inves�ţii

semnifica�ve în managementul integrat al deșeurilor,

sistemul de colectare aproape de sursă, mai ales în mediul

urban, iar rata de absorbție este mică (aprox. 40%). sistemele

planificate nu sunt funcționale. În ciuda faptului că

managementul integrat al deșeurilor nu pare a cons�tui un

punct central în preocupările naționale strategice există și

localități care au făcut eforturi și au dezvoltat acest sector din

proprie iniția�vă sau chiar cu inves�ții private Între inves�țiile locale în sistemul integrat al deșeurilor,

nic i acelea final izate toate, în acest moment, ș i

implementarea de măsuri pentru co-interesarea populației

se constată o diferență semnifica�vă. Campaniile de

informare guvernamentale/publice sunt inexistente iar dacă

sunt, acestea nu sunt de amploare, efortul în acest domeniu

fiind lăsat pe umerii actorilor privați.

Populației nu i s-a explicat niciodată ce avantaje ar

decurge din implicarea în colectarea separată a deșeurilor în

sensul valorificării acestora. Populația România nu percepe

deșeul ca având valoare ci ca pe o povoară de care se

grăbește să scape.”Sursa: Ins�tutul pentru Poli�ci publice, Concluziii generale - Analiză

naţională a stadiului colectării separate şi a valorificării deşeurilor în marile aglomerări urbane. Soluţii eficiente de poli�ci publice pentru

evitarea sancţionării României, pg 34, 31 august 2015.

Este de menționat un aspect important referitor la

serviciul de ges�une a deseurilor spre deosebire de alte

servicii de u�litate publică, serviciul de ges�une a deseurilor

este faptul ca acest serviciu nu este contorizat plata fiind

aceeasi pentru to� inmdiferent de can�tatea deseu generata

si indiferent ca separam deseul sau nu. În aceste situație, rolul societății civile organizate în

general și a ONG-urilor locale crește prin u�lizarea

mecanismelor de par�cipare publică pe sistemul bo�om-up

(de jos în sus). Se impune o a�tudine proac�vă a societății civile în

monitorizarea serviciilor publice de salubritate, într-un

cadru permanent de dialog și cooperare cu autoritățile

publice locale.

8.

1

Ghidul “Creşterea capacităţii societăţii civile locale de a

monitoriza poli�cile de colectare selec�vă a deşeurilor şi

calitatea serviciilor publice” este realizat în cadrul proiectului

“Dezvoltare durabilă a comunităţilor locale prin colectarea

selec�vă eficientă a deşeurilor”

Proiectul este implementat de Ins�tutul pentru Poli�ci

Publice (IPP) în parteneriat cu Fundaţia Terra Mileniul III şi

Liga Asociaţiilor de Proprietari Habitat îşi propune să

conducă, printr-un larg exerciţiu de par�cipare/ implicare

civică, la avansarea unor soluţii viabile de îmbunătăţire a

poli�cilor actuale de colectare selec�vă/valorificare a

deşeurilor în municipiile din România, pentru îndeplinirea

obiec�velor Strategiei Naţionale de Ges�onare a Deşeurilor

2014 – 2020 în privința conș�en�zării populației în domeniul

ges�onării deșeurilor.

Proiectul își propune în principal creşterea implicării

cetățenilor și a organizațiilor societății civile din mediul urban

la eficien�zarea poli�cilor publice de colectare selec�vă a

deşeurilor (organizaţii neguvernamentale, asociații de

proprietari ale blocurilor şi cetăţeni).

2. DESPRE PROIECT - ”Dezvoltarea durabilă a comunitățilorlocale prin colectarea selec�vă eficientă a deșeurilor”

2

9.

Principalele ac�vități derulate în implementarea proiectului sunt:

· Studiu Diagnoză la nivel național privind stadiul

actual al colectării selec�ve/valorificării deșeurilor -

perspec�va autorităților versus cea a cetățenilor

www.ipp.ro · Derularea unei campanii de informare și consultare

publică privind soluții potrivite pentru creșterea

colectării selec�ve a deșeurilor în mediul urban din

România, în vederea valorificării acestora, ce cuprinde:

o Realizarea unei campanii de informare cu privire la

obligațiile/avantajele colectării selec�ve pentru

Asociațiile de proprietario Consultări cu asociații de proprietari în privința celui

mai bun scenariu privind colectarea selec�vă a

deșeurilor în municipiio Creșterea capacității societății civile locale de a

monitoriza poli�cile de colectare selec�vă a deșeurilor

și calitatea serviciilor publice – organizarea a 4

seminarii cu ONG-uri locale și realizarea unui Ghido Organizarea unui număr de 4 întâlniri cu factori de

decizie și părți interesate la nivel în care au fost

prezentate soluțiile cetățenilor pentru poli�ci mai

eficiente de colectare selec�vă în localitățile selectate

10.

