creditarea agentiolor economici

8/6/2019 Creditarea Agentiolor Economici

http://slidepdf.com/reader/full/creditarea-agentiolor-economici 1/78

SESIUNEA 1 ROL UL I FUNC IILE CREDITUL UI ÎN ACTIVITA TEAŞ Ţ ECONOMIC ĂCreditul permite disponibilizarea de fonduri lichide pentru investi ii sau activit iţ ăţ curente.

Fondurile disponibile, constând în economii pentru diferite perioade de timp, precum i fonduş strânse prin vânzarea de ac iuni i obliga iuni, pot fi folosite pentruţ ş ţ acordarea de împrumuturi întreprinderilor de stat i particulare.ş

întreprinderile produc toare, întreprinderile prestatoare de servicii, produc torii agricoli i toă ă ş celelalte întreprinderi trebuie s ob in suficiente venituri, s aib fluxuri monetare pozitive iă ţ ă ă ă ş ă realizeze profituri. Având în vedere aceste necesit i, capitalulăţ joac un rol important, deoareceă extinderea unei întreprinderi, incluzând cump rarea deă valori imobiliare i achizi ionarea deş ţ ma ini moderne pentru ob inerea unei produc ii mai rentabile poate fi realizat numai pş ţ ţ ă investi ii (de capital) pe termen lung.ţ

IMPORTAN A ECONOMIC A CREDITULUIŢ ĂIn economia de pia , creditul are un rol deosebit. Creditul este unul din motoarele principţă

ale întregului angrenaj economico-social. Utilizarea ra ional a credituluiţ ă spore te putereaş productiv a capitalului i asigur un volum mare de produse. Creditul aă ş ă ap rut pe baza dezvolt riiă ă produc iei de m rfuri, corelţ ă at cu dezvoltarea schimbului (vânzare pe credit).

Sub aspect economic,creditul reprezint opera iunea prin care o persoan fizic sau juridică ţ ă ă ă (debitor) ob ine fonduri sau bunuri de la alt persoan fizic sau juridicţ ă ă ă ă(creditor), asumându- iş obliga ia s le restituie sau s le pl teasc la termen/scaden .ţ ă ă ă ă ţăCreditul a ap rut din necesitateaă stingerii obliga iilor dintre diferi ii agen i economici, proces c ruia moneda lichid nu-i putţ ţ ţ ă ă face fa .ţă

In acest context, un rol deosebit de important îl de in b nţ ă cile. în conformitate cu legea58/1998(Legea bancar -publicat în Monitorul Oficial nr.121 din 23 martie 1998), bancaă ă "este persoana juridic autorizat s desf oare, în principal, activit i deă ă ă ăş ăţ atragere de depozite i deş acordare de credite în nume i cş ont propriu".

Cu toate c activitatea b ncilor comerciale a devenit foarte complex , totu i esen aă ă ă ş ţ acesteia estemijlocirea creditului i efectuarea pl ilor între agen ii economici i/sauş ăţ ţ ş persoanele fizice. Deci,b ncile comerciale reprezint institu ii primitoare i distribuitoare de capital.ă ă ţ ş

Creditul este "orice angajament de plat a unei sume de bani în schimbul dreptului lă rambursarea sumei pl tite, precum i la plata unei dobânzi sau a altor cheltuieli legate deă ş această sum sau orice prelungire a scaden ei unei datorii i orice angajament de achizi ionare a unui tă ţ ş ţ care încorporeaz o crean sau a altui drept la plata unei sume de bani".ă ţă

(Legea bancar nr. 58/1998)ăTR S TURILE I FUNC IILE CREDITULUIĂ Ă Ş Ţ în orice opera iune de credit, de regul , intervin doi subiec i: cel care acordţ ă ţ ăcreditul, numit

creditor i cel care prime te creditul, numitş ş debitor.

Un element esen ial al creditului îl reprezint schimbul în timp, adic separareaţ ă ă printr-uninterval de timp a momentului ced rii unei sume de bani de cel al ramburs rii acesteia.ă ăPentru timpul care va trece între primirea sumei i rambursarea sa, beneficiarul opera iuniiş ţ

pl ti o dobând concretizat în suma de bani pl tit de c tre debitoră ă ă ă ă ă creditorului s u pentruă creditul acordat pe un timp determinat. Rata dobânzii este în strâns corela ie cu rata profitului,ă ţ trebuind s fie mai mic decât aceasta. Altfel,ă ă întreprinz torii nu vor angaja credite, deoarece dină valorificarea acestora, prin investi ii, ar trebui s consume întregul profit sau chiar mai muţ ă pentru a pl ti dobând , ceea ce ar face nerentabil activitatea lor.ă ă ă



Rata dobânzii este pre ul pl tit pentru a dispune timp de un an de o anumit cantitate ţ ă ă moned . Rata dobânzii reprezint raportul procentual dintre: m rimea absolut a dobânzii anuă ă ă ă pl tite i creditul acordat. Rata dobânzii depinde îns i de rata infla iei, adic de rata deprecieă ş ă ş ţ ă monetare.

d) Rambursarea creditului la o anumit dat reciproc convenit , denumit scadenă ă ă ă ţă(momentul

sau momentele stabilite pentru rambursarea cr editului, ratele par ialecare se ramburseazţ ă e alonat, la anumite termene, conform în elegerii stipulate încontractul de credit).ş ţGarantarea creditului (acest subiect va fi prezentat pe larg în capitolul VII)Perioada de gra ie (perioada între momentul angaj rii creditului i începerea ramburs rii saleţ ă ş ăPe m sura dezvolt rii economico-sociale, rolul i importan a creditului în economia fiec rei ă ă ş ţ ă ţă

au marcat o cre tere considerabil , având loc totodat , diversificarea func iilor îndeplinite ş ă ă ţ credit.

In primul rând, creditul îndepline te oş func ie distributiv ţ ă prin faptul c redistribuieă rezerveleb ne ti disponibile la un moment dat în economie sub forma împrumuturilor acordate anumiă ş ramuri, sectoare sau domenii de activitate care au nevoie de mijloace de finan are. Pţ disponibilit i ăţ sunt desemnate atât excedentele din conturile întreprinderilor deschise la b nci ă ş aflate temporar în stare inactiv , rezervele de cas ale firmelor p strate în conturi la b nci, câă ă ă ă ş sumele economisite de popula ie pentru diferite scopuri i depuse spre p strare la casele ţ ş ă economii i/sau la b ncile comerciale.ş ă

Oferind întreprinz torilor toate aceste disponibilit i, b ncile, prin creditarea acestoră ăţ ă transform economiile sterile în capitaluri productive, contribuind astfel la cre terea avu iei reă ş ţ a societ ii. De aceea se poate spune c ,ăţ ă creditul spore te puterea de ac iune productiv a ş ţ ă capitalului.

Printr-o analiz atent a cererilor de credite se favorizeaz orientarea disponibilit ilor spă ă ă ăţ ramurile sau activit ile mai rentabile, acest lucru asigurând o mai mare posibilitate de adaptarăţ cerin ele pie ei interne i externe. Având în vedere cele prezentate, creditul, prin func ia ţ ţ ş ţ

distributiv ,ă particip la cre terea gradului de centralizare i concentraă ş ş re a capitalului.Economisirea f r investire conduce la tezaurizare, care poate provoca recesiune.ă ăNu orice individ poate fi întreprinz tor - nu dispune de calit ile necesare sau nu dispuneă ăţ de

capitalul necesar. De aici se poate observa importan a pe care o are creditul în procesul ţ transformare a economiilor în investi ii.ţ

Cu alte cuvinte,creditul este un important factor al cre terii economice. şPrin urm rirea i verificarea atent a modului de utilizare a sumelor primite,ă ş ă creditul joac ună

rol de diminuare a ini iativelor nerentabile, ţ care provoac pierderi.ăUn întreprinz tor care prezint ini iative riguros fundamentate i înso ite de garan ii reaă ă ţ ş ţ ţ

acoperitoare poate s ob in un credit. Astfel, creditul contribuie la proliferarea firmelor de mă ţ ă dimensiuni, adesea promotoare ale inova iei ceea ce favorizeazţ ă concuren a, cu efectele saleţ pozitive asupra economiei în ansamblul s u.ă

O alt func ie important a creditului este cea deă ţ ă emisiune monetar ăO dat cu diversificarea tehnicii de plat (virament, cec, trat etc.) s-a ajuns laă ă ă diminuarea

folosirii numerarului i în consecin la cre terea în propor ii mari a monedeiş ţă ş ţ de cont (scripturale).Prin aceasta s-a asigurat i importanta reducere a cheltuielilor cu circula ia banilor, noileş ţ tehnici

i instrumente de plat oferite de existen a creditului f când fa cre terii volumului de tranzacş ă ţ ă ţă ş ţReglând dimensiunile cererii i ale ofertei de m rfuri tocmai prin creditarea consumului pe dş ă



parte i creditarea stocurilor pe de alt parte,ş ă creditul contribuie,al turi de al i factori,ă ţ lastabilitatea pre urilor. ţ

Ca urmare a naturii sale,creditul contribuie la viteza de rota ie a banilor, ţ la multiplicareamonedei scripturale, la rularea continu a fondurilor.ă

Nu trebuie neglijat nici prezen a din ce în ce mai masiv a creditului în rândul popula iei să ţ ă ţ

formele sale de credit de consum, credit ipotecar, .a.şUn rol deosebit îl are creditul în promovarea rela iilor economice interna ionale prinţ ţ creditareaactivit ilor de comer exterior cel mai frecvent căţ ţ u avantaje deosebite pentruproduc tor.ă

Nu putem ignora nici importan a creditului în acoperirea deficitului bugetului de stat pţ creditul public.

De asemenea, creditul exercit o influen benefic asupra consumului, prin cump rarea ă ţă ă ă credit i plata în rate a unor bunuri de folosin îndelungat .ş ţă ă

Pe acest fond, rolul i amploarea creditului au crescut mult, o dat cu dezvoltareaş ă economico-social , devenind o activitate economic deosebit de important .ă ă ă

O dat cu relevarea acestor func ii importante, trebuie men ionat, în acela i timp, că ţ ţ ş ăabuzul decredit prezint i dezavantaje importante, putând s determine pierderi pentruă ş ă institu iile de credit,ţ falimente ale institu iilor insolvabile sau influen e negative asupra conjuncturii economice.ţ ţ

în cadrul economiei de pia , creditul are o foarte mare r spândire, el reprezentând un mod dţă ă finan are a necesarului de resurse în completarea celor proprii, iar în anumite cazuri poţ constitui chiar surs unic de finan are.ă ă ţ

Este oportun ca pentru realizarea uneicre teri economice s se apeleze la credite decât s seş ă ă a tepte o perioad îndelungat pân când s-ar putea forma fondurile proprii, pe seamş ă ă ă capitaliz rii beneficiilor.ă

Folosind creditele, agen ii economici câ tig timp în lupta de concuren , pot s - i adapteţ ş ă ţă ă ş operativ activitatea în conformitate cu cerin ele pie ei i totodat , printr-o activitate eficient ţ ţ ş ă ă ş creeaz i mijloacele necesare pentru rambursarea ratelor scadente i plata dobânzilor.ă ş ş

Dac folosirea creditului este o opera iune necesar pentru agen ii economici, mai ales ă ţ ă ţ condi iile când capitalul propriu este neîndestul tor pentru promovarea diverselorţ ă proiecte avute în vedere, tot atât de adev rat este c se impune o atitudine prudent din partea debitorului careă ă ă ăi creeze certitudinea folosirii eficiente a sumelor împrumutate,astfel încât s se realizeze oă rentabilitate satisf c toare pentru a rambursa la timpă ă creditele, s pl teasc dobânzile aferente, înă ă ă condi iile ob inerii de profit.ţ ţ

Sintetizând, creditul îndepline te urm toarele func iiş ă ţ în economie:• înlesne te sporirea capitalului real printr-o mai bun utilizare a factorilor deş ăproduc ie existen i;ţ ţfaciliteaz distribuirea resurselor b ne ti între diferite întreprinderi i ramuri care sunt biă ă ş ş

situate pe pia , crediţă tul contribuind la concentrarea întreprinderilor;accelereaz tranzac iile comerciale, ameliorând procesul de desfacere a m rfurilor la scaă ţ ă ă

larg ;ăspore te viteza de rota ie a monedei i contribuie la dimensionarea ei, asigurând în acela i timş ţ ş ş

i o reducere a cheltuielilor în circula ia banilor;ş ţcreditul contribuie, prin reglarea ratei dobânzii, la st vilirea fenomenului de infla ie;ă ţexercit o influen pozitiv asupra consumului în cazul acord rii de credite pentru consum;ă ţă ă ăcontribuie la apari ia de firme mici, care adesea sunt promotoare de inova ie, ceea ţ ţ



favorizeaz amplificarea concuren ei - factor al cre terii economice;ă ţ şcreditul are un rol deosebit i în promovarea rela iilor interna ionale.ş ţ ţPrincipii de creditareLa baza activit ii de creditareăţ stau o serie de principii, dintre care cele mai importante sunt: pruden a bancar ţ ă iş confiden ialitatea opera iunilor de creditare ţ ţ . Acestea se reg sesc în toateă

normele b ncilor din România i sunt reglementate de BNR.ă şPruden a bancar -ţ ă asumarea unor angajamente se face în strâns corelare cu: încadradrea înăstrategia gen a b ncii; respectarea reglem în materie de creditare ale BNR, precum ă ş

respectareanormelor proprii de creditare; gestionarea cât mai eficient a res de creditare; evaluarea i stabă ş expunerii la

risc;alocareade sume pt constit de provizioane specifice de risc; obinerea unei marje de profit.ţConfiden ialitatea op de creditareţ : repr o cerin cu implicaii asupra consolid rii încrederii în sist bancar, aţă ţ ă

prestigiuluide care tb s se bucure în rândul clienilor s i.ă ţ ăContabilitatea bancarăÎntreaga activitate de credit, inclusiv asumarea unor riscuri se eviden iaz în contabilitate.ţ ă

acest sensbanca î i struct i organizeaz eviden a contabil i gestiunea conturilor (pe tipuri dş ş ă ţ ă ş e credite, pe

termeneacordate, credite curente i restante,ş în lei i valut , pe agen i economici inând seama deş ă ţ ţ

structura capitalului,etc.),astfel încâts se asigure analiza i controlul rapid al opera iunilor pe careă ş ţ se bazeaz deciziile b ncii. Metodologia contabilit ii bancare trebuie s reflecte principiile ă ă ăţ ă creditare.

PIE ELE FONDURILOR DE CREDITAREŢExist , în principal, dou pie e de fonduri destinate credit rii - acestea suntă ă ţ ă pia a monetar , ţ ă pe

termen scurt iş pia a capitalurilor, ţ pe termen lung.PIA A MONETARŢ ĂTermenul pia ţă monetar ă include acele institu ii financiare care dau i iau cu împrumutţ ş bani

disponibili numai pe o perioad scurt i alte active lichide precum aur, devize, bonuri de teză ă ş i poli e (trate, cambii). Pe lâng b nci i institu ii financiare (societ iş ţ ă ă ş ţ ăţde asigurare etc), alte

componente ale pie ei monetare pot fi pie ele specializate, precumţ ţ pia a valutar i pia a aurului.ţ ă ş ţPrincipalii actori ai pie ei monetare sunt: societ ile bancare, banca central i trezoreriaţ ăţ ă ş statului

(atunci când sunt emise bonuri de tezaur - titluri de stat). Cea mai important institu ie a pieă ţ ţ monetare este banca central . Aceasta particip atât pe pia a primar , cât i pe cea secundaă ă ţ ă ş ă fiind implicat direct în:ă

finan area opera iunilor gţ ţ uvernamentale prin intermediul împrumuturilor;men inerea stabilit ii masei monetare prin controlul cantit ii de bani din economie.ţ ăţ ăţFiecare societate bancar dore te s ob in un venit din dobânzi, prin plasarea pe termenă ş ă ţ ă scurt a

unor fonduri care nu sunt necesare imediat (pentru acordarea de împrumuturi clien ilor sau pentrţ a satisface rata rezervelor obligatorii cerute de banca central ).. Aceste fonduri vor fi furniză pie ei monetare. In ceea ce prive te cererea pe aceast pia , b ncile ale c ror fonduri lichide suţ ş ă ţă ă ă temporar insuficiente pentru cerin ele statutorii de lichiditate i alte nevoi imediate, vţ ş împrumuta fonduri pe termen scurt de pe pia a monetar . Perioadele de acordare i luare ţ ă ş



împrumut pot fi de pân la 1 an, dar de obicei suntă mult mai scurte.Pie ele monetare na ionale au un rol deosebitţ ţ în finan area pe termen scurt ţ a activit iiăţ

economice dintr-un stat. în esen , institu ii sau persoane specializate - b nci, brokeri -atrţă ţ ă fondurile disponibile pe termen scurt i, în paralel, acord credite pe termene, de regul , pân ş ă ă ă un an.

Pia a monetar are mai multe segmente, fiecare dintre acestea fiind specializate în negocieţ ă unor instrumente specifice:pia a scontului;ţpia a interbancar ;ţ ăpia a certificatelor de depozit;ţpia a efectelor de comer ;ţ ţpia a eurovalutelor.ţPIA AŢ DE CAPITALPia a de capital ţ este pia a fondurilor destinate credit rii pe termen mediu i lung, spreţ ă ş deosebire

de pia a monetar , care este pia a fondurilor pe termen scurt. Nu exist o distinc ie clar între cţ ă ţ ă ţ ă dou pie e de i, în principiu, împrumuturile de pe pia aă ţ ş ţ capitalurilor sunt utilizate de industrie iş comer , în special pentru investi ii fixe.ţ ţ Principalul rol al pie elor de capital îl reprezintţ ă furnizarea de fonduri pe termen lung. Din acest motiv, instrumentele tranzac ionate pe aceţ pie e sunt considerateţ investi ii. ţ Pia a capitaluluiţ realizeaz jonc iunea dintreă ţ intermediereainanciar-bancar ţ ă (atragerea de fonduri i creditarea pe termen mediu i lung)ş ş i pia a financiar ş ţ ă

propriu-zis , unde sunt emise i, ulterior, tranzac ionate titluri financiare (ac iuni i obliga iună ş ţ ţ ş ţ Pia a financiar ac ioneaz ca o interfa între sectorul financiar-bancar i sectorul producţ ă ţ ă ţă ş (firme, companii, întreprinderi) atât la nivel na ional cât i interna ionalţ ş ţ .

Economiile dezvoltate au pie e de capital bine dezvoltate, dar în economiile mai puţ ţ dezvoltate, m rimea insuficient sau absen a pie ei de capital reprezint deseori un obstacolă ă ţ ţ ă calea sporirii investi iilor, ca i insuficien a economiilor. Guvernele i companiile din aceste ţ ş ţ ş ţă

sunt, de aceea, obligate s ob in capital de pe pie ele interna ionale de capital (compuse dă ţ ă ţ ţ pie ele na ionale de capital ale rilor mai bogate) i de la institu iile financiare interna ionaţ ţ ţă ş ţ ţ precum BIRD i BERD, a a cum a procedat i România.ş ş ş

Societ ile bancare satisfac cererea de pe pia a capitalurilor pentru împrumuturi pe termen luăţ ţ în special din depozitele la termen ale clien ilor lor i, în România, din liniile de credit pe termţ ş lung furnizate de alte institu ii financiare (BIRD i BERD, de exemplu).ţ ş B ncile trebuie s evite furnizarea de împrumuturi pe termen lung din fonduri pe termen scură ă

(de exemplu, depozite la vedere - conturi curente) deoarece aceasta ar avea un efect negativasupra fluxurilor monetare viitoare si a abilit ii de a face fa obliga iilor.ăţ ţă ţ Utilizareadepozitelor constituite pe termene relativ scurte pentru acordarea de credite pe termene mai lureprezint func ia deă ţ transformare exercitat de sistemul bancar. Aceast "transformare"ă ă presupune m suri de pruden bancar , în primul rând, o atent corelare a scaden elor ă ţă ă ă ţ împrumuturile acordate.

Un segment al pie elor de capital, asociat cu tranzac ionarea titlurilor financiarţ ţ guvernamentale este pia a ţ obliga iunilor guvernamentale. ţ în R omânia, acest segment al pie eiţ financiare este în dezvoltare. B ncile române ti plaseaz o parte din fondurile loră ş ă i în titluriş guvernamentale, acestea fiind apreciate ca plasamente sigure.

Coloana vertebral a pie elor financiare este constituit deă ţ ă pia a titlurilor de valori financiare ţ



sau a valorilor mobiliare.Valorile mobiliaresunt reprezentate deac iuni, obliga iuni, ţ ţ precum i alte instrumenteş

financiarederivate(de exemplu, contractele la termen sau de op iuni).ţPia a valorilor mobiliare este structurat pe dou nivele principale:ţ ă ă pia a primar ţ ă iş pia a ţ

secundar .ă La rândul s u, pia a secundar este format din bursele de valori i pia a extrabursieă ţ ă ă ş ţ ă

- OTC (în afara burselor organizate).PIA A MONETAR-FINANCIARŢ ĂSe manifest tendin a accentu rii interdependen ei dintre pia a monetar i cea financiară ţ ă ţ ţ ă ş ă

Astfel, dac tradi ional pia a monetar a fost o pia a lichidit ilor, iar pia a financiar - o pia ă ţ ţ ă ţă ăţ ţ ă ţă investi iilor pe termen mediu i lung, tendin ele moderneţ ş ţ eviden iaz o cre tere a caracteruluiţ ă ş "lichid" al titlurilor negociate pe pia a financiar iţ ă ş apari ia unor forme noi, din ce în ce maiţ variate, de titluri negociabile pe pia a monetarţ ă (de la termen scurt la termen mediu). Acestfenomen a determinat apari iaţ pie ei ţ monetar-financiare *.

P ia a monetar-financiar ţ ă este o denumire generic pentru a desemna ansamblul rela iilor careă ţ se formeaz la nivel na ional (sau dup caz, la nivel interna ional) între diferite institu ii, persoaă ţ ă ţ ţ juridice sau fizice, angajate în plasarea i atragerea de fonduri. No iunea de pia monetş ţ ţăfinanciar este un termen generic, întrucât, pe de oă parte, este constituit din mai multe pie e care,ă ţ fiecare în parte au specificul lor, iar pe de alt parte, existen a i func ionarea lor se afl ă ţ ş ţ ă interconexiune atât la nivel na ional, cât i interna ional.ţ ş ţ

B NCILE CA INTERMEDIARI ÎNTRE CEI CE ECONOMISESC,Ă INVESTITORI IŞ CONSUMATORI

Cei ce economisescsunt persoane fizice sau juridice care, în anumite perioade de timpcheltuiesc mai pu ini bani decât primesc/încaseazţ ă (dispun de un surplus de fonduri)Fondurileeconomisite pot fi disponibile pe termen scurt, mediu i lung.ş

In acela i timp, exist persoane, firme, organiza ii care, într-o anumit perioad , doresc ş ă ţ ă ă trebuie s cheltuiasc mai mult decât încaseaz în modă ă ă normal (înregistrând undeficit d fonduri).

B ncile, precum i alte institu ii financiare, ac ioneaz ca intermediari, atr gând depoziteă ş ţ ţ ă ă de lacei care au un surplus monetar i punând aceste fonduri la dispozi ia celor care au unş ţ deficit aldisponibilit ilor monetare. în acest mod, este creat o leg tur reciproc avantajoas între cei căţ ă ă ă ă economisesc i cei care împrumut .ş ă

Tradi ional, principala deosebire dintre b nci i al i intermediari financiari (institu ii financiaţ ă ş ţ ţ nebancare) a constat în capacitatea societ ilor bancare de a crea noi depozite prin acordareaăţ credite, ceea ce influen eaz evolu ia masei monetare (prin multiplicatorul banilor de cont).ţ ă ţ

Intermedierea financiar , reprezentând interfa a dintre cei care economisesc i cei care apeleă ţ ş ă la împrumuturi, are mai multe efecte benefice.

DOBÂNDA Dobânda este pre ul pl tit pentru utilizarea banilor i capitalului împrumutat pentru o anumiţ ă ş ă

perioad de timp. Ea reprezint pre ul banilor. Este, de obicei, stabilit ca un procent anual dă ă ţ ă valoarea împrumutului, care se pl te te periodic.ă ş

• Al turi de salariu, rent i profit, dobânda reprezint o form deosebit de importantă ă ş ă ă ă veniturilor specifice economiei de pia .ţă

• Rata dobânzii reprezint o surs de venit pentru cei ce acord credite i un costpentru ceiă ă ă ş apeleaz la credite.ă

• Rata dobânzii este deseori principalul instrument al B ncii Na ionale sau Centralepentă ţ



controlarea masei monetare i pentru lupta contra infla iei sau recesiunii.ş ţ• Rata dobânzii este un factor foarte important care determin cererea i oferta decredit.ă şEvolu ia ratei dobânzii pe pia a monetar este influen at de numero i factori, dintre careţ ţ ă ţ ă ş

importan determinant o au raportul dintre cererea i oferta de fonduri b ne ti (pe termen scuţă ă ş ă ş nivelul prezent i anticipat al ratei infla iei, politica monetar promovat de banca centraş ţ ă ă ă

(restrictiv sau relaxat ), emisiunile de obliga iuni de stat (în contul datoriei publice).ă ă ţEfectul nivelului ratei dobânzii asupra comportamentului pie eiţFurnizorii de pe pia a creditului sunt cei care economisesc i investitorii care de in un surpţ ş ţ

de bani, adic cei ce de in capital b nesc lichid. Cei ce economisesc doresc s ob in o rat ă ţ ă ă ţ ă ă dobânzii ridicat - adic s ob in un pre ridicat pentru faptul c permită ă ă ţ ă ţ ă

altora s utilizeze banii lor pentru o anumit perioad de timp. Acesta este motivulă ă ă pentru care orat înalt a dobânzii în mod normal duce la o cre tere a economiilor i aă ă ş ş disponibilit ilor deăţ furnizare a creditului. Cu o rat a dobânzii sc zut , economiile tind s scad i oferta de creă ă ă ă ă ş tinde s fie relativ sc zut .ă ă ă

Cererea de credite vine din partea investitorilor i a consumatorilor care doresc s finan eş ă ţ achizi ionarea sau crearea de active. Deciziile investitorilor depind, de asemenea, de nivelul rţ dobânzii; ei caut o finan are cu un cost redus. Când rata dobânzii este sc zut , cererea de credă ţ ă ă i volumul investi iilor tind s fie ridicate. O rat înalt a dobânzii îns tinde s reduc cererea ş ţ ă ă ă ă ă ă

credite i investi iile. Astfel, rata dobânzii poate fi utilizat de guverne pentru a controla cereş ţ ă de credite, pentru a reduce sau spori investi iile i, în general, pentru a influen a masa monetarţ ş ţ ă

INFLA IA I CREDITULŢ ŞO cre tere mare i continu a creditului poate duce la infla ie ridicat (cre terea sus inut ş ş ă ţ ă ş ţ ă ş

rapid a masei monetare i a pre urilor). în aceste condi ii, Banca Na ional sau Central înceaă ş ţ ţ ţ ă ă ă de obicei s controleze creditul i masa monetar prin intermediul politicii ratei dobânză ş ă Func ionarea acestei politici se bazeaz pe premisa c :ţ ă ă

Ratele înalte ale dobânzii reduc cererea de creditei, prin aceasta, masa monetar ;ş ă

Ratele sc zute ale dobânzii majoreaz cererea de credite i, prin aceasta, masa monetar .ă ă ş ăINFLA IAŢInfla ia este un proces în care puterea de cump rare a unit iţ ă ăţi monetare scade(provocând

depreciere monetar ), deoarece pre urile m rfurilor cresc.ă ţ ăInfla ia apare atunci când pre urile majorit ii m rfurilor cresc simultan.ţ ţ ăţ ăProcesul infla ionist se amplific i continu pe o perioad însemnat de timp.ţ ă ş ă ă ăCând pre urţ ile cresc rapid: Banii î i pierd capacitatea de a reprezenta valoarea. ş Când pre urile cresc rapid i haotic,ţ ş

diferitele pre uri ale diferitelor m rfuri nu mai pot fi privite ca m suri realiste de valoaţ ă ă comparabil .ă Banii î i pierd rolul de mijloc de schi ş mb.Cump r torii i vânz torii pot reveni la schimbul direct de m rfuri sau pot utiliza substitute aă ă ş ă ă

monedei (de exemplu, ig ri sau o moned str in stabil ).ţ ă ă ă ă ă• Activit ile de economisire i investi iile se diminueaz .ăţ ş ţ ăCei ce economisesc devin din ce în ce mai pu in dornici s - i asume riscul ca rata dobânzii sţ ă ş ă

nu compenseze deteriorarea rapid a valorii reale a depozitelor. Ca urmare, scade oferta de bă disponibili pe pia pentru investi ii.ţă ţ în final, în ultimele faze ale ciclului infla ionist (care se întinde de obicei pe câ iva ani), scaţ ţ



de asemenea, cererea de bani, deoarece poten ialii investitori î i pierd încrederea în economieţ ş acest stadiu, infla ia este deseori urmat de recesiune - stagnareaţ ă cre terii economice - când nuş mai spore te avu ia na ional i este posibil ca produc iaş ţ ţ ă ş ţ na ional s scad .ţ ă ă ă

EFECTELE INFLA IEIŢInfla ia rapid încetine te expansiunea economic , din urm toarele motive:ţ ă ş ă ăInfla ia duce deseori laţ rate real negative ale dobânzii,când diminuarea valorii reale adepozitelor bancare i a titlurilor de credit negociabile, dep e te valoarea ob inutş ăş ş ţ ădin dobând .ă

Banii tind în aceste împrejur ri s nu mai fie disponibili pentru investi ii.ă ă ţNesiguran a duce la refuzul de asumare a riscurilor implicate de investi ii i alte activitţ ţ ş ăţ

economice (aversiune la risc).Major rile rapide de pre uri fac ca informa ia furnizat de pre uri s devin nesigură ţ ţ ă ţ ă ă ăceea ce

poate duce la decizii gre ite.şEforturile de a evita pierderile datorate infla iei sporesc investi iile în activeţ ţ nepr oductive, cum

ar fi bijuterii, antichit i, tablouri, p mânt, cl diri. Infla ia poateăţ ă ă ţ amplifica valoarea nominal aă acestor active fizice. De asemenea, infla ia poate s reduc valoarea real a unor actiţ ă ă ă financiare, în special a acelora care au o rat fixă ă de rentabilitate (cum ar fi depozitele deeconomii pe termen lung).

Banii i alte active lichide sunt transfera i în ri str ine pentru a evita riscul pierderilor cauzş ţ ţă ă de infla ie; aceasta reduce avu ia na ional i capacitatea sa prezent i viitoaţ ţ ţ ă ş ă ş re de a investi.

Redistribuirea venitului i avu ieiş ţPersoanele cu venituri fixe sunt afectate, deoarece cu veniturile lor vor cump ra din ce înă ce mai

pu ine bunuri i servicii.ţ ş• Efecte asupra balan ei comercialeţDac pre urile interne cresc mai repede în compara ie cu pre urile din alte ri, pie ele deă ţ ţ ţ ţă ţ export

se vor diminua, iar pia a intern va fi din ce în ce mai mult dominat de importuri. Acest lucţ ă ă poate conduce la o deteriorare a balan ei comerciale i la un deficit al balan ei • pl ilor curenţ ş ţ ăţ

în condi iile unui curs valutar flexibil, moneda na ional se poate deprecia în raport cu alte valţ ţ ă pentru a compensa acest efect.• Anticipa iile infla ionisteţ ţAnticiparea cre terii pre urilor poate determina infla ia s se auto-perpetueze. Astfel, daş ţ ţ ă ă

salaria ii se a teapt (anticipeaz ) ca pre urile s creasc , vor solicita venituri maiţ ş ă ă ţ ă ă mari, pentru acompensa sc derea puterii de cump rare. Costurile vor cre te, ceea ce va conduce la pre uri mă ă ş ţ mari. în aceste condi ii, creditorii vor deveni reticien i s acordeţ ţ ă împrumuturi cu dobând fix .ă ă

EFECTELE INFLA IEI ASUPRA CELOR CARE ACORD ÎMPRUMUTURIŢ Ă IŞ ASUPRA CELOR CARE SOLICIT ÎMPRUMUTURIĂ

Rela iile de credit sunt stabilite de regul pentru o perioad fix de timp (perioada deţ ă ă ă creditare).

