sondaj de opinie privind · sondaj de opinie privind creditarea în chf analiză și interpretare....

SONDAJ de OPINIE privind

CREDITAREA în CHFAnaliză și interpretare

Analiză chestionar cu privire la creditarea în

franci elvețieni (CHF) din România

Chestionarul a fost aplicat unui eșantion de 1.756 de respondenți, din care: 71.8% cu vârsta

cuprinsă între 31-45 ani, 25.8% între 46 și 60 ani; 76.3% din respondeți au finalizat studiile

superioare, iar 23.4% au școala postliceală sau liceul.

Respondenții au fost selectați din rândul consumatorilor care au contractat deja în trecut un

credit în franci elvețieni; scopul cercetării este acela de a explica comportamentul acestora,

criteriile care au stat la baza alegerii acestui tip de creditare.

Chestionarul conține un set de 13 întrebări (la care se adaugă întrebările de identificare)

structurate pe trei dimensiuni temporale: trecut (explicarea comportamentului din trecut al

clienților)-prezent (atitudinea actuală a clienților vis a vis de criza creditelor în franci elvețieni)

și viitor (predicții, eventuale soluții).

Asociația PARAKLETOS

2

Răspunsurile la primele două întrebări arată faptul că, în opinia respondenților, alegerea unui

credit pe termen lung în franci elvețieni a avut la bază, în primul rând, o informare incorectă a

consumatorilor realizată de către bănci în ceea ce privește riscurile acestui tip de creditare

(99,9% au răspuns afirmativ la primul item).


3

Un procent foarte ridicat de răspunsuri negative la întrebarea numărul 3 (92.4%), ne relevă faptul

că, în opinia consumatorilor, lipsa de implicare a BNR în problema creditării în franci elvețieni

reprezintă un alt factor determinant în explicarea comportamentului acestora. În opinia

respondenților, Banca Națională ar fi avut obligația de a proteja sistemul bancar de riscurile

acestui tip de creditare.


4

Întrebarea 5 arată că doar 53.4% din respondenți au solicitat informații și altor surse, în afara

băncii; distribuția răspunsurilor în ceea ce privește sursele de informare care au stat la baza

alegerii creditelor în franci elvețieni evidențiază faptul că peste 40% din respondenți au apelat ,

fie la mass media sau internet , fie la sfaturile rudelor sau ale prietenilor. Doar 30.8% din ei au

solicitat sfaturile unor specialiști în domeniul finanțelor.


5


6


7

Răspunsurile legate de motivele principale care au stat la baza alegerii creditării în franci

elvețieni în detrimentul altor monede plasează pe primele locuri presupusa predictibilitate a

francului elvețian (63.6%), precum și dobânzile mai mici ale creditelor în franci elvețieni, față

de celelalte credite (21.2%).


8


9

Răspunsurile legate de comportamentul actual al respondenților sunt categorice , 96.6% din

aceștia afirmând că în prezent sigur nu ar mai apela la un credit în franci elvețieni.


10


11

În ceea ce privește predicțiile respondenților pentru viitorul francului evețian, precum și al

creditării în acest tip de monedă, acestea sunt pesimiste, 79.3% din aceștia apreciind că francul

elvețian nu va redeveni o monedă atractivă de creditare nici în următorii cinci ani , în timp ce

75.9% au afirmat că, în urmatorii cinci ani, francul elvețian nu va slăbi în raport cu moneda RON

până la valorile apropiate în momentul contractării.


12

În opinia respondentilor, rezolvarea imediată a crizei creditelor în franci elvețieni se poate face

prin lege (64.8%) sau prin procese în instanță (29.6%).


13


14


15


16


17


18

Concluzii

Problema creditării populației în franci elvețieni nu reprezintă o problemă minoră,

izolată ci prin extensiunea și persistența ei a devenit un fenomen social. În

consecință abordarea ei trebuie făcută la nivel global și să vizeze o rezolvare generală

de care să beneficieze toate persoanele care au luat credite în franci elvețieni.

Amintim că este vorba de cel puțin 60.000 de credite în franci elvețieni luate după anul

2000 în România.