Workshop ONG-uri - Constanța

Workshop ONG-uri - Sfântu Gheorghe

2

Ac�vități în pregă�re:· Derularea unei campanii naționale de promovare a

implicării civice în formularea de soluții viabile pentru

poli�cile de colectare selec�vă/valorificare a deșeurilor -

Selectează-ți deșeurile! Părerea ta contează!· Organizarea unei conferințe naționale cu tema „Soluția

comunității pentru o poli�că mai eficientă de valorificare a

deșeurilor”

Ghidul “Creșterea capacității societății civile locale de a

monitoriza poli�cile de colectare selec�vă a deșeurilor și

calitatea serviciilor publice” este realizat pe baza de analiză

de documente, dar și pe baza valorificării informațiilor la nivel

național/local obținute de la:- cetățeni și autorități locale – pe baza ches�onarelor

preluctrate în Studiu diagnoză- factori de decizie locali, operatori de salubritate și alte

părți interesate cu ocazia întâlnirilor organizate la Constanța,

Buzău, Cluj Napoca și Sfântul Gheorghe ONG-uri locale din diverse domenii (dezvoltare

cumunitară, protecția mediului, sanătate, educație, social,

protecția copilului, media, medierea disputelor) cu ocazia

derulării seminariilor la Constanța, Buzău, Cluj Napoca și

Sfântu Gheorghe

2

Ghidul are la bază și experianța deja consolidată a

partenerilor: · - organizație cu reputație în ·Fundația Terra Mileniul III

promovarea de valori ecologice sustenabile în societatea

românească

· - pentru componenta Ins�tutul pentru Poli�ci Publice

de cercetare, evaluare și dezvoltare de soluții aplicate de

poli�ci publice în managementul deșeurilor împreună cu

autoritățile locale, centrale și cu structurile de specialitate din

domeniu

· - pentru componenta de implicare și co-Liga Habitat

interesare ac�vă a cetățenilor/ reprezentanții asociațiilor de

proprietari în colectarea selec�vă pentru valorificarea

deșeurilor.

11.

Dezvoltarea economiei circulare, dar și aplicarea unui

sistem durabil de ges�onare a deșeurilor presupune

schimbări comportamentale majore și necesită par�ciparea

ac�vă a tuturor părților interesate.Organizațiile neguvernamentale reprezintă un pilon

important al societății civile în asigurarea creșterii calității

vieții cetățenilor, din diverse perspec�ve: ź dezvoltare durabilăź schimbări clima�ceź consum durabilź educațieź dezvoltare comunitarăź protecția mediuluiź drepturile omuluiź sănătate publicăź protecție socialź culturăź transportź energieź antreprenoriatź transparență decizionalăź an�corupție

Principalele obiec�ve generale asumate pentru ges�onarea

performantă a deșeurilor sunt:ź conservarea resurselor naturaleź protejarea sănătății populațieiź protejarea mediuluiź menținerea curățeniei publice pentru ca spațiile să fie

acceptabile din punct de vedere este�c12.

Ges�onarea deșeurilor municipale este influențată de

numeroși factori precum: calitatea vieții cetățenilor,

capacitatea ins�tuțională a administrației publice locale,

numărul și densitatea cetățenilor, par�cularitățile spațiului

construit, infrastructura tehnico – edilitară dezvoltată, gradul

de acoperire cu servicii de salubritate, gradul de dezvoltare a

spiritului civic al locuitorilor… În România, pot fi iden�ficate mai multe �puri de ONG-

uri ac�ve cu preocupări în domeniul vast al ges�onării

deșeurilor; exemple: ź ONG-uri “tradiționale” – asociații și fundații dezvoltate

la nivel internațional / național/ local ź Asociații de Proprietariź Asociații de Dezvoltare Intercomunitară (ADI) pentru

ges�onarea deșeurilor cu atribuții în coordonare în

numele autorităților publice localeź Asociații Profesionale (ex: Asociația Română pentru

Managementul Deșeurilor, Asociația pentru Ges�unea

Deșeurilor din România, Asociația Română pentru

Ambalaje și Mediu) ź Organizații licențiate pentru preluarea responsa-

bilității îndeplinirii obiec�velor de valorificare a

deșeurilor de echipamente electrice și electronice

(DEEE), deșeuri de ambalaje ș.a.

3

3. SECTORUL NEGUVERNAMENTAL3. ROLUL SECTORULUI NEGUVERNAMENTAL ÎN GESTIONAREA DEȘEURILOR

Ne concentrăm atenția cu preponderență asupra ONG-urilor locale ce funcționează în diverse domenii, pentru creșterea

capacității acestora de monitorizare a modului în care administrația locală își respectă atribuțiile în domeniul

managementului deșeurilor.Totodată, urmărim îmbunătățirea gradului de cooperare între ONG-uri cu preocupări în domeniul managementului

deșeurilor municipale, asociații de proprietari și cetățeni.

Consiliu Consulta�v pe tema ges�onării deșeurilorExemplu de bună prac�că de colaborare – Județul Cluj Napoca

“7 august 2015La prima şedinţă a Consiliului Consulta�v pe tema ges�onării deşeurilor în jud. Cluj au fost iden�ficate următoarele soluţii:

separarea deşeurilor la sursă pe trei fracţii (biodegradabil, reciclabil, rezidual), colectarea separată a acestor deşeuri, în zile

diferite, implementarea sistemului PAYT (plăteş�-pentru-cât-arunci), tratarea fracţiei biodegradabile colectate separat, prin

compostare şi/sau diges�e anaerobă pentru producerea de biogas.Totodată, reprezentanţii societăţii civile, ai operatorilor de salubritate şi reprezentanţi ai autorităţilor publice au iden�ficat

următoarele alterna�ve la actualul sistem ineficient de management al deşeurilor: măsuri de prevenţie a generării deşeurilor,

înfiinţarea unui Centru Comunitar de Reparare, Refolosite şi Reciclare, staţie de sortare şi tratare de �p MRBT (Material Recovery