Infla ia reduce valoarea real a banilor împrumuta i. Ea modific situa ia financiar dintre cţ ă ţ ă ţ ă care acord i cel care solicit împrumutul. Cel care ob ine împrumutul câ tig , iar cel caă ş ă ţ ş ă acord împrumutul (adesea o banc ) pierde.ă ă Dezavantajepentru cei care acordă împrumuturi:• Sumele rambursate au o putere de cump rare din ce în ce mai mic (valoarea real )fa ă ă ă ţă

valoarea ini ial a împrumutului, când acesta a fost f cut.ţ ă ă Avantaje pentru cei care iau cu împrumut:• Cel ce a contractat împrumutul 1-a utilizat adesea înainte ca infla ia s se declan eze,ţ ă ş sau la



începutul acesteia, pentru a achizi iona active, a c ror valoare real este înţ ă ă cre tere sau cel pu in seş ţ men ine la acela i nivel (când majorarea pre urilor la activeleţ ş ţ respective dep e te sau este egalăş ş ă cu nivelul general al infla iei); pe de alt parte,suma rambursat are o valoare real mai mţ ă ă ă ă decât suma împrumutat ini ial.ă ţ

R SPUNSURI MODEL LA ÎNTREB RILE DE AUTOEVALUARE (SESIUNEA 1)Ă Ă1. Segmentele pie ei monetare sunt:ţpia a scontului;ţpia a interbancar ;ţ ăpia a certificatelor de depozit;ţpia a efectelor de comer ;ţ ţpia a eurovalutelor.ţ

Dobânda este pre ul pl tit pentru utilizarea banilor i capitalului împrumutat pentru o anumiţ ă ş perioad de timp. Ea reprezint pre ul banilor. Este, de obicei, stabilit ca un procent anual dă ă ţ ă valoarea împrumutului, care se pl te te periodic.ă ş Infla ia ţ este un proces în care puterea de cump rare a unit ii monetare scadeă ăţ "(provocând

depreciere monetar ), deoarece pre urile m rfurilor cresc. Banii î i pierdă ţ ă şcapacitatea de a reprezenta valoarea i, de asemenea, rolul de mijloc de schimb; activit ile dş ăţ

economisire i investi iile se diminueaz . Infla ia încetine te expansiunea i duce la recesiune.ş ţ ă ţ ş ş4. Principalele ipoteze ale scenariului restructuram sunt urm toarele:ăfinalizar ea i consolidarea construc iei institu ionale a economiei de pia ;ş ţ ţ ţăstabilirea mixului de politici macroeconomice;reducerea presiunii pentru cre terea necorelat cu rezultatele economice a veniturilorş ă nominale;cre terea ratei de participare pe pia a munş ţ cii;• redimensionarea i revigorarea ramurilor industriale cu probleme grele;ş• devansarea sistematic a ritmului PIB de c tre ritmul exporturilor (orientarea pro-exporă ă

politicii comerciale).

SESIUNEA 2-ELEMENTE ESEN IALE ALE PROCESULUI DE CREDITARE T Ţ IPURI DE CREDITE Despre istoricul apari iei creditului care a anticipat apari ia b ncilor, despre evolu ia ţ ţ ă ţ ş

r spândirea activit ilor bancare sunt foarte multe informa ii. In esen , dac se încearc definiă ăţ ţ ţă ă ă conceptului decredit, se poate spune c acesta presupune rela ia b neasc ce se stabile te între ă ţ ă ă ş persoan fizic sau juridic (creditor), care acord ună ă ă ă împrumut în bani sau care vinde m rfuri oriă servicii pe datorie, i o alt persoan fizicş ă ă ăsau juridic (debitor), care prime te împrumutul.ă ş

Prin credit se realizeaz corelarea posibilit ilor de finan are existente cu nevoile produc ieiă ăţ ţ ţ ş ale consumatorului.

Pia a creditului este determinat de existen a unor agen i economici care în procesul utiliz riţ ă ţ ţ ă factorilor de produc ie dispun temporar de resurse b ne ti de care au nevoieţ ă ş al i agen i economiciţ ţ pentru reluarea procesului de produc ie.ţ

Creditul bancar este opera iunea prin care se iau în st pânire imediat resursele, înţ ă ă schimbulunei promisiuni de rambursare viitoare, în mod normal înso ite de plata unei dobânzi ţ remunereaz pe împrumut tor.ă ă

Creditul bancar cuprinde o sfer larg de raporturi angajând modalit i diferite, peă ă ăţ termen scurti pe termen mijlociu i lung, privind opera ii bazate pe înscrisuri sau f r , garantate sş ş ţ ă ă

negarantate, în fiecare caz în parte, sau în cadrul unui acord general etc.



ELEMENTE ESEN IALE ÎN ANALIZA PROCESULUI DE CREDITAREŢAcordarea creditului trebuie s se bazeze pe un set de reguli bine stabilite, care defineă

procesul de creditare. Procesul acord rii creditului trebuie s fie dinamic i adaptabil mediuă ă ş economic în continu schimbare cât i particularit ilor pie ei.ă ş ăţ ţ

Elementele esen iale în analiza procesului de creditare sunt urm toarele:ţ ăPersoanaCapacitateaGaran iileţScopulPerioadaValoareaRentabilitateaAvantajelePia aţ1. PERSOANAAtunci când se face o cerere de fonduri, creditorul trebuie s analizeze debitorul în func ie deă ţ•CARACTER - integritatea i cinstea sunt fundamentale;ş inten ia de a rambursa;ţ antecedente;

prezentare potrivit i referin e de caracter pentruă ş ţ clien ii noi.ţ•COMPETEN AŢ - experien a în domeniul de lucru;ţ optimism realist;priceperea managerial iă ş

discern mântul financiar.ă•CAPITALUL- participarea cu fonduri, atât ini ial cât i pe parcursulţ ş derul rii activit ii;ă ăţ sursa

proprie particip rii, care poate indicaă capacitatea de management financiar.2.CAPACITATEA DE RAMBURSAREEvaluarea capacit ii de rambursare const în urm toarele:ăţ ă ă

- analiza performan elor anterioare pentru a determina istoricul capacit ii de generare ţ ăţ enumerar;- utilizarea analizei performan elor anterioare ca baz în prevederile performan elor viitoare;

ţ ă ţ- utilizarea analizelor amintite pentru a evalua prognozele prezentate de solicitantulcreditului -realismul rentabilit ii viitoare, managementul corespunz tor al viitorului flux de fonduri;ăţ ă- asigurarea corespunz toare de fonduri de capital de lucru;ă- elaborarea de planuri de cheltuieli de capital viitoare;- suma, natura i programul de rambursare pentru celelalte obliga ii ale solicitantuluiş ţ de împrumut;- în situa ii de început de activitate, utilizarea de tehnici, cuno tin e i experienţ ş ţ ş ţăpentru a testavalabilitatea prognozelor. în acest caz, analiza sensibilit ii este foarteăţ important din cauza rateiă foarte înalte de e ecuri în rândul societ ilor nou înfiin ate;ş ăţ ţ- asigurarea lu rii în calcul a tuturor angajamentelor;ă

3.GARAN IIŢIn situa ia în care apare imposibilitatea ramburs rii împrumutului , banca trebuie sţ ă ă aib oă m sur de protec ie. De aici, rezult necesitatea unei garan ii.ă ă ţ ă ţO propunere de credit nu trebuie aprobat pe baza faptului c garan ia poate fi materializaă ă ţ ă

dac rambursarea nu se poate face. Solicitarea trebuie s fie viabil prin propriile sale calit i,ă ă ă ăţ ă fie identificat sursa de rambursare principal i, în absen a acesteia, pe cea secundar , iă ă ş ţ ă garan ia luat s fie numai o m sur de protec ie împotriva unor împrejur ri neprev zute.ţ ă ă ă ă ţ ă ă

Elemente obligatorii pentru acceptarea unei garan ii:ţ- Titlul de proprietate -este vital ca persoan care ofer garan ia s fie posesoruă ă ţ ă l de drept al



acesteia;- Valoarea - stabilitate; valoare probabil într-o situa ie de vânzare for at ; valoarea necesaă ţ ţ ă ă

peste valoarea împrumutului capabil s acopere datoria bancar în urma valorific rii garan iă ă ă ă ţ Se va lua în considerare faptul c pre ul care va fi ob inut va fi destul de sc zut deoarece bană ţ ţ ă dore te s ob in banii în timp scurt, fiind presat s vând , iar cel care cump r va fructifiş ă ţ ă ă ă ă ă ă

aceast informa ie oferind un pre mai sc zut;ă ţ ţ ă- Transformarea în bani -în mod frecvent ser ealizează un echilibru între valoarea bunului iş rapiditatea transform rii acestuia în lichidit i.ă ăţ

Calit ile de titlu, valoare i convertibilitate r mân esen a garan iei, iar creditorul trebuie ăţ ş ă ţ ţ ă evalueze fiecare tip de garan ie dup fiecare din acesteţ ă elemente.

4. SCOPULRiscul implicat în creditare este în mod evident influen at de scopul în careţ creditul este solicitat, astfel încât creditorul s fie convins de reu ita proiectului. Scopă ş proiectului trebuie s fie foarte clar (cu cât propunerea este mai speculativ cu atât esteă ă necesară mai mult aten ie). Scrisoarea de solicitare trebuie s con in descrierea clară ţ ă ţ ă ăa scopuluicreditului, pentru a asigura (sau cel pu in s limiteze posibilitatea) faptul cţ ă ăîmprumutul nu estefolosit în alt scop decât cel declarat.

5. PERIOADADurata acord rii împrumutului trebuie s fie în direct leg tur cu scopul acestuia i că ă ă ă ă ş

capacitatea beneficiarului de a rambursa. Graficul de rambursare trebuie, în mod normdesf urat pe toat durata de creditare.ăş ă

Împrumutulpentru activitatea curent trebuie s fie, prin natura sa, pe termen scurt, iaă ă împrumutul pentru active fixe trebuie s fie pe o perioad lung , care nu trebuie s dep easă ă ă ă ăş ă durata previzionat a activului care este înfiin at.ă ţ

6. RENTABILITATEASursa pr incipal de venit a b ncii este dobânda ob inut din împrumuturi i, deci, dobândă ă ţ ă ş

aplicat trebuie s acopere costurile i riscurile implicate. Ratele dobânziloră ă ş pot fi m rite pentru aă

reflecta un risc mai mare sau incertitudini implicate de o anumită pro

punere. Creditorul trebuie să realizeze un echilibru între marja cea mai mare posibil i riscul de a pierde contracte.ă şÎn condi iile cre terii continue a costurilor i a presiunilor asupra b ncii, marjele de rentabilitţ ş ş ă

adecvate sunt în mod evident esen iale dar, în acela i timp, în condi iile concuren ei i aţ ş ţ ţ ş necesit ii de a re ine sau de a m ri segmentul de pia , de multe oriăţ ţ ă ţă trebuie acceptate marjelimitate.,

7. VALOAREAÎn leg tur cu valoarea unui credit, trebuie avute în vedere urm toarele puncă ă ă te:

- CUANTUMUL CREDITULUI - suma solicitat s fie suficient pentru proiect/afacere i aă ă ă ş eventualit i;ăţ- PARTICIPAREA - în mod obi nuit banca nu asigur 100% din finan are, beneficiarul trebuieş ă ţ ă participe substan ial la fondurile totale necesare (se minimizeaz astfel riscul financiar).ţ ă8. AVANTAJE

Fiecare solicitare nou trebuie s fie avantajoas atât pentru banc cât i pentru beneficiar.ă ă ă ă şBANCA- marja de profit realizat ;ă poten ialul afacerilor în perspectiv cu împrumutatul;ţ ă

extinderea i diversificarea portofoliului de credite al b nciiş ă trebuie s aib un efect pozitiv asupraă ă riscului de împrumut înansamblu.

BENEFICIARUL- ob ine fondurile necesare pentru a începe/desf ura activitateaţ ăş comercial ;ă are la dispozi ie o gam larg de servicii bancare iţ ă ă şconsultan în domeniul bancar, datoritţă ă



leg turii cu bancaă constituit prin rela ia de credit.ă ţ9. PIA AŢBanca trebuie s ia considerare factorii externi care pot influen a succesul sau e eculă ţ ş firmei într-

un mediu economic instabil. Trebuia acordat aten ie unor factori cum ar fi:ă ţ- dimensiunea total a pie ei i nivelul concuren ei existente;ă ţ ş ţ- dac ramura/sectorul de activitate al firmei este în dezvoltare, în sta ionare saudeclin;ă ţstabilitatea ramurii;tipul produselor vândute (de baz sau de lux);ăconcuren a nou în curs de apari ie pe pia ;ţ ă ţ ţă- tendin e legislative, sociale i economice.ţ şMETODOLOGIA DE CREDITAREMetodologia de creditare cuprinde mai multe etape i reprezint concretizarea elementeş ă

esen iale în activitatea de creditare.ţ Etapa pr eliminar ăEtapa preliminar presupune o informare-documentare reciproc , banca-agent economic ă ă

vederea identific rii necesarului de credit, condi iile de ob inere a creditului, de rambursare,ă ţ ţ cost etc. Putem spune c este etapa "primei impresii".ă

Etapa depunerii dosarului Etapa depunerii dosarului cuprinde în principal dou tipuri de documente: unele de ordin juriă

legate de statutul contractului de societate, înregistrat la Registrul Comer ului, autorizaţ ţ specifice func ion rii normale, angajarea legal a creditului,ţ ă ă componenta echipei manageriale etc,i altele de natur economic legate de prezentarea situa iei economico-fmanciare aş ă ă ţ societ ii,ăţ

(bilan , situa ia contului deţ ţ profit i pierdere, situa ia fluxului de fonduri), balan a de verificare aş ţ ţ lunii precedente solicit rii creditului, planul afacerii, contracte, comenzi ferme la intern i/ă ş extern, situa ia obliga iilor de plat , garan iile materiale oferite de agentul economic.ţ ţ ă ţ

Pentru fundamentarea creditelor agentul economic trebuie s preă zinte:

studiul de fezabilitate;autoriza ia de construc ie;ţ ţdevizul general al lucr rii;ă• planul de amplasare;• contractul încheiat cu constructorul;• graficul lucr rilor investi iei;ă ţ• alte autoriza ii prev zute de lege.)ţ ă Etapa analizei documenta iei ţ depuseEvaluarea cererii de creditare va implica o analiz a fezabilit ii planului privind rambursaă ăţ

împrumutului, plan prezentat de solicitant i asupra posibilit ilor de atingere a scopurilor penş ăţ care împrumutul a fost cerut. Scopul b ncii este s ob in profituri.ă ă ţ ă

Când este vorba de un credit pentru un agent econoimc mic, problema trebuie abordat avândă vedere i urm toarele aspecte:ş ă

• sc derea brusc a num rului de clien i este o surs de informa ii;ă ă ă ţ ă ţ• sl biciuni în informa iilor financiare dă ţ isponibile;risc, incertitudine i garan ii;ş ţverificare i control.şCând este vorba de un credit pentru un agent economic mare, analiza devine mai complex ă ş



trebuie s se ia în considerare urm torii factori:ă ă• evaluarea financiar i managerial ;ă ş ăevaluar ea investi iilor de capitalţevaluarea profitului estimat i a fluxului de disponibilit i;ş ăţevaluarea riscurilor (de insolvabilitate, de garantare, comerciale i necomerciale, etc);ş

garan iile.ţ Etapa determin rii indicatorilor de apreciereăÎn urma analizei bilan ului debitorului se calculeaz o serie de indicatori care reflect stareţ ă ă

economico-financiar a acestuia, indicatori care contribuie la decizia final de creditare.ă ăPrincipala func ie a indicatorilor este redarea dinamicii evolu iei unei societ i de-a lungţ ţ ăţ

timpului. La m surarea indicatorilor unei firme, este necesar diferen iereaă ă ţ acestora de media peindustrie. De exemplu, problema încadr rii în func ie de sfâr itulă ţ ş anului financiar, m rimea iă ş natura afacerilor, finan area activelor i amplasarea. Prin urmare, dac se face o compara ie înţ ş ă ţ indicatorii firmelor a doi clien i din aceea i ramur industrial , trebuie urm rit dinamiţ ş ă ă ă ă indicatorilor.

Indicatorii nu se analizeaz în mod izolat, ci grupa i i intercorela i.ă ţ ş ţEste mult mai u or s se pun întreb ri decât s se ob in r spunsuri, datoria analistuluiş ă ă ă ă ţ ă ă fiind să

utilizeze instrumente i no iuni comune pentru a identifica motiveleş ţ schimb rilor i s determineă ş ă gradul în care acei factori sunt în m sur s determineă ă ă ameliorarea sau deteriorareaperforman elor în viitor.ţ

Exist indicatori ce pot fi considera i "statici" - întâlni i la compararea valorilor dină ţ ţ bilan - sauţ indicatori "dinamici" - în cazul compar rii valorilor din situa ia veniturilor; exist în acela i tiă ţ ă ş i indicatori "compu i" - o combina ie între indicatorii "statici" iş ş ţ ş cei "dinamici". To i ace tiţ ş

indicatori se încadreaz în dou categorii principale:ă ăa)Indicatorii financiari - m soar structura financiar i lichiditatea unei firme; indic modul ă ă ă ş ă

desf urare a activit ii financiare;ăş ăţ

b) Indicatorii activit ii curente - reflect cât de eficient firma î i vinde produsele, reprezentâăţ ă ş modul de finan are;ţ Etapa aprob rii creditelor ăÎn func ie de nivelul de competen , deciziile privind acordarea creditului revin -sucursaleţ ţă

sau centralei b ncii.ăÎn cadrul centralei unei b nci decizia poate fi luat la nivelul Comitetului de risc i crediteă ă ş

Comitetului de Direc ie Consiliului de Administra ie în cazul unor credite mari.ţ ţ Etapa constituirii garan iilor ţOrice decizie privind creditarea unui client trebuie s ia în considerare capacitateaă prezent iă ş

viitoare de a rambursa creditul din surse proprii. Pentru a diminua riscul de nerambursare i dş preveni pierderi majore, b ncile solicit garan ii reale i chiar personale societ ilor comercialeă ă ţ ş ăţ acordarea creditelor precum i cesionarea unor efecte de comer , sub forma cesiunii de creanş ţ ţă

O alt categorie de garan ii, mai pu in utilizate de b nci este dreptul de gaj general dobână ţ ţ ă automat de creditor la acordarea creditului.

În practic se mai întâlnesc i garan ii asumate de ter e persoane în numele debitorului,ă ş ţ ţ caz încare primul preia i obliga ia principal în cazul neexecut rii contractului de credit.ş ţ ă ă

Contractele de garan ie confer b ncii un grad mai mare de siguran diminuând risculţ ă ă ţă asumatde banc la acordarea creditelor.ă



Etapa încheierii contractului Etapa încheierii contractului este etapa final pe baza c ruia societatea comercial va priă ă ă

împrumutul. Contractul va fi semnat de persoanele autorizate atât din banc cât i din pară ş societ ii.ăţ

Contractul de credit va stipula condi iile în care a fost aprobat creditul (suma, obiectul,ţ durata,

grafic de rambursare, rata dobânzii, comisioane), obliga iile i drepturile p r ilor i garan iţ ş ă ţ ş ţ materiale.Etapa urm ririi i derul rii creditului ă ş ăExista o serie de motive care relev importan a procesului de urm rire a creditelor. Astfă ţ ă

aflarea si ua iei la zi a afacerii clientului, precum i a posibilit ii acestuia de a pl ti în continuaţ ţ ş ăţ ă datoria c tre banc , urm rirea tendin elor contrare astfel încât s se poat lua m suri preventivă ă ă ţ ă ă ă confirmarea folosirii creditului în scopul acord rii, infirmarea sau confirmarea informa iilor dă ţ de client, descoperirea practicilor neobi nuite folosite de client i informarea despre activitaş ş clientului i a credibilit ii lui, asigurarea c acest client este înc solvabil, sunt motive care arş ăţ ă ă ă c , pe lâng procesul complex de acordare a creditului, urm rirea creditelor o etap deosebită ă ă ă important i absolut necesar înă ş ă derularea unui credit.

De la aprobarea i acordarea unui credit bancar i pân la rambursarea integral a lui i a tutuş ş ă ă ş datoriilor aferente acestuia, scopul activit ii de urm rire a derul rii lui este de a men ine pe ăţ ă ă ţ parcursul credit rii condi iile ini iale de la acordare. Aceasta, pentru a se preveni ca un creă ţ ţ ini ial performant s devin neperformant, datorit deterior rii situa iei economico-financiareţ ă ă ă ă ţ împrumutatului.

SURSELE DE CREDITAREPentru a putea servi cu maxim eficien scopului propus i strategiei b ncii, resursele trebuă ţă ş ă

s îndeplineasc urm toarele cerin e:ă ă ă ţs fie sigure i stabile în timp - permi ând astfel realizarea unui echilibru financiar i o baă ş ţ ş ă

cert a continuit ii procesului de creditare;ă ăţ

structura avantajoas - s cuprind preponderent resursele pe termene cât mai mari;ă ă ăcostul resurselor s fie cât mai redus.ăIn acest sens, sursele de creditare ale unei b nci pot fi împ r ite în:ă ă ţsurse proprii;surse atrase. Sursele propriiSursele proprii sunt constituite din capitalul subscris de ac ionari i beneficiile distribuiteţ ş

i înglobate în diferite fonduri de rezerv sau de risc.ş ăCa orice societate, o banc posed un capital propriu. Dar acest capital este neînsemnată ă

raport cu cifra de afaceri i constituie mai mult o garan ie fa de deponen i.ş ţ ţă ţFonduri proprii sunt formate din urm toarele categorii de capital:ă

- capital propriu (capital de baz ):ăcapital social;prime legate de capital;fondul de rezerv ;ă rezerva general pentru riscul de credit;ă rezerve din influen e de curs valutar;ţ rezerve statutare; rezultatul reportat reprezentând profitnerepartizat,rezultatul net al exerci iului curent reprezentând protit.ţ- capital suplimentar:

- alte rezerve decât cele incluse la capitalul propriu;-subven ii pentru investi ii;ţ ţ-diferen e favorabile din reevaluarea patrimoniului;ţ



- datoria subordonat .ă Sursele atrase îmbrac forma:ă • depozitelor (la vedere, la termen); •soldurilor creditoare ale

conturilor societ ilor comerciale,ăţ• plasamentelor interbancare;• refinan rii solicitate de la BNR (pe termen scurt prin cele patru tipuri de credite -ţă structural,

licita ie, special, lombard);ţ• reescont la BNR;• linii de creditare extern .ăTIPURI DE CREDITECreditele bancare pot fi clasificate în func ie de maiţ multe criterii, astfel:1. în func ie de perioada de acordare: ţ• Credite pe termen scurtrespectiv opera iuni de împrumut pe termen pân la 1 anţ ă pentru

suplimentarea mijloacelor circulante;• Credite pe termen mediuacordate pe o perioad de pân la 5ă ă ani pentruopera iuni deţ

export-import sau investi ii;ţ• Credite pe termen lungacordate pe o perioad de peste 5 ani pentru investi ii deă ţ amploare,

retehnologizare.În fiecare din cele 3 cazuri banca trebuie s se asigure c rambursarea creditului/ratelor ă ă

credit se va face la scaden , în caz contrar sunt afectate angajamentele asumate fa de cei cţă ţăau încredin at fondurile spre p strare.ţ ă 2. În func ie de debitorii b ncii ţ ă (beneficiarul creditului ):Credite acordate persoanelor fizice,în principal, pentru construc ia de locuin e,ţ ţ

achizi ionarea de autoturisme, c r i de credit, etc.ţ ă ţCredite acordate persoanelor juridice- agen i economici.ţPentru a face fa cheltuielilor productive societ ile comerciale apeleaz la crediteţă ăţ ă bancare,

banca urmând s satisfac numai nevoile temporare de lichidit i, sprijinind înă ă ăţ principal,

activit ile rentabile.ăţ 3. În func ie de destina ie ţ ţ• Credite pentru produc ie,ţ acordate pentru activitatea curent i de investi ii. In perioadaă ş ţ

actual , creditele productive de in ponderea cea mai mare din volumul creditelor acordate ă ţ b nci.ă

- Creditele pentru activitatea curent ă se solicit de societ ile comerciale pentruă ăţ desf urareaăş activit ii curente (achizi ionarea de nmterii prime, materiale, fond de marf , prestarea unor lucăţ ţ ă ă i servicii facturate la sfâr itul perioadei, etc.)ş ş Aceste credite intr în categoria celor pe termenă

scurt, cu rambursare par ial sau integral la scaden , rata dobânzii stabilindu-se diferen iat deţ ă ţă ţ banc laă banc i garantate cu gaj cu sau f r deposedare de m rfuri, ipotec i cesiuneă ş ă ă ă ă ş crean elor.ţ

- Credite pentru investi ii ţ acordate pentru construirea unor obiective industriale; ele fac partedin categoria creditelor pe termen mediu i uneori chiar lung. Angajarea unor asemenea credş de valori mari, presupune un control riguros din partea b ncii începând cu faza de proiectare,ă construc ie i apoi de exploatare, asumarea unui risc mai mare determinat de rezultateţ ş calculului de actualizare, deci a eficien ei investi iei. Specificul acestorţ ţ credite este acordareaunorperioade de gra ie atât pentru rambursarea împrumutului (uzual 1 sau 2ţ ani, dar uneori i 5 ani) câtş i pentru dobând (pentru primele 6 sau 12 luni).ş ă



stocuri de materii prime iş produse, cum ar fi: produse agricole,agroalimentare, de provenienţă vegetal sau animal etc. Ele se acord , în special,ă ă ă pentru agricultur .ă

Creditul de scont sau scontarea titlurilor de credit (cambii, bilete la ordin) sau aaltorinstrumente de plat (scrisori de credit) ce reprezint o rela ie de credit de ună ă ţ tip special, solicitatde agen iieconomici atunci când duc o lips acut de disponibilit i. Men ion m c valoarţ ă ă ăţ ţ ă ă

creditului acordat de b ncile care practică ă acest sistem de creditare este diminuat cu valoareaă scontului. 5. În func ie de calitatea lor: ţCredite performante - reprezint angajamente de plat ale societ ilor comercialeă ă ăţ fa deţă

banc , onorate la scaden . Derularea lor se face în conformitate cu contractul de credit încheiaă ţă ş cu normele interne bancare.

Credite neperformante- reprezint angajamente de plat asumate de societ ileă ă ăţ comercialecare nu î i achit la timp obliga iile, generând credite restante i dobânziş ă ţ ş neachitate cu consecin eţ directe asupra activului, solvabilit ii i a cheltuielilor b ncii prin constituirea de provizioane înăţ ş ăun volum mai mare.

R spunsuri Activit i:ă ăţElementele obligatorii care se iau în considerare de banc în acceptarea unei garan ii sunt:ă ţTitlul de proprietate - este vital ca persoan care ofer garan ia s fie posesorul de drept ală ă ţ ă

acesteia;Valoarea - stabilitate; valoare probabil într-o situa ie de vânzare for at ; valoarea necesară ţ ţ ă ă

peste valoarea împrumutului capabil s acopere datoria bancar în urma valorific rii garan iă ă ă ă ţ Se va lua în considerare faptul c pre ul care va fi ob inut va fi destul de sc zut deoarece bană ţ ţ ă dore te s ob in banii în timp scurt, fiind presat s vând , iar cel care cump r va fructifiş ă ţ ă ă ă ă ă ă aceast informa ie oferind un pre mai sc zut;ă ţ ţ ă

Transformarea în bani - în mod frecvent se realizeaz un echilibru între valoarea bunului iă ş rapiditatea transform rii acestuia în lichidit i.ă ăţ

Principalele etape care se parcurg în vederea acord rii unui credit sunt:ăEtapa preliminarăEtapa depunerii dosaruluiEtapa analizei documenta iei depuseţEtapa determin rii indicatorilor de apreciereăEtapa aprob rii-creditelorăEtapa constituirii garan iilorţEtapa încheierii contractuluiEtapa urm ririi i derul rii credituluiă ş ăCapitalul propriu (de baz ) al unei b nci este format dină ă :capital social; prime legate de capital;fondul de rezerv ;ărezerva general pentru riscul de credit;ărezerve din influen e de curs valutar;ţrezerve statutare;rezultatul reportat reprezentând profit nerepartizat;rezultatul net al exerci iului curent reţ prezentând profit.1.Sursele de creditare ale unei b nci sunt:ă



Sursele proprii - sunt constituite din capitalul subscris de ac ionari i beneficiile distribuite ţ ş ş înglobate în diferite fonduri de rezerv sau de risc.ă

Fonduri proprii sunt formate din următoarele categorii de capital:capital propriu (capital de baz ):ăcapital suplimentar:

alte rezerve decât cele incluse la capitalul propriu;subven ii pentru investi ii;ţ ţdiferen e favorabile din reevaluarea patrimoniului;ţ datoria subordonat .ăSurseleatrase - îmbrac forma:ădepozitelor (la vedere, la termen);soldurilor creditoare ale conturilor societ ilor comerciale;ăţ plasamentelor interbancare;refinan rii solicitate de BNR (pe termen scurt prin cele patru tipuri de credite -structurţă

licita ie, speciaţ l, lombard);reescont la BNR;linii de creditare extern .ă2. In func ie de ţ calitatea lor:

Credite performante - reprezint angajamente de plat ale societ ilor comercialeă ă ăţ fa deţă banc , onorate la scaden . Derularea lor se face în conformitate cu contractul de credit încheiaă ţă ş cu normele interne bancare.

Credite neperformante- reprezint angajamente de plat asumate de societ ileă ă ăţ comercialecare nu î i achit la timp obliga iile, generând credite restante i dobânziş ă ţ ş neachitate cu consecin eţ directe asupra activului, solvabilit ii i a cheltuielilor b ncii prin constituirea de provizioane înăţ ş ăun volum mai mare.

SESIUNEA3 RISCUL ÎN CREDITARE. ANALIZA NON-FINANCIAR Ă1. DEFINIREA RISCULUI ÎN CREDITARERiscul în creditare reprezint probabilitatea de a suferi o pierdere datorit înc lc riiă ă ă ă obliga iilorţ

debitorilor, prev zute în contractul de credit. Pierderea const în nerecuperareaă ă

sumelor avansateclientului, precum i a dobânzilor aferente.ş

Riscul de creditare mai este denumit i risc de insolvabilitate a debitorului sau risc ş nerambursare. El apare când împrumuturile nu sunt rambursate în volumul i la termenul stabiş

Riscul de credit este în corelare cu riscul de reinvestire. Banca înregistreaz pierderi nu numaiă datorit faptului c împrumutul i dobânzile aferente nu au fost rambursate în volumul i ă ă ş ş termenul stabilit, ci i datorit faptului c nu a reinvestit la timp sumele pe care trebuie s ş ă ă ă primeasc .ă

Astfel, dac o banc trebuie s încaseze o rat de credit i dobânda aferent la data de 1 mară ă ă ă ş ă i le încaseaz abia pe 8 martie, banca pierde dobânda pe care ar fi ob inut-o prin plasarea sumş ă ţ

respective pentru o s pt mân .ă ă ăPentru a reduce, pân la eliminare, riscul de credit banca trebuie s analizeze în am nuă ă ă activitatea clien ilor i s evalueze factorii care ar putea influen a negativ derularea afaceriiţ ş ă ţ i potş

induce pierderi în firm , periclitând rambursarea ratelor creditului în volumul i laă ş termenulstabilit.

Pentru o bun analiz de risc a clientului, banca, prin ofi erul de credit, trebuie s realizeze o ă ă ţ ă mai completă analiz non-financiară ă i o cât mai precisş ăanaliz financiară ă.

În acest capitol ne vom referi la analiza non-financiar (calitativ ).ă ă 2. ANALIZA NON-FINANCIARĂ



Din aceast analiz trebuie s rezulte factorii de risc care pot influen a negativ activitatea firmă ă ă ţ .

Aceast analiz de risc trebuie s cuprind :ă ă ă ăA. Analiza factorilor de risc din mediul extern;B. Analiza factorilor de risc interni ai firmei,

C. Analiza pie ei.ţ A. Analiza mediului externAceast analiz are maă ă i multe componente;A. 1. Analiza mediului din punct de vedere social;A.2. Analiza mediului din punct de vedere tehnologic;A.3. Analiza mediului din punct de vedere economic.A. 1. Mediul socialPrincipalele elemente care trebuie urm rite în aceast analiz sunt:ă ă ă • aspecte demografice

privind popula ia: evolu ia demografic ;ţ ţ ăschimb ri demografice în structura pe vârste a popula iei;ă ţdistribu ia veniturilor în rândul popula iei;ţ ţgradul de ocupare al popula iei.ţschimb ri în stilul de via al popula iei;ă ţă ţatitudinea fa de afaceri;ţăvalori culturale ale zonei.Cre terea sau sc derea popula iei poate influen a cererea de produse i servicii.ş ă ţ ţ şÎn aceast perioad ara noastr se confrunt cu o sc dere demografic accentuat ce poaă ă ţ ă ă ă ă ă

afecta negativ nivelul cererii. Acest aspect trebuie studiat în plan regional, o importan deosebţă ă având i structura pe vârste a popula iei.ş ţ

Distribuirea veniturilor în rândul popula iei poate avea un efect asupra cererii de produseţ ş servicii. Astfel, o discrepan mare între venituri poate afecta cererea, iar o distribu ie mţă ţ echilibrat are un efect benefic pentru dezvoltarea afacerilor.ă

A.2. Mediul tehnologicMediul tehnologic influen eaz dezvoltarea firmelor.ţ ăUnele ramuri industriale sunt influen ate mai mult de gradul de dezvoltare tehnologicţ ă

echipament de telecomunica ii, calculatoare, componente electronice, industria aeronavelor,ţ iş altele.