19

Concluzii

Autoritățile, înțelegând prin aceasta: Parlamentul, Guvernul și BNR (singura

instituție investită cu puterea de a ordona, controla și reglementa sistemul băncilor

comerciale), nu s-au implicat decât într-o mică măsură în problema creditelor în

franci elvețieni, fapt care a favorizat o acțiune a băncilor comerciale care a dus

aproape la impunerea acestui tip de credit unor clienți. Ținând cont de lipsa de

experiență a populației în relațiile ei cu băncile Statul, prin instituțiile lui, ar fi trebuit

să prevină, să avertizeze și chiar să educe populația în dobândirea unei culturi

bancare. BNR a adoptat o atitudine formală derobându-se de responsabilitatea

morală față de populația din România. Obiectivul BNR nu este favorizarea băncilor

în a obține profit ci dezvoltarea economică, socială și financiară a României și a

românilor. Considerăm că BNR nu a sprijinit un asemenea obiectiv atunci când a

fost vorba de creditele în franci elvețieni.


20

Concluzii

Dacă analizăm din perspectiva structurii sociale este remarcabilă ponderea (76.3%) a celor cu studii superioare care au luat credite în franci elvețieni. Or elitele intelectualesunt responsabile pentru construcția unei viziuni și unor valori sociale în orice societate. Există riscul construirii unor modele sociale în care băncile nu își mai găsesc rolul sauau un rol diminuat.

Remarcăm o doză de navitate din partea persoanelor care au luat credite în francielvețieni. Fără a justifica această credulitate afirmăm că ea se datorează unei lipse de culturi în domeniul creditelor bancare, lipsă explicabilă prin faptul că populația nu a avutexperiența relaționării cu băncile și metodele acestora. Să nu uităm că sistemul bancarapare în România abia după anul 1990 și se consolidează după anul 2000. Încredereaîn instituții, inclusiv cele bancare, ideea că instituțiile sunt corecte, sincere și cinstite a determinat clienții băncilor să accepte ca adevărate toate datele prezentate de bancă șisă urmeze recomandările acestora fără să le mai supună unei îndoieli, cercetări sauanalize.


21

Concluzii

Băncile comerciale care au acordat credite în franci elvețieni deși aparent au

respectat în mod formal normele și legislația în vigoare, în realitate au manipulat

clienții orientându-i spre obiectivele lor și anume acordarea unor împrumuturi în

monedă elvețiană. Cel puțin deontologic băncile comerciale se fac responsabile de

o atitudine partizană și în defavoarea clientului.

Există riscul pierderii încrederii în băncile din România, risc care ar putea duce la

disfuncționalități în creditare și în rolul băncilor într-o societate bazată pe

concurență și competitivitate.


22

Propuneri

Acțiunile persoanelor care au avut de suferit prin contractarea de credite în francielvețieni ar trebui să urmeze trei direcții:

1) Continuarea demersurilor către instituțiile normative, Parlament, Guvern și BNR pentru emiterea de către acestea a unor reglementări (legi, ordonanțe, hotărâri) care să reducă povara acestor credite;

2) Continuarea acțiunilor, fie în grup, fie individuale, în instanță prin care să se obținăreducerea dimensiunii creditului, condiții de returnare mai avantajoase, durate mai mari de timp pentru plata creditelor. Este nevoie de o rețea de comunicații întrepersoanele sau organizațiile afectate de creditele în franci elvețieni pentru a aveaacces toți la soluții, idei și inițiative;

3) Lansarea unei campanii la nivel național de sensibilizare și prezentare a realitățilordeclanșate de problema creditelor în franci elvețieni și a creșterii cursului franculuielvețian. Se va insista pe următoarele dimensiuni:


23

Propuneri

prezentarea în mass media, inclusiv pe internet a unor cazuri tragice ca șiconsecință a creșterii cursului francului (familii care au pierdut tot, familiidestrămate, servicii pierdute etc.);

atragerea unor personalități de avengură națională de partea celor care au pierdutprin contractarea de credite în franci elvețieni și care să prezinte și să ia atitudineîn mod activ în favoarea persoanelor cu credite în franci elvețieni;

accentuarea cu insistență a faptului că băncile ar trebui să fie motorul dezvoltăriieconomice și nu factor de regres și deprivare a unei părți a populației. Prestigiulunei bănci stă în corectitudinea ei și în tratarea clientului ca și partener și nu ca sursă de venituri cu orice preț.


24

Coordonator cercetare: Prof. Univ. Liviu Bozga

Inițiatori: Asociația PARAKLETOS

prin Beatrice Aldea – Vicepreședinte

Alexandru Sereghi - Membru


25

sondaj de opinie privind · sondaj de opinie privind creditarea în chf analiză și interpretare....

Documents