Biological Treatment), Responsabilitate Ex�nsă Individuală a Producătorului, op�mizare industrială şi ecodesign, pla�ormă

temporară de sortare intermediară, recunoaşterea reciclatorilor informali şi integrarea lor în sistem prin oferirea unor locuri de

muncă….În ceea ce priveşte separarea la sursă, pe trei fracţii (biodegradabil, reciclabil şi mixt) principalul obstacol iden�ficat este lipsa de

informare a cetăţenilor alături de spaţiul insuficient pentru instalarea punctelor de colectare, cauzat şi de retrocedările abuzive

de terenuri în spaţiul urban. Din perspec�va infrastructurii necesare, cel mai potrivit sistem iden�ficat este cel format din trei

pubele/tomberoane, pentru cele trei fracții, funcţional în numeroase oraşe, cu rată de peste 75% redirectare de la rampă şi care

se poate încadra într-un spaţiu limitat. Alte acţiuni necesare implică îmbunătăţirea cadrului legisla�v şi recompensarea

asociaţiilor de proprietari de la blocurile de locuințe care produc compost în comun în mod organizat (u�lizând compostul în

spaţiile verzi dintre blocuri şi reducând as�el necesitatea de transport şi tratare). Ambii operatori de salubritate au fost de acord

să ridice deşeurile separate, în zile diferite.”

Sursa: Comunicat de presă, Zero Waste Româniah�p://www.agerpres.ro/comunicate/2015/08/07/comunicat-de-presa-zero-waste-romania-13-37-39 13.

3

14.

4. INFORMARE ȘI CONȘTIENTIZARE ÎN COMUNITATE

4

În , sunt asumate opt obiec�ve strategice generale, iar pentru Strategia naţională de ges�onare a deşeurilor 2014-2020

ges�onarea deșeurilor în relație cu părțile interesate este de menționat Ob. 7. Dezvoltarea comportamen-tului responsabil

privind prevenirea generării şi ges�onării deşeurilor

OAMENI

PLA

NE

TA PR

OFI

T

EC

HITA

BIL

SUPO

RTA

BIL

SUSTENABIL

VIABIL

ETATINU

MO

C

Mijloace

- Promovarea campaniilor de conş�en�zare/informare

a comunităţilor.

- Implicarea societăţii civile

Indicatori- Numărul de campanii de conş�en�zare/informare.- Numărul de acţiuni/evenimente

ź Legea nr. 544/2001 privind accesul la informații de interes

public meționează că orice autoritate sau ins�tuţie

publică, precum şi orice regie autonomă, are obligaţia de a

pune la dispoziţia cetăţenilor, în baza unei solicitări,

informaţii referitoare la propria ac�vitate.ź Transparenţa procesului este asigurată dacă:- Informaţia a fost diseminată din �mp- Informaţia este vizibilă pentru publicul larg- Este asigurat accesul facil la informaţieź Legea nr. 52/2003 privind transparența decizională,

stabileste regulile procedurale minimale aplicabile pentru

asigurarea transparentei decizionale in cadrul autorita�lor

administra�ei publice centrale si locale, alese sau numite,

precum si al altor ins�tu�i publice care u�lizeaza resurse

financiare publice, in raporturile stabilite intre ele cu

cetatenii si asocia�ile legal cons�tuite ale acestora.

În Legea nr. 101/2006 (republicată) privind serviciul de

salubrizare a localităților se prevede:“ART. 24 (1) În funcţie de �pul ac�vităţii, pot fi u�lizatori ai serviciului de salubrizare: a) comunităţile locale considerate în întregul lor sau comunităţile locale componente ale asociaţiilor de dezvoltare comunitară, în cazul ac�vităţilor specifice serviciului public de salubrizare prestate de către operatori a căror contravaloare se achită de autorităţile administraţiei publice locale de la bugetul local; b) persoanele fizice ori juridice care beneficiază individual de una sau de mai multe ac�vităţi specifice serviciului de salubrizare, în cazul ac�vităţilor a căror contractare se realizează pe baza unui contract de prestare a serviciului de salubrizare, încheiat în nume propriu cu operatorul licenţiat pentru prestarea serviciului în unitatea administra�v-teritorială/sectoarele municipiului Bucureş� respec�vă/respec�ve. … (3) U�lizatorii au drept de acces fără discriminare la informaţiile publice referitoare la serviciul de salubrizare, atât operatorul, cât şi autorităţile administraţiei publice locale având obligaţia de a comunica informaţii cu privire la indicatorii de calitate ai serviciului, la structura tarifară şi la clauzele contractuale.” 15.

4

Informații generale de interes public:ź infrastructura de management al deșeurilor la nivelul

orașuluiź costul real al managementului deșeurilorź cum sunt partajate responsabilitățile în

managementul deșeurilor municipale (ex: primărie,

consiliul județean, operator privat, ins�tuția prefectului,

agenția de mediu, cetățeni…)ź inves�ții în infrastructurăź cui se pot aplica amenziź ce ținte sunt obligatorii de a�ns la nivel de localitate

Teme potențiale de dezbatere:ź ce influență au deșeurile asupra familiei mele?

o costuri/veniturio sănătateo mediu curato este�că orașo comfort

ź de ce să colectez selec�v deșeurile?ź relația cetățean – administrație publică locală –

operator ź ges�onarea deșeurilor provenite de la case/ blocuri

P+4 / blocuri P+8ź ce sprijin pot avea de la ONG-uri?

16.