Altele, cum ar fi industria lemnului, a mobilei, mai pu in.ţPentru o firm , dezvoltarea tehnologic are efect în:ă ăsfera produc ieiţ , prin sc derea costurilor, apari ia unor produse i servicii noi;ă ţ şcre terea calit ii produselor i serviciilorş ăţ ş , ceea ce poate diferen ia o firm pe pia fa deţ ă ţă ţă

competitori;

administrareamai eficient prin echipamente performante: PC-ură i, linii internet, alte linii decomunicare.A.3. Mediul economicStadiul actual i de viitor al economiei poate influen a dezvoltarea unei firme.ş ţCâ iva dintre factorii macroeconomici care î i pun amprenta asupra unei afaceri sunt:ţ şstadiul ciclului economic: recesiune, refacere, "boom";tendin a evolu iei infla iei: influen eaz pre ul produselor i serviciilor, costul finan rii;ţ ţ ţ ţ ă ţ ş ţăpolitica monetar ;ă



politica fiscal ;ăbalan a de pl ti.ţ ăRecesiuneade cele mai multe ori duce la un nivel înalt al ratei omajului, care influen eazş ţ ă

negativ cererea de produse i servicii. în acest context, firmele care produc i comercializeş ş ă produse cu cerere inelastic pot avea o bun cifr de afaceri. Firmele care produc ă ă ă ş

comercializeaz produse de lux se vor confrunta cu o sc dere a vânz rilor.ă ă ăîn perioadele de "boom" economic, cre te venitul popula iei, omajul scade, cererea fiind mareş ţ ş permi ând o cre tere a vânz rilor.ţ ş ă în cazul unei infla ii ridicateţ , valoarea efectiv a banilor scade. Firmele care vând pe credită vor

constata c banii încasa i dup o anumit perioad de timp sunt "mai pu ini" în termeni reali, ceă ţ ă ă ă ţ ce afecteaz costurile de aprovizionare i de salarii, conducând la mic orareaă ş ş profiturilor.

Acest lucru conduce la reducerea fondului de salarizare, omaj i deci la mic orarea cereş ş ş pentru produse i servicii.ş

într-o economie curata sc zut a infla ieiă ă ţ , afacerile sunt mult mai stabile, firmele controlându-i mai u or costurile. Acest lucru are un impact pozitiv asupra stabilit ii salariilor ducândş ş ăţ

cre terea cererii de produse i servicii.ş şExporturile sunt, de asemenea, stimulate în condi iile unei rate sc zute a infla iei, c tre ri cuţ ă ţ ă ţă

rat a infla iei mare, care vor importa bunuri mai ieftine decât pe pia a intern .ă ţ ţ ăPolitica monetar a unei ri este implementat de banca central .ă ţă ă ăExist 2 indicatori, importan i de politic monetar care influen eaz desf urarea afaceriloă ţ ă ă ţ ă ăş

rata infla iei i cursul de schimb valutar.ţ şCu cât rata infla iei este mai mare, cu atât accesul la credite este scump i mai greoi. ţ ş

perioadele cu rata ridicat a infla iei, fluxurile monetare ale unei afaceri sunt influen ate negaă ţ ţ crescând în permanen costurile de capital i de dobând .ţă ş ă

O rat sc zut a infla iei stimuleaz investi iile firmelor i pe consumatori s cumă ă ă ţ ă ţ ş ă pere mai mult,vitalizând economia.

Cursul de schimb are un impact pentru firmele de comer exterior. O depreciere a cursuţ valutar, în anumite limite, stimuleaz exporturile.ăUn sistem fiscalstufos cu valori ridicate ale taxelor i impozitelor va reduce profiturile firmeloş

i veniturile popula iei, ceea ce va conduce la diminuarea investi iilor i a cererii de produseş ţ ţ ş ş servicii.

Deficitul de cont curent al balan ei de pl iţ ăţ are un impact negativ asupra economiei,deoarecesunt mai pu ine fonduri disponibile pentru investi ii. De asemenea, soldul balan eiţ ţ ţ de pl i poateăţ influen a rata dobânzii i cursul valutar.ţ ş

Un sold pozitiv al balan ei de pl i va duce la sc derea ratei dobânzii, deoarece va fi o cerereţ ăţ ă împrumut mai mic .ă

De asemenea, va duce laaprecierea monedei na ionale, ceea ce este bine pentru cei careţ c l toresc în str in tate, dar poate avea un impact negativ asupra exporturilor.ă ă ă ă B. Analiza factorilor de risc interni ai firmeiB. 1. Ciclul de via al produsuluiţă Toate firmele trebuie s cunoasc care este stadiul produsului lor, în cadrul ciclului de viaă ă ţă

Exist 4 stadii:ăstadiul de început, cât produsul este introdus i testat pe pia . Promovarea i reclamaş ţă ş sunt

foarte importante pentru a atrage aten ia clien ilor. Politica pre urilor poate fi dual :ţ ţ ţ ă preturi maripentru recuperarea costurilor de penetrare a pie ei;ţ preturi micipentru a câ tiga un segment alş



pie ei (nu mai mici decât atingerea pragului de rentabilitate).ţstadiul de cre tereş , în care clien ii sunt "convin i" de calitatea produsului i vânz rile crescţ ş ş ă

Produc ia cre te, de asemenea, ca r spuns al cre terii vânz rilor. Datoritţ ş ă ş ă ăeconomiilor de scar iă ş a competi iei, pre urile se stabilizeaz sau chiar scad. Reclama iţ ţ ă ş promovarea produsului esteimportant pentru sus inerea cre terii vânz rilor.ă ţ ş ă

stadiul de maturitate, este perioada cu vânz ri maxime, profitabilitate mare i fluxuriă ş monetareimportante. Produsul este foarte bine cunoscut pe pia .ţăstadiul declinului, când vânz rile scad dintr-o dat (ex: industria modei) sau să ă cad treptat

(industria tutunului). Cauzele sc derii vânz rilor pot fi:ă ă- necesitatea produsului dispare;apari ia unui produs mai bun sau mai ieftin;ţclien ii s-au s turat de produs.ţ ăDup o sc dere important a vânz rilor, produsul este scos de pe piaă ă ă ă ţă.Pentru a evita riscul sc derii vânz rilor i, implicit, a profitabilit ii firmei, produsul trebuă ă ş ăţ

reînnoit în stadiul de maturitate. Fie produsul existent este îmbun t it sau se propune pie eiă ăţ ţ unprodus nou, care s -1 înlocuiasc .ă ă

Firma trebuie s cunoasc în permanen stadiul de dezvoltare în care se afl produseleă ă ţă ă sale, pentru a propune noi produse în momentul în care cele anterioare ajung la stadiul dematuritate,evitând astfel sc derile de vânz ri ce pot duce la o lips de lichiditate i, mai graă ă ă ş v, la faliment.

B.2. Tehnologia folosităO tehnologie modern conduce la costuri mai mici, ceea ce înseamn posibilitatea de a stabă ă

pre uri mai atractive i un avantaj fa de concuren .ţ ş ţă ţăB.3. Capacitatea managerialăEchipa de management este foarte important pentru realizarea obiectivelor firmei.ăIn cazul IMM, întreprinz torul trebuie s aibe anumite calit i personale, îndemn ri ă ă ăţ ă ş

competen e pentru a reu i s conduc firma cu succes.ţ ş ă ă

Managementul trebuie s stabileasc obiectivele pe termen scurt i lung, func ie deă ă ş ţ resursele pecare are la dispozi ie. In acest sens, gândirea strategic i capacitatea de intui ieţ ă ş ţ sunt foarteimportante, precum i transpunerea strategiilor în planuri de afaceri realiste pentru fiecaş perioad de activitate a firmei.ă

C . Analiza pie ei ţ Clien ii sunt foarte importan i pentru orice tip de afacere. Abilitatea de a identifica i deţ ţ ş

satisface nevoile clien ilor este cheia reu itei pentru afaceri.ţ ş"Clientul are întotdeauna dreptate" înseamn c atât managementul, cât i totă ă ş personalulunei

firme trebuie s acorde prioritate maxim necesit ilor i cererilor care vin din parteaă ă ăţ ş clien ilor.ţEste foarte important pentru o firm s elaboreze un plan de marketing din punct de vedereă ă

clien ilor, produselor, pre urilor, canalelor de distribu ie i al competi iei.ţ ţ ţ ş ţUn astfel de plan trebuie s cuprind informa ii despre:ă ă ţPIAŢĂ— dimensiunile pie ei i structura demografic pe vârste, sexe, profesiuni;ţ ş ă— segmentul de pia pe care îl de ine firma în compara ie cu segmentul de pia de inut ţă ţ ţ ţă ţ

concuren , precum i tendin a de evolu ie;ţă ş ţ ţ— localizarea regional a clien ilor;ă ţ— posibilit i de segmentare a pie ei;ăţ ţ



— posibilit i de penetrare pe noi pie e, pentru produsele existente.ăţ ţPRODUS— analiza punctelor forte i slabe ale produselor sau serviciilor oferite de firm , în comparaş ă ţ

cu cele ale concuren ei,ţ— testarea pe pia a noi produse sau servicii i evaluarea viabilit ii acestora;ţă ş ăţ

— cercetarea pie ei în vederea oferirii de pachete de produse sau servicii;ţ — posibilitateade a reconfigura sau de a transforma produsele i serviciile existente.şPROMOVARE I RECLAMŞ Ă— selectarea canalelor optime de promovare a produselor i analiza eficien ei actualelş ţ

programe de promovare i reclam ;ş ă— evaluarea tehnicilor i practicilor de vânzare i a sistemului de motivare vizând vânz rile;ş ş ă— compararea cu programele de promovare ale concuren ei.ţPREŢ — compararea cu pre urile practicate de concuren ;ţ ţă— efectul schimb rilor de pre asupra cererii de produse i servicii.ă ţ şDISTRIBU IEŢ — analiza costurilor de transport; — eficien a canalelor de distribu ie.ţ ţ3. FACTORII DE SUCCES AI UNEI AFACERIAce ti factori pot fi grupa i în urm toarele categorii:ş ţ ă —> Factorii tehnologicicercetare i dezvoltare;şcapacitatea de inovare (tehnologică, de produs);expertiz în folosirea noilor tehnologii.ă — > Factori de produc ieţ costuri mici de produc ie;ţcalitatea procesului de produc ie (defecte neînsemnate, pu ine produse returnate);ţ ţgrad mare de utilizare a mijloacelor fixe;acces u oş r la materiile prime;

productivitate mare a muncii;flexibilitate a procesului de produc ie pentru un num r însemnat de modele i m rimi.ţ ă ş ă ■

—> Factori de distribu ieţspa ii mari pentru comer ul cu am nuntul;ţ ţ ămagazine proprii de desfacere în cazul firmelor productive;re ea important pentru comer ul cu ridicata;ţ ă ţcosturi mici de distribu ie;ţdistribu ie rapid ;ţ ăloca ii în zone comerciale importante.ţ —> Factori de marketingpersonal de vânz ri bine preg tit i eficient, personal pl cut i curtenitor;ă ă ş ă şasigurarea activit ii de service i asisten tehnic ;ăţ ş ţă ăambalaje atractive;perioad de garan ie pentru produse i servicii;ă ţ şpromovare i reclam adecvate;ş ăimagine bun pe pia .ă ţă —> Factori de managementstrategie de dezvoltare adecvat ;ăstructur organiza ional eficient ;ă ţ ă ă



expertiz i experien în domeniu a managementului superior;ă ş ţăabilitatea de a r spunde prompt la schimb rile de mediu i pia ;ă ă ş ţăsistem informatic eficient;acces la surse de finan are.ţ4. CARACTERISTICI PERSONALE I APTITUDINI PROFESIONALE ALEŞ

OFI ERULUI DE CREDITŢPentru a identifica riscurile i factorii de succes ai unei afaceri, un ofi er de credit competş ţ trebuie s aib anumite calit i personale i aptitudini profesionale. Caracteristicile personaă ă ăţ ş cum ar fi capacitatea de a asculta, sunt deosebit de importante pentru oricine intr în rela iiă ţ publicul. Pe de alt parte, aptitudinile profesionale se dobândesc în mod obi nuit prin educa iă ş ţ ş preg tire.ă

Caracteristici personaleComunicareaIn multe dintre etapele parcurse în cadrul unui proces de creditare este necesar ca ofi erul deţ

credit s fie un observator fin al detaliilor.ăO bun parte din timpul unui ofi er de credit este destinat comunic rii cu clien ii i cu aă ţ ă ă ţ ş ţ

angaja i ai b ncii. Clientul poate fi un fermier sau pre eţ ă ş dintele unei companii foarte mari.Un ofi er de credit bun este acela care poate s comunice la orice nivel. Capacitatea deţ ă

comunica include, de asemenea, i comunicarea scris , fie sub forma unei scrisori c tre unş ă ă client,sub forma unui memorandum c tre un angajat al b ncii sau a unui raport c tre Comisia ă ă ă acordare a creditelor. Claritatea, concizia i meticulozitatea coresponden ei, sunt la fel ş ţ importante ca i aptitudinile de comunicare verbal .ş ă

Capacitatea de a ascultaCele mai multe informa ii se culeg în cadrul întâlnirilor în care clientul este cel care vorbeţ ş

cel mai mult, iar ofi erul de credit este cel care ascult . Rolul pe care acesta din urm îl areţ ă ă cadrul unui interviu, este de a pune întreb ri într-un mod inteligent, având grij s noteă ă ă

r spunsurile, pentru ca în continuare s - i concentreze aten ia i s fac investiga ii acolo ună ă ş ţ ş ă ă ţ r spunsurile au fost incomplete sau au oferit indicii asupra unor probleme pe care clientul leă putea avea în desf urarea activit ii sale.ăş ăţ

Capacitatea de decizie în cursul unei zile, ofi erii de credit pot lua mai multe decizii, de la cele legate deţ opera iunileţ

de rutin , pân la cele foarte importante, cum ar fi cele cu privire la capacitateaă ă unui client de arambursa împrumutul. Ofi erii de credit competen i nu se tem s ia decizii, nici s argumentezţ ţ ă ă decizie atunci când exist i p reri contrare. Pe de alt parte, ace tia ar trebui s accepă ş ă ă ş ă modificarea sau revenirea asupra deciziei în momentul apari iei unei noi informa ii.ţ ţ

Diploma iaţ În rela iile cu cei care solicit împrumuturi, ofi erii de credit se confrunt uneori cu situa ii ţ ă ţ ă ţ

care ace tia sunt nemul umi i din diferite motive, cum ar fi respingerea unei cereri de împrumş ţ ţ sau chiar suspendarea unui împrumut. în aceste cazuri, este necesar s se fac apel la diplomaă ă ţ Unul dintre scopurile unui ofi er de credit competent este acela de a cultiva rela ii de afacţ ţ profitabile i nu de a ofensa clien ii.ş ţ

EficientaPe parcursul unei zile, un ofi er din cadrul compartimentului de creditare poate avea ţ

desf urat numeroase activit i legate de creditare, cum ar fi: interviuri preliminare, viziteăş ăţ societ i care solicit credite, analize financiare etc. De aceea, ofi erii de credit trebuie săţ ă ţ ăfie



probleme ce au o importan minor . în timpul interviului, ofi erul de credit ar trebui s evalueţă ă ţ ă din când în când, dac cererea de împrumut este fezabil sau trebuie respins .ă ă ă Nuare nici un rost ca un interviu s fie continuat atunci când- este evident c acordareaă ă împrumutului implică riscuri inacceptabile sau solicitarea este incompatibil cu politica deă creditare a b ncă ii.

Este important ca ofi erul de credit s - i asculte clientul într-un mod activ. ţ ă ş El trebuie s notezeă

informa iile semnificative în timpul discu iei, precum i punctele neclare sauţ ţ şechivoce i s se gândeasc la cele mai potrivite întreb ri. Ofi erul de credit trebuie s fie ateş ă ă ă ţ ă în acela i timp la manierele clientului s u, care pot releva caracterul i gradul deş ă ş preg tire ală acestuia: De exemplu, dac un client nu pare în largul s u sau are ezit ri atunciă ă ă când vorbe teş despre specificul activit ii companiei sale, aceasta poate fi un indiciu c ceva nu este în reguăţ ă ă Orice comportament neobi nuit al clientului, care survine pe parcursul interviului preliminar, ş trebuie s fie notat i poate fi urmat de o investigare atent .ă ş ă Este important ca, pe parcursul interviului, ofi erul de credit s ia noti e. ţ ă ţ Este posibil caunele

r spunsuri sau observa ii importante s fie uitata dac acestea nu sunt notate în timpulă ţ ă ă discu iilorţ cu clientul.

În activitatea de creditare nu trebuie s existe preferin e personale sau ac iuni p rtinitoaă ţ ţ ă Cererile de împrumut trebuie s fie acceptate sau respinse în func ie de bonitatea clientuluiă ţ i nuş în func ie de al i factori, cum ar fi cei de natur personal . Ofi erul de credit trebuie deţ ţ ă ă ţ asemenea,s fie preg tit s fac fa situa iilor în care clien ii sunt nemul umi i, întrucât li s-a comunicat ă ă ă ă ţă ţ ţ ţ ţ ă cererile lor nu au fost aprobate.

Subiectele abordateOfi erul de credit trebuie s insiste asupra întreb rilor ale c ror r spunsuri pot furniza informţ ă ă ă ă ţ

esen iale despre urm toaţ ă rele cinci domenii de interes:solicitantul;împrumutul cerut;capacitatea clientului de rambursare a creditului,existen a garan iilor reale i personale;

ţ ţ şrela iile dintre client i b nci la momentul respectiv.ţ ş ăOfi erul de credit trebuie, în urma interviului, s ob in r spunsuri la urm toarele întreb ri:ţ ă ţ ă ă ă ă 1.

Solicitantul a) Produc tor individuală :Nume i adres /sediu;ş ăDe cât timp î i desf oar activitatea?ş ăş ăCare sunt produsele?Care este num rul de angaja i?ă ţCine cump r produsele? Exist vreun contractă ă ă ferm?Este activitatea profitabil ?ă

b) Societ i comercialeăţ :• Nume i adres /sediuş ăSocietatea comercial este o societate în nume colectiv, societate în comandită ă simpl , sau,ă

respectiv, societate pe ac iuni, societate în comandit pe ac iuni, societate cu r spundere limitatţ ă ţ ă ăDe când func ioneaz societatea?ţ ăCe produse i ce servicii furnizeaz societatea respectiv ?ş ă ăCare sunt principalii proprietari i câte p r i sociale / ac iuni de ine fiecare?ş ă ţ ţ ţEste conducerea separat de ac ionari? în caz afirmativ, că ţ ine sunt directorii?



Ce experien are personalul de conducere?ţăCâ i angaja i are societatea?ţ ţCe pozi ie ocup societatea în ramura în care î i desf oar activitatea?ţ ă ş ăş ăDe ine societatea un capital corespunz tor?ţ ăExist bunuri personale care se pot constitui drept garan ii pentru creditori?ă ţ

Cine sunt principalii furnizori i clien i ai societ ii?ş ţ ăţCare sunt condi iile normale în care î i desf oar activitatea comercial ?ţ ş ăş ă ăExist contracte importante, pentru furnizarea de materii prime sau pentru vânzarea proă duselor?Este societatea profitabil ?ă2.Cererea de împrumut Care este scopul pentru care se solicit un credit: de exemplu, pentru a face o investi ie ă ţ

vederea achizi ion rii de utilaje sau cl diri sau pentru finan areaţ ă ă ţ cheltuielilor curente deaprovizionare, salarii, impozite, etc?

Ce anume îl determin pe client s considere c împrumutul solicitat îl va ajuta la cre teră ă ă ş profitului?

Perioada de rambursare solicitat de client este rezonabil , având în vedere scopul pentru că ă acesta solicit creditul, precum i modalitatea de rambursareă ş a acestuia? De exemplu, este creditulacordat pe o perioad ce se încadreaz înă ă durata de utilizare a activului care a fost finan at? ine iţ Ţ ţ cont de faptul c împrumuturile pentru investi ii se pot acorda pe termene lungi, în timp ă ţ creditele pentru cheltuieli curente ar trebui s fie pe termen scurt.ă

Ce alte condi ii (dac este cazul) mai sunt solicitate de c tre client?ţ ă ă3.Capacitatea clientului de a rambursa creditul Prin utilizarea creditului, va ob ine clientul un venit suplimentar care s asigureţ ă rambursarea

creditului?Condi iile de creditare sugerate de client (atunci când este cazul) sunt în concordan ţ ţă

posibilit ile sale de rambursare?ăţ4.Garan ii personale

ţ Exist giran i?ă ţÎn cazul în care giran i, în ce rela ii se afl clientul cu ace tia?ţ ţ ă şCare este puterea financiar a giran ilor?ă ţ5.Garan ii reale ţ Unde sunt amplasate garan iile?ţCare este gradul de lichiditate al garan iilor?ţBunurile ce se constituie drept garan ii sunt perisabile?ţCare sunt modalit ile prin care au fost evaluate garan iile? Este valoarea acestora realist ăţ ţ ă ş

exist posibilit i ca aceasta s fluctueze?ă ăţ ăEste necesar ob inerea acordului prealabil al instan ei în cazul în care banca va fi pus ă ţ ţ ă

situa ia de a vinde garan iile respectivţ ţ e?6. Rela iile dintre solicitantul creditului i banc ţ ş ăCare sunt b ncile cu care lucreaz în mod obi nuit solicitantul?ă ă ş în vederea ob inerii creditului, solicitantul a adresat cereri i c tre alte b nci?ţ ş ă ăCe anume 1-a determinat pe client s solicite creditul de ala aceast banc ?ă ă ăAre solicitantul contractate împrumuturi de la al i creditori i neachitate înc ?ţ ş ă Dup ce s-a r spuns la toate întreb rile necesare, ofi erul de credit poate decide dac esteă ă ă ţ ă

cazul ca ac iunea s continue sau cererea de împrumut s fie refuzat . Dac cererea de ţ ă ă ă ă împrumut



nu se încadreaz în politica de creditare a b ncii, aceasta trebuie respins .ă ă ă Respingerea unei cereri de împrumut trebuie f cut în mod politicos, dar ferm, iar ă ă clientului

trebuie s i se explice argumentele pe baza c rora cererea de împrumut a fost ă ă respins .ă Majoritatea solicitantului apreciaz un refuz adus la cuno tin în mod profesional, din care poă ş ţă ă în eleag situa ia real în care se afl i cauzele care au determinat-o.ţ ă ţ ă ă ş

Dac , dup discu ia preliminar , ofi erul de credit consider c cererea de împrumut este ă ă ţ ă ţ ă ă concordan cu criteriile de baz ale b ncii în domeniul credit rii, urm torii pa i vor fi efectuaţă ă ă ă ă ş unor investiga ii mai în detaliu i a unei analize financiare, pe bazaţ ş documentelor solicitateclientului i a unor informa ii ob inute de la banc i din alte surseş ţ ţ ă ş externe.

Înregistrarea rezultatelor unui interviuImediat dup încheierea interviului, ofi erul de credit ar trebui s fac un raport, în care ă ţ ă ă ă

detalieze informa iile ob inute în timpulţ ţ interviului.În multe b nci se utilizeaz pentru aceasta formulare standardizate de solicitare a creditului,ă ă în

care se detaliaz informa iile ob inute în timpul interviului.ă ţ ţ Recapitularea interviului preliminar iş rezumarea lui pe hârtie d posibilitatea ofi erului deă ţ credit s - i formeze o viziune complet i deă ş ă ş ansamblu asupra situa iei clientului. In timpulţ interviului, ofi erul de credit trebuie s fieţ ă concentrat atât asupra not rii informa iilor, cât iă ţ ş asupra întreb rilor pe care urmeaz s le pun înă ă ă ă cadrul investiga iilor. Prin întocmirea unuiţ raport ulterior interviului, ofi erul de credit areţ posibilitatea de a sistematiza informa iile iţ ş datele ce i-au fost furnizate.Orice raport întocmitasupra informa iilor primite în cadrul unui interviu ar trebui s facţ ă ăparte din dosarul de creditareal clientului. Ca parte a dosarului de credit, astfel de rapoartepot constitui o surs de informareă pentru oricine care, mai târziu, ar dori s ob in maiă ţ ă multe date despre clientul respectiv.

Având în vedereacestea, orice raport ar trebui s fie bine organizat, clar i concis. Deă ş asemenea, ar trebui s fie cuprinz tor i obiectiv.ă ă ş

Informa ii suplimentareţÎn timpul investig rii unei cereri de acordare a unui credit, ofi erul de credit trebuie s fac ă ţ ă ă

vizit la sediul solicitantului. O inspectare a echipamentului i a firmei împreun cu interviă ş ă care s cuprind întreb ri cheie despre respectiva persoan , pot releva informa ii care altfel aă ă ă ă ţ r mas ascunse.ă

În cazul în care împrumutul cerut este substan ial, orice viitor interviu trebuie s -i vizeze i ţ ă ş membrii echipei manageriale a companiei. Competen a i onestitatea sunt cele dou atribuţ ş ă principale pe care ofi erul de credit trebuie s le urm reasc .ţ ă ă ă

Decizia de acceptare sau de respingere a cererii de împrumut nu va fi adoptat înainte deă culegerea tuturor informa iilor necesare.ţ

Factorii de succes ai unei afaceri sunt:Factorii tehnologiciFactori de produc ieţFactori de distribu ieţFactori de marketingFactori de managementCaracteristicile principale ale unui ofi er de credit competent sunt: comunicarea,ţ capacitatea de

a asculta, capacitatea de decizie, diploma ia, eficien a, capacitatea de aţ ţ negocia, st pânirea de sine,ă confiden ialitatea.ţ

Aceast analiz de risc trebuie s cuprind :ă ă ă ăAnaliza factorilor de risc din mediul extern;



Analiza factorilor de risc interni ai firmei;Analiza pie ei.ţSESIUNEA 4 RISCUL ÎN CREDITARE. ANALIZA FINANCIAR ĂPentru a mic ora riscul în creditare, în afar de analiza non-financiar prezentat înş ă ă ă capitolul

precedent, ofierul de credit trebuie s analizeze din punct de vedere financiarţ ă activitatea firmei.

În acest sens, se vor examina bilan ul contabil, contul de profit i pierdere, precum i fluxurţ ş ş monetare ale firmei, în dinamic .ăUn instrument foarte important în analiza capacit ii de rambursare îl reprezint fluxul monetarăţ ă

prognozat pe durata acord rii creditului, din care trebuie s reias posibilitateaă ă ă ramburs riiă integrale a creditului i a dobânzilor aferente, în volumul i la termenele stabilite.ş ş

1. BILAN ULŢ Bilan ul ţ reflect pozi ia financiar a societ ii într-un anumit moment.ă ţ ă ăţInforma iile de baz con inute în bilan privescţ ă ţ ţ activelece sunt eviden iate înţ partea stângă iş

pasivelesociet ii, ce sunt eviden iate înăţ ţ partea dreapt ă a bilan ului.ţACTIVELE Activele sunt elementele patrimoniale ale societ ii, cum ar fi: cl diri, instala ii, stocurăţ ă ţ

disponibilit i b ne ti în cas i la b nci, active financiare i active necorporale (ex. licenăţ ă ş ă ş ă ş ţ patente).

PASIVELE Pasivele reprezint sursele de finan are a elementelor de activ i sunt formate, înă ţ ş principal, din

fondurile proprii (capital social, rezerve, profit, etc.) i surse atrase (crediteş bancare, împrumuturi).Cele dou p r i care formeaz bilan ul trebuie s fie întotdeauna egale între ele. ă ă ţ ă ţ ă

ACTIVE (element e patrimoniale de inute ţ ) = PASIVE (surse de finan are) ţCea mai important func ie a bilan ului este aceea de a prezenta informa ii proprietarilor ă ţ ţ ţ ş

managerilor societ ii despre patrimoniul existent la un moment dat, cât i despre sursele ăţ ş finan are, capitaluri proprii i surse atrase.ţ ş

De asemenea, persoane din afar ar putea fi interesate de activitatea i valoarea societă ş ăţ bilan ul putându-le oferi informa iile dorite. Acestea pot fi chiar b ncile de la care societateaţ ţ ă putea solicita credite.

Paragrafele urm toare v ofer atât detalii suplimentare despre diferite categorii de active ă ă ă ş pasive ce apar în bilan , cât i câteva idei despre felul în care un creditor poten ial ar puteaţ ş ţ ă interpreteze cifrele date.

ACTIVE Conform sistemului românesc de contabilitate, activele cuprind elemente de patrimoniude inuteţ

de societate (active fixe, circulante i financiare), plus active de regularizare.ş ACTIVE FIXE Activele fixe cuprind active necorporale, corporale i financiare.şACTIVE NECORPORALEAcestea sunt active f r o existen fizic determinat ,ă ă ţă ă ă având o durat de viaă ţăîndelungat .ă Activele necorporale includ urm toarele:ăCheltuielile preliminareocazionate de înfiin area societ ii (înregistrare, emisiune de ac iuniţ ăţ ţ

publicitate etc), cât i cheltuielile ini iale de cercetare-dezvoltare.ş ţPatente, concesiuni, licen e, know-how, m rci comerciale, francize i drepturi de autor. ţ ă ş Fondul comercial (goodwill) ia na tere din considerente precum: reputa ia solid a firmei, oş ţ ă



localizare favorabil i rela ii bune cu clien ii; în momentul cump r rii uneiă ş ţ ţ ă ăsociet i. Fondul comercial reprezint diferen a dintre costul de achizi ie i valoarea activeăţ ă ţ ţ ş

societ ii cump rate.ăţ ăACTIVE CORPORALEAcestea includ:

terenuri i cl diri;ş ăfabrici i utilaje;şunelte i instala ii.ş ţConform reglement rilor în vigoare, activele fixe corporale incluse în bilan trebuie s aib ă ţ ă ă

durat de via mai mare de un an i o valoare de cel pu in 8.000.000 lei. In cazul în care auă ţă ş ţ valoare mai mic de 8.000.000 lei sunt incluse la activeă circulante, ca obiecte de inventar.

Activele corporale apar în bilan la valoarea de intrare (costul istoric) minusţ amortizareade-alungul perioadei de via estimate. Valoarea net a unui activ este dat de costul ini ial minţă ă ă ţ amortizarea anual acumulat .ă ă Amortizareaeste procesul de reducere anuală a valorii unui mijloc(activ) fix pe timpul perioadei sale de via estimate.ţă Toate activelecorporale cu excep ia ţ terenurilor se amortizeaz . Cu toate acestea, investi iile de amenajare a terenurilor seă ţ amortizeaz .ă

Metode de calculare a amortiz riiă Metoda linear ă este aceea prin care activele se amortizeaz cu o sum egal în fiecare an. Dă ă ă

exemplu, un utilaj a c rui valoare ini ial a fost de 15 milioane lei poate fi amortizat cuă ţ ă milioane de lei pe an într-o perioad de cinci ani.ă Metoda degresivă este aceea prin care activul respectiv se amortizeaz în fiecare an cu ună

anumit procent din valoarea r mas neamortizat . De exemplu, un utilaj a c rui valoare ini ială ă ă ă ţ ă fost de zece milioane lei poate fi amortizat cu un procent de 33,3% anual calculat la valoar mas ; de exemplu, la sfâr itul primului an valoarea neamortizat = 6,66 milioane lei; la sfâr iă ă ş ă ş celui de-al doilea an, valoarea neamortizat = 4,44 milioane lei; la sfâr itul celui de-al treilea ă ş

valoarea neamortizat = 2,96 milioane lei etc.ă Metoda accelerat ,ă în care cea mai mare parte a valorii este amortizat în primii ani deă via aţă activului. Cu ajutorul acestei metode de amortizare, ce trebuie aprobat de Ministerul de Finaă ţ o societate poate amortiza un activ, cu 50% în primul an, după care trebuie s foloseasc metodaă ă linear pentru perioada de via r mas ; un activ cu oă ţă ă ă valoare ini ial de 32 milioane lei i oţ ă ş durat de func ionare de 5 ani, se va amortiza dup cum urmeaz :ă ţ ă ă

valoar ea la sfâr itul primului anş =16 milioane leivaloarea la sfâr itul celui de-al doilea anş =12 milioane leivaloarea la sfâr itul celui de-al treilea an = 8 milioane leişvaloarea la sfâr itul celui de-al patrulea an = 4 milioane leiş valoarea la sfâr itulş celui de-al

cincilea an = 0 milioane lei.Importan a asigur riiţ ăToate activele fixe corporale trebuie s fie asigurate,ă întrucât lipsa asigur rii sau asigurareaă

inadecvat constituie un risc, atât pentru întreprindere, cât i pentru creditorii s i.ă ş ăîntreb rile pe care le poate pune un creditor poten ial despre activele corporale sunt: Careă ţ

sunt acestea ? Cât de vechi sunt ? Sunt asigurate ? Cum sunt evaluate ?El ar trebui s compare valoarea lor contabil cu valoarea de pia , pentru a vedea dac exist oă ă ţă ă ă valoare

ascuns sau dac au fost cumva supraevaluate.ă ăACTIVELE FINANCIAREinclud:



titluri de valoare (ac iuni, obliga iuni) emise de alte societ i;ţ ţ ăţ plasamente pe termen lung.In ceea ce prive te titlurile emise de alte societ i, inten ia cump r toruluiş ăţ ţ ă ă este cea care

determin înregistrarea acestora ca activ fix , sau ca activ circulant. Dac , de exemplu, o ac iuă ă ţ este cump rat cu inten ia de a fi p strat pe termen mediu sau lung, cu scopulă ă ţ ă ă eventual de a

de ine pachetul de control sau chiar de a intra în proprietatea societ iiţ ăţ emitente, atunci ar trebuis fie clasificat ca activ financiar. Dac este cump rat în ideea ca valoarea sa este pe caleă ă ă ă ă ă creasc în viitorul apropiat i va fi vândut pentru a ob ineă ş ă ţ profit, atunci ea ar trebui inclus înă categoria activelor circulante.

Activele financiare sunt înregistrate în bilan la valoarea ini ial . Dac valoarea lor deţ ţ ă ă piaţă cre te sau scade sub pre ul pl tit, diferen a dintre acest pre i valoarea de pia laş ţ ă ţ ţ ş ţă sfâr itulş perioadei contabile trebuie s fie reflectat în bilan .ă ă ţ ACTIVELE CIRCULANTE Activele circulantesunt elemente ce se pot converti rapid în numerar, de obicei într-operioadă

de un an sau pe parcursul ciclului normal de exploatare. Ele includ:stocuri;crean e (debitori pe termen scurt);ţtitluri de plasament pe termen scurt (cump rate în scopul de a ob ine profit);ă ţdisponibilit i b ne ti.ăţ ă şStocurileconstau în:•bunuri cump rate pentru revânzare;ămaterii prime;diverse (combustibil, piese de schimb, furaje pentru animale, semin e etc);ţ produc ia neterminat ;ţ ă produse finite;produse secundare, cum ar fi de eurile ce pot fi valorificate;şanimale;ambalaje, l zi i containere;ă şobiecte de inventar.Dac este posibil, ofi erul de credit ar trebui s fac o analiz am nun it a elementelor incluă ţ ă ă ă ă ţ ă

în stocuri, pentru a vedea dac nu sunt cuprinse în mod eronat i elemente lipsiteă ş de valoare, cumar fi cele care s-au deteriorat din cauza trecerii timpului.

Evaluarea stocurilorÎn continuare sunt enumerate principalele metode folosite pentru evaluarea stocurilor.Metoda costului mediu.De-a lungul anului, în momentul intr rii stocurilor, pentru a puteaă

calcula costul pe unitatea de stoc, se face media între costurile stocurilor nou ap rute i costuă ş stocurilor deja existente.

Metoda FIFO (prima i ntrare, prima ie ire). ş Aceast metod presupune c stocurile vechi suntă ă ă folosite primele i, de aceea, stocurile existente la data elabor rii bilan ului sunt evaluate confoş ă ţ pre urilor pl tite pentru ultimele stocuri intrate. Aceast metod reflect mai corect valoarţ ă ă ă ă stocurilor în perioade de infla ie.ţ

Metoda LIFO (ultima intrare, prima ie ire). ş Aceast metod presupune c ultimele elementeă ă ă intrate sunt primele utilizate, iar stocurile existente sunt evaluate conform pre ului primeţ bunuri intrate. în perioade de infla ie, aceast metod tinde s subevalueze stocurile.ţ ă ă ă

Dac stocurile sunt utilizate drept gaj, creditorul este interesat în mod special dac acestea să ă



asigurate sau nu. De asemenea, el va dori s se asigure c ele sunt depozitate în condi ii optimă ă ţ pentru a se men ine foarte bine în perioada respectiv . Un alt lucru foarte important pe cţ ă trebuie s -1 tie ofi erul de credit este dac stocurile sunt înă ş ţ ă realitate proprietatea clientului saunu. De exemplu, dac sunt cump rate de client în rate, dreptul de proprietate asupra stocurilor vă ă transferat c tre acesta doar dup plata ultimeiă ă rate datorate.

Crean ele ţ sunt sume datorate unei societ i pentru bunuri sau servicii vândute pe credit,ăţ princambii sau bilete la ordin. În general, eleau scaden a dup 30, 60 sau 90 de zile de laţ ă furnizarea bunurilor sau serviciilor.

Crean ele înseamn pentru o societate probabilitatea intr rii de lichidit i la anumite daţ ă ă ăţ viitoare. Dac acestea nu sunt încasate, pozi ia financiar a societ ii poate fi periclitată ţ ă ăţ ăprin lipsade lichidit i. De aceea, credibilitatea debitorilor, care pot sau nu s pl teasc laăţ ă ă ă data stabilit , esteă foarte important . Dac crean ele unei societ i reprezint mare parteă ă ţ ăţ ă din vânz rile totale aleă acesteia, atunci aceasta arputea indica probleme viitoare legate delichidit i.ăţ

Titlurile de plasament pe termen scurt sunt titluri cump rate de o societate în scopuriă speculative. Ele se deosebesc de activele financiare prin faptul c sunt p strate doar pentruă ă perioad scurt . Ele includ atât ac iunile i obliga iunile emise de alte societ i,ă ă ţ ş ţ ăţcât i obliga iunileş ţ guvernamentale, ce sunt foarte u or de valorificat, precum i propriileş ş ac iuni i obliga iuniţ ş ţ r scump rate.ă ă

Toate aceste titluri sunt înregistrate la pre ul de cump rare (sau la pre ul de emisiune penţ ă ţ propriile titluri ale societ ii), care poate fi mai mare sau mai mic decât pre ulăţ ţ curent de pia . Deţă aceea, ac iunile i obliga iunile cump rate la un pre mai mic decât cel curent de pia reprezintţ ş ţ ă ţ ţă ă valoare ascuns în bilan , i invers, dac sunt cump rate la ună ţ ş ă ă pre mai mare decât cel curent deţ pia , reprezintţă ăo pierdere ascuns .ă Disponibilit ile b ne ti (conturi la b nci i casa).ăţ ă ş ă ş Aceste active sunt p strate într-un depozită

bancar al societ ii sau în conturi de economii, de asemenea includ acreditivele sau banii în caăţ ă Aceste elemente de numerar i cvasi-numerar sunt cele mai lichide active ale unei societ i.ş ăţ

Activele de regularizarecuprind cheltuielile în avans i diferen ele de conversie.ş ţCheltuielile în avansinclud: chiria pl tit în avans sau redeven ele, anumite taxe pl tite înă ă ţ ă avans, prime de asigurare neexpirate i cheltuieli pentru repara ii majore neprev zute. Eş ţ ă constituie cheltuieli pentru perioade contabile viitoare sau cheltuieli repartizate pe mai mul i aţ cum ar fi cele de cercetare-dezvoltare. Diferen ele de conversie. ţ Cump r rile de valut sunt înregistrate în bilan la rata deă ă ă ţ schimb din

momentul cump r rii. La sfâr itul anului financiar depozitele în valut aleă ă ş ă societ ii sunt evaluateăţ în lei la rata de schimb din acel moment. Din cauza fluctua iilor ratei de schimb valutţ invariabil, va exista o diferen între valoarea în lei a sumelor de inute în valut la sfâr itul anuţă ţ ă ş i suma în lei pl tit pentru a achizi iona aceast valutş ă ă ţ ă ă.Prime privind rambursarea obliga iunilor. ţ La scaden , obliga iunile sunt r scump rate laţă ţ ă ă

valoarea nominal . Totu i, înainte de scaden , ele pot fi r scump rate la pre ul pie ei.ă ş ţă ă ă ţ ţ In cazulunei prime (suma pl tit peste valoarea nominal ), aceasta va fi înregistrat subă ă ă ă acest titlu.

PASIVE Pasivele sunt formate din: capitaluri proprii, provizioane, pasive curente, datorii pe termen

lung i pasive de regularizare. şCAPITALURI PROPRII Capitalurile propriiinclud: capitalul social, prime legate de capital, rezerve, diferen e deţ

reevaluare a activelor, sume nedistribuite din profitul aferent perioadei anterioare, profit net



perioada curent i subven ii pentru investi ii.ă ş ţ ţConform Legii societ ilor comerciale nr.31/1991, republicat în 1999, ac iunile pot fi emise ăţ ă ţ

la valoarea nominal , fie cuă prim .ă Prima reprezint capital v rsat suplimentar i este dat deă ă ş ă diferen a dintre pre ul de vânzare i valoarea nominal . Aceast diferen trebuie inclus în bilţ ţ ş ă ă ţă ă ţ ca prime legate de capital.

Rezervelesunt formate din:rezerve legale,constituite conform legii, din profitul brut, reprezentând 20% din capitalusocial pentru societ ile pe ac iuni;ăţ ţ

rezerve statutare,constituite conform statutului societ ii, din profitul net;ăţalte rezerve. Diferen ele de reeval ţ uare reprezint valoarea actual (mai mare) minus valoarea înregistrată ă ă

(mai mic ) a activelor reevaluate conform reglement rilor legale. Conform acestor reglementă ă ă diferen ele respective sunt incorporate în rezerve sau în capitalul social. ţ Rezultatul e xerci iului anterior (profit sau pierdere) ţ reprezint profitul nedistribuit sauă

pierderea neacoperit de la sfâr itul anului financiar anterior. Adunarea General a Ac ionariă ş ă ţ decide dac profitul (dac exist ) va fi distribuit sau amânat (reportat) la sfâr itul fiec rui ă ă ă ş ă financiar.

Profitul sau pierderea reprezint rezultatul financiar al anului contabil curent.ă Profitulconstituie fonduri ce sunt disponibile pentru distribuirea c tre ac ionari (ca dividende) sau că ţ ă proprietari, sau pentru investi iţ i (profit recapitalizat).

Subven iile ţ sunt bani acorda i din fondurile publice în scopul investi iilor productive.ţ ţ PASIVE CURENTE Acestea suntdatoriile pe termen scurt ale societ ii.ăţ Ele sunt, de regul , pl tite în anul în cursă ă

sau în timpul ciclului normal de exploatare al activit ii.ăţEfectele comerciale i datoriile ce trebuie pl tite b ncilor sau furnizorilor, ca i alte credite ş ă ă ş

termen scurt (inclusiv overdraft-urile primite de la banc ) i cheltuielile acumulate constită ş

pasivele curente ale unei societ i. Cheltuielile acumulate includ toate felurile de cheltuiăţ constatate, dar care nu au fost înc pl tite, cum ar fi:ă ă dividendele i dobânda ce trebuie pl tite, ş ă impozitele, avansuri primite de la clien i .a.m.d ţ ş

DATORII PE TERMEN LUNGBilan ul trebuie s con in valoarea de r scump rare a obliga iunilor emise de societateţ ă ţ ă ă ă ţ i careş

nu au ajuns la scaden înc , precum i suma creditelor pe termen mediu i lung.ţă ă ş ş Pasivele de regularizare includ: veniturile anticipate ce au fost înregistrate, dar nu au fost încă

încasate.2. CONTUL DE PROFIT I PIERDEREŞ (CONTUL DE REZULTATE)Contul de profit i pierdere (prezentat în exemplul urm tor) scoate în eviden o sintez ş ă ţă ă

veniturilor i cheltuielilor firmei într-o anumit perioad contabil . Diferen a dintreş ă ă ă ţ totalulveniturilor i cheltuielilor reprezint profitul sau pierderea societ ii din perioadaş ă ăţ contabilă respectiv . Elementele constitutive ale contului de profit i pierderi se împart în 3 categoă ş acestea sunt:exploatare;financiar ;ă excep ional .ţ ă

CONTUL DE PROFIT I PIERDEREŞA. EXPLOATARE1. VENITURI: - cifra de afaceri;subven ii de exploatareţ ; produse finite i produc ia stocatş ţ ă2. CHELTUIELI: - costul m rfurilor vânduteă ; cheltuieli cu utilit iăţ ; impozite (pe proprietate);

salarii;repara ii i între inere, redeven e i chiriiţ ş ţ ţ ş ; amortizare.



1) - 2) = PROFITUL (PIERDEREA) DIN EXPLOATARE (X)B. FINANCIARE1.VENITURI - dividende din investi iiţ ; dobânda de primit;reduceri de pre primite de laţ

furnizori; diferen e de curs valutar pozitiveţ2.CHELTUIELI - dobânda de pl tită ; reduceri de pre acordate clien ilorţ ţ ; diferen e negativeţ

dintre valoarea contabil iă ş veniturile din vânzarea titlurilor de plasament; diferen ele negative deţ curs valutar.1) - 2) = REZULTATUL FINANCIAR (PROFIT SAU PIERDERE) (Y)PROFITUL (PIERDEREA) DIN EXPLOATARE + REZULTATUL FINANCIAR (PROFIT

SAU PIERDERE) = REZULTATUL CURENT AL EXERCI IULUI (PROFIT SAŢ PIERDERE).

C. EXCEP IONALEŢ1. VENITURI - active vândute (amortizate în totalitate);active primite prin dona ieţ ; penaliz riă

încasate; dona ii primiteţ2. CHELTUIELI - pierderi în valoarea activelor, datorate;calamit ilorăţ ; datorii nerecuperate;

penaliz ri pl titeă ă1) - 2) = REZULTATUL EXCEP IONAL AL EXERCI IULUI (PROFIT SAU PIERDERŢ Ţ

(Z)X + Y + Z = PROFIT ÎNAINTE DE IMPOZITARE PROFIT IMPOZABIL = PROFITUL

ÎNAINTE DE IMPOZITARE +CHELTUIELI NEDEDUCTIBILE - SCUTIRI DEIMPOZIT PROFIT IMPOZABIL - IMPOZITE = PROFIT NET

Soldurile fiec rei categorii (exploatare, financiar i excep ional ) sunt adunate, rezultândă ă ş ţ ă astfel profitul înainte de impozitare. Pentru a calcula profitul impozabil, se adaugă cheltuielilenedeductibile (de exemplu, dep iri cheltuieli protocol) i se scad scutirile de impozit. Din aceaăş ş se scade impozitul pe profit, în prezent 25% din profitul impozabil, pentru majoritatea agen ilorţ economici, pentru a ajunge la cifra profitului net.

VENITURIVeniturile sunt calculate pe m sur ce sunt înregistrate, f r a ine cont de momentul efectiv ă ă ă ă ţ încas rii. De exemplu, orice factur emis , chiar dac nu este înc încasat , reprezint un elemă ă ă ă ă ă ă de venit pentru societatea emitent în contul s u de profit i pierderi.ă ă ş

Veniturile din exploatareinclud.cifra de afaceri;produc ia stocat ;ţ ăsubven ii de exploatare;ţvenituri din provizioane privind exploatarea.Veniturile financiareinclud:dividende generate de investi iile societ ii în titluri de valoare;ţ ăţ

venituri din vânzarea titlurilor;• ' dobânzi generate de creditele acordate de c tre societate;ădobânzi la depozite i conturi de economii;şreduceri de pre din partea furnizorilor sţ au a altor creditori;diferen e pozitive de curs valutar.ţ Veniturile excep ionale ţ cuprind:venituri din vânzarea activelor;valoarea activelor primite prin dona ie;ţpenaliz ri datorate societ ii;ă ăţ



alte câ tiguri ce nu sunt legate de activit ile de baz (eş ăţ ă xploatare) ale firmei.CHELTUIELIDe asemenea,cheltuielile sunt împ r ite în acelea i trei categorii ca i veniturile i suntă ţ ş ş ş

calculate în momentul în care se constat .ăCheltuielile de exploatareale unei societ i includ elemente cum ar fi:ăţ

costul m rfură ilor vândute;costuri fixe;cheltuieli pentru ambalare;repara ii i între inere;ţ ş ţamortizare;provizioane (de exemplu, pentru r u-platnici);ăimpozite, salarii i asigur ri sociale;ş ăchirii i redeven e;ş ţprime de asigurare, taxe de pl tit etc.ă

Cheltuielile financiarecuprind:dobânzile la împrumuturi sau alte credite;reduceri de pre oferite clien ilor ;ţ ţdiferen a negativ dintre valoarea contabil i veniturile ob inute din vânzareatitlurilor;ţ ă ă ş ţdiferen e negative de curs valutar etc.ţ

Cheltuielile excep ionale ţ sunt elemente ca:pierderi în valoarea activelor, datorate calamit ilor;ăţdatorii nerecuperate;penaliz ri, dona ii i subven ii pl tite;ă ţ ş ţ ăvaloarea neamortizat a activelor vândute etc.ăSitua iile contabile ale unei societ i trebuie s fie înso ite de anexe i de raportul auditorilţ ăţ ă ţ ş

(cenzorilor).ANEXE LA SITUA IILE CONTABILEŢAnexele la situa iile financiare sunt de multe ori mai consistente decât datele cuprinse înţ situa ii.ţ

Anexele trebuie s explice politicile contabile ale societ ii i, de obicei, furnizeaz explicaă ăţ ş ă ţ detaliate despre felul în care sunt aplicate aceste politici, pe lâng alte detalii ajut toare. Anexă ă trebuie s explice situa ii privind:ă ţ

activele fixe;stocurile i produc ia neterminat ;ş ţ ădatorii ale societ ii i c tre soăţ ş ă cietate; provizioanele;distribuirea profitului;orice alte aspecte, dac sunt necesare.ă

3. ANALIZA INDICATORILOR DIN BILAN UL CONTABIL I CONTUL DEŢ Ş PROFIT I PIERDEREŞUtilizarea indicatorilorAnaliza indicatorilor este cea mai rapid metod de estimare a viabilit ii înă ă ăţ treprinderilor.

Indicatori de diferite tipuri pot fi folosi i pentru a m sura:ţ ăLICHIDITATEACAPITALUL DE LUCRUSOLVABILITATEA



PROFITABILITATEAM suri ale performan elor trecute i viitoareă ţ şIndicatorii pot fi folosi i pentru a m sura fie rezuţ ă ltatele trecute, fie pe cele anticipate, fiind utili

în analiza creditelor pe termen scurt, mediu sau lung.Când indicatorii sunt folosi i pentru a m sura performan ele trecute, informa iile necesareţ ă ţ ţ pot fi

ob inute din bilan ul contabil i contul de profit i pierdere ale unei întreprinderi.ţ ţ ş şPrin compararea acestor indicatori pentru diferite perioade anterioare, se pot stabili tendin eţ evolu ie, care sunt foarte importante în evaluarea performan elor financiare ale firmei.ţ ţ

Firmele î i desf oar activitatea într-o pia larg , deci o compara ie cu alte firme din acelaş ăş ă ţă ă ţ ş sector de activitate ne va furniza informa iile despre performan ele firmei analizate, în comparţ ţ ţ cu performan ele concuren ei.ţ ţ

Datorit caracterului istoric al valorilor indicatorilor din bilan i contul de profit i pierdeă ţ ş ş aceste rezultate trebuie privite cu aten ie i precau ie, deoarece:ţ ş ţ

Analiza performan elor trecute nu pot fi o indica ie precis a ceea ce va fi în viitor;ţ ţ ăReprezint doar o analiz a situa iilor financiare aleă ă ţ firmei, care nu ia în considerareobliga iileţ

managementului, calitatea produselor, productivitatea muncii, factorii externi, etc;Nu este posibil, întotdeauna, s se ob in date curente, pentru compara ie, despre sectorul ă ţ ă ţ

activitate al firmei;Este o analiz aritmetic , bazat pe cifrele din situa iile financiare, care nu reflect pozi iă ă ă ţ ă ţ

curent (exemplu: reevaluarea activelor fixe);ăAr putea exista schimb ri în activitatea firmei de anul trecut pân în prezent (exemplă ă

comercializarea unor noi produse sau servicii).Pentru m surarea rezultatelor viitoare, care este un aspect important, îndeosebi pentru ă

bancher, în ceea ce prive te creditele pe termen mediu sau lung, este necesar s se estimeş ă profiturileanticipate i fluxurile monetareş prognozate.

Compararea indicatorilor realiza i în decursul timpului (istorici) cu cei prognoza i, poate fi ţ ţ

test util pentru analiza clientului. Dac , de exemplu, exist o varia ie larg i nefavorabil între ă ă ţ ă ş ă indicator prognozat i unul istoric, atunci acest lucru trebuie s indice nevoia unei precauş ă ţ pentru banc în acordarea creditului.ă

Mai jos sunt prezenta i câ iva dintre cei mai utili i frecvent folosi i indicatori, ilustrânduţ ţ ş ţ semetodele lor de calcul i explicându-se folosirea lor. Al i indicatori sunt prezenta i înş ţ ţ Anexa 1 laacest capitol.

INDICATORI DE LICHIDITATEIndicatorul lichidit ii curenteăţFolosit ca o m sur a capacit ii întreprinderii de a satisface datoriile scadente pe termenă ă ăţ scurt,

indicatorul lichidit ii curente compar activele circulante (curente) i pasivele curente.ăţ ă şSe calculeaz dup formula:ă ă active circulante/ pasive curenteSchimb rile valorice ale acestui indicator de la o perioad la alta sunt determinate deă ă modific riă

ale structurilor activelor circulante i pasivelor curente.ş In interpretarea acestuiindicator trebuieanalizate urm toarele aspecte:ă

Schimb rile valorice ale acestui indicator se datoreaz modific rilor care au avut loc ă ă ă structura activelor circulante: stocuri, crean e, disponibilit i b ne ti? Dac da, stocurile i/sţ ăţ ă ş ă ş crean ele pot fi transformate u or în disponibilit i b ne ti?ţ ş ăţ ă ş

Schimb rile valorice ale acestui indicator se datoreaz modific rilor din structura pasiveă ă ă



curente: credite bancare, furnizori, datorii fiscale? Dac da, noile scaden e au fost stabă ţ ilite decomun acord cu creditorii?

Valoarea acestui indicator este mai mare sau mai mic decât 1? Dac este mai mic decât ă ă ă firma nu are lichiditate i are nevoie de o infuzie de capital (ex: overdraft sau un credit pe termş mai lung)

Este valoarea acestui indicator comparabil cu cea a sectorului din care face parte firma?ăUn nivel acceptabil al acestui indicator, este, de regul , de 2:1, indicând c pasivele curenă ă sunt de dou ori acoperite de activele circulante. Dac este mai mare decât 3, societată ă comercial are exces de lichiditate, având active nevalorificate. O valoareă considerat bun pentruă ă acest indicator este între 1,5 i 3. în general, interpretarea acestuiş indicator se face împreun cuă indicatorul lichidit ii imediate.ăţ

Indicatorul lichidit ii imediate (Testul acid)ăţUtilizat ca o m sur a capacit ii întreprinderii de a satisface datoriile pe termen scuă ă ăţ

indicatorul lichidit ii imediate ia în considerare numai acele active care se pot vinde i încaăţ ş într-un timp foarte scurt (se pot transforma în bani într-o perioad scurt de timp)ă ă

Activele lichide sunt, în mod normal, definite ca:•disponibilit i b ne ti;ăţ ă ş• debitori bun - platnici,•bunuri finite (preg tite pentru vânzare).ăAcest indicator arat care este influen a stocurilor în lichiditatea curent a firmei. Valoară ţ ă

acestui indicator poate r spunde la întrebarea: lichiditatea firmei se bazeaz pe stocuri sau ă ă activele lichide?

Se calculeaz dup formula:ă ăactive circulante – stocuri / pasive curente sau active lichide / pasive curenteO valoare mare (peste 1) a acestui indicator relev faptul c lichiditatea firmei se bazeaz ă ă ă

activele imediate (lichide). O valoare mic (sub 0,7) indic faptul c firma are o lichiditate bază ă ă ă

pe stocuri.Un nivel acceptabil al indicatorului lichidit ii imediate ar fi de 1 : 1, indicând c pasiveleăţ ă curente sunt acoperite o singur dat de active u or realizabile. De obicei, acest indicatoră ă ş estesituat între 0,7 - 1. Dac indicatorul este mai mare decât 1, societatea comercială ă are fonduriimobilizate, pe care trebuie s le investeasc , deci trebuie accelerat procesul deă ă produc ie. Dacţ ă indicatorul este mai mic decât 0,7, societatea comercial nu are o lichiditate imediat bun , avâă ă ă multe stocuri ce trebuie reduse.

INDICATORI AI CAPITALULUI DE LUCRUSunt foarte importan i în evaluarea capacit ii agentului economic de a transforma stocurileţ ăţ

bani, a recupera datoriile c tre firm i de a- i achita la timp obliga iile asumate.ă ă ş ş ţ• Viteza de rota ie a stocurilorţSemnific durata (în zile) pentru a transforma stocurile în bani. Se calculeaz cu formula:ă ăValoarea stocurilor / Total vânz ri {cifra de afaceri) ă x 365 zileSchimb rile de valoare ale acestui indicator de la o perioad la alta se pot datora:ă ăstructurii stocurilor pe : materii prime, materiale, produc ie în curs de execu ie, produse finite,ţ ţ

m rfuri;ăexisten ei de stocuri nevandabileţmetodei de evaluare a stocurilor unor caracteristici aparte ale stocurilor: perisabilitate, demodare, etc.



Viteza de rota ie a stocurilor pentru firma analizat trebuie comparat cu media vitezei deţ ă ă rota ieţ a stocurilor pentru sectorul de activitate din care face parte firma.

O sc dere a vitezei de rota ie a stocurilor are implica ie negativ asupra disponibilit ilă ţ ţ ă ăţ monetare ale firmei, deoarece stocurile nu sunt vândute destul de repede.

• Viteza de rota ie a debitorilorţReprezint durata medie de timp (în zile) pentru recuperarea (încasarea) datoriilor de ă debitori.Se calculeaz cu formula:ă

Debitori / Total Vânz ri (Cifra de afaceri) ă x 3 65 zileÎn analiza varia iilor acestui indicator trebuie avut în vedere:ţnum rul total de debitori;ăcine sunt debitorii;care este valoarea datoriei pentru fiecare debitor;de când este constituit datoria în bilan ;ă ţcare este politica firmei vis a vis de debitorii r u pl titori;ă ăcare sunt condi iile în care firma accept livrarea pe datorie;ţ ăcompararea cu viteza medie de rota ie a debitorilor pentru sectorul de activitate al firmei.ţO cre tere valoric a acestui indicator are o implica ie negativ asupra disponibilit ilor b neş ă ţ ă ăţ ă ş

ale firmei.• Viteza de rota ie a creditorilorţReprezint durata medie de timp (în zile) pentru plata datoriilor c tre creditori. Se calculeaă ă ă

cu formula:Creditori / Total Vânz ri {Cifra de afaceri) ă x 365 zileIn analiza varia ieţ i acestui indicator, trebuie avut în vedere:num rul de creditori ai firmei;ăcine sunt creditorii;

care este valoarea datorat fiec rui creditor;ă ăcare sunt rela iile de afaceri cu furnizorii;ţ• sunt mai mul i furnizori sau forma este dependent de unul sinţ ă gur;• compara ie cu acela i indicator calculat la nivelul sectorului de activitate.ţ şO reducere a valorii acestui indicator are o implica ie negativ asupra disponibilit ilţ ă ăţ

monetare ale firmei.INDICATORI DE SOLVABILITATEGrad de îndatorare (datorii / fonduri proprii)Gradul de îndatorare m soar rela ia dintre capitalul împrumutat (datoriile firmei) i celă ă ţ ş

propriu.Este calculat, în sensul s u cel mai larg acceptat, dup formula:ă ă capital împrumutat / capital propriuUn grad de îndatorare mare poate însemna i c o propor ie mai mare din profitul din exploatareş ă ţ

va trebui s satisfac plata dobânzii i, de aceea, profitul r mas proprietarilor sau ac ionariă ă ş ă ţ poate fi mic. Totu i, i contrariul poate fi adev rat, în cazul în careş ş ă capitalul împrumutat esteutilizat pentru a ob ine profituri la rate superioare ratei dobânziiţ pl tite.ă

Indicatorul grad de îndatorarese mai poate calcula i conform formulei:şTotal datorii (mai pu in creditori comerciali) ţ / capital propriu



În acest sens, este folosit mai ales cam sur a riscurilor de cre tere a ratei dobânzii.ă ă şIndicatorul de acoperire a dobânzii (serviciul datoriei minime)M soar de câte ori costul fondurilor împrumutate poate fi acoperit de profitul din exploată ă

(profitul înainte de plata dobânzii i impozitş ului).Se calculeaz astfel:ă profit din exploatare / dobânda la fonduri împrumutate

Un nivel acceptabil ar fi de 3 : 1.Indicatorul activelor fixe (imobilizate)Este utilizat ca indicator al flexibilit ii sau lipsei de flexibilitate dintr-o întreprindere.ăţCalculul este simplu:active fixe / total active x 100Cu cât procentul este mai mare, cu atât riscul este mai mare pentru întreprindere în caz

schimb rilor conjuncturale de pia , întreprinderea fiind astfel nevoit s se reorienteze. Daă ţă ă ă ă întreprinderea opereaz pe o pia volatil (fluctuant ), un nivel ridicat sau crescând ă ţă ă ă indicatorului va releva, de asemenea, un risc pentru întreprindere.