4

Este de menționat și Împărțirea responsabilităților în managementul deșeurilor:ź Producători de bunuri: ź Comercianţi,ź Generatori de deşeuri (persoane fizice şi juridice).ź Autorităţi publice centrale şi locale (mediu, administraţie, sănătate, industrie, finanţe);ź Sectorul serviciilorde ges�onare a deșeurilor;ź Industria de reciclare;ź Asociaţii profesionale, ins�tute de cercetare-dezvoltare şi ONG-uri / Asociații de Proprietari – cu rol important atât

în dezvoltarea cunoaşterii, cât şi în informarea şi conş�en�zarea privind opţiunile de reducere a can�tăţilor de deşeuri

şi de ges�onare a acestora.

Monitorizarea de către ONG-urilor locale a manage-

mentului deșeurilor municipale este esențială pentru

creșterea responsabilității autorităților publice locale, dar și a

operatorilor de salubritate și a cetățenilor. Aceste acțiuni sunt

complementare rapoartelor anuale de monitorizare a

planurilor județene de ges�onare a deșeurilor realizate de

agențiile județene de protecție a mediului și ar trebui să

u�lizeze indicatori complementari celor monitorizați prin

acestea.

17.

5. MONITORIZAREA poli�cilor de ges�onare a deșeurilorși a calității serviciilor publice în domeniu

INVESTIȚII IN MONITORIZAREEVALUARE ȘI ÎNVĂȚARE

5

Principalele beneficii pentru comunitate sunt:ź acces la informații referitoare la procesul de

implementare pentru a�ngerea țintelor asumate de

autoritățile publice locale privind managementul

deșeurilorź o percepție mai clară privind eficiența și eficacitatea

u�lizării banului public/privat (provenit din eventualele

taxe/tarife) pentru salubritatea orașuluiź creșterea capacității de coopearre între cetățeni și

organizațiile neguvernamentale ź o mai bună înțelegere a sistemuluiź o mai mare implicare a populației

5

18.

Măsurile permise și aplicate prin documentele de

poli�că publică pot și ar trebui să difere de la o

municipalitate/județ/regiune la alta, fiind adaptate

contextului local, dar urmărind îndeplinirea obiec�velor

stabilite la nivel național (cu toate că nu e specificat în nici o

lege care este ținta pentru fiecare Unitate Administra�v

Teritorială – UAT). Monitorizarea de către societatea civilă a

elementelor legate de existența și de punerea în prac�că a

poli�cilor publice în domeniul deșeurilor poate fi un proces

cos�sitor și poate solicita existența unor competențe

profesionale/cunoș�nțe specifice, pentru a permite

selectarea și priori�zarea indicatorilor ce vor fi monitorizați.

Cu cât selectarea și priori�zarea indicatorilor este mai bine

făcută, cu atât mai u�l si mai eficient va fi rezultatul întregului

proces. Procesul de monitorizare devine cu atât mai complex

cu cât, în ierarhia deșeurilor, se pune accent pe prevenire, caz

în care nu există o can�tate de ceva ce poate fi măsurat, ci

numai ceva ce poate fi evaluat pe baza unor cifre asupra

situației existente si pe baza unor ipoteze cu privire la ceea ce

ar fi existat dacă nu s-ar fi aplicat masurile de prevenire. Însă

este necesar a se conveni de la bun început asupra înțelegerii

noastre, a autorilor ghidului, cu privire la termenul de

monitorizare: monitorizarea reprezintă evaluarea valorilor

indicatorilor, care poate fi comparată apoi cu obiec�vele

stabilite. Procesul de selectare a indicatorilor și de stabilire a

țintelor pentru aceș� indicatori poate fi u�l pentru a

confirma dacă obiec�vele dorite ale unei poli�ci sunt realiste.

Indicatorii selectați ar trebui să fie eficace în

îndeplinirea funcției lor. Indicatorii sunt variabile can�ta�-ve

sau calita�ve asociate unei valori țintă, u�lizați pentru a indica

dacă au fost a�nse obiec�vele unei acțiuni. Pentru a fi

relevanți, indicatorii trebuie să reflecte obiec�vele finale sau

intermediare ale unei acțiuni.

- Analiza cadrului logic abordează diferitele etape ale

implementării instrumentului sau pachetului de poli�ci și

cons�tuie o bază bună pentru elaborarea indicatorilor:

- Indicatorii de progres urmăresc stadiul implementării

ac�vităților și realizării rezultatelor intermediare. Indicatorii

de progres pot fi asociați și direct indicatorilor de impact, dacă

impactul este evaluat în baza anumitor etape principale, care

ar trebui parcurse de către Autoritate

- Indicatorii de impact urmăresc rezultatele interme-diare și

impactul instrumentului de poli�ci, desemnate prin sintagma

rezultate finale în analiza cadrului logic. Rezultatele finale pot

consta în schimbări pe termen scurt (învățare: sensibilizare,

cunoș�nțe, abilități, mo�vații), schimbări pe termen mediu

(comportament, prac�că, decizii, poli�ci) sau schimbări pe

termen lung (consecințe: sociale, economice, de mediu etc.).

În mod normal, rezultatele finale pe termen lung sunt

desemnate prin termenul de impact.

5

1 h�p://www.mcsi.ro/Minister/Despre-MCSI/Unitatea-de-Poli�ci-Publice/

Documente-suport/ghid

19.