INDICATORI DE PROFITABILITATERata profitului brut (profitul înainte de impozitare)

Este un indicator al prof itabilit ii de baz al firmei.ăţ ăSe calculeaz astfel:ă profitul brut / vânz ri (cifra de afaceri) ă x 100O rat a profitului ridicat sau crescând poate indica un grad de dominare a pie ei sauă ă ă ţ

capacitate de cre tere a pre urilor de vânzare când costurile directe r mân neschimbate, scad ş ţ ă cresc mai lent decât pre ul de vânzare al produsului.ţ

Rata profitului din exploatareSe calculeaz astfel:ă profit din exp loatare / vânz ri (cifra de afaceri) ă *100Întrucât reflect profitabilitatea activit ii de baz numai din exploatare, înainte de deduceră ăţ ă

costurilor financiare (dobând la credite) sau a impozitului, el este un prim indicator al capacită ăţ întreprinderii de a sus ine o activitate de baz profitabil în viitor.ţ ă ă

Rata profitului netIndic profitul calculat procentual din cifra vânz rilor ce poate fi distribuit ac ionarilor să ă ţ

form de dividende i/sau reinvestit în activitate.ă şSe calculeaz astfel:ă

profit net / vânz ri (cifra de afaceri) ă x 100Rentabilitatea capitalului utilizatUtilizareaindicator ului rentabilit ii capitalului utilizat ăţ reprezint o practic acceptat atunciă ă ă

când se compar profitabilitatea unor activit i similare. Este, de asemenea, utilă ăţ ă când sestabile te dac o investi ie este poten ial favorabil , întrucât poate fi comparat cu costul ş ă ţ ţ ă ă oportunitate al capitalului utilizat, adic veniturile ce ar putea fi ob inute prină ţ utilizarea capitalului

în alt mod.Se calculeaz astfel:ă profit impozabil / capital utilizat x 100Uneori impozitul este exclus din calcul, adic nu este însumat la num r torul frac iei:ă ă ă ţ

profit net / capital utilizat x 100Rentabilitatea capitalului utilizat poate fi, de asemenea, folosit pentru a m sura risculă ă unei

cre teri a ratei dobânzii pentru întreprindere. în eventualitatea c rata dobânzii cre te pestş ă ş e rata derentabilitate a capitalului utilizat, întreprinderea se va confrunta cu un riscconsiderabil. De aceea,trebuie privit în leg tur cu indicatorul de acoperire a dobânzii descris anterior. O valoare bună ă ă



acestui indicator ar trebui s dep ească ăş ă5%.AL I INDŢ ICATORISOLVABILITATE I STABILITATEŞAce ti indicatori m soar capacitatea firmei de a face fa obliga iilor sale pe termen lung.ş ă ă ţă ţ•Gradul de acoperire a scaden elor curente la datoriile pe termen lung = profit net+ţ

amortizare / scaden ele cuţ rente la datoriile pe termen lungAcest indicator arat de câte ori este acoperit dobânda la creditele pe termen lungă ă scadente, de

profitul net i amortizare, mai pu in dividendele de pl tit.ş ţ ă•Gradul de acoperire a dividendelor = profit net / dividendeAcesta indic de câte ori sunt acoperite dividendele, de profitul net.ă•Ponderea datoriilor pe termen lung în capitalul propriu = pasive pe termen lung/capitalul

propriuIndic gradul de acoperire a datoriilor pe termen lung (credite, obliga iuni) din capiă ţ talul propriu.•Gradul de acoperire a datoriilor pe termen lung din activele fixe neteIndic de câte ori datoriile pe termen lung sunt acoperite de activele fixe nete (costul deă achizi ieţ

minus amortizare). Acest indicator arat gradul de protec ie a creă ţ ditorilor încazul în care activeletrebuie lichidate (ex: în cazul falimentului). Totu i, trebuie observat c valoarea activelor dş ă bilan este probabil s difere de valoarea de lichidare.ţ ă

INDICATORI DE EFICIEN I PROFITABILITATEŢĂ Ş•Structura cheltuielilor = cheltuieli de anumit tip / cheltuieli totale* 100Acesta indic ponderea relativ a fiec rui element de cheltuieli (ex. utilit i, produc ie, vânză ă ă ăţ ţ ă

în raport cu cheltuielile totale.•Eficienta utiliz rii activelor = vânz ri / total activeă ăAcestindicator arat eficien a utiliz rii activelor în generarea veniturilor.ă ţ ă•Eficien a folosirii capitalului = vânz ri / capital utilizatţ ăAcesta indic eficien a utiliz rii capitalului folosit în generarea veniturilor.ă ţ ă•Rentabilitatea capitalului propriu = profit / capital propriuAcesta reprezint profitul înainte de impozitare raportat la capitalul propriu utilizat în activită

de-a lungul anului.INDICATORI DE EFICIEN A AC IUNILORŢĂ ŢAcest grup de indicatori este cel mai util pentru ac ionari i pentru poten ialii investitori. Totuţ ş ţ ş

ei pot fi de interes i pentru bancheri care trebuie s aprecieze valoarea ac iunilorş ă ţ întreprinderii. Eivor deveni de o importan tot mai mare pe m sur ce se va dezvolta pia a ac iunilor.ţă ă ă ţ ţ

•Randamentul dividendelor = dividend pe ac iune / pre ul de pia pe ac iuneţ ţ ţă ţM soar raportul dintre m rimea dividendului ob inut pentru o ac iune i pre ul de pia ă ă ă ţ ţ ş ţ ţă

ac iunii.ţ

•Indicatorul pre al ac iunii / dividend (PER) = pre de pia al ac iunii /dividend peţ ţ ţ ţă ţ ac iuneţPER= Price Earning RatioAcest indicator exprim num rul de ani necesari pentru ca dividendele ob inute s compenseă ă ţ ă

costul unei ac iuni (se presupune c dividendul r mâne la nivelul actual).ţ ă ă4. MANAGEMENTUL FLUXURILOR MONETARE. CAPACITATEA DE

RAMBURSARE A CREDITULUIA. MANAGEMENTUL FLUXURILOR MONETARE



Este foarte important ca o afacere s poat genera disponibilit i monetare pentru a- iă ă ăţ ş acopericheltuielile opera ionale zilnice i împrumuturile.ţ ş În timp ce profitabilitatea este o m sură ă esen ial a sustenabilit ii uţ ă ăţ nei firme,disponibilit ile monetare (cash) reprezint sângele afacerii:ăţ ă men in firma opera ional ,ţ ţ ă finan ând costurile de aprovizionare i pl tind creditorii la timp.ţ ş ă

Un nivel bun al profitului impozabil sau al profitului re inut la nivelul firmei (retaiţ nedearnings)

nu înseamn automat disponibilit i monetare suficiente. Diferen a între profită ăţ ţ i cash este c oş ă firm poate avea profituri importante, dar pu ine disponibilit i monetareă ţ ăţ datorit unor achizi iiă ţ recente de utilaje sau datorit pl ii divideă ăţ ndelor.Pericolul ca o firm profitabil s r mân f ră ă ă ă ă ă ă cash este mare când firma încearc s seă ă extind rapid. O parte important a disponibilit iloră ă ăţ b ne ti este folosit pentru investi iiă ş ă ţ în mijloace fixe sau în acoperirea costurilor crescânde de produc ie, nemair mânând baniţ ă i pentru cheltuielile zilnice sau neprev zute.ş ă

O firm poate atrage cash din urm toarele surse:ă ăcredite bancare;credite comerciale;influx de capital de la ac ionari;ţsubven ii guvernamentale.ţCu toate c o firm profitabil este pu in probabil s aib probleme de lichiditate, înă ă ă ţ ă ă compara ieţ

cu o firm care lucreaz în pierdere, în ultim instan lipsa disponibilit iloră ă ă ţă ăţ monetare duce lafalimentul firmei i nu lipsa profitului.ş

Capitalul de lucruVom analiza mai în detaliu capitalul de lucru al unei firme, deoarece schimb ri majoreă ale

nivelului acestuia pot avea un impact asupra disponibilit ilor monetare.ăţ In analiza capitalului delucru, trebuie evaluate activele circulante în corela ie cu pasiveleţ curente, în sensul studieriicuaten ie a modului în care au fost gestionate stocurile,ţ debitorii i creditorii.ş Acest proces poartă denumirea demanagementul capitalului de lucru (working capital management) .

Managementul stocurilor

Este esen ial de tiut care este influen a asupra disponibilit ilor monetare ale firmei, de inerţ ş ţ ăţ ţ de stocuri mari sau stocuri cu valori mici. Stocuri mari —> implica ii asupra cash-ului.ţse vor g si, întotdeauna, stocuri disponibile a fi vândute, pentru a ob ine cash;ă ţse vor satisface mai u or cerin ele consumatorilor, ceea ce înseamn mai multe vânz ri, din cş ţ ă ă

o parte vânz ri cash;ăfirma poate ob ine reduceri de pre aprovizionând o cantitate mai mare de produse i deci poţ ţ ş

economisi cash;cresc costurile de depozitare, prin deteriorarea sau degradar ea stocurilor, ceea ce înseamn oă

utilizare de cash;• mare parte din cash este imobilizat în stocare.ă Stocuri mici —> implica ii asupra cash-uluiţ pot exista costuri suplimentare de manipulare i tranzit datorit aprovizion rii în cantit i micş ă ă ăţse poatepierde reducerea de pre acordat pentru aprovizionarea unei cantit i mai mari dţ ă ăţ produse;exist pericolul de a r mâne f r anumite stocuri care ar putea conduce la nesatisfaceră ă ă ă

la timp a clien ilor sau chiar de pierderea unei afaceri;ţse economise te cash prin costuri reduse de depozitare.şDatorit implica iei pe care stocurile o au asupra cash-ului, este necesar ca o firm s aibă ţ ă ă ăun

sistem eficient de control al stocurilor, care s asigure:ăevaluarea permanent a necesit ilor clien iloră ăţ ţ şi deci a stocurilor necesare;



analiza permanent a costurilor de împrosp tare a stocurilor;ă ăutilizarea eficient a spa iilor de depozitare;ă ţdescurajarea tentativelor de fraud sau furt prin controale eficiente i pază ş ă

corespunz toare.ăManagementul debitorilor

Intr-o lume ideal , toate vânz rile ar fi f cute contra cash, pl ile fiind efectuate fie înă ă ă ăţavans, fie în momentul vânz rii.ăIn lumea comercial real multe produse i servicii sunt achizi ionate pe baz de credită ă ş ţ ăcomercial, care ar e implica ii asupra disponibilit ilor monetare ale firmei care vinde, deţ ăţaceea este important ca firmele s aib un sistem eficient de gestionare al debitorilor, careă ăimplic :ăevaluarea permanent a bonit ii clien ilor, din care s rezulte c î i pot achă ăţ ţ ă ă ş ita la termenul

stabilit datoriile;un sistem eficient de emitere a facturilor i de colectare a datoriilor;şurm rirea eficient a debitorilor restan ieri în vederea recuper rii datoriilor.ă ă ţ ăManagementul creditorilorEste important de men ionat i respectat condi iile de livrare i plat cu furnizoriţ ş ţ ş ă

Nerespectarea termenelor de plat c tre furnizori poate avea implica ii asupra cash-ului,ă ă ţ deoarece pot provoca:

pierderea încrederii furnizorilor;pierderea reducerilor de pre uri negociate anterior cu furnizoţ rii;declan area unor proceduri de penalizare din partea furnizorilor.şESTIMAREA CAPACIT II DE RAMBURSARE A CREDITULUIĂŢEstimarea capacit ii de rambursare a creditului are drept punct de plecare situa ia istoric ăţ ţ ă

contului de profit i pierdere.şPornind de la ultima situa ie a contului de profit i pierdere, pentru estimarea capacit ii ţ ş ăţ

rambursare a creditului se parcurg dou etape:ăAjustarea valorilor din contul de profit i pierdere pentru determinarea nivelului de caş

disponibil.Deducerea angajamentelor financiare, pentru perioada urm toare, în scopulă

determin rii surplusului (deficitului) de cash.ă—>Prima etap este compus din patru pa i:ă ă ş a) identificarea profitului impozabil din contul de profit i pierdere istoric;şb) ajustarea valorii profitului impozabil cu valori reprezentând amortizarea

iveniturile sau cheltuielile ce nu se vor mai reg si în perioada urm toare (în specialcele dinş ă ă activitatea excep ional ):ţ ă

valoarea amortiz rii se adaug ;ă ăvaloarea veniturilor ce nu se vor mai reg si în perioada urm toare se scade;ă ăvaloarea cheltuielilor ce nu se vor mai reg si în perioada urm toare se adaug .ă ă ăc) Ajustarea valorii profitului impozabil (istoric ), inând cont de costul cu dobânda iă ţ ş

cu ratele leasing.Ambele valori se adaugla valoarea istoric a profitului impozabil.ă ăValorile estimate pentru noua perioad analizat , atât pentru dobânzile bancare, cât iă ă ş pentru ratele leasing, vor fi deduse ulterior.



d) Ajustarea valorii portofoliului impozabil, inând cont de orice anticipţ areprivindvolumul i costul vânz rilor.ş ă

Dac se prime te de la client o informa ie specific privind anticiparea tendin ei cifrei deă ş ţ ă ţafaceri sau a costurilor directe de produc ie, atunci valoarea istoric a portofoliuluiţ ăimpozabil trebuie ajustat în consecin .ţăSe ob ine o valoare ajustat a portofoliului impozabil:ţ ă-> In a 2-a etapă se vor deduce urm toarele elemente de cheltuial pentru a determinaă ădac afacerea va avea suficient cash pentru a face fa angajamentelor financiare:ă ţădobânzi bancare pentru perioada urm toare, atât pentru creditele pe termen scurt cât iă ş pentru

cele pe termen lung;ratele leasing; taxe i impozite;şdividende;cheltuieli de investi ii din surse proprii (exceptând cele prin credite bancare sau leasing;ţmodific ri ale capitalului de lucru; se refer la schimb rile care pot avea loc datoriă ă ă ă

managementului stocurilor, al debitorilor sau creditorilor. Pentru a determina valoareamodific rii capitalului de lucru ce trebuie inclus în estimarea capacit ii de rambursare, trebă ă ăţ

examinat declara ia de cash flow a clientului. Dac valoareaă ţ ă modific rii capitalului de lucru esteă negativ , ea va fi sc zut din valoarea ajustat a profitului impozabil. Dac va fi pozitiv , ea vaă ă ă ă ă ă ad ugat valorii ajustate a profituluiă ă impozabil.

Sintetizând cele dou etape, estimarea capacit ii de rambursare se poate face astfel:ă ăţ I DE CREDIT PRIN METODA PUNCTAJELOR. REGLEMENT RI ALE BNR PRIVI Ă

GESTIONAREA RISCULUI DE CREDIT În activitatea curent a b ncii, toate produsele i serviciile bancare, deci i creditul, conă ă ş ş ţ

elemente de risc. Riscul de credit este generat în principal de posibilitatea apari iei, pe parcurţ derul rii contractului de credit, a unor dificult i legate de achitarea la termen a obliga iilă ăţ ţ

asumate de clien ii b ncii, care nu au putut fi sesizate la analiza, evaluarea iţ ă ş aprobarea creditelor.Analiza non-fmanciar i analiza financiar pot furniza elementele necesare evalu rii graduă ş ă ă de risc al clientului.

O evaluare a riscului în creditare se poate face i prin metoda punctajelor, care const ş ă încadrarea clien ilor în anumite categorii de risc, prin acordarea de puncte func ie de analţ ţ diferitelor tipuri de riscuri ce pot afecta o firm (financiare i non-fmanciare).ă ş

Datorit importan ei pe care o are administrarea riscului de credit, BNR elaboreaz normeă ţ ă privindlimitarea riscului de credit al b ncilor, privind clasificarea creditelor i plasamentelor, precumă ş ş pentru constituirea, regularizarea i utilizarea provizioanelor specifice de risc de credit.ş

La noi în ar , reglementarea de c tre BNR a riscului de credit se face prin:ţ ă ăNORME privind limitarea riscului de credit al b ncilor nr. 8/1999, cu modific rile ă ă ş

complet rile ulterioare;ăREGULAMENT privind clasificarea creditelor i plasamentelor, precum iş ş constituirea

regularizarea i utilizarea provizioanelor specifice de risc de creditş (nr.5/22.07.2002, care va intraîn vigoare la 01.01.2003).

Ambele acte normative sunt anexate la acest manual.A. METODOLOGIA DE ANALIZ I EVALUARE A RISCULUI ÎNĂ Ş ACTIVITATEA

DE CREDITARE PRIN METODA PUNCTAJELOR Banca are organizat ca activitate distinct analiza i evaluarea riscului de creditare, folosindă ă ş



acest sens diferite metode de analiz , cu scopul de a lua m surile care se impun în vedereaă ă diminu riiă acestui risc.

Analiza riscului de credit con ine în principal dou etape:ţ ă evaluarea riscului; gestionarea riscului.Analiza i evaluarea riscului de creditş prin metoda punctajelor, se efectueaz avându-se înă vedere

urm toarele categorii de riscuri:ăRiscul financiar Riscul comercialR iscul de garan ieţRiscul managerialRiscul de senzitivitate1. Riscul financiar (RF)reflect dificult ile ce pot apare în activitatea financiar a firmeiă ăţ ă legate

mai ales deposibilit ile de rambursare la termen a obliga iilor c tre banc .ăţ ţ ă ăDocumentele care con in datele necesare desf ur rii acestei analize sunt: situa iile financiarţ ăş ă ţ

ale firmei, date statistice oficiale, eviden ele b ncii.ţ ăDatele de referin la care se vor efectua aceste analize vor fi finele ultimului an, precum iţă ş luna

anterioar solicit rii creditului. Pentru societ ile comerciale cu activitate mai mic deă ă ăţ ă un an datelede referin sunt finele ultimului semestru i luna anterioar solicit rii creditului.ţă ş ă ă

Analiza riscului financiar seefectueaz cu ajutorul metodei punctajelor (Z) bazat peă ă modelulJ.Conan i M.Holderş , care permite evaluarea riscului de faliment i are la bazş ăurm toarea formulă ă de calcul:

Z = 0,24 X1+ 0,22 X2 + 0,16 X3 - 0,87 X4 - 0,10 X5

în care variabilele X1... X5 sunt indicatori economico-fmanciari, iar constantele cu caresuntamplifica i ace tia sunt indicatori de natur statistic , exprimând ponderea variabilelorţ ş ă ă în evaluareariscului de faliment.

Excedent brut de exploatare -> X1 = Datorii totaleExcedentul brut de exploatare = venituri din exploatare - cheltuieli din exploatareCapital permanent -> X2 =Activ totalCapitalul permanent = capital propriu + datorii pe termen lungActive circulante - stocuri -> X3 = Activ total-> X4 = Cheltuieli financiare/Cifra de afaceriCheltuieli de personal ->X 5= Valoar ea ad ugată ăValoarea ad ugat este diferen a dintre valoarea veniturilor în perioada analizat i valoară ă ţ ă ş

bunurilor sau serviciilor cump rate i folosite pentru producerea acestor venituri, în aceea iă ş ş perioad .ăInterpretarea riscului de faliment se va efectua dup cum urmeaz :ă ăa. Z> 0,16 -situa ia financiar a firmei este foarte bun , riscul de falimentţ ă ăeste mai mic de 10%. b. 0,10 < Z < 0,16 -situa ia financiar a firmei este bun , riscul de faliment fiindţ ă ă

cuprins între 10% i 30%.şc. 0,04 <Z< 0,10 - situa ia financiar a firmei este în observa ie, riscul deţ ă ţfaliment fiind cuprins între 30% i 65%.şd. Z< 0,04 - riscul de faliment este mai mare de 65%.2. Riscul comercial (RC) -reprezint incertitudinea ce poate s apar la încasarea crean eloră ă ă ţ i/ ş saula plata furnizorilor, i va fi evaluat cu ajutorul urm torilor indicatori:ş ă a.Perioada medie de încasare a crean elor ,(P ţ m IC) , reprezentând num rul mediu de zile înă

care se încaseaz crean ele fa de cifra de afaceri din perioada respectiv , se determin pe baă ţ ţă ă ă



formulei: P m IC = Crean e (debitori) / Cifra de afaceri x num r de zile ţ ăb. Perioada medie de plat a furnizorilor (P ă m P 1F) , reprezentând num rul de zile înă care sunt

pl ti i furnizorii fa de cifra de afaceri din perioada respectiv , se determin peă ţ ţă ă ă baza formulei:Furnizori nepl ti iă ţ

P m PF = Furnizori nepl ti i / Cifra de afaceri x num r zile ă ţ ăEvaluarea riscului pe baza indicatorilor calcula i se face astfel:ţPmIC > PmPF—> risc mare PmIC = PmPF —> risc mediu PmIC < PmPF —> risc redus3. Riscul degaran ie (RG)ţ este reprezentat de posibilitatea apari iei unor dificult i legatedeţ ăţ

valorificarea bunurilor aduse în garan ie în situa ia în care împrumutul nu ramburseaz creditul iţ ţ ă ş pl te te dobânzile aferente conform contractului de credite.ă ş

Evaluarea riscului de garan ie se face în func ie de nivelul valoric al acestora i al rapiditţ ţ ş ăţ posibilit ilor de valorificare:ăţ

a. siguran a maxim :ţ ă garan ii necondi ionate i irevocabile emise de Ministerulţ ţ ş Finan elor pe bazaţ mandatului Guvernului României acordat prin acte normative, scrisori degaran ie emise de bţ ă

necondi ionate, bilete la ordin avalizate de b nci, gaj cu deposedare,ţ ă depozite bancare în valut sauă lei, dup caz, precum i garan ii emise de Fondul Român deă ş ţ Garantare a Creditelor;b.siguranţa medie:ipoteci asupra cl dirilor cu destina ie spa ii industriale, fabrici,ă ţ ţ ateliere, firme,),

spa ii comerciale (magazine i sedii), precum i asupra terenurilor dinţ ş ş intravilan din ora e mari iş ş localit i turistice; bunuri mobile procurate din credite, cesiuniasupra crean elor din exporturiăţ ţ plata prin acreditive irevocabile emise de b nci agreate;ă

c. garan ii nesigure:ţ cl diri cu destina ia de locuin , stocuri de produseă ţ ţă agroalimentare,industriale, semifabricate, materii prime, ipoteci asupra cl dirilă or din zonelerurale i terenurilor dinş extravilan, alte garan ii.ţ

4. Riscul managerial (RM)este determinat de calitatea echipei de conducere a firmei i vafiş analizat pe baza cunoa terii directe a acesteia de c tre ofi erul de credit.ş ă ţ

Evaluarea riscului managerial se va face în func ie de urm toarele caracteristici ale echipeiţ ă deconducere:

a. este (nu este) calificat i are (nu are) experien îndelungat în domeniul în careă ş ţă ă firma î iş desf oar activitatea;ăş ă b. în func ie de evolu ia în timp a indicatorilţ ţ or economico-financiari a demonstrat(nu a

demonstrat) capacitatea necesar în conducerea eficient a afacerii;ă ăc. calitatea rela iilor cu proprietarii (asocia ii), cu salaria ii, spiritul organizatoric iţ ţ ţ şde echip ,ă

adaptarea la schimb ri, etc;ăd. a avut (nu a avut) rela ii corespunz toare cuţ ă banca: a (nu a) efectuat opera iuniţ prin contul

deschis; a (nu a) deschis conturi la alte b nci; a (nu a rambursat) la termenîmprumuturile; a (nuă

pl tit le termen dobânzile etc, iar cuă partenerii de afaceri:sunt (nusunt) parteneri permanen i, i-aţ ş (nu i-a) pl tit la timp furnizorii, i-a (nu i-a) încasat la timpş ă ş ş debitorii, a avut (nu a avut) litigii cupartenerii, dac a fost implicat în evaziuni fiscale, etc.ă ă

5. Riscul de senzitivitate (RS)Pentru investi iile pe termen mediu i lung (la agen i economici i persoane fizice), înţ ş ţ ş analiza iş

evaluarea riscului de credit se face i o analiz de senzitivitate.ş ăAnaliza de senzitivitate este o tehnic de analiz a riscului individual al unui proiect de investă ă ţ

care indic cât de mult se va modifica VNA (valoarea net de actualizare) sauă ă RIR(rata intern deă



rentabilitate) ca reac ie la modificarea unei variabile de intrare, celelalteţ elemente r mânândă constante.

Orice decizie a agen ilor economici, în ceea ce prive te dezvoltarea i restructurareaţ ş ş produc iei,ţ retehnologizarea sau modernizarea fondurilor fixe care poate fi pus în aplicareă cu ajutorulcreditelor pe termen mediu i lung, antreneaz un risc în ob inerea rezultatelor estimate ini iş ă ţ ţ

datorit influen ei schimb rilor ce se manifest neîncetat în mediul tehnic,ă ţ ă ă financiar, economic,social, intern i extern. De aici, necesitatea analizei senzitivit ii variantelor studiate fa ş ăţ ţă schimb rile probabile precum i aă ş coeficientului de riscsub influen a factorilor ce nu au putut fiţ lua i în considerare în mod explicit. Asemenea schimb ri pot fi:ţ ă

cre terea pre ului materiilor prime;ş ţcre terea costului echipamentului (între momentul elabor rii proiectului iş ă ş achizi ionareaţ

acestuia);cre terea salariilor;şcre terea valorii investi iei pe parcursul realiz rii acesteia;ş ţ ămajorarea costurilor de produc ie;ţneatingerea capacit ii de produc ie proiectat (se men ine la un anumit procent dinăţ ţ ă ţ total);prelungirea nejustificat a duratei de execu ie fa de prevederile proiectulă ţ ţă ui;riscul concurentei externe;riscul producerii unor calamit i, etc.ăţIn analiza senzitivit ii se folosesc doi indicatori:ăţRIRb = rata de rentabilitate financiar calculat pe baza fluxului de disponibilit iă ă ăţmonetare pentru varianta de baz ;ă RIRf = rata de rentabilitate financiar calculat pe bazaă ă

aceluia i flux de disponibilit i, laş ăţcare se aplic o cre tere de 1% a costurilor de produc ie fa a de venituri, ca urmare aă ş ţ ţac iunii cumulate a factorilor sus-men iona i.ţ ţ ţCoeficientul de risc fa de varianta de baz (r), se calculeaz dup formula:ţă ă ă ă

(RIRb-RIRfr) / RIRb x 100%Condi iile care se cerţ îndeplinite sunt urm toarele:ă- RIR F s fie mai mare decât rata dobânzii aferent creditului propus spre aprobare;ă ă- r < 75%.

RIR (rata intern de rentabilitate)ofer imaginea global a eficien ei in orice moment aă ă ă ţ proiectuluide investi ii i este rata de actualizare pentru care VNA este zero, adic fluxul deţ ş ă venituri actualizategaleaz fluxul de cheltuieli actualizat.ă Riscul total (RT) de credit se va determina pe baza punctajelor acordate pe clasa de risc,prev zuteă

în tabelul nr. 1. RT = RF + RC + RG + RM + RS Clasele de risc:clasa I - 100-80 puncteclasa II - 79-65 puncteclasa III - < 65 puncteSemnifica ia claselor de risc:ţClasa de risc I- Societ ile comerciale din aceast clas au performan e financiare foarteăţ ă ă ţ bune,

fapt care permite achitarea la scaden a obliga iilor fa de banc . Se prefigureazţă ţ ţă ă ămen inerea i înţ ş perspectiv a performantelor financiare, iar garan iile oferite de ace ti clien i asigur siguraă ţ ş ţ ă ţă maxim .ă Riscul de creditare esteminim.

Clasa de risc II- Performan ele financiare ale firmelor analizate sunt bune, dar nivelulţ prezent



nu poate fi men inut în perspectiv . Garan iile oferite de client confer o siguranţ ă ţ ă ţămedie. Riscul decredit este mediu,avizul favorabil fiind dat numai cu îndeplinirea unor condi ii suplimentare ţ privind indicatorii financiari, garan iile etc.ţ

Clasa de risc III- Performan ele financiare sunt sc zute sau indic pierdere, nu pot fi pl titţ ă ă ă datoriilec tre banc , iar garan iile prezentate nu asigur posibilit i de transformare rapidă ă ţ ă ăţ ă în

lichidit i.ăţ Riscul de credit este foarte mare.STUDIU DE CAZS. C. AGROSERV SA. Bucure ti a solicitat b ncii, în luna decembrie 2002, un credit peş ă termen

scurt pentr u activitatea curent , în sum de 650 milioane lei.ă ăDincererea de credit au rezultat urm toarele:ăData înfiin rii: 05.02.1991; Sediul: Bucure ti;ţă şReprezenta ii legali: pre edintele i vicepre edintele Consiliului de Administra ie,ţ ş ş ş ţ ceea ce denotă

seriozitate i interes în abordarea rela iei cu banca;ş ţFirma are înc de la înfiin are cont curent deschis la banc ;ă ţ ăEste un client constant i a beneficiat anual de finan are pentru desf urarea activit ii.ş ţ ăş ăţObiect de activitate:comercializarea produselor industriale i prest ri servicii înş ă domeniul

aprovizion rii tehnico-materiale a produc torilor agricoli particulari i aă ă ş celorlal i agen iţ ţ economici din agricultur i industria alimentar , precum i a altor agen iă ş ă ş ţeconomici.

Firma are un num r de 99 de ac ionari deponen i ai capitalului subscris i v rsat iă ţ ţ ş ă şun num r deă 84 de angaja i permanen i.ţ ţ

Capital social subscris i v rsat: 206, 4 milioane lei;ş ăProduc ia anual ob inut în 2001: 14,6 miliarde lei;ţ ă ţ ăProduc ia estimat pentru 2002: 15,3 miliarde lei;ţ ăProfit net în 2001: 279,4 milioane lei;Profit net estimat pentru 2002: 341,4 milioane lei; Durata creditului:12 luni, cu o perioad de gra ie de 6 luni i rambursare în 6 rateă ţ ş lunare;

Data acord rii:ă ianuarie 2003;Grafic de rambursare:Iulie 2003: 110 milioane lei; August 2003: 110 milioane lei; Septembrie2003: 110 milioane lei; Octombrie 2003: 110 milioane lei; Noiembrie 2003: 110 milioane lDecembrie 2003: 100 milioane lei.

Garan ii: 2 ţ ipoteci asupra imobilului reprezentând sediul central din Bucure ti i asuprş ş depozitului din tefane ti, a instala iilor productive i a unui teren în valoare total de 960Ş ş ţ ş ă milioane lei, reprezentând 148,4% din valoarea creditului solicitat.

Beneficiarii firmei provin din sectorul comercial i sunt: S.C. SCAP ; societ i tip AGROMEş Ă ăţ i AGROINDUSTRIALE, diver i particulari.ş şDate puse la dispozi ie:ţ Situa ia patrimoniului i rezultate financiare la 30.11.2002;ţ ş Flux de

disponibilit i monetare;ăţ Bugetul de venituri i cheltuieli pe anul urm tor.ş ăConform normelor b ncii, analiza i evaluarea riscului de creditare s-a realizat având înă ş vedereurm toarele categorii de riscuri:ă riscul financiar; riscul comercial;riscul de garan ii;ţ riscul

managerial.1. Riscul financiar. Analiza acestuia s-a determinat cu ajutorul metodei punctajelor (Z),bazat peă

modelul J. Conan i M. Holder, de evaluare a riscului de faliment:şZ = 0,24 X1 + 0,22 X2 + 0,16 X3 - 0,87 X4- 0,10 X5 = 0,23 Unde: X1 = Excedentul brut de

exploatare /Datorii totale = 0,508X2= Capital permanent/Activ total = 0,503



X3 = (Active circulante - Stocuri)/Activ total = 0,4717X4 = Cheltuieli financiare/Cifra de afaceri = 0,02658X5 = Cheltuieli de personal/Valoarea ad ugat = 0,473 Datele utilizate pentru determinară ă

acestor indicatori provin din "Situa ia patrimoniului" i "Rezultatele financiare" la data de ţ ş noiembrie 2002. Informa iile necesare exclusiv pentru ob inerea valorilor de mai sus sunt extrţ ţ

din formularele contabile, prezentate la finalul studiului de caz.Scorul Z se situeaz la valoarea de 0,23 i în acest caz situa ia financiar a firmei esă ş ţ ă interpretat a fi foarte bun cu riscul de faliment mai mic de 10%.ă ă

2. Riscul comercial. Se analizeaz prin prisma a doi indicatori: perioada medie deîncasare aă crean elor i perioada medie de plat a furnizorilor i reprezint incertitudinea ce poate s apar ţ ş ă ş ă ă ă încasarea crean elor i/sau la plata furnizorilor.ţ ş

a)Perioada medie de încasare a crean elor (Pm.I.C.)ţPm. I.C. = (Crean e/Cifra de afaceri)x num r de zile = (330 x 330)/14728,2 =ţ ă 7,4-8 zile,unde

"num r de zile" reprezint 330 de zile.ă ă b) Perioada medie de plat a furnizorilor (Pm.Pl.F.)ăPm.Pl.F. = (Furnizori nepl ti i/Cifra de afaceri) x num r de zile = (420 x 330)/14728,2 = 9,4-ă ţ ă

zileDatele utilizate pentru calculul acestor indicatori provin din "Rezultatelefinanciare", precum iş

din "Datele informative" anexate la "Situa ia patrimoniului" din data de 30.11.2002.ţEvaluarea riscului pe baza acestor indicatori a dus la concluzia unuirisc redus deoarece:

Pm.I.C.< Pm.Pl.F.3 Riscul de garan ieţ . Având în vedere cgaran iile puse la dispozi ie de S.C.ă ţ ţ AGROSERV S.A.sunt dou ipoteci, s-a considerat c ele prezint o siguran medieă ă ă ţă pentru recuperarea valoriicreditului acordat.4. Riscul managerial. Ofi erul de credite care a analizat cererea de credite a firmei,ţ s-a aflat înrela ii continue i stabile cu aceasta i reprezentan ii s i legali. El aţ ş ş ţ ă caracterizat rela ia sa cuţ

firma i cu managerii acesteia în cadrul "Referatului de analiz a creditului" astfel:ş ă- Echipa de conducere este calificat i are experien îndelungat în domeniul în care firma ă ş ţă ă ş desf oar activitatea;ăş ă- În func ie de evolu ia în timp a indicatorilor financiari-economici a demonstrat o conducţ ţ eficient a afacerii;ă- Conducerea firmei nu a avut probleme majore privind rela iile cu ac iţ ţ onarii sausalaria ii; a datţ dovad de abilitate i adaptabilitate la schimb rile economiei;ă ş ă- În ceea ce prive te rela iile cu banca, firma a rambursat i pl tit la termenş ţ ş ă împrumuturile i dobânzile i nu a avut i nu are conturi deschise la alte b nci;ş ş ş ă- În cadrul rela iilor cu partenerii de afaceri, S.C.AGROSERV S.A. are leg turi permanenţ ă cuS.C. SCAP S.A, AGROMEC-URI I AGROINDUSTRIALE.Ă Ş

În urma acestor aprecieri s-a realizat evaluarea riscului total de creditare, prezentat înă rândurileurm toare:ă1.Riscul financiar (RF) - Z = 0,23 -> 50 puncte2.Riscul comercial (RC) - Pm.I.C. <Pm.Pl. F -> 10 puncte3.Riscul de garan ie (RG) - garan ii cu siguran medie ->ţ ţ ţă l0 puncte4. Riscul managerial (RM):echipa de conducere este calificat i cu experienă ş ţăîn domeniu -> 5 puncte;- firma are rela ii foarte bune cu banca i cu ter ii -> 5ţ ş ţ puncte

RISCUL TOTAL DE CREDITARE (RT): RT = RF + RC + RG + RM =80 de puncte



Firma s-a încadrat înClasa I de risc,ceea ce denot înc o dat c performan ele financiare aleă ă ă ă ţ firmei sunt foarte bune, precum i c garan iile oferite de aceasta dau o siguran maxim , ş ă ţ ţă ă riscul de creditare este minim.