5

Monitorizarea poli�cilor publice de către societatea civilă poate viza diferite etape ale realizării poli�cii respec�ve, etape 1descrise in mod detaliat in Ghidul privind elaborarea, implementarea și evaluarea poli�cilor publice la nivel central (2004). As�el,

orice poli�că publică trece prin faza de pregă�re/elaborare/formulare (pentru situația prezentă a României, aceasta etapa este

parțial sinonimă cu etapa de transpunere a poli�cilor europene), faza de implementare și faza de monitorizare / evaluare/

actualizare/reformulare. Indicatorii pe care societatea civilă ii poate monitoriza, pot fi asociați diferitelor faze aferente ciclului de

existență unei poli�ci publice, as�el:

Indicatori potențiali de monitorizare:

2 h�p://www.mcsi.ro/Minister/Despre-MCSI/Unitatea-de-Poli�ci-Publice/Documente-suport/ghid

20.

5

21.

5

22.

5

Lista indicatorilor menționați nu este una exhaus�vă, ea putând fi completată, în funcție de obiec�vele monitorizării, de

prevederile specificate în cadrul contractelor de concesiune în cazul proiectelor POS MEDIU, de specificul localității-

regiunii și de gradul de cunoaștere al en�tății care face monitorizarea. De asemenea, acestei liste îi pot fi adăugați indicatori

în legătură cu transparența decizională, cu nivelul de colaborare stabilit între diferiții reprezentanți ai societății civile, în așa

fel încât societatea, în ansamblul său, să poată progresa (în direcția îndeplinirii obiec�velor de u�lizare eficientă a

resurselor).

23.

5

24.

5

Resursele naturale stau la baza funcționării economiei

europene și globale și, implicit, la baza asigurării calității vieții.

Aceste resurse includ atât materia primă, ca petrolul, minera-

lele și metalele cât și hrana, solul, apa, aerul, biomasa și

ecosistemele.

Presiunea asupra resurselor este într-o con�nuă

creștere, iar dacă tendințele actuale se mențin, până în anul

2050, populația lumii va ajunge la aproxima�v 9 miliarde de

persoane. Oamenii din țările în curs de dezvoltare vor dori, în

mod legi�m, să a�ngă nivelul de trai și de consum al celor din

țările dezvoltate determinând creşterea presiunii asupra

resurselor până la nivlul la care s-ar putea pune în pericol

securitatea asigurării acestora. U�lizarea resurselor în același

mod ca și până acum nu reprezintă o opțiune viabilă, fiind

obligatorie îmbunătățirea eficienței în u�lizare.

Pentru îndeplinirea obiec�vului de îmbunătățire a

eficienței u�lizării resurselor in Europa, este nevoie de

realizarea unor progrese tehnologice importante, o

schimbare majoră în domeniile energe�c, industrie,

agricultură şi transport, precum şi de schimbare a

comportamentelor de producție şi consum.

Uniunea Europeană a demonstrat deja faptul ca poate

îmbunătăți eficiența u�lizării resurselor, atât prin decuplarea

creșterii economice de emisiile de gaze cu efect de seră, cât și

prin îmbunătățirea eficienței energe�ce și creșterea ponderii

u�lizării surselor de energie regenerabilă în consumul final.

În contextul conș�en�zării nevoii de diminuare a

emisiilor de GES și de adaptare la efectele schimbărilor

clima�ce, al creșterii populației Globului și al evoluției

tehnologice, comunitatea internațională își îndreaptă atenția

asupra temei u�lizării eficiente a resurselor și a economiei cu

emisii scăzute de carbon. Uniunea Europeană, un lider al

acestor demersuri, șomunitatea internațională își îndreaptă

atenția asupra temei u�lizării eficiente a resurselor și a

economiei cu emisii scăzute de carbon. Uniunea Europeană,

un lider al acestor demerstrecerii Uniunii la o economie verde

și compe��vă cu emisii reduse de dioxid de carbon și eficientă

din punctul de vedere al u�lizării resurselor.

În anul 2011, Comisia Europeană a făcut cunoscută

viziunea Uniunii asupra u�lizării eficiente a resurselor, prin

documentul de planificare strategică: Roadmap to a Resource

Efficient Europe . Acest document prezintă indicii cu privire la

nevoia de schimbare a modului in care Statele Membre si

societatea, in general, văd u�lizarea resurselor, pe orizontul

de �mp 2020-2050, iar ceea ce este considerat ca fiind foarte

clar este nevoia de îmbunătățire a u�lizării resurselor de 8 –

10 ori până în anul 2050.

Obiec�vele pot fi îndeplinite prin adoptarea și implementarea

de poli�ci care vizează următoarele domenii:

· Deșeuri 25.

6. CADRU GENERAL - MANAGEMENTUL DEȘEURILOR

6

26.

· Energie

· Transport

· Apă

· Proiectare și inovare

· Economie și societate, în general

“Noțiunea de „economie circulară în care nimic nu este irosit”

(UE, 2013) se află în centrul eforturilor de s�mulare a

eficienței u�lizării resurselor. Prevenirea, reu�lizarea și

reciclarea deșeurilor îi permit societății să extragă o valoare

maximă din resurse și să adapteze consumul la nevoile

efec�ve. As�el, se reduce cererea de resurse neexploatate

încă, atenuându-se u�lizarea asociată a energiei și impactul

asupra mediului…

În pofida recentelor progrese în domeniul prevenirii și

ges�onării deșeurilor, generarea de deșeuri în UE rămâne

substanțială, iar performanțele legate de țintele de poli�ci

sunt mixte. UE pare să progreseze în direcția obiec�vului său

pentru 2020 de a ajunge la o reducere a deșeurilor generate

pe cap de locuitor. Însă ges�onarea deșeurilor va trebui să se

schimbe în mod radical pentru a elimina treptat și complet

depozitarea deșeurilor reciclabile sau recuperabile. În mod

similar, multe state membre ale UE vor trebui să facă eforturi

remarcabile pentru a a�nge ținta de reciclare de 50 % pentru

unele fluxuri de deșeuri municipale până în 2020. ”

în cadrul căreia produsele sunt concepute pentru a facilita

reu�lizarea lor. Frans Timmermans și Jyrki Katainen,

vicepreședinți ai Comisiei Europene, vor prezenta planurile

lor privind deșeurile și o economie durabilă.