In aceast situa ie, Comitetul de risc a dat aviz favorabil acord rii creditului, iar acestaă ţ ă împreună cu concluziile rezultate din analiza riscului au fost cuprinse în "Referatul de analiz i evaluară ş

riscului de creditare" care a întregit dosarul de creditare. Acesta a fost apoi remis ofi eruluiţ credit responsabil pentru derularea în continuare a procesuluide creditare.Rezultatele financiare ale S.C. AGROSERV S.A. la data de30 noiembrie 2002Milioane leiVenituri din exploatare 14728,3Cheltuieli din exploatare 13865,4Excedentul brut al exploat riiă 862,9Cheltuieli financiare 391,5Cheltuieli cu personalul 835,9Valoarea ad ugată ă 1766Cifra de afaceri 14728,2Profit brut 511,4Profit net 337,8Situa ia patrimoniului S.C. AGROSERV S.A. la data de 30 noiembrieţ 2002Milioane leiDatorii totale/curente 1697,4Capital propriu/permanent 1722,1Datorii pe termen lung 0Active circulante 3048,3Stocuri 1435,1Total pasiv/activ 3419,6Alte informa ii valabile la data de 30 noiembrie 2002ţMilioane lei

B. REGLEMENT RI AĂ LE BNR PRIVIND GESIONAREA RISCULUI DE CREDITAvând în vedere importan a limit rii riscului de credit, BNR emite regulamente i normţ ă ş

privind modul de gestionare a acestui risc.Astfel, NORMA nr. 8/1999 privind limitarea riscului de credit (anexat ) face reă ferire la:

capitalul propriu i fondurile proprii ale b ncilor;ş ăexpunere brut , expunere net ;ă ăexpunere fa de un singur debitor;ţăexpunere mare;supravegherea indicatorilor de solvabilitate;supravegherea expunerilor mari;supravegherea împrumuturilor acordate persoanelor aflate în rela ii speciale cu banca,ţ

personalului propriu i familiilor acestuia.ş



Aceast norm este corelat cu norma 7/1999 a BNR.ă ă ăRegulamentul nr.5/22.07.2002, se aplic b ncilor, persoane juridice române, ă ă ş

reglementeaz :ăclasificarea creditelor acordate clien ilor din sectorul nebancar;ţclasificarea creditelor acordate altor b nci i a plasamentelor constituite la acestea;ă ş

constituirea, regularizarea i utilizarea provizioanelor specifice de risc de credit.şConform acestui regulament, creditele i plasamentele se clasific în urm toareleş ă ă categorii: standard; în observa ie (numai pentru creditele acordate clientelei din sectorul nebancar);ţsubstandard (numai pentru creditele acordate clientelei din sectorul nebancar);îndoielnic (numai pentru creditele acordate clientelei din sectorul nebancar); pierdere.Clasificarea creditelor i plasamentelor se face prin aplicarea simultan a urm toarelor criteriş ă ăserviciul datoriei —>capacitatea debitorului de a- i onora datoria la scaden ,ş ţă exprimat caă

num r de zile întârziere la plat de la data scaden ei;ă ă ţperformanta financiară —> reflectarea poten ialului economic i solidit iiţ ş ăţ financiare a entit iiăţ

economice, ob inut în urma analiz rii unui ansamblu de factoriţ ă ă cantitativi (indicatori economico-financiari calcula i pe baza datelor din situa iile financiare anuale i periodice) i calitativi;ţ ţ ş ş

ini iere de proceduri judiciareţ —> cel pu in una din m suri luare în scopul recuper riiţ ă ă crean elor:ţ

darea de c tre instan a hot rârii de deschidere a procedurii falimentului;ă ţă ădeclan area procedurii de executare silit fa de persoanele fizice sau juridice.ş ă ţăCoresponden a dintre categoriile de clasificare i criteriile de clasificare este prezentat ţ ş ă

tabelele urm toare:ăÎn cazul clientelei din sectorul bancar, precum i în cazul persoanelor fizice, performanş ţ

financiar va fi considerat în categoria A.ă ăEvaluarea performan ei financiare a unui agent economic din sectorul nebancar vaţ conduce la

încadrarea acesteia într-una dincele cinci categorii de performan financiar .ţă ă Aceast evaluare seă va realiza potrivit normelor interne ale b ncilor aprobate la nivelulă Consiliului de administra ie alţ acestora, pe baz de punctaj atribuit unor factori cantitativiă i calitativi. Punctajul se va stabiliş luând în considerare factori calitativi care se vor referi în principal la indicatorii de lichiditasolvabilitate, risc i profitabilitate, factoriiş calitativi urmând a fi în principal la aspecte legate demodul de administrare a firmei,de calitatea ac ionariatului i a managementului, de garan iileţ ş ţ primite i de condi iile de piaş ţ ţă în care acesta î i desf oar activitatea.ş ăş ă

În cazul în care b ncile se g sesc în imposibilitatea de a evalua performan a financiar a ună ă ţ ă client din sectorul nebancar, aceasta va fi încadrat în categoria E.ă

Normele interne ale b ncilor privind evaluarea performan ei financiare trebuie aprobate ă ţ BNR - Direc ia de Supraveghere.ţ

In continuare este prezentat o metodologie de calcul a performan ei financiare aă ţ agen ilorţ economici, folosit de una dintre b ncile din ara noastr .ă ă ţ ă

Bonitatea reprezint performan a financiar a agentului economic care atest încredereaă ţ ă ă pecare acesta o inspir b ncii în momentul solicit rii unui credit, de a restitui la scaden ,ă ă ă ţăcreditelecontractate împreun cu dobânzile aferente.ă

Bonitatea financiar se determin prin calcularea unor indicatori financiari pe bazaă ă datelor dinformularele contabile, în func ie de perioada în care se determin , astfel:ţ ă

anual - bilan ul contabil i contul de profit i pierdereţ ş ş



semestrial - rezultate financiare (01) i situa ia patrimoniului (02)ş ţlunar - balan a de verificare.ţFormularele anuale i semestriale din care se extrag datele pentru determinarea bonit iiş ăţ trebuie

s fie avizate de Direc ia general a finan elor publice i controlului financiar de stat jude eă ţ ă ţ ş ţ respectiv a municipiului Bucure ti.ş

I. Indicatorii financiari i formulele de calculş1. Lichiditatea general =ă Active circulante / Datorii curente2. Solvabilitatea patrimonial =ă Capitalul propriu / Total pasiv x 1003. Rata profitului brut = Profit brut / Cifra de afaceri x 1004. Rata rentabilit ii financiare =ăţ Profitul net / Capital propriu x 1005. Gradul de îndatorare = Datorii curente/ Total activIndicatorul "Rata rentabilit ii financiare" se va lua în calculul bonit ii la valoarea ob inut peăţ ăţ ţ ă

baza datelor din bilan ul anual, indiferent de data la care se efectueaz . analiza.ţ ăSESIUNEA 6 - RISCUL DE RAT A DOBÂNZII I DE CURS VALUTAR Ă Ş

COMPLEMENTARE RISCUL UI DE CREDIT Varia iile ratei dobânzii influen eaz veniturile ce pot fi ob inute din creditare.ţ ţ ă ţAstfel, dac un credit este acordat cu o rat a dobânzii fix , iar rata dobânzii pe pia areă ă ă ţă

tendin cresc toare, banca are o pierdere poten ial din acest tip de plasameţă ă ţ ă nt.Dac banca acord un credit cu o rat variabil a dobânzii, iar rata dobânzii pe pia araă ă ă ă ţă

tendin de sc dere, banca are, de asemenea, o pierdere poten ial .ţă ă ţ ăO analiz a trendului ratei dobânzii pe pia este foarte important pentru a stabili tipulă ţă ă de rat aă

dobânzii pe care banca o solicit în activitatea de creditare: fix sau variabil , pentru a nu induă ă ă pierderi prin riscul de rat a dobânzii.ă

De asemenea, este foarte important de a corela tipul de rat a dobânzii solicitate laă plasamente(credite), cu tipul de rat a dobânzii pasive pl tite pentru atragerea de fonduriă ă (rat fix sauă ă variabil ).ă

B ncile pot acorda credite i în alte valute, decât valuta na ional .ă ş ţ ăIn România, se acord frecvent credite în USD i EUR. în prezent (2002), creditul acordată ş valut (USD i EUR) reprezint circa 2/3 din creditul agregat la nivelul sistemului bancar.ă ş ă

In momentul acord rii unor credite în valut , se activeaz riscul de curs valutar, care trebuă ă ă gestionat de c tre b nci.ă ă

1. Riscul de rat a dobânzii.ă Analiza GapReprezint probabilitatea de a suferi o pierdere sau o nerealizare a profituriloră prognozate,

datorit varia iei ratei dobânzii pe pia într-un sens nefavorabil pentru banc .ă ţ ţă ăPentru gestionarea acestui risc, banca trebuie s analizeze structura activelor i pasivelă ş

determinând dependen a acestora fa de schimb rile ratei dobânzii.ţ ţă ăAnaliza sensibilit ii activelor i pasivelor la varia ia ratei dobânziiăţ ş ţ(analiza Gap)În cazul acestei analize, toate activele i pasivele sunt clasificate în dou categorii:ş ăa)active i pasive sensibileş la varia ia nivelului general al ratelor dobânzii pepia ;ţ ţă b)active i pasive insensibileş la varia ia nivelului general al ratelor dobânzii pepia .ţ ţăAnaliza de sensibilitate ia în calcul varia iile de dobând încasat (în cazul activelor) i ţ ă ă ş

dobând pl tit (în cazul pasivelor) în func ie de schimb rile ratelor dobânzii pe pia ,ă ă ă ţ ă ţăluând înconsidera ie efectul schimb rii ratelor dobânzii asupra valorii activului respectiv.ţ ă



Activele (pasivele) sensibile sunt considerate acelea ale c ror venituri (costuri) prin dobândă ă variaz func ie de nivelul ratei dobânzii existente pe pia , într-un anumit interval de timp.ă ţ ţă

Activele (pasivele) insensibile sunt considerate acelea ale c ror venituri (costuri) prin dobână ă nu variaz func ie de nivelul ratei dobânzii pe pia , într-un anumit interval de timp.ă ţ ţă

Alegerea intervalului de timp pentru care se m soar sensibilitatea activelor i pasivelor eă ă ş

foarte important.Într-un orizontde timp suficient de mare (exemplu: peste 1an), toate activele i pasiveleş suntsensibile. într-un interval foarte scurt (exemplu: o zi), marea majoritate a activelor iş pasivelorsunt insensibile la varia ia ratei dobânzii pe pia .ţ ţă

În clasificarea activelor i pasivelor în sensibile sau nesensibile la varia iile ratelor dobânziiş ţ ine cont de scaden a acestora. Pot fi considerate active sensibile la rata dobânzii numai acţ ţ

plasamente ale c ror venituri se vor încasa în intervalul de timp pentru care se face analiza. ă asemenea, pot fi considerate pasive sensibile la ratadobânzii acele surse de finan are ale c rorţ ă costuri vor fi pl tite în perioada de timp pentru care se face analiza. De obicei aceast perioă ă ă este de maxim 1 an.

Astfel, sunt considerate active sensibile la rata dobânzii toate acele active care auscaden a subţ 1 an (titluri de valoare, credite pe termen scurt), precum i creditele acordate cu rat variabilş ă ă dobânzii indiferent de termen. Toate celelalte active sunt considerate nesensibile la varia iile rţ dobânzii (titluri de valoare pe termen lung, credite pe termen lung, disponibil în conturi curentnumerar, alte active).

Sunt considerate pasive sensibile la rata dobânzii acele pasive care au scaden a pe termenţ scurt(depozite la termen sub 1 an, depozite atrase de pe pia a monetar interbancar ,ţ ă ă certificate dedepozit pe termen scurt). Celelalte pasive sunt considerate a fi nesensibile la rata dobân(depozite pe termen lung, certificate de depozit pe termen lung).

Efectul pe care îl poate avea varia ia ratelor dobânzii pe pia asupra marjei nete deţ ţă dobând i,ă ş deci, implicit asupra profitabilit ii institu iei financiare se cuantific prinăţ ţ ă diferen ele dintreţ

activele sensibile i pasivele sensibile la dobândş ă(gap)}

.Aceast diferen poate fi exprimat în mai muă ţă ă lte moduri:• în valoare absolut :ă GAP = ASD - PSD• în valoare relativă (raportat la total active)ăGAPrel = GAP / Total active, unde GAPrel = GAP în valoare relativă• indicatorul de sensibilitate la rata dobânzii - ISD = ASD/PSDUltimele dou forme de reprezentare a "gap" permit compararea sensibilit ii pentru diferă ăţ

institu ii financiare.ţDac valoarea "gap" este pozitiv , institu ia financiar are o sensibilitate fa de active. înă ă ţ ă ţă acest

caz iş GAPrel este pozitiv, iar indicatorul de sensibilitate la rata dobânzii este mai mare ca 1.Dac valoarea "gap" este negativ , institu ia financiar are o sensibilitate fa de pasive.ă ă ţ ă ţă In acest

caz iş GAPrel este negativ, iar indicatorul de sensibilitate la rata dobânzii este mai mic ca 1.Institu iile financiare care sunt sensibile la active vor înregistra o cre tere a marjei nete ţ ş dobând când rata dobânzii pe pia cre te, i vor înregistra o sc dere a marjei nete de dobână ţă ş ş ă ă când ratele dobânzii scad pe pia .ţă

In oglind , institu iile financiare care sunt sensibile la pasive, vor înregistra o sc dere aă ţ ă marjeinete de dobând când cre te rata dobânzii pe pia , deoarece prin cre terea rateiă ş ţă ş dobânzii pe piaţă cre te costul surselor de finan are. De asemenea, institu iile financiareş ţ ţ care sunt sensibile lapasive vor înregistra o cre tere a marjei nete de dobând când scade dobânda pe pia (scaş ă ţă



costul surselor de finan are).ţManagementul sensibilit ii activelor i pasivelor (gap management)ăţ şAceast metod poate fi abordat în management ofensiv sau defenă ă ă siv.A) In cazul unui management ofensival activelor i pasivelor, strategia include dou etape:ş ăprevizionarea schimb rilor ratelor dobânzii pe pia ;ă ţă

ajustarea portofoliului de active i pasive sensibile la dobând , pentru a profita de schimb rileş ă ă rat a dobânzii pe pia . Astfel, previzionarea unei cre teri a ratelor dobânzii pe pia , conduceă ţă ş ţă trecerea societ ii bancare c tre un "gap" pozitiv (sensibilitate fa de active; rezult o cre terăţ ă ţă ă ş marjei nete când cresc ratele de dobând pe pia ). In caz contrar, când este previzionat ă ţă ă sc dere a ratelor dobânzilor pe pia , societatea bancar se va orienta c tre un "gap" negaă ţă ă ă (sensibilitate fa de pasive; rezult o cre tere a marjei nete când scad ratele de dobând ţă ă ş ă pia ).ţă

In cazul previziunii de cre tere a ratelor de dobând pe piaş ă ţă , o institu ie financiar cu unţ ă "gap"pozitiv (mai multe active sensibile la dobând fa de pasive sensibile la dobând ) va înregistră ţă ă cre tere a marjei nete. Profitul va cre te deoarece veniturile ob inute pe baza activelor sensibilş ş ţ dobând vor cre te mai mult decât costurile de atragere a resurselor (pasivele sensibile ă ş dobând ).ă

O institu ie financiar care previzioneaz o cre tere a ratelor de dobând pe pia , dar nu areţ ă ă ş ă ţă acel moment un "gap pozitiv" va trebui s ajusteze portofoliul de active.ă

Ar putea s scurteze scaden a activelor sale prin vânzarea titlurilor de valoare pe termenă ţ lungfolosind fondurile ob inute pentru a cump ra titluri de valoare pe termen scurt. De asemenţ ă poate cre te niveluş l creditelor acordate cu rate variabile ale dobânzii. Acesteajust ri de portofoliuă vor cre te volumul activelor sensibile la dobând , ceea ce se va reflecta în cre terea venituriş ă ş prin aceste active.

O alt strategie, în cazul previziunii cre terilor de rat a dobânzii, ar putea fi m riră ş ă ă exigibilit ii surselor de finan are (pasive). Acest lucru se poate efectua prin vânzarea ăţ ţ

certificate de depozit pe termen lung.Folosind o astfel de strategie, efectul de cre tere a ratei dobânzii pe pia asupra cş ţă osturilor surselor de finan are va fi mai redus, contribuind la cre terea marjei nete.ţ ş

In cazul previziunilor de sc dere a ratelor dobânzii pe pia , ajust rile ce trebuiesc efectuateă ţă ă cazul unui management ofensiv sunt inverse.

Institu ia financiar trebuie s - i ajusteze portofoliul astfel încât s ob in un "gap" negativ.ţ ă ă ş ă ţ ăIn ceea ce prive te activele, trebuie m rit ponderea celor cu rat fix , iar volumul activelor ş ă ă ă ă

rat variabil a dobânzii trebuie redus.ă ăB) În cazul unui management defensiv, nu seurm re te ob inerea unui profit dină ş ţschimb rile de rat a dobânzii pe pia , ci prevenirea unor efecte negative asupra profitabilită ă ţă ăţ

existente. Astfel, b ncile î i gestioneaz riscul de rat a dobânzii. In acest caz, GAP=ă ş ă ă (ASD=PSD).

Un management ofensiv urm re te o cre tere a profitului, iar un management defensivă ş ş urm re te reducerea volatilit ii marjei nete de dobând (gestionarea riscului de rat aă ş ăţ ă ă dobânzii).

În managementul defensiv principalul obiectiv îl reprezint men inerea unui echilibru înă ţ activele i pasivele sensibile la dobând . Cre terea ratelor dobânzii pe pia va produce cre tş ă ş ţă ş egale ale veniturilor i cheltuielilor astfel încât marja net s r mânş ă ă ă ăpractic neschimbat .ă

În mod similar, sc derile de rat a dobânzii pe pia vor produce reduceri ale venituriloră ă ţă ş



nefavorabil este solu ia a 4-a.ă ţinând cont de faptul c i anii urm tori (2003, 2004 - când se preconizeaz ca infla ia s fŢ ă ş ă ă ţ ă

m surat printr-o singur cifr ) trendul ratei dobânzii este sc z tor, solu iile 2, 3, 4 ( i în specă ă ă ă ă ă ţ ş solu ia 4) nu sunt favorabile, deoarece dup o sc dere a ratei dobânzii în 2002, nu se prognozeţ ă ă ă o cre tere a ratei dobânzii în anii urm tori.ş ă

În concluzie, în anul 2003, b ncile care doresc un management ofensiv al activelor i pasiveă ş datorit trendului în sc dere al ratei dobânzii, ar trebui s - i m reasc plasamentele (credite) ă ă ă ş ă ă dobând fix i s atrag mai multe surse cu dobând variabil .ă ă ş ă ă ă ă

2. Risc de curs valutarReprezint probabilitatea de a suferi o pierdere sau o nerealizare a profiturilor prognoză

datorit varia iei cursurilor valutare pe pia , într-un sens nefavorabil pentru banc .ă ţ ţă ăRiscul valutar reprezint deci, posibilitatea ca o varia ie advers a cursului valutar peă ţ ă pia sţă ă

duc la diminuarea profitului, fiind semnificativ la b ncile implicate în opera ii valutare pe că ă ţ propriu (sau în numele clien ilor), prin care banca plaseaz (credite) sauţ ă atrage fonduri.

Pentru gestionarea acestui risc banca trebuie s analizeze permanent structura activeloră ş pasivelor sale în diferite valute (USD, EUR, GBP, CHF). Trebuie întocmit o structur aă ă activelor (credite) i pasivelor pentru fiecare dintre valutele implicate în tranzac ii de atragere i plasare ş ţ ş fonduri.

Pentru acoperirea riscului de curs valutar se utilizeaz un indicator denumiă t pozi i ţ a valutar ă individual ,ă care se calculeaz , pentru fiecare valut în care banca efectueaz tranzac ii, priă ă ă ţ compararea activelor (venituri ce se vor ob ine i a pasivelor (costurile ce se vor pl ti).ţ ş ă

Exist dou tipuri de pozi ie valutar :ă ă ţ ăa) pozi ia valutar lung , ţ ă ăcând valoarea activelor dep e te valoarea pasivelor în valutaăş ş

respectivăb) pozi ia valutar scurt , c ţ ă ă ând valoarea pasivelor, dep e te valoarea activelor înăş ş valuta

respectivă

O anumit pozi ie valutar poate deveni favorabil sau nefavorabil pentru banc în func ie ă ţ ă ă ă ă ţ evolu ia cursului valutar.ţAstfel, dac vaă luta Xse apreciaz fa de moneda rii respective (în cazul nostru ROL),ă ţă ţă pozi iaţ

valutar lung pentru valutaă ă X va fi favorabil pentru banc , deoarece diferen aă ă ţ dintre venituri de încasat i costuri de achitat fiind pozitiv , urmeaz s creasc . Invers,ş ă ă ă ă în cazul unei pozi iiţ valutare scurte, aprecierea valutei X duce la pierderi (pozi ie nefavorabil ), deoarece costurileţ ă achitat sunt mai mari decât veniturile de încasat.

In cazul în care valuta Xse depreciaz fa de moneda rii respective, pozi ia valutară ţă ţă ţ ălungă devine nefavorabil pentru banca care are de încasat un exces de venituri la un cursă mai slab. Inacest caz, pozi ia valutei scurte este cea favorabil .ţ ă

Acordarea unui credit într-o valut , în exces fa de sursele atrase în valuta respectivă ţă ă(USD,EUR, ....),poate provoca pierdere pentru banc dac valuta se depreciaz în raportă ă ă cu monedana ional .ţ ă

B ncile, conform reglement rilor în vigoare trebuie s calculeze i pozi ia valutar totală ă ă ş ţ ă ăcasum a tuturor pozi iilor valutare individuale. i aceast pozi ie valutar total poate fiă ţ Ş ă ţ ă ă lung sauă scurt , folosind acelea i considerente.ă ş

Pentru a limita expunerea b ncilor la riscul de curs valutar autorit ile de reglementareă ăţ prev dă limite minime i maxime între care poate varia pozi ia valutar totala a unei b nci.ş ţ ă ă



garantarea obliga iilor sale de plat .ţ ăGaran ii personaleţ Garan iile personale reprezint angajamente ale agen ilor economici i persoanelor fizice pţ ă ţ ş

care ace tia se oblig s suporte datoriile debitorilor c tre banc , pentruş ă ă ă ă creditele acordate.Acest tip de garan ie mai poart denumirea de cau iune sau fidejusiune i este valabil daţ ă ţ ş ă ă

sunt îndeplinite urm toarele condi ii:ă ţs existe un contract separat prin care o persoan fizic sau juridic se oblig să ă ă ă ă ăgarantezeobliga iile agentului economic împrumutat cu întregul s u patrimoniu;ţ ă

cel ce garanteaz s aib deplin capacitate;ă ă ă ăgarantul s fie solvabil;ăgarantul s domicilieze sau s aib sediul în jude ul unde func ioneaz banca ceă ă ă ţ ţ ă acord creditul;ăpatrimoniul ce se constituie garan ie s nu fie afectat de alte datorii sau obliga ii.ţ ă ţA. Cau iunea (fidejusiunea)ţ este o garan ie personal i reprezint un contract prin care oţ ă ş ă

persoan denumit fidejusor, se oblig fa de creditorul alteiă ă ă ţăpersoane s execute obliga ia celui pentru care garanteaz , dac acesta nu o vaă ţ ă ăexecuta.Fidejusiunea poate fi de trei feluri;• conven ional , când p r ile cad de acord asupra necesit ii aduţ ă ă ţ ăţ cerii unui garant;• legal , când printr-o dispozi ie a legii debitorul este obligat s aducă ţ ă ăun fidejusor pentru garantarea obliga iilor ce-i revin;ţ • judec toreasc , atunci când într-oă ă

cauz litigioas instan a judec toreasc este aceea care dispune aducerea unui fidejusor, caă ă ţ ă ă s garanteze executarea obliga iei unei persoane.ă ţ

B . Garan ia bancarţ ă (sau scrisoarea de garan ie bancar )ţ ăScrisoarea de garan ie bancar reprezint un înscris prin care o banc (garant) seţ ă ă ă angajează

necondi ionat i irevocabil, în cazul în care un debitor (împrumutat) nuţ ş execut obliga ia deă ţ apl ti la o dat bine stabilit o sum de bani determinat , s pl teasc suma neachitat în favoară ă ă ă ă ă ă ă ă

creditorului (împrumut tor).ăValoarea scrisorii de garan ie trebuie s acopere creditul i dobânda în procent de 100% (fţ ă ş ă ă cot de risc), în cazul scrisorilor emise de Ministerul de Finan e, Banca Na ional a României ă ţ ţ ă orice alt banc central din str in tate.ă ă ă ă ă în cazul în care scrisoarea de garan ie este emis de o banc comercial din arţ ă ă ă ţ ăsau din

str in tate, valoarea acesteia trebuie s acopere creditul, dobânda i o cot de risc de minimuă ă ă ş ă 25%.

Termenul de valabilitate al scrisorilor de garan ie bancar trebuie s fie cu cel pu in\30 de zţ ă ă ţ mai mare decât termenul pentru care se acord creditul.ă

PLANUL DE AFACERIPentru a asigura o mai mare operativitate în activitatea de creditare, b ncile solicit ă ă

documenta ia necesar pt ob inerea unui credit i depunerea unui Plan de afaceri.ţ ă ţ şPlanul de afaceri este prezentarea scris a ceea ce dore te s realizeze o societate comercialaă ş ă

precum i modul în care inten ioneaz s - i utilizeze resursele proprii.ş ţ ă ă şUn plan de afaceri bun este o schem de ac iune construit logic. El presupune oă ţ ă gândire de

perspectiv asupra afacerii societ ii.ă ăţEste bine ca planul de afaceri s fie întocmit de o persoan ce activeaz în cadrulă ă ă societ ii sauăţ

de însu i managerul acesteia, sau de o societate specializat în elaborarea unor astfel de planurş ă



Un manager bun î i întocme te un plan de afaceri fie c apeleaz la credite fie c nu.ş ş ă ă ăManagerul întreprinderii mici sau mijlocii trebuie s tie:ă şde câ i bani are nevoie societatea;ţcând va avea nevoie de ace ti bani;ş pentru ce îi va folosi;

-dac societatea va fi capabil s -i dea înapoi iă ă ă şcând.Planul de afaceri va trebui s r spund la aceste întreb ri. Afacerile conduse pe baza unui pă ă ă ă au anse mai mari de succes.ş

Din practica de creditare se poate desprinde faptul c majoritatea crediteloră restante au avut labaz o lips de cunoa tere exact de c tre manager a afacerii peă ă ş ă ă care a întreprins-o i slaba analizş ă a afacerii de c tre ofi erul de credite.ă ţ

Un model de plan de afaceri trebuie s con in urm toarele informa ii:ă ţ ă ă ţA. Date de identificare a agentului economicB. Conducerea i personş alul firmeiC.Descrierea activit ilor curente. Se vor face referiri la:ăţprodusele i serviciile actuale;şprincipalii furnizori de materii prime i materiale;şdeschierea sumar a procesului tehnologic actual;ădate tehnice cu privire la principalele utilaje aflate în proprietate;locul unde firma î i desf oar activitatea si cum sunt asigurate utilit ile necesare.ş ăş ă ăţD. Pia a actual . Vor fi prezentate date despre:ţ ăprincipalii clien i - interni i externiţ şprincipalii concuren iţpozi ia produselor/serviciilor societ ii comparativ cu cele ale concuren ilor.ţ ăţ ţE. Descrierea proiectului propus. Se va descrie proiectul, cum a fostgenerat ideea, ce obiectiveă

pe termen scurt, mediu i lung î i propune s realizezeş ş ă firma.

Se vor face referiri la: Produsele noi; Principalii furnizori de materii prime- Descrierea pe scurt a procesului tehnologic cu precizarea impactului asupra mediului ş modului de asigurare cu utilit i.ăţ

- Prezentarea investi iei propuse în contextul procesului tehnologic descris anteriorţ- Graficulde realizare a investi ieiţ- Modific rile necesare la echipamenteă- Modific rile necesare în structura i num rul personalului angajată ş ă- Cheltuieli de produc ie anualeţ- Venituri anuale preconizateF. Date privind pia a i promovarea noului produs/serviciu. Se vor eviden ia:ţ ş ţ-Clien ii poten iali - interni i externiţ ţ ş- Concuren ii poten ialiţ ţ- Principalele avantaje ale noilor produse/servicii oferite-Reac ia previzibil a concuren ei la apari ia de noi oferte pe piaţ ă ţ ţ ţă- Cum se va realiza desfacerea produselor -Activit i de promovare a vânz rilor, (publicitate, pliante, bro uri etc.)ăţ ă şR SPUNSURI MODEL LA ACTIVIT IĂ ĂŢ1. Spre deosebire de gaj, ipoteca nu presupune deposedarea celui care o constituie -debitor

de bunul ipotecat. Acesta p streaz atât posesia, cât i dreptul de proprietate asupra bunului.ă ă ş



sau la participarea la acestea, în clasificarea creditelor precum i înş efectuarea expertizelorcontabile. Datorit faptului c ofi erul de credit este singuraă ă ţ persoan din banc ce intr în contactă ă ă direct cu clientul, în toate etapele procesului de creditare, el este cel mai în m sur s anticipă ă ă eventualele probleme, i, împreun cu clientul, s g seasc solu ii pentru rezolvarea lor. ş ă ă ă ă ţ consecin , un ofi er de credit slabţă ţ preg tit sau care nu î i îndepline te în mod con tiinciosă ş ş ş

sarcinile, poate cauza nerealizarea unui program de monitorizare a creditelor, oricât cuprinz tor i bine elaboraă ş t ar fi acesta.C. RESPONSABILIT ILE OFI ERULUI DE CREDITĂŢ ŢComunicarea dintre ofi erul de credit i clientţ şDin momentul acord rii unui credit, banca trebuie s între in un contact permanent că ă ţ ă

beneficiarul de credit, adic s dezvolte rela ia ce s-a stabilit în timpul discu iiloră ă ţ ţ preliminare, înperioadele de analiz i de aprobare a cererii de împrumut. Mul i dintreă ş ţ clien i apreciaz faptul c ,ţ ă ă din când în când, telefonic, ofi erul de credit se intereseaz de modul în care ei î i desf oaţ ă ş ăş ă activitatea. Contactele telefonice i vizitele periodiceş la sediul beneficiarului constituie o practică prudent de monitorizare a unui credit i, înă ş acela i timp, i o rela ie bun între banc i client.ş ş ţ ă ă ş

Discu iile telefonice pot constitui un factor încurajator pentru o comunicare reciprocţ ă întrebanc i client. Este mult mai probabil c un client care se confrunt cu un declin financiar ă ş ă ă în tiin a banca despre acest lucru, dac ofi erul de credit a avut o atitudine deschis în trecş ţ ă ţ ă manifestându- i bun voin a i dorin a de a ajuta.ş ă ţ ş ţ

Comunicarea se poate realiza în scris, prin discu ii telefonice, vizite la locul undeţ societatea î iş desf oar activitatea sau prin evenimente sociale, cum ar fi un prânz deăş ă afaceri. în toate cazurile,scopul este de a men ine deschise liniile de comunicare între banc i client. Ofi erul de creţ ă ş ţ trebuie s creeze o atmosfer de încredere i cooperare. Nu exist substituent pentru un dială ă ş ă deschis i onest între banc i beneficiarul de credit. Dac leg tura dintre banc i client esş ă ş ă ă ă ş bun , un ofi er de credit cu experien poate deseori reconstitui situa ia real a unui cont ă ţ ţă ţ ă credit, chiar dac clientul este sincer sau nu.ă

Verificarea contului curent al clientuluiSe pot trage foarte multe concluzii din monitorizarea contului curent al unui client i aş modalit ilor de plat practicate. De exemplu, atunci când contul curent prezint o cre tereăţ ă ă ş soldului debitor sau când se întârzie plata dobânzii i a ratei la un credit pentru investi ii, trebş ţ s se acorde o aten ie special cliă ţ ă entului respectiv.