As�el, în legătură cu domeniul ges�unii deșeurilor,

există o strategie generală care guvernează domeniul,

respec�v Strategia tema�că asupra prevenirii și reciclării 2deșeurilor și există poli�ci subsecvente, implementate prin

acte norma�ve cu caracter obligatoriu:3· Direc�va cadru privind deșeurile

4· Direc�va privind depozitele de deșeuri

· Direc�va privind DEEE

· Direc�va privind ambalajele și deșeurile de ambalajeSursa: Agenția Europeană de Mediu, Mediul European –

Starea și Perspec�va 2015; Raport de sinteză, 2015, pg 89;

6 2 Strategy on the preven�on and recycling of waste, h�p://eur-lex.europa.eu/legal-content/EN/ALL/?uri=URISERV:l28168 3 Direc�va 2008/98/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 19 noiembrie 2008 privind deșeurile și de abrogare a anumitor direc�ve (Text cu relevanță pentru SEE), h�p://eur-lex.europa.eu/legal-content/EN/TXT/?uri=CELEX:32008L00984 Direc�va 1999/31/CE a Consiliului din 26 aprilie 1999 privind depozitele de deșeuri, h�p://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/?uri=CELEX:31999L0031

Uniunea Europeană

intenționează să impună cât

m a i ra p i d î n l e g i s l aț i a

comunitară conceptul de

'economie circulară', adică

deșeuri zero.

Parlamentarii europeni

urmează să discute în plen, la

începutul lunii decembrie

2015 , un proiect de lege

privind economia circulară,

Prevenirea și ges�onarea deșeurilor în Uniunea

Europeană poate fi încă mult îmbunătățită pentru a u�liza mai

eficient resursele, a deschide noi piețe, a crea noi locuri de

muncă și a reduce dependența de importurile de materii

prime, reducând totodată impactul asupra mediului.

În fiecare an, în Uniune se produc 2,7 miliarde de tone

de deșeuri, dintre care 98 de milioane de tone (4 %) sunt

deșeuri periculoase. În 2011, media can�tății de deșeuri

municipale generate pe cap de locuitor a fost de 503 kg la

nivelul Uniunii, variind între 298 și 718 kg la nivelul statelor

membre individuale. În medie, numai 40 % dintre deșeurile

solide sunt pregă�te pentru reu�lizare sau reciclare, în �mp

ce, în unele dintre statele membre, sunt reciclate peste 70 %

dintre deșeuri, ceea ce demonstrează modul în care deșeurile

ar putea fi u�lizate ca una dintre resursele principale ale

Uniunii. În același �mp, multe state membre trimit la

depozitele de deșeuri peste 75 % din deșeurile lor municipale

Transformarea deșeurilor într-o resursă necesită

punerea în aplicare integrală și armonizată a legislației Uniunii

în domeniul deșeurilor în întreaga Uniune, pe baza ierarhiei

deșeurilor și vizând diferite �puri de deșeuri. Ierarhia

deșeurilor, așa cum este ea precizata in legislația Uniunii

prevede aplicarea de măsuri de s�mulare potrivit următoarei

ordini de prioritate: - prevenirea- pregă�rea pentru reu�lizare - reciclarea- alte operațiuni de valorificare, de exemplu valorificarea energe�că- eliminarea

Informațiile disponibile indică o oarecare decuplare a

can�tății de deșeuri generate in sectoarele economice de

producție si servicii si la consumatorii casnici. Can�tatea de

deșeuri municipale generate a scăzut intre anii 2004 si 2012

cu aproxima�v 4%, pana la 481 kg pe locuitor.

Pe lângă avantajele evidente legate de recuperarea si

reu�lizarea materialelor, evaluări recente pregă�te pentru

Comisie es�mează că punerea în aplicare integrală a

legislației UE privind deșeurile ar putea genera economii de

72 de miliarde de euro pe an, ar putea crește cifra de afaceri

anuală a UE în sectorul ges�onării și reciclării deșeurilor cu 42

de miliarde de euro și ar putea crea mai mult de 400.000 de

locuri de muncă până în 2020.

În vederea bunei pregă�ri a perioadei bugetare 2014 –

2020, Comisia Europeană a comandat mai multe studii care să

evidențieze starea de fapt a ges�onării deșeurilor în diferitele

State Membre. As�el, în anul 2012, s-a observat ca statele

membre cu cele mai mari lacune în privința punerii în aplicare

a legislației în domeniu sunt Bulgaria, Republica Cehă, Cipru,

Estonia, Grecia, Italia, Letonia, Lituania, Malta, Polonia,

România și Slovacia. Deficiențele includeau strategii incom-

plete sau inexistente de prevenire a producerii deșeurilor,

lipsa s�mulentelor pentru a evita depozitarea deșeurilor la

gropile de gunoi, precum și o infrastructură neadecvată de

ges�onare a deșeurilor. Faptul că se recurgea masiv la depozi-

tarea deșeurilor la gropile de gunoi înseamnă că unele opțiuni

mai bune de ges�onare a deșeurilor, precum refolosirea și

reciclarea, erau în mod sistema�c subexploatate. 27.

6

28.

România a transpus legislația europeană, legea 211/

2011 privind regimul deșeurilor, republicată 2014. Lege nr. 7 211/2011 republicată 2014 reprezentând actul norma�v

principal care guvernează domeniul ges�unii deșeurilor în

România, precum și Direc�va privind DEEE și deșeurile de

ambalaje.

Din punct de vedere strategic, au fost elaborate și există, în

diferite versiuni:

- Strategia Națională de Ges�onare a Deșeurilor2014 – 82020 (SNGD) (2013) ;

- Planul Național de Ges�onare a Deșeurilor (PNGD)

(2004); nu există varianta revizuită.

- Planuri Regionale de Ges�onare a Deșeurilor (PRGD);

- Planuri Județene de Ges�onare a Deșeurilor (PJGD).

- Regulament-cadru al serviciului de salubrizare a

localităților

În perioada recentă s-au observat întârzieri în

adoptarea legsilației europene în principal datorată și unei

comunicări și cooperări mai puțin eficientă între ins�tuțiile

autorităților centrale.

Având în vedere că domeniul deșeurilor implică atât

domeniul economiei și industriei, cât și cel al serviciilor publi-

ce, al autorităților locale administra�ve și cele de mediu este

nevoie de un dialog permanent și construc�v între acestea.

ONG-urile pot juca un rol important în acest domeniu.

6

7 h�p://www.dreptonline.ro/legisla�e/legea_211_2011_regimul_deseurilor.php 8 Hotărârea nr. 870/2013 privind aprobarea Strategiei naţionale de ges�onare a deşeurilor 2014 -2020, h�p://www.mmediu.ro/img/a�achment/37/strategii-planuri-studii-54786031cda10.pdf

29.

7

Primul și unul dintre pașii esențiali pentru buna

ges�onare a deșeurilor municipale este reprezentat de

cunoașterea resursei, atât din punct de vedere can�ta�v, cat

si din punct de vedere calita�v (compoziție).

As�el, aceasta ar permite:

· cunoașterea caracteris�cilor și a compoziției resursei la

nivelul teritoriului vizat, în special a părții ce poate face

obiectul acțiunilor de prevenire (deșeuri compostabile,

deșeuri metanizabile, reciclabile, incinerabile etc)

· determinarea unui punct ZERO în contextul aplicării

unui plan de prevenire a deșeurilor

· ameliorarea și op�mizarea sistemului de ges�une a

deșeurilor

· urmărirea evoluției compoziției deșeurilor municipale

și măsurarea eficacității acțiunilor întreprinse

· cunoașterea eficienței colectării selec�ve

· verificarea val idități i compoziț iei deșeuri lor

considerată ca ipoteză la planificarea inves�țiilor într-o filieră

de tratare

· definirea unor noi filiere de tratare și valorificare a

deșeurilor

· stabilirea unor taxe de s�mulare-penalizare, a unor

redevențe speciale etc.

În funcție de compoziția și can�tatea deșeurilor

generate, se pot întreprinde măsurile necesare bunei

ges�onari a acestora, potrivit ierarhiei deșeurilor:

a) prevenire

b) pregă�re pentru reu�lizare

c) reciclare

d) alte operațiuni de valorificare, de exemplu

valorificarea energe�că

e) eliminare

7. MANAGEMENTUL DEȘEURILOR MUNICIPALE

Componentele principale ale Ges�onării Deșeurilor Municipale Solide

Industrial Rezidențial Comercial

Producția DMS

Gestionarea DMS

Reciclare Compostare Valorificare energetică

Depozite ecologice

Aluminiu Sticlă Hârtie

MetalPlastic

Consumator final

Metan

30.

Principii de organizare și funcționare a serviciului de

salubritate

- protecția sănătății populației

- autonomia locală și descentralizarea serviciilor

- responsabilitatea față de cetățeni

- conservarea și protecția mediului înconjurător

- asigurarea calității și con�nuității serviciului

- tarifarea echitabilă, corelată cu calitatea și can�tatea

serviciului prestat

- nediscriminarea și egalitatea de tratament al

u�lizatorilor

- transparența, consultarea și antrenarea în decizii a

cetățenilor

- administrarea corectă și eficientă a bunurilor din

proprietatea publică sau privată a unităților administra�v-

teritoriale și a banilor publici

- securitatea serviciului

- dezvoltarea durabilă

Prevenirea generării de deșeuri reprezintă măsurile

luate înainte ca o substanță, un material sau un produs, să

devină deșeu; aceste măsuri pot reduce:

a) can�tatea de deșeuri, inclusiv prin reu�lizarea

produselor sau prelungirea duratei de viața a acestora;

b) impactul nega�v al deșeurilor generate asupra

mediului și sănătății populației; sau

c) conținutul de substanțe nocive al materialelor si

produselor;

Prevenirea se poate face prin acțiuni îndreptate pe

diferite paliere, as�el:

ź Sensibilizarea publicului cu privire la prevenirea deșeurilor

(acțiuni demonstra�ve, ghiduri metodologice, campanii de

conș�en�zare, alte �puri de acțiuni)

ź Întreprinderea de acțiuni care să contribuie la diminuarea

risipei de alimente, producerea de compost, reu�lizarea și

repararea bunurilor, prac�carea de prețuri-tarife de

s�mulare a prevenirii

ź Punerea în prac�că a unor planuri locale de prevenire sau

ralierea la Planurile altor comunități din vecinătate.