Aceste evolu ii pot semnala probleme de lichiditate care pot fi cauzate de încasarea cuţ întârzieresau neîncasarea crean elor scadente, imobiliz ri prea mari în stocuri nevandabile sau pierdeţ ă unui client important.

Atunci când apare oschimbare major în modalit ile de plat practicate de client, ofi erul deă ăţ ă ţ credit trebuie s fac o analiz suplimentar . O practic foarte bun în administrarea crediteloă ă ă ă ă ă constituie contractarea de c tre banc a câtorva dintre colaboratorii clientului, cum ar ă ă contabilul, expertul contabil sau consultantul pe probleme financiare, care ar putea furniinforma ii relevante.ţ

Vizit la sediul clientuluiăOfi erul de credit trebuie s fac din când în când efortul de a vizita firma clientului. Oţ ă ă inspec ieţ

la locul de desf urare a activit ii acestuia poate releva anumite probleme organizatorice săş ăţ opera ionale. Cea mai bun modalitate de evaluare cu acurate e aţ ă ţ condi iei i valorii activelor peţ ş care le de ine clientul este, în cazul unui ofi er de crediţ ţ t responsabil, evaluarea f cut personal iă ă ş



nu cea bazat pe rapoartele colegilor. O vizit la fa a locului, creeaz , de asemenea, posibilitaă ă ţ ă de a verifica orice alte garan ii r mase în posesia clientului, dac acestea sunt între inute sţ ă ă ţ stocate corespunz tor.ă

ÎNTOCMIREA DOSARULUI DE CREDITa) Importan a dosarului de creditţOfi erul de credit are un rol determinant în întocmirea, completarea i aducerea la zi aţ ş dosaruluide credit al fiec rui client. Dosarul de credit reprezint o eviden scris a rela iilor dintre bană ă ţă ă ţ ă i beneficiarii de credite i este indispensabil desf ur rii f rş ş ăş ă ă ăprobleme a procesului de creditare.

Practic, orice angajat al b ncii implicat în activitatea de creditare are, mai devreme sau mai târă ocazia de a se referila dosarul de credit.Juri tii din banc apeleaz la dosarul de credit înş ă ă eventualitatea unui litigiu sau atunci când trebuie s verifice sau s clarifice anumite probleă ă juridice iar exper ii contabiliţ folosesc un astfel de dosar ca surs primar de informa ii, atunciă ă ţ când analizeaz o rela ie de creditare.ă ţ

Este evident c un dosar de credit corespunz tor poate contribui la îmbun t ireaă ă ă ăţ calit iiăţ creditului i la minimalizarea riscurilor. Ofi erul de credit care efectueaz oş ţ ă înregistrareincomplet i dezordonat a datelor referitoare la derularea activit ii clientului, nu poaă ş ă ăţ identifica i urm ri tendin ele financiare ce ar putea indica apari iaş ă ţ ţ unui credit neperformant.Ofi erul de credit, ale c rui dosare de credit sunt cuprinz toareţ ă ă i bine organizate, poate sş ă reac ioneze prompt i în concordan cu informa iile pe care le are.ţ ş ţă ţ

b) Surs de informa iiă ţDosarul de credit poate furniza:o eviden a rela iei de creditare i modul cum aceasta a evoluat în timp;ţă ţ şo surs de referin pentru verific rileă ţă ă interne;un tablou global al rela iilor dintre client i banc , ce se poate dovedi util atunci când ţ ş ă

încearc vânzarea altor produse i servicii bancare;ă şsum de informa ii financiare, de exemplu, pentru compararea rezultatelor mai multor firmeă ţ

c) Întocmirea, completarea i actualizarea dosarului de creditşDe i la strângerea ca i la utilizarea informa iilor necesare întocmirii dosarelor de creditş ş ţ potcontribui mai mul i angaja i ai b ncii, responsabilitatea cu privire la con inutul i structura ţ ţ ă ţ ş revine, de regul , ofi erului de credit.ă ţ

Dac , de exemplu, lipse te un contract de garan ie sau un alt document de garantare,ă ş ţ ofi erul deţ credit este primul chemat s dea explica ii asupra acestui fapt.ă ţ

Totu i, faptul c ofi erul de credit poart r spunderea principal pentru dosarul de credit, nş ă ţ ă ă ă înseamn c acesta poate fi conceput ca i cum el ar fi singurul utilizator. Rela ia este între cliă ă ş ţ

i banc , nu între client i ofi erul de credit. Orice angajat al b ncii trebuie s aib acces ş ă ş ţ ă ă ă dosarul de credit, pentru a g si rapid informa ia de care are nevoie.ă ţ

În fiecare bancă exist un sistem propriu de întocmire a dosarelor de credit.ăIndiferent de modul de aranjare, este important ca astfel de dosare s fie bine întocmiteă i sş ă

urmeze un principiu consecvent de alc tuire. Adnot rile necite e, abrevierile sauă ă ţ însemn rileă lipsite de sens nu vor fi de nici un folos decât, poate, celui care le-a f cut.ă

d) Con inutul dosarelor de creditţInforma iile cuprinse în dosarele de credit se grupeaz în mai multe categorii, dup cuţ ă ă

urmeaz :ă• Documente de creditare



Aceast sec iune include contractele de credit, actele de încorporare, certificatele de laă ţ RegistrulComer ului i alte documente similare.ţ ş

• Informa ii financiareţAceast sec iune include bilan ul, contul de profit i pierdere, desf ur toarele, situa iiă ţ ţ ş ăş ă ţ

fluxurilor de fonduri, prognoza lichidit ilor, planul de afaceri, situa ia financiar personal ăţ ţ ă ă ş

documente privind situa iile financiare ale garan ilor.ţ ţ• Garan iiţOrice informa ie referitoare la garan iile constituite trebuie s fie inclus în aceast sec iune,ţ ţ ă ă ă ţ ş

în mod special, contractele de garan ie.ţ• Coresponden , rapoarte i noteţă şDosarul de credit con ine, de asemenea, întreaga coresponden purtat între departamentulţ ţă ă

creditare i client, discu iile, rapoartele asupra vizitelor f cute laş ţ ă sediul clientului sau a altor întâlniri cu clientul, rezumate ale convorbirilor telefonice,comentarii cu privire la desf urareaăş procesului de creditare, orice alte situa ii deosebite ale programului de rambursare, informţ ţ contabile i recomand ri f cute de ofi erul de credit sau de comisia de creditare, referitoareş ă ă ţ cererea de împrumut.

• Alte materialeAceast sec iune include toate actele ce nu se înregistreaz în alt parte. De exemplu:ă ţ ă ă bro uriş

referitoare la produc ia societ ii, materiale de reclam , articole din ziare iţ ăţ ă ş reviste referitoare laviabilitatea proiectului pentru care se solicit creditul, practicileă utilizate în afaceri de c tre clientă i proiecte de viitor.şD. CONTROLUL CREDITELOR BANCARE SI MASURI CE POT FI LUATE IN

URMA CONTROLULUIDatorit faptului c din totalul fondurilor utilizate de c tre agen ii economici, crediteleă ă ă ţ au o

pondere însemnat , b ncile comerciale au dreptul nu numai s controleze utilizară ă ă împrumuturilor, ci i principalele laturi ale activit ii acestora. Controlul bancar privindş ăţ creditele

acordate se exercit atât scriptic, adic pe baza documenta iei, cât i faptic, prin verificară ă ţ ş concret a situa iei debitorilor. Acest control se efectueaz diferen iat, pe cele dou categoă ţ ă ţ ă mari de credite: credite pe termen scurt i credite pe termen mediu i lung.ş ş

Controlul creditelor pe termen scurtPentru creditele pe termen scurt, verificarea scriptic se face lunar, pe baza datelor dină balan aţ

de verificare i a datelor patrimoniale. Totu i, pentru firmele debitoare care nuş ş au credite,dobânzi sau pl i restante, controlul se poate face trimestrial. Pe baza datelorăţ din documentelemen ionate anterior, se întocme te situa ia garan iei creditelor pe termen scurt. Astfel, dac dţ ş ţ ţ ă verificare rezult minus de garan ie, clientul va trebui să ţ ăramburseze rate ale creditului egale cuminusul de garan ie, iar dac debitorul nu are disponibilit i b ne ti, minusul de garan ie ţ ă ăţ ă ş ţ transform în credite restante cu dobândă ă penalizatoare. Controlul creditelor se realizează preponderent în cazul creditelor negarantate, deci a minusului de garan ie.ţ

În urma controlului, se prezint , conducerii b ncii, situa ii care cuprind analiza faptic ă ă ţ ă debitorului, propuneri de sistare a credit rii, solu ii de recuperare a creditelor restante. Daă ţ ă exist , plusurile de garan ie sunt luate în considera ie pentru acordarea unor eventuale credă ţ ţ viitoare, suplimentare. Controlul faptic are ca obiect urm toarele elemente:ă

1. Urm rirea i analiza gradă ş ului de realizare a principalilor indicatori, cei maiimportan i fiind:ţ



realizarea fluxului de disponibilit i monetare în concordan cu cel prezentat b ncii, odat ăţ ţă ă ă documentele de creditare;

realizarea programelor i utilizarea capacit ilor de produc ie;ş ăţ ţexisten a resurselor i a factorilor de produc ie;ţ ş ţstadiul de fabrica ie, depozitarea produselor i conservarea garan iilor;ţ ş ţ

existen a pie elor de desfacere i respectarea contractelor cu beneficiarii;ţ ţ şexisten a faptic a datelor din contaţ ă bilitatea agentului economic;respectarea destina iei creditelor. Verificarea destina iei creditului trebuie s aib în vedeţ ţ ă ă

urm toarele elemente:ădestina ia dat creditului dup angajarea lui trebuie s corespund cu dateleţ ă ă ă ă declarate de agentul

economicîn cererea de credit i detaliat pe furnizori în planul de afaceri i cu datele consemnaş ş în contractul de credit;

dac este vorba de linie de credit, destina ia ini ial trebuie s fie p strat în fiecare ciclu ă ţ ţ ă ă ă ă rota ie a creditului;ţ

- verificarea seefectueaz prin confruntarea datelor din contabilitatea sintetică ă cu cele dincontabilitatea analitic i acestea cu datele din actele de plat aă ş ă furnizorilor;

Evaluarea garan iilor.ţPrezentarea m surilor luate.ă întocmirea actelor de control i înregistrarea lor la banc .ş ăControlul creditelor pe termen mediu i lungşÎn cazul creditelor pe termen mediu i lung, exist , de asemenea, un control scriptic i unş ă ş

faptic. Primul se realizeaz atât în cursul execut rii proiectului de investi ii, cât i dup puneră ă ţ ş ă în func iune a obiectivului, pân la rambursarea creditului. Controlul se face atât pţ ă documentele de pl i i de constituire a resurselor proprii, cât i prin balan a de verificaăţ ş ş ţ rezultatele financiare, obliga iile fiscale, situa ia patrimoniului, principalii indicatori economiţ ţfinanciari i alte documente prezentate de firma debitoare, în timpul execu iei proiectului.ş ţ

La efectuarea pl ilor, ofi erul de credit trebuie s verifice:ăţ ţ ă încadrarea pl ilor în devizul general i devizele pe obiecte;ăţ şîncadrarea pl ilor în volumul creditelor aprobate;ăţ încadrarea veniturilor, cheltuielilor i profiturilor în limita celor prev zute în bugete de venitş ă i cheltuieli;şdac resursele proprii au fost constituite conform documenta iei de creditare;ă ţdac creditele din balan a de verificare a agentului economic corespund celor din evideă ţ ţ

b ncii;ădac se respect graficul de e alonare a execu iei obiectivului;ă ă ş ţconstituirea i eliberarea resurselor proprii pentru investi ii.ş ţControlul faptic, ce. se realizeaz semestrial sau chiar trimestrial, se exercit dup un grafică ă ă

control, în care vor fi urm rite:ărespectarea solu iilor tehnice din documenta ii;ţ ţstadiul fizic i calitatea lucr rilor executate;ş ăasigurarea factorilor de execu ie pentru perioada urm toare;ţ ăîncadrarea lucr rilor executate i a pl ilor f cute în cele prev zute în documenta ia dă ş ăţ ă ă ţ

creditare;analiza fluxului de numerar comparativ cu cel din documenta ia de credite;ţ



risc de ar ridicat.ţ ăANALIZA PORTOFOLIULUI DE CREDITEScopurile analizei portofoliului de creditePortofoliul de credite al unei b nci este alc tuit din mii de împrumuturi acordate. Pe parcură ă

derul rii, unele dintre credite se dovedesc a nu avea riscuri importante, iară altele pot devia de la

principiile politicii de creditare a b ncii. Pentru a preveni astfel de situa ii, precum i apari ia aă ţ ş ţ riscuri, b ncile trebuie s efectueze o analiz periodic aă ă ă ă creditelor pe care le de in în portofoliu.ţ Scopurile acestor analize sunt:

identificarea creditelor pentru care exist probabilitatea de a seă transforma în crediteneperformante;

examinarea procedurilor de creditare folosite, în scopul asigur rii concordan ei acestora ă ţ politica de creditare a b ncii;ă

efectuarea unei aprecieri generale a calit ii portofoliului de credite i a structurii acestăţ ş uia;evaluarea competen ei ofi erilor de credit din banc .ţ ţ ăOrganizarea i scopul programului de efectuare a analizelor de credit variaz de la o banc ş ă ă

alta. Volumul i calitatea portofoliului de credite al b ncii, costurile i problemele legate ş ă ş personal reprezint unii dintre factorii care influen eaz periodicitatea i datele efectuă ţ ă ş ă analizelor de credit i cui îi revine responsabilitatea efectu rii unor astfel de analize.ş ă

In cazul apari iei unor st ri de for major o banc trebuie s analizezeţ ă ţă ă ă ă toate crediteleacordate.In mod similar, atunci când apare o neconcordan cu anumite reglement riţă ă legale, banca trebuies - i analizeze întregul portofoliu de credite, pentru a restabiliă ş conformitatea în domeniulrespectiv.

Rolul ofi erului de credit în administrarea unui credit este diferit de la o banc la alta.ţ ă Deexemplu, în unele b nci, ofi erul de credit are sarcina de a întocmi i p stra propriileă ţ ş ă dosare decredit, de a analiza i evalua în mod total independent creditele pe care le acord , spre deosebş ă de alte b nci, unde aceste activit i se desf oar mult mai centralizat.ă ăţ ăş ă

Organizarea analizei portofoliului de credite B ncile al c ror portofoliu de credite este mai mare i mai diversificat trebuie s ă ă ş ă organizeze

un departament care se ocup cu a ă naliza creditelor, alc tuit din personală specializat, de înaltprofesionalism i care s r spund direct conducerii b ncii.ş ă ă ă ă

O analiz de credit minu ios efectuat trebuie s cuprind :ă ţ ă ă ă1. Asigurarea concordan ei cu politica de creditare a b ncii.ţ ăFiecarebanc trebuie s aib un document scris în care s se reg seasc politica de creditare, ă ă ă ă ă ă

care s se scoat în eviden concep ia conducerii b ncii în acest domeniuă ă ţă ţ ă i care s pun laş ă ă dispozi ia lucr torilor un set oficial de proceduri necesare desf ur rţ ă ăş ăii activit ii de creditare.ăţ

Planul analizei portofoliului de crediteCele mai multe politici bancare de creditare includ:o descriere a sistemului de aprobare a creditului, practicat de banca respectiv ;ăo explica ie cu privire la competen ele de inute în acordarea împrumuturilor (limitele pân ţ ţ ţ ă

care ofi erii de credit pot acorda credite f r a solicita aprobarea de la un nivel superior);ţ ă ăexplica ie asupra sistemului de analiz , clasificare i expertiz contabil a creditelor,ţ ă ş ă ă practicat de

c tre banc .ă ăDocumentul care cuprinde politica de creditare a b ncii este singurul document care asiguă ă

cadrul general pentru toate practicile utilizate în activitatea de creditare a b nciiă respective. înabsen a unei politici unitare de creditare, banca va fi, în modţ invariabil,victima unor decizii de



acordare a împrumuturilor luate la întâmplare i în mod inconsecvent. Astfel, un ofi er de creş ţ ar putea respinge acordarea unui împrumut solicitat în condi ii perfect valabile din punct ţ vedere al standardelor impuse de banc ,ă în timp ce alt ofi er ar putea aproba credite a c ror sumţ ă ă dep e te nivelul s u de competen .ăş ş ă ţă

2.Scopul (obiectul creditului)

Pe parcursul efectu rii unei analize de credit, este esen ial s se verifice dac scopul pentru că ţ ă ă a fost acordat împrumutul este acela i cu cel prezentat ini ial - scopul creditului trebuie s reiş ţ ă ă foarte clar din documenta ia prezentat . De exemplu, unţ ă împrumut acordat pentru capitalcirculant trebuie utilizat pentru acoperirea obliga iilorţ rezultate din creditelecomerciale, sauacoperirea necesit ilor în activitatea de exploatare i nu pentru a finan a cump rarea unui utilaăţ ş ţ ă

3.Eviden a ramburs rilorţ ăEviden a pl ilor efectuate pentru rambursarea creditului, trebuie s fac obiectulţ ăţ ă ă verific rii,ă

având în vedere c reprezint un indicator despre capacitatea de rambursare aă ă clientului.4.Situa ia financiar a clientuluiţ ăIn cadrul unei analize de credit trebuie, de asemenea, evaluat situa ia financiar aă ţ ă clientului,

acordându-se aten ie oric rei îmbun t iri sau deterior ri a bilan ului contuluiţ ă ă ăţ ă ţ de profit i pierderi,ş a situa iei fluxului de lichidit i, principalilor indicatori etc. Alte domenii de interes sunt evoluţ ăţ ţ concuren ei, schimb rile cadrului legislativ i economic, precum i al i factori externi.ţ ă ş ş ţ

5.Documenta iaţVerificarea tuturor documentelor care alc tuiesc dosarul de credit constituie în mod obi nuiă ş

latur a analizei de credit. Acest lucru d siguran a c toate documentele au fost întocmiteă ă ţ ă ş semnate corespunz tor.ă

6.Garan iileţMulte dintre pierderile rezultate din activitatea de creditare apar atunci când constituire

garan iilor se face pe baza unei documenta ii necorespunz toare, din care nu reiese clarţ ţ ă valoareareal a acestora sau pe baza unor eviden e neactualizate, care nu reflectă ţ ădeprecierea valoric aă activelor constituite drept garan ii. De aceea, o analiz de creditţ ă trebuie s includ atât inspectareaă ă fizic a bunurilor constituite drept garan ii, cât i verificarea eviden elor scriptice ale acestoă ţ ş ţ Aceast analiz se efectueaz înă ă ă mod

normal lunar dup expirarea termenului de depunere a situa iei contabile periodice i implă ţ ş ă dou faze:ă

Verificarea garan iei obiectului creditului care are drept scop reg sirea creditelor utilizate ţ ă activele circulante ale firmei (credite pe termen scurt) sau în imobiliz ri corporale (credite penă investi ii). Verificarea garan iilor creditului se efectueaz faptic prin constat ri la fa a loculuiţ ţ ă ă ţ ş scriptic pe baza datelor din eviden a contabil a agentului economic.ţ ă

Verificarea garan iilor colaterale se realizeaz faptic prin identificarea pe teren la sediul firmţ ă (depozite, magazii, hale de produc ie, magazine etc.) a bunurilor achizi ionate din credite: stocţ ţ de materii prime i materiale, de produse neterminate, produse finite i m rfuri.ş ş ă

În ceea ce prive te verificarea faptic , inspectorii de credite trebuie s verifice existenş ă ă ţ stocurilor în structura declarat în planul de afacere i confruntarea cu datele din contabilitaă ş societ ii: autenticitatea actelor de provenien a stocurilorăţ ţă , bunurilor;dac stocurile identificateă pe teren au consumul asigurat; starea calitativ i condi iile deă ş ţ p strare.ă

Verificarea scriptic se efectueaz pe baza eviden ei contabile i se urm re teă ă ţ ş ă ş reflectareacorect în eviden e a cheltuielilor efectuate din credite i în al doilea rând concordan a soldură ţ ş ţ



conturilor de credite din extrasele de cont cu cele din eviden ele agentului economic. în cazuţ care se constat un plus de garan ie, acesta reprezint ună ţ ă semn bun pentru activitatea agentuluieconomic. în cazul în care se constat un minus de garan ie, se procedeaz fie la rambursară ţ ă imediat a creditului pân când se ajungeă ă la o sum la care valoarea garan iei este acoperitoare,ă ţ fie la ree alonarea creditului sauş creditul este trecut în categoria creditelor restante.

întreb rile fundamentale care se pun sunt:ă Care este starea fizic a activelor constituite drept ă garan ii? Care este valoarea curent de pia i valoarea de lichidare a acestora? ţ ă ţă ş7. Respectarea reglement rilor legaleăIn cadrul uneianalize de credit trebuie verificat dac acordurile de împrumut între bancă ă iş

client au fost încheiate conform prevederilor tuturor reglement rilor legale în vigoare.ăSESIUNEA 9 CREDITE NEPERFORMANTE I OPERA IUNI DE RECUPERARE Ş Ţ CREDITELE NEPERFORMANTEPr ocesul credit rii este, prin natura sa, imperfect. Analiza creditului poate fi incomplet să ă

bazat pe date eronate, ofi erul de credit poate ignora adev ratele condi ii ale unuiă ţ ă ţ debitor, astfelcapacitatea debitorului de a rambursa se poate efectiv schimba dup ceă creditul a fost acordat.Dac managementul se concentreaz exclusiv pe eliminarea înă ă totalitate a riscurilor, o banc nuă va mai acorda credite, profiturile se vor restrânge i nevoile de creditare ale clien ilor nu voş ţ satisf cute.ă

Creditoriinu pot elimina complet riscul, astfel pot apare unele pierderi din credite. Obiectivunei b nci este de a- i stabili optimul rela iei risc - venit. în scopul administr rii eficienteă ş ţ ă activelor i pasivelor, în fiecare banc func ioneaz Comitetul de Administrare a Activelorş ă ţ ă ş Pasivelor.

In cadrul b ncilor americane, ALCO (Asset and Liability Committee) monitorizeaz ă ă ş determin riscul ratei dobânzii, ofer recomand ri în stabilirea pre urilor, investi iilor,ă ă ă ţ ţ fondurilori strategiilor de marketing, astfel încât s se realizeze corela iile dorite între risc i profiş ă ţ ş

a teptat.ş

ALCO stabile te corela ii între diferite venituri, cheltuieli i riscuri, astfel:ş ţ şCorela ia dintre profitul din dobânzi (venituri din dobânzi - cheltuieli cu dobânzile) i risţ ş ratei dobânzilor este realizat prin managementul riscului ratei dobânzilor.ă

Corela ia dintre cheltuielile cu dobânzile i riscul de lichiditate este gestionat deţ ş ă managementul pasivelor.

Corela ia dintre cheltuielile cu dobânzile, cheltuielile care nu provin din dobânzi iţ ş risculopera ional se stabile te prin m surarea costului fondurilor i controlul cheltuielilor.ţ ş ă ş

Corela ia dintre venitul din dobânzi i riscul ratei dobânzii stabile te nivelul investi iilor ţ ş ş ţ portofoliu i politica lor orientativ .ş ă

Corela ia dintre venitul din dobânzi, taxe i riscul ratei dobânzii stabile te nivelulţ ş ş investi iilorţ par ial impozabile i pe cel al titlurilor de valoare impozabile.ţ ş

Corela ia dintre venitul din dobânzi, venitul care nu provine din dobânzi i riscul ratei dobânţ ş stabile te strategiile investi ionale.ş ţ

Corela ia dintre provizioanele pentru pierderi din credite i riscul de credit se realizeaz pe bţ ş ă politicii de creditare, caracteristicilor creditelor, evalu rii cererii de credite i a creditelă ş neperformante (pierderilor din credite). Cu cât riscul de credit este mai ridicat, num rul crediteă neperformante este mai mare iş provizioanele pentru pierderi din credite trebuie s fie mai mari.ă

Corela ia dintre profitul din dobânzi, profitul ce nu provine din dobânzi i riscul deţ ş credit se



realizeaz prin analiza profitabilit ii clien ilor i prin stabilirea rateiă ăţ ţ ş dobânzii active. Un risc decredit mare implic o dobând activ ridicat .ă ă ă ă

Procedurile de revizuire a creditului identific momentul când creditul a început s ă ă deterioreze i ajut la instituirea ac iunilor corective. Cele mai multe credite problem potş ă ţ ă restructurate printr-o utilizare eficient a perioadei pân la îmbun t irea condi iilor financiaă ă ă ăţ ţ

ale debitorului. Astfel, analiza creditelor problem const în detectarea situa ilor problem ă ă ţ ă ş modificarea termenilor ini iali, spre a îmbun t ii perspectiva ramburs rii.ţ ă ăţ ăOfi erul de credit monitorizeaz constant circumstan ele fiec rui debitor, spre a detecţ ă ţ ă

eventualele probleme ale creditului, înainte ca ele s devin imposibil de corectat. Elă ă informează despre calitatea datelor financiare, istoria creditului ca rezumat în fi ierulş creditului, completareadocumenta iei creditului i valoarea garan iilor. Dac existţ ş ţ ă ă sl biciuni el poate clasif ă icaîmprumutul ca substandard, îndoielnic sau pierdere. Atuncibanca trebuie s aloce rezerve înă diferite procente, propor ionale cu creditul acordat, împotriva pierderilor poten iale.ţ ţ

COSTURILE CREDITELOR NEPERFORMANTE SUPORTATE DE C TREĂ B NCIĂCele mai mari costuri apar în situa ia în care un credit neperformant nu mai poate fi recuperaţ

îns fiecare credit neperformant implic i alte costuri, mai greu detectabile, care pot duce laă ă ş de bine la sc derea profitului b ncii.ă ă

Sc derea reputa ieiă ţO bun desf urare a activit ii bancare se bazeaz pe încredere. O banc poate atrage capitaă ăş ăţ ă ă

de care are nevoie pentru creditare sau alte plasamente, numai dac deponen iiă ţ acesteia au încredere în capacitatea ei de a folosi banii. Aceasta înseamn , înainte de toate, un nivel minimă creditelor neperformante. Un num r prea mare de astfel deă credite duce la deteriorarea imaginiipe care o are banca în fa a clien ilor s i. în aceast situa ie, profitabilitatea b ncii scade, apţ ţ ă ă ţ ă dificult i în atragerea deponen ilor i esteăţ ţ ş împiedicat dezvoltarea activit ii.ă ăţ

Cre terea cheltuielilor administrativeşUn credit neperformant implic o aten ie sporit din partea personalului bancar. Ofi erul ă ţ ă ţ

credit trebuie s acorde mai mult timp colabor rii directe cu clientul iar verific rileă ă ă suplimentarei analizele ulterioare necesit angrenarea unui num r mai mare deş ă ă func ionari bancari. Timpulţ suplimentar care se aloc în cazul unui credit neperformantă este practic neproductiv, deoareceeste folosit numai în scopul protej rii acă tivelor b ncii, f r a genera un venit suplimentară ă ă corespunz tor. în plus, pot ap rea costuri suplimentare atunci când sunt solicita i evaluatoă ă ţ consultan i sau al i speciali ti externi.ţ ţ ş

Cre terea cheltuielilor juridiceşIn cazul în care un credit neperformant nu poate fi solu ionat pe cale amiabil , printr-unţ ă program

de remediere i este necesar chemarea în judecat a clientului, acoperirea pierderilor înregistrş ă ă de banc va fi substan ial redus de plata onorariilor consultan ilor juridici i a cheltuielilor ă ţ ă ţ ş judecat .ă

A. PRICIPALELE CAUZE ALE APARI IEI CREDITELOR NEPERFORMANTEŢExist numero i factori care ar putea genera apari ia unui credit neperformant. Cel maiă ş ţ adesea,

apari ia unui credit neperformant este, mai degrab , rezultatul ac iunii conjugate a mai mulţ ă ţ factori, decât a unuia singur. Mul i dintre ace ti factori ies din sfera de control a b ncii. Un sinţ ş ă factor - gre elile comise de func ionarul bancar - poate fiş ţ men inut la un nivel minim, dacţ ă ofi erul de credit a parcurs i executat cu aten ie iţ ş ţ ş minu iozitate fiecare etap a procesului deţ ă creditare.



Al. ERORI COMISE DE C TRE CREDITOR (BANCA - OFI ERUL DE CREDIT) Ă Ţ Evitarea apari iei creditelor neperformante începe printr-o evaluare atent i minu ioas ţ ă ş ţ ă

cererii de creditare. Orice etap a procesului de creditare executat necorespunz tor,ă ă ă de la uninterviu nesatisf c tor pân la un proces inadecvat de monitorizare a creditului,ă ă ă poate avea dreptrezultat apari ia unui credit neperformant.ţ

Unele dintre cele mai frecvente gre eli comise peş parcursul procesului de creditare sunturm toarele:ăInterviu necorespunz tor (inadecvat)ăDiscu iile preliminare purtate cu clientul se dovedesc a fi necorespunz toare atunci cândţ ă ofi erulţ

de credit, în loc s se axeze pe întreb ri la obiect, cu scopul precis de a afla informa ii despă ă ţ situa ia financiar a clientului, prefer o conversa ie prieteneasc cuţ ă ă ţ ă acesta. Un alt neajuns constă în incapacitatea de a pune întreb ri semnificative sau de aă urm ri o anumit linie, atunci cândă ă r spunsurile primite sunt gre ite sau echivoce. Interviul preliminar reprezint cea mai buă ş ă ă ocazie în care ofi erul de credit poateţ evalua tr s turile de caracter ale clientului. Dac interviulă ă ă este efectuat într-un mod necorespunz tor, poate duce la concluzii gre ite în ceea ce priveă ş ş buna inten ie a clientului de a rambursa creditul.ţ

Analiz financiar necorespunz toareă ă ăMulte dintre creditele neperformante apar atunci când ofi erul de credit nu consider c analţ ă ă

financiar este un factor important în luarea deciziei finale,ă deci de acordare saurespingere a uneicereri de creditare. Nimic nu poate substitui o analiz financiar complet în cadrul procesuluiă ă ă creditare. O analiz financiar necorespunz toare const în interpretarea superficial a bilan uă ă ă ă ă ţ i a contului de profit i pierdere, precum i neverificarea corectitudinii situa iilor financş ş ş ţ

contabile.Necunoa terea activit ii clientuluiş ăţProblemele apar atunci când ofi erul de credit nu cunoa te activitatea clientului iţ ş ş condi iile înţ

care aceasta se desf oar . Dac nu se cunosc aceste lucruri, este dificilăş ă ă ăanticiparea necesaruluide finan are în viitor i determinarea celui mai adecvat tip deţ ş credit, valoarea acestuia i condi iileş ţ de rambursare. Pentru mul i beneficiari de credite, chiar dac au o situa ie financiar bun , eţ ă ţ ă ă dificil s - i onoreze datoriile dac scaden a acestora nu este în concordan cu ciclurile fluxuluiă ş ă ţ ţă lichidit i.ăţ

Garantarea defectuoas a credituluiăO alt cauz care duce la apari ia pierderilor în activitatea de creditare o reprezint constituiră ă ţ ă

unor garan ii necorespunz toare pentru creditele acordate. Acceptarea unorţ ăgaran ii care nu au fost corect evaluate în ceea ce prive te posesia, valoarea iţ ş ş posibilitatea de

realizare, poate pune banca într-o situa ie lipsit de protec ie sţ ă ţ au slabprotejat în cazul în careă clientul nu- i mai poate onora obliga iileş ţ

Documenta ie incorect sau incompletţ ă ăLipsa unei documenta ii corecte în cadrul contractului de credit, care s prevad în modţ ă ă precis,atât obliga iile b ncii, cât i ale clientului, poate, de asemenea, conduce la apari ia crediteţ ă ş ţ neperformante. A2. EXPERIEN INSUFICIENT ÎN AFACERI ŢĂ ĂMulte dintre creditele neperformante pot fi atribuite lipsei de experien în afaceri pe care o ţă

clientul.Management necorespunz toră



O cauz frecvent a creditelor neperformante o constituie conducerea necorespunz toareă ă ă activit ii. De exemplu, chiar dac într-o întreprindere deciziile sunt luate de c tre o singuăţ ă ă ă persoan , tot se va ajunge într-un punct în care este necesar angajarea unor nă ă oi factori de decizie pentru domenii specifice: financiar,marketing i vânz ri, întrucât aceast infuzie de idei iş ă ă ş creativitate este necesar pentruă desf urarea unei activit i performante - de i câteodat s-arăş ăţ ş ă

putea ca num rul managerilor s fie insuficient pentru o activitate eficient în cadrul compană ă ă Dar principala cauz în e ecul unei activit i, o reprezint pur i simplu o conduceră ş ăţ ă ş incompetent sau nep s toare. Factorii de conducere din cadrul unei companii trebuie să ă ă ăfiecapabili s coordoneze diferite compartimente într-un mod cât mai eficient, s elaboreze plană ă corespunz toare pe termen lung i scurt, s foloseasc favorabil conjunctura i în acela i timpă ş ă ă ş ş ă fie preg ti i s reac ioneze în fa a oric ror schimb ri adverse. Cele mai multe falimente rezuă ţ ă ţ ţ ă ă ă dintr-un management necorespunz tor.ă

Capitalizare ini ial inadecvatţ ă ăFirmele mici adesea au probleme chiar imediat dup înfiin are datorit capitaliz rii inadecvaă ţ ă ă

Proprietarii subestimeaz costurile afacerii i supraevalueaz viteza cu care ei pot ob ine proă ş ă ţ Ei î i recunosc problemele, dup un timp, atunci când capitalul lor se epuizeaz i creditoş ă ă ş refuz acordarea de credite adi ionale.ă ţ

Deteriorarea produc ieiţDeseori, un credit neperformant apare dup ce pre ul unui produs sauă ţ serviciu rezultat al

activit ii unei societ i, devine necompetitiv sau produsul are o calitate necorespunz toaăţ ăţ ă Cre terea cheltuielilor (materiale sau cu for a de munc ) sau lipsa unor utilaje moderneş ţ ă ş ne inerea pasului cu cele mai recente tehnici de produc ie, potţ ţ genera pre uri necompetitive sauţ pot for a compania s scad nivelul de calitate pentruţ ă ă produsul respectiv.