ź

Pregă�rea pentru reu�lizare include operațiunile de

verificare, curățare sau valorificare prin reparare, prin care

produsele ori componentele produselor care au devenit

deșeuri sunt pregă�te pentru a fi reu�lizate fără nicio altă

operațiune de pretratare.

Reciclarea se referă la orice operațiune de valorificare

prin care deșeurile sunt transformate in produse, materiale

sau substanțe pentru a-și îndeplini funcția inițială ori pentru

alte scopuri. Aceasta include retratarea materialelor

organice, dar nu include valorificarea energe�că și conversia

in vederea folosirii materialelor drept combus�bil sau pentru

operațiunile de umplere7

Valorificarea se referă la orice operațiune care are

drept rezultat principal faptul că deșeurile servesc unui scop

u�l prin înlocuirea altor materiale care ar fi fost u�lizate într-

un anumit scop sau faptul că deșeurile sunt pregă�te pentru a

putea servi scopului respec�v în întreprinderi ori în economie

în general.

Eliminarea include orice operațiune care nu este o

operațiune de valorificare, chiar și în cazul în care una dintre

consecințele secundare ale acesteia ar fi recuperarea de

substanțe sau de energie

Operațiunile menționate se bazează pe existența unui

sistem integrat de ges�une a deșeurilor. Stabilirea filierei

op�me pentru tratare cuprinde trei pași esențiali:

1. Realizarea unei evaluări detaliate a situației existente

2. Definirea unei noi scheme pentru ges�unea deșeurilor,

conforme cu legislația

3. Aplicarea soluțiilor iden�ficate

Este necesar ca evaluarea inițială să cuprindă detalii cu

privire la resursă (deșeurile) avută în vedere și trebuie să se

țină seama atât de can�tatea cât și de compoziția deșeurilor,

întrucât acestea vor fi influențate de:

· Eforturile de prevenire întreprinse

· Aria de acoperire

· Evoluția modului de finanțare a serviciului

Alți factori locali (schema de cooperare intracomunitara,

evoluția demografica, evoluția economica, adaptarea si

atenuarea riscurilor cu privire la schimbările clima�ce etc.)

Alegerea filierei de tratare depinde de populația

deservită, populație care poate fi es�mată ținând seama

inclusiv de planurile de urbanism ale municipalității/

municipalităților.

Costul serviciul este, de asemenea un element

important a fi reținut în cadrul analizei inițiale.

Definirea noii scheme de ges�une a deșeurilor trebuie

sa �nă seama, în principal, de două elemente: rezultatele

analizei situației inițiale și cerințele de reglementare.

31.

7

32.

7

Opțiunile pentru tratare și eliminare vor lua în considerare favorizarea prevenirii, iar din punct de vedere tehnic ar trebui maximizate can�tățile orientate către:

a) Valorificarea materie (în cazul deșeurilor reciclabile și al celor organice)

Recipiente colectare selec�vă Franța

Separare semiautomată a diferitelor �puri de deșeuri, Franța

Recipiente colectare selec�vă, România

Separare semiautomată a diferitelor �puri de deșeuri, România

33.

7

Paleți cu materiale reciclabile, Franța

Autovehicul colectare deșeuri menajere în zona de case dotat cu ci�tor de cod de bare, Franța

Paleți cu materiale reciclabile, România

Autovehicul colectare deșeuri menajere România

34.

7

Colectarea separată a fracției umede, (compostabile) a deșeurilor, Franța

Colectarea separată a fracției umede/uscate a deșeurilor, România

Colectarea separată a fracției uscate, a deșeurilor, Franța

www.natciv.ro

35.

7

Stație de compostare a deșeurilor biodegradabile, Franța Stație de compostare a deșeurilor biodegradabile, România

Stație de compostare a deșeurilor biodegradabile, Franța Stație de compostare a deșeurilor biodegradabile, România

36.

7

b) Valorificarea energiei (în cazul deșeurilor cu putere calorifică ridicată)

Macheta centralei de valorificare enege�că a deșeurilor, Franța

Hala de primire a deșeurilor la centrala de valorificare energe�că a deșeurilor, Franța

Centrala de valorificare enege�că a deșeurilor, România

Hala de primire a deșeurilor la centrala de valorificare energe�că a deșeurilor, România

Sistemul de alimentare a cazanului la centrala de valorificare energe�că a deșeurilor - Franța

37.

7

Sistemul de alimentare a cazanului la centrala de valorificare energe�că a deșeurilor - Franța

Centrala de valorificare enege�că a deșeurilor - Franța Centrala de valorificare enege�că a deșeurilor - România

38.

7

c) Eliminare la depozit (in cazul deșeurilor finale) trebuie diminuată, pe cât posibil

Celula în exploatare la depozitul ecologic, Beaucaire- Franța Stația de tratare a levigatului rezultat de la depozitul de deșeuri Donzere - Franța

Sistemul de colectare a metanului de la depozitul de deșeuri Donzere - Franța

Rezultatul tratării levigatului de la depozitul dedeșeuri Donzere (3 etape de tratare) - Franța

Pentru informații oficiale despre granturile SEE și norvegiene accesați . www.eeagrants.orgPentru mai multe informații despre Fond ONG accesați www.fondong.fdsc.ro. Conținutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziția oficială a granturilor SEE 2009 – 2014.

Ghidul a fost realizat în cadrul proiectului “Dezvoltarea durabilă a comunităților locale prin colectarea selec�vă eficientă a deșeurilor”, finanțat prin granturile SEE 2009 – 2014, în cadrul Fondului ONG în România