Activitate insuficient de marketingăCreditele neperformante pot ap rea i în cazul în care societatea nu desf oar o activitate ă ş ăş ă

marketing corespunz toare. O afacere trebuie s aib un plan bine definit cu privire la reclamă ă ă ă volumul vânz rilor i modul de distribuire al produselor. Lipsa acestei activit i va duce, în mă ş ăţ invariabil, la sc derea volumului vânz rilor i, în consecin , a profitabilit ii.ă ă ş ţă ăţ

O alta cauz pentru apari ia creditelor neperformante o constituie incapacitatea deă ţ anticipare aconjuncturii de pia i de adaptare la schimb rile acesteia.ţă ş ă

Control financiar necorespunz torăUn control financiar insuficient repr ezint deseori cauza pr bu irii multor societ i. Ar trebui să ă ş ăţ ă

func ioneze un sistem de încasare a debitorilor i de evaluare a stocurilor, de asigurare a calitţ ş ăţ produselor i de control al cheltuielilor. De exemplu, probleme, cum ar fi nivelul excesiv sş insuficient al stocurilor, pot trece neobservate pân când ating propor ii critice sau cre teră ţ ş debitelor poate reprezenta o amenin are asupra capacit iiţ ăţ societ ii de rambursare a creditelor.ăţ A3. APARI IA UNOR SITUA II NEFAVORABILE

Ţ Ţ Factori de mediu

O alt cauz care poate duce la apari ia creditelor neperformante, este incapacitateă ă ţ beneficiarului de credit de a face fa consecin elor unor dezastre naturale cum ar fi incendţă ţ secete, inunda ii i furtuni. De exemplu, o inunda ie care poate distruge cea mai mare partţ ş ţ recoltei unui produc tor individual, amenin starea economic nuă ţă ă numai a produc torului dar iă ş a furnizorului de utilaje agricole, îngr minte i for a deăşă ş ţ munca angajat pentru recoltare dară chiar i a produc torului de produse alimş ă entare, pentru care o diminuare a materiilor primealimentare poate duce la cre terea costurilor.ş



Recesiune economicăSc derile în activitatea economic pot stânjeni capacitatea beneficiarului de credit de a-ă ă i onoraş

datoriile. De exemplu, în timpul perioadelor de recesiune, multe societ i seăţ confrunt cu lipsa deă lichidit i cauzat de sc derea vânz rilor, cu cre terea debitelorăţ ă ă ă ş cauzat de pl ile efectuate cuă ăţ întârziere i cu cre terea costurilor.ş ş

Concuren puternicţă ăO concuren puternic poate pune în dificultate alte societ i atunci când acesteaţă ă ăţ opereaz peă aceea i pia . O societate se poate confrunta cu sc derea vânz rilor i va fiş ţă ă ă ş obligat s sporească ă ă costurile i / sau s reduc marja de profit atunci când intr înş ă ă ă competi ie cu alte companii maţ i puternice din punct de vedere economic, care au o maibun cercetare în domeniul produc iei, auă ţ produse mai noi i mai eficiente, fac oş reclam mai bun sau acord un buget mai mare pentruă ă ă reclam etc.ă

B. IDENTIFICAREA CREDITELOR NEPERFORMANTERareori cr editele devin neperformante sau genereaz pierderi peste noapte. Exist , aproapă ă

întotdeauna, o deteriorare gradual a calit ii creditului, care este înso it de numeroase semnă ăţ ţ ă de avertizare. SEMNALE DE A VERTIZARE GENERALE Ofi erul de credit trebuie s primeasc , în mod regulat, din partea beneficiarului deţ ă ă credit

situa ii financiare asupra activit ii acestuia. Legat de acestea, exist semnale deţ ăţ ă avertizare asupra problemelor ce pot surveni în viitor:

• beneficiarul de credit nu furnizeaz la termen situa iile financiare (bilan ul, contul deprofiă ţ ţ ş pierderi etc.)

• schimbarea contabilului sau a cenzorului.Situa iile financiareţ Avertismente care reies din analiza bilan ului: ţschimb ri semnificative în structura bilan ului;ă ţdeteriorarea lichidit ii sau a pozi iei capitalului circulant;ăţ ţcre terea rapid a debitelor;ş ăcre terea duratei medii de încasare a crean elor;ş ţprocent ridicat al crean elor devenite scadente i neîncasate;ţ şcre terea nivelului pierderilor din credite;şcre terea accentuat a stocurilor, peste necesit ile de consum, sau încetinirea vitezei de rotaş ă ăţ ţ

a acestora;investirea în mijloace fixe, f r o finan are corespunz toare;ă ă ţ ăun nivel sc zut al raportului dintre capitalul social (propriu) i cel împrumutat;ă şstagnarea capitalului;cre teri dispropor ionate ale pasivelor curente;ş ţcre teri substan iale ale pasivelor pe termen lung;ş ţ• cre terea mare a rezervelor.ş Avertismente care reies din analiza contului de profit i pierderi: şschimb ri semnificative în structura contului de profit i pieră ş deri;pierderi care reduc valoarea net ;ă pierderi rezultate din activitatea de exploatare;cre terea costurilor i mic orarea marjelor de profit;ş ş şcre terea vânz rilor i sc derea profiturilor.ş ă ş ă



Astfel, evolu ia nefavorabil a rezultatelor economice i financiare i, mai mult,ţ ă ş ş rezultateeconomice i financiare mai slabe decât ale altor firme din acela i domeniu de activitate suş ş semnale certe ale apari iei creditelor neperformante.ţ

Alte semnale generaleVânzarea unor active importante care afecteaz continuiă tatea procesului economic.

Pierderea încrederii unor clien i tradi ionali.ţ ţDiferen e mari, în sens negativ, între prognoze i realiz ri.ţ ş ăDiscrepan e în informa iile antecedente.ţ ţSchimb ri însemnate în sincronizarea cererii de credite sezoniere.ăCre teri abş rupte în volumul cererii de credite.Credite a c rei surs de rambursare nu poate fi identificat cu u urin i realist.ă ă ă ş ţă şPracticarea defectuoas a unor servicii financiare.ă

SEMNALE ALE A CTUL UI MANA GERIAL• Falimente anterioare.Lipsa sau modificarea f recvent a structurii societ ii.ă ăţAsocieri noi, inclusiv achizi ii, activit i noi, o nou zon geografic sau o linie nou dţ ăţ ă ă ă ă

produc ie.ţCompania este fragmentat într-o serie de mici departamente interconectate slab opera ional.ă ţSchimb ri în atitudinea fa de banc sau fa de ofi erul de credit, în special apare o lips ă ţă ă ţă ţ ă

cooperare.R spunsuri nefundamentate la semnalele b ncii.ă ăSchimb ri în comportamentul personalului cheie.ăSchimbarea personalului de conducere, a proprietarilor sau a personalului cheie. îmboln virea sau decesul personalului de baz .ă ăLipsa evident a unei succesiuni manageriale.ăRaporturi de munc degradate.ăProbleme cu for a de munc .

ţ ăIncapacitatea de planificare a activit ii.ăţLipsa unui plan func ional.ţO slab administrare, datorat lipsei de experien .ă ă ţăRapoarte financiare i control necorespunz tor.ş ăControale operative necorespunz toare.ăIncapacitatea de îndeplinire a obliga iilor conform programului.ţAsumarea unor riscuri f r garan ii corespunz toare.ă ă ţ ăLipsa de sinceritate. Neînelegeri în cadrul managementului sau între parteneri.ţAventurarea în opera iuni noi, incerte.ţLitigii împotriva beneficiarilor de credite.Publicitate negativ .ăSEMNALE TEHNICE I COMERCIALEŞStabilirea unor pre uri nerealiste pentru produse i servicii.ţ şDorin e speculative i insisten în realizarea de afaceri riscante.ţ ş ţăReac ii întârziate la restrângerea pie elor sau la condi iile economice nefavorabile.ţ ţ ţAbateri de la disciplina contractual .ăPierderea principalelor linii de produc ie, a drepturilor de distribu ie, "franchises" sau a surseţ ţ



de aprovizionare.Pierderea unuia sau mai multora dintre clien ii puternici din punct de vedere financiar.ţApari ia unor concuren i puternici i pierderea unui segment foarte mare de pia .ţ ţ ş ţăCump r ri speculative de stocuri, care par s nu aib nici o leg tur cu activitatea.ă ă ă ă ă ăUtilizarea slab a capacit ilor de produc ie.ă ăţ ţ

Stagn ri nejustificate ale procesului de produc ie.ă ţSlaba între inere a sediilor i utilajelor.ţ şFolosirea de tehnologii învechite.înlocuirea cu întârziere a utilajelor ineficiente.P strarea în eviden e a stocurilor vechi sau un nivel al stocurilor mai ridicat decât este normaă ţSchimb ri nefavorabile în profilul de afaceri.ă

ALTE A VERTISMENTE - Contacte directe cu clientulMen inerea unui canal de comunicare, deschis în permanen , între banc i beneficiarulţ ţă ă ş de

credit este o practic foarte bun din mai multe puncte de vedere, în special prin faptul c aduă ă ă ă la un loc toate informa iile nonfmanciare care ar putea indica eventuala apari ie a unui crţ ţ editneperformant.

Unele dintre primele semnale de avertizare, cum ar fi slaba între inere a utilajelor,ţ deteriorareastocurilor sau neutilizarea întregului personal angajat, sunt mult mai binereperate în timpul uneivizite la societatea respectiv .ă

În timpul unei conversa ii telefonice, clientul poate face aluzii la anumite dificult i personaţ ăţ sau financiare care s-ar putea s nu reias din bilan sau din situa ia contului de profit i pierdeă ă ţ ţ ş

Informa ii importante pot fi ob inute în avans, prin contactarea direct , cât mai frecventţ ţ ă ă clientului.

Indica ii furnizate de c tre ter iţ ă ţTranzac iile dintre client i ter i pot furniza unui ofi er de credit prev z tor, o imagine intuitiţ ş ţ ţ ă ă ă

cu privire la apari ia unui credit neperformant. De exemplu, ofi erul de credit s-ar putea s obseţ ţ ă

în tabloul financiar apari ia altor creditori sau s primeasc telefoaneţ ă ă de la furnizori care solicită informa ii despre situa ia creditelor, cu scopul de a evalua clientul respectiv.ţ ţSitua ia contabilţ ăPot ap rea semne de deteriorare a situa iei contabile a clientului. Cererile pentru nă ţ

împrumuturi sau pentru extinderea celor existente constituie, de asemenea, un indicator evidClasificarea clien ilor debitorului în grupe inferioare poate afecta, într-o mareţ m sur , boă ă nitateadebitorului.

C. SOLU IONAREA CREDITELOR NEPERFORMANTEŢ EVALUAREA SITUA IEI Ţ CREATE

Apari ia multor credite neperformante poate fi evitat prin identificarea prompt a dificult iţ ă ă ăţ i prin remedierea acestora. Atunci când se confrunt cu apari ia unui credit neperformaş ă ţ

ofi erul de credit trebuie s ac ioneze imediat.ţ ă ţConsidera ii preliminareţCu cât este mai rapid reac ia, cu atât deciziile luate de c tre ofi erul de credit sunt maiă ţ ă ţ viabile.

Pe de alt parte, în cazul în care nu se iau m suri imediat ce sunt sesizate anumite probleme că ă indic apari ia unui credit neperformant iar beneficiarul deă ţ credit întârzie mai multe luniefectuarea pl ilor, cre te posibilitatea ca acesta s fie înăţ ş ă întârziere i fa de al i parteneri, cum arş ţă ţ fi creditorii comerciali sau societ ile de asigurare.ăţ



Ac iune competentţ ăOfi erul de credit trebuie s fac o apreciere corect cu privire la capacitatea sa de a rezolvaţ ă ă ă

mod eficient o astfel de situa ie. Trebuie avut în vedere posibilitatea solicit rii unui alt ofi erţ ă ă ţ credit cu mai multe cuno tin e i experien în domeniu.ş ţ ş ţă

Evaluarea situa ieiţO prim etap în rezolvarea unui credit neperformant const în a face un bilan al situa iei.ă ă ă ţ ţIn vederea recuper rii debitelor cu vechime de peste 30 de zile, provenite din credite acordă

de c tre banc , se va efectua lunar o analiz fundamentat a situa iei economico-financiar ă ă ă ă ţ ă clien ilor în cauz , în care se vor urm ri, în principal, obiectivele descrise anterior. In urmţ ă ă acestei analize, clientul se va încadra în urm toarele 3 grupe:ă

Cu posibilit i reale de recuperare a debitelor în maxim dou luni.ăţ ăCu posibilit i reale de recuperare a debitelor, dar într-un termen mai îndelungat iăţ ş cu sprijinul

b ncii, prin încheierea unui act adi ional la conven ia ini ial , referă ţ ţ ţ ă itor laprelungirea perioadei derambursare, ree alonarea ratelor restante pentru aceea i perioad de rambursare, constituireaş ş ă garan ii suplimentare, suplimentarea creditului.ţ

Pentru care nu exist posibilit i de recuperare a debitelor, toate celelalte c i deă ăţ ă îmbun t ire aă ăţ situa iei economico-fmanciare a clientului fiind epuizate. în acest cazţ se declar starea deă incapacitate, prin anun area clientului în cauz , banca valorificţ ă ă bunurile materiale, cereprezentau garan ii constituite la acest credit.ţ

Ofi erul de credit trebuie s aprecieze situa ia în care se afl clientul, s cunoasc bineţ ă ţ ă ă ă politicab ncii, s analizeze documenta ia, s evalueze situa ia real a garan iilor, s urm rească ă ţ ă ţ ă ţ ă ă ă îndeaproape alte conturi bancare pe care le are clientul, s consulte, ori de câte ori este cază ofi eri de credit mai experimenta i, toate acestea în scopul de a formula un prim r spuţ ţ ă corespunz tor din partea b ncii.ă ă

Aprecieri asupra clientuluiEste imposibil de apreciat caracterul unui client sau alte caracteristici personale până când

acestea nu sunt puse la încercare în confrunt rile cu situa iile dificile. In astfel deă ţ cazuri, ofi erulţ de credit trebuie s aprecieze clientul în lumina noilor situa ii. De exemplu, este important dă ţ ă clientul recunoa te problemele pe care le are i coopereaz cu banca în scopul rezolv rii acestoş ş ă ă în cazul în care clientul este necooperant i nu prezint încredere, o nou perioad de încercş ă ă ă pentru redresarea situa iei s-ar putea dovedi f r rezultate i, în cazul acesta, banca trebuieţ ă ă ş ă procedeze la lichidarea garan iilor cât mai curând posibil. S-ar putea ca ree alonarea credituluţ ş o nou perioad de timp s fie benefic în cazul în care beneficiarul de credit este oă ă ă ă persoană competent , care, accidental, este victima unor situa ii nefavorabile, sc pate deă ţ ă sub control.Deseori, la început unele activit i, se pot confrunta cu dificult i dar un client problem ăţ ăţ ă ast zi, poate deveni în viitor o rela ie solid i profitabil din punct de vedere bancar.ă ţ ă ş ă

Analiza documenta ieţ iOfi erul de credit trebuie s studieze cu aten ie toate documentele conexe din dosarul deţ ă ţ credit.

De exemplu, constatarea c a expirat contractul cu un ter girant conteaz , dacă ţ ă ăse va continuacolaborarea cu clientul sau se va c uta o alt variant .ă ă ă

Evaluarea situa iei reale a garan iilorţ ţOfi erul de credit trebuie s fac o analiz comparativ între disponibilitatea i valoarţ ă ă ă ă ş

garan iilor reale ale clientului constituite pentru împrumutul pe care 1-a primit. Dac seţ ă constată c garan iile au o valoare de vânzare redus , atunci lichidarea acestora trebuie privit ca o ultiă ţ ă ă ă



resurs . Pe de alt parte, dac valoarea de lichidare a garan iilor dep e te datoria clientulă ă ă ţ ăş ş atunci este de preferat ca banca s solicite rambursarea decât s se angajeze în prelungiră ă perioadei de plat .ă

Urm rirea i controlul contului bancar al clientuluiă şContul curent al beneficiarului de credit trebuie urm rit i controlat cu aten ie chiar dă ş ţ

momentul în care creditul este identificat ca fiind neperformant. în cazul în care clientul areş depozite, probabil va fi necesar s se impun controlul asupra contului bancar, în scopul prevenă ă retragerilor de sume mari care ar putea periclita posibilitatea b ncii deă încasare a împrumutului.

Consultan a juridicţ ăDepartamentul juridic, trebuie s ajute ofi erul de credit la determinarea alternativeloră ţ pe care le

are în cazul apari iei unui credit neperformant. Juristul poate face recomand riţ ă sau poate să avertizeze asupra execut rii anumitor compensa ii legale iar un ofi er deă ţ ţ creditmai experimentatpoate conduce i superviza m surile necesare.ş ă

CONVOCAREA CLIENTULUI Abordare corespunz toareăDup ce a fost identificat apari ia unui credit neperformant, pasul imediat urm tor esă ă ţ ă

programarea unei întâlniri cu beneficiarul de credit. Of i erul de credit trebuie sţ ăac ioneze promptţ i direct. Nu este suficient trimiterea unei scrisori care s aten ionezeş ă ă ţ clientul c a înc lcată ă

anumite clauze ale contractului de împrumut. Rezultatele vor fi foarte probabil nesatisf c toaă ă deoarece cei mai mul i dintre clien i, ori refuz s accepte c exist probleme, ori cred c , ţ ţ ă ă ă ă ă timp, vor reu i s le remedieze singuri.ş ă Clientul s-ar putea nici s nu r spund la scrisoare. Dară ă ă ofi erul de credit are datoria sţ ă contacteze telefonic clientul, s -1 informeze despre problemeleă care îngrijoreaz banca i s programeze o întâlnire cu acesta.ă ş ă

Prima întâlnire este cea mai important , deoarece stabile te platforma pentru toate întâlniră ş ulterioare. în timpul acestei întâlniri, cele dou p r i trebuie s poarte discu iiă ă ţ ă ţ asupra problemeiap rute, s studieze alternativele posibile în scopul rezolv rii ei i s determine ac iunile necesaă ă ă ş ă ţ

Ofi erul de credit trebuie s hot rasc asupra informa iilor suplimentare, cum ar fi situa iţ ă ă ă ţ ţ financiare pe care trebuie s le furnizeze clientul, astfelă încât banca s poat urm ri maiă ă ă îndeaproape problemele.

Decizia final pe care o va lua ofi erul de credit depinde de cât de minu ios au fost analiză ţ ţ problemele i m surile ce pot fi luate pentru rezolvarea acestora.ş ă

Modul de gândire al clientuluiIndiferent dac decizia final a b ncii este de continuare a colabor rii cu clientul sau ă ă ă ă

lichidare, este totu i important efortul depus în vederea cooper rii. Dac beneficiarul deş ă ă creditcrede c situa ia este f r ie ire, ofi erul de credit trebuie s respecte modul deă ţ ă ă ş ţ ă gândire al acestuiai s tie ce anume trebuie întreprins astfel încât obiectivele b ncii -ş ă ş ă recuperarea datoriei - s poată ă

fi atinse. în elegerea aspectelor umane i a celorţ ş financiare i juridice ale creditelorş neperformante, pot ajuta ofi erul de credit s ob inţ ă ţ ă colaborarea clientului i s m reascş ă ă ă posibilit ile b ncii de recuperare a creditului.ăţ ă

Evolu ia emo ional a clientuluiţ ţ ăAtunci când se confrunt cu apari ia unui credit neperformant, în evolu ia emo ional ă ţ ţ ţ ă

clientului pot fi percepute cinci etape:•NegareaDeseori prima reac ie a clientului este de a refuza s accepte existen a unei probleme. ţ ă ţ



abordare corespunz toare este ascultarea cu r bdare a argumentelor prezentate de c tre clienă ă ă ş combaterea acestora folosind eviden a documentar .ţ ă

•Sup rareaăCea de-a doua etap este, de obicei, sup rarea clientului, exprimat printr-ună ă ă comportament

ostil i blamarea celorlal i - inclusiv a b ncii - pentru problemele sale. Atunci când se confrunt ş ţ ă ă

situa ia în care clientul devine furios, ofi erul de credit trebuie s - i exprime simpatia fa ţ ţ ă ş ţă acesta, cu scopul de a-1 ajuta s dep ească ăş ămomentul.•TârguialaSup rarea este urmat în general de "târguiala". Clientul începe s realizeze c trebuie f că ă ă ă ă

ceva, dar nu are voin a necesar pentru a întreprinde schimb riţ ă ă importante i încearc pur iş ă ş simplu amânarea unei decizii inevitabile i dure care se impune a fi luat . Ofi erul de creş ă ţ trebuie s direc ioneze în continuare clientul spreă ţ acceptarea unor solu ii realiste.ţ

•DeprimareaCând în sfâr it, clientul realizeaz c se impun anumite m suri radicale, deseori se instaleazş ă ă ă ă

stare de deprimare. în loc s minimalizeze problema, clientul poate treceă în cealalt extrem i să ă ş ă vad situa ia ca fiind f r speran .ă ţ ă ă ţă în acest caz, ofi erul de credit trebuie s i se adreseze cu simpatie, asigurându-1 pe clientţ ă ă

situa ia în care se afl nu este singular i c banca are încredere în capacitatea lui de a- i rezoţ ă ă ş ă ş problemele.

•AcceptareaEtapa final o constituie acceptarea care este înso it de sentimentul unei energii reînnoite iă ţ ă ş

dorin a de a rezolva problema. Acesta este momentul cel mai potrivit de a colabora cu clientuţ vederea g sirii unei solu ii corespunz toare. Se poate ca beneficiarul de credit s nu fie întru toă ţ ă ă de acord cu propunerile f cute de ofi erul de credit, dar procesul de judecat se afl acum la ă ţ ă ă nivel mai ra ional.ţ

CONTINUAREA COLABOR RII CU BENEFICIARUL DE CREDIT Ă

în situa ia apari iei unui credit neperformant, una dintre alternative const în continuarţ ţ ă colabor rii cu beneficiarul de credit, în speran a rezolv rii aspectelor negative printr-ună ţ ă programde remediere. Sunt imposibil de enumerat situa iile în care men inerea colabor rii cu clienţ ţ ă reprezint un mod de ac iune corespunz tor. Aceast decizie trebuie s se bazeze pe o anală ţ ă ă ă ă minu ioas a cauzelor care au determinat apari ia problemelor, a variantelor disponibile ţ ă ţ ş probabilitatea rezolv rii lor favorabile.ă

Câteva elemente fundamentale sunt urm toarele:ăsocietatea tr ebuie s aib resurse de personal corespunz toare;ă ă ătrebuie s existe o pia de desfacere pentru produsele clientului;ă ţătrebuie s existe capitalul disponibil pentru finan area activit ii.ă ţ ăţCerin e fundamentaleţUn alt element esen ial const în existen a din partea clientului a spiritului i dorin ei ţ ă ţ ş ţ

cooperare cu banca. Banca i clientul trebuie s conlucreze în vederea stabilirii cadrului în cş ă creditul va fi rambursat. în cazul în care clientul este interesat doar s câ tige ceva timp în pluă ş ş nu este receptiv la schimb rile în activitate ce i-au fost sugerate, este îndoielnic c men ineă ă ţ colabor rii cu acest client va servi intereselor b ncii.ă ă

Program de remediereProgramul de remediere trebuie s pun la dispozi ie cel pu in un plan de ac iune înă ă ţ ţ ţ vederea

rezolv rii problemelor i mijloace de monitorizare a efectelor sale, în situa ia înă ş ţ care se impune a



fi luate m suri suplimentare. Atât clientul cât i ofi erul de credit potă ş ţ avea în vedere i alte m suriş ă de redresare, cum ar fi asisten a extern i restructurareaţ ă ş creditului sau chiar avansarea unor fonduri suplimentare. ELABORAREA UNUI PLAN DE AC IUNEŢ Ofi erul de credit trebuie s demonstreze c se impune implementarea unui plan de ac iunţ ă ă ţ

Planul trebuie s cuprind o serie de m suri în vederea corect rii factorilor care au geneă ă ă ă problema. în func ie de împrejur ri, m surile de redresare pot cuprinde:ţ ă ăvânzarea activelor ce nu mai sunt utilizate;ob inerea de capital suplimentar;ţschimbarea strategiei de pia adoptat de c tre client;ţă ă ăg sirea ună ei noi conduceri;planificarea unei fuziuni sau achizi ii.ţEtape necesareOricare dintre solu ii trebuie s ofere o perspectiv rezonabil conform c reia clientul este dţ ă ă ă ă

nou în situa ia de a genera un profit suficient, astfel încât s poat rambursa creditul întrţ ă ă perioad de timp stabilit . Pentru a colabora la elaborarea planului,ă ă clientul trebuie s furnizezeă prognoze noi, cu privire la situa ia lichidit ilor curente sau prognoze de bilan i bugete ţ ăţ ţ ş venituri i cheltuieli. Astfel, ofi erul de credş ţ it va aveaindica ii cu privire la resursele financiareţ suplimentare necesare, la o dat rezonabil de la care banca va începe s primeasc ratele ă ă ă ă rambursare. De exemplu, o prognoz a situa iei lichidit ilor poate s indice capitalul suplimenă ţ ăţ ă necesar achizi ion rii unui nou stoc de materii prime, în vederea men inerii activit ii la niveţ ă ţ ăţ necesar, pentru aducerea societ ii într-o situa ie de profit. Ofi erul de credit i clientul pot treăţ ţ ţ ş dup aceea, la identificarea surselor poten iale pentru aă ţ sigurarea necesarului de capital, cum ar ficredite comerciale suplimentare, vânzarea activelor neutilizabile sau sume în avansacordate dec tre banc .ă ă

Atragerea de consultan externţă ă

Alt op iune const în angajarea unui consultant extern care s acorde asisten conduceriiă ţ ă ă ţă rezolvarea problemelor financiare ale clientului. Un consultant poate furniza asistenţă permanent , economisind o mare parte din efortul i timpul ofi erului de credit.ă ş ţ

Ree alonarea credituluişRestructurarea datoriei trebuie avut în vedere în cazul în care se constat c beneficiarul ă ă ă

credit este capabil s dep easc problemele financiare în viitor. O variant ar putea ă ăş ă ă prelungirea termenelor de rambursare.

Dar o astfel de decizie nu poate fi luat cu rapiditate. întotdeauna eă ste posibil ca om sur deă ă acest gen s duc la o eventual cre tere a pierderilor înregistrate de banc . Oă ă ă ş ă aten ie deosebitţ ă trebuie avut în cazul avans rii a noi sume de bani. Un avansă ă suplimentar trebuie acordat doar cao ultim solu ie i numai dac îmbun t e te în modă ţ ş ă ă ăţ ş evident situa ia b ncii.ţ ă

Decizii referitoare la noi creditePentru a hot rî dac acordarea unui nou împrumut, în cazul apari iei unui credit neperformaă ă ţ

este justificat , ofi erul de credit trebuie s aib în vedere i urm toarele:ă ţ ă ă ş ă• Angajamentul conducerii să rezolve problemelePentru ca societatea s devin din nou profitabil în condi iile de timp i resurse determinaă ă ă ţ ş

trebuie s existe o dorin puternic pentru atingerea acestui obiectiv. Procesul de recuperă ţă ă poate începe doar în situa ia în care conducerea are dorin a iţ ţ ş capacitatea de a rezolva problemele



cu care se confrunt societatea.ă• îmbun t irea controlului exercitat de c tre banc asupra situa iei derul riicreditului ă ăţ ă ă ţ ăOrice credit acordat trebuie s fie garantat corespunz tor. În cazul în care situa ia garan iiă ă ţ ţ

curente este echivoc , banca î i poate îmbun t i pozi ia dac , pentru un nou credit acordat, ă ş ă ăţ ţ ă constituie garan ii a c ror valoare este substan ial mai mare decât noua sum de bani acordat .ţ ă ţ ă ă

• Efectul unei noi datorii asupra fluxului de lichidit i al activit ii clientului ăţ ăţOfi erul de credit trebuie s aib în vedere c un credit suplimentar înseamn , de asemeneaţ ă ă ă ă ş un serviciu al datoriei suplimentar care, mai departe, poate altera un flux de lichidit i pozitivăţ ş astfel poate limita flexibilitatea financiar .ă

• Modul în care vor fi folosite i rambursate fondurile ş înainte de a avansa noi sume de bani ofi erul de credit trebuie s stabileasc foarteţ ă ă clar cum vor

fi ele folosite i rambursate. Toate fondurş ile avansate trebuie folosite înscopul de a restabilisitua ia normal a fluxului de lichidit i; de exemplu, plataţ ă ăţ furnizorilor la un nivel suficientasigur rii continuit ii în livrarea materiilor prime iă ăţ ş serviciilor. IMPLEMENTAREA PLANULUI DE URM RIRE I CONTROL Ă ŞPentru a se asigura adaptarea societ ii la planul elaborat în vederea solu ion rii

ăţ ţ ăcreditului

neperformant, este esen ial exercitarea unei supravegheri atente i continue.ţ ă ş Situa iile financiareţ trebuie primite cu regularitate i rezultatele ob inute trebuieş ţ analizate comparativ cu prognozelef cute. Vizitele f cute la sediul unde se desf oară ă ăş ăactivitatea trebuie s creasc atât ca frecvenă ă ţă cât i ca intensitate, în scopul de a fi la curent cu orice alte modific ri ale situa iei.ş ă ţ

In toate ac iunile, ofi erul de credit trebuie s fie atent documentat, având la bazţ ţ ă ădosarul decredit. Pentru urm rirea evolu iei unui credit neperformant este necesar oă ţ ă eviden complet aţă ă tuturor ac iunilor întreprinse de c tre banc .ţ ă ă

Stadiile posibile ale pl iiăţSolu ionarea creditului se refer la întregul proces de încasare a creditului problem . în cea mţ ă ă

comun form , el implic un acord de cooperare între banc i client, spre a elabora un plă ă ă ă ş pentru plata datoriei. La cealalt extrem , el implic litigiiă ă ă complexe constând în cereri alefalimentului debitorului.

In timp ce plata poate apare în fiecare stadiu, încas rile, adesea, urmeaz succesiunea:ă ă acordulde cooperare pentru solu ionarea creditului, lichidarea garan iilor. Dacţ ţ ă garan iile suntţ insuficiente, încasarea se ob ine prin judecata împotriva debitorului i, înţ ş final, survine falimentul.Acest proces, adesea, dureaz o perioad lung de timp i implic multe cheltuieli, ceea ă ă ă ş ă explic dorin a b ncilor de restructurare sau renegociere a crediteloră ţ ă lor neperformante.

creditarea agentiolor economici

Documents