crearea aplicaŢiei software educaŢional.teste grilĂ În visual basic

27
Ministerul Educaţiei şi Tineretului al Republicii Moldova Universitatea de Stat „Alecu Russo” Facultatea Tehnică, Fizică, Matematică şi Informatică Catedra Informatică Aplicată şi Tehnologii Informaţionale Teza de an la informatică: CREAREA APLICAŢIEI SOFTWARE EDUCAŢIONAL.TESTE GRILĂ ÎN VISUAL BASIC A efectuat Russu Irina Studentă la secţia cu frecvenţă la zi, specialitatea „Matematică şi Informatică” grupa MI31 Conducător ştiinţific Asistent universitar Gîsca Olga

Upload: adrian-corolevschi

Post on 02-Oct-2015

28 views

Category:

Documents


0 download

DESCRIPTION

Scopul lucrării este crearea unei aplicaţii în Visual Basic pentru testarea cunoştinţelor elevilor, studenţilor.

TRANSCRIPT

Universitatea de Stat Alecu Russo din Bli

Ministerul Educaiei i Tineretului al Republicii Moldova

Universitatea de Stat Alecu Russo

Facultatea Tehnic, Fizic, Matematic i Informatic

Catedra Informatic Aplicat i Tehnologii Informaionale

Teza de an la informatic:CREAREA APLICAIEI SOFTWARE EDUCAIONAL.TESTE GRIL N VISUAL BASICA efectuat Russu IrinaStudent la secia cu frecven la zi, specialitatea

Matematic i Informatic grupa MI31Conductor tiinific

Asistent universitar Gsca Olga

Bli 2009CUPRINS

INTRODUCEREProgresele considerabile obinute n ultimii zece ani n domeniul electronicii, informaticii i telecomunicaiilor au avut repercusiuni asupra ntregii societi, anunnd o revoluionare i a tehnologiilor educaionale. Apariia mijloacele tehnice multimedia i informatice au bulversat nvmntul tradiional i au condus la modificri serioase n programele de educaie.

n acest context, calculatorul devine mai mult dect un simplu mijloc de

nvmnt care sprijin procesul instructiv-educativ cu scopul de a-l eficientiza.

Calculatorul a ptruns n coal devenind o component activ a procesului de

predare, nvare i evaluare.Dac n unele ri precum Frana i Olanda, examenul de finalizare a studiilor se desfoar la nivel guvernamental, probele fiind comune tuturor formelor de nvmnt urmate, n majoritatea instituiilor care ofer nvmnt virtual toate examenele se desfoar exclusiv n manier on-line. Aceasta a determinat diversificarea modalitilor de organizare a testelor on-line, dezvoltarea unor instrumente Web de editare a testelor i de evaluare a rspunsurilor, precum i perfecionarea tehnologiilor de securizare a

accesului la bazele de date coninnd ntrebrile testelor.n cele ce urmeaz vom oferi o imagine de asamblu asupra modalitilor de

organizare a testelor on-line, oferind drept exemplificare o aplicaie VB(Visual Basic).

Scopul lucrrii este crearea unei aplicaii n Visual Basic pentru testarea cunotinelor elevilor, studenilor.

Teza anual este structurat n dou capitole. n primul capitol, numit snt descrise. n al doilea capitol, numit ,,Elaborarea aplicaiei pentru snt descrise metodele utilizate pentru crearea aplicaiei de generare, snt prezentate avantajele utilizrii limbajului folosit la generarea acestui proiect, modul de elaborare.

Lucrarea conine pagini, figuri, tabele i o list de surse bibliografice.

CAPITOLUL I: TESTAREA METOD MODERN DE EVALUAREnvmntul asistat de calculator a ptruns cu success nc din anii 1970, atrgnd prin diverse tipuri de software educaional: dicionare, enciclopedii, lecii din diferite discipline. Dezvoltarea exponenial a Internetului a determinat diversificarea ofertei educaionale, aprnd noi tipuri de cursuri, instituii, specializri. Posibilitatea accesrii la o anumit adres Web a unor instrumente software dedicate instruirii, materiale didactice, manuale electronice, situaiei colare, teste on-line, legturi spre alte resurse educaionale, diverselor faciliti de comunicare on-line (e-mail, forumuri de discuii, lecii virtuale, videoconferine) a facilitat att adoptarea unor modele noi de predare/nvare n cadrul multor instituii academice tradiionale, ct i dezvoltarea unor instituii de nvmnt funionnd exclusiv virtual, oferind fie cursuri de specializare ntr-un domeniu, fie cicluri complete de nvmnt, de la nivel gimnazial i liceal, pn la nivel universitar i postuniversitar. Instruirea asistat de calculator, (IAC) component esenial a procesului de

nvmnt, introduce modificri majore n nvmntul tradiional aducnd un plus de raionalitate, rigoare logic n proiectarea i programarea materiei de nvat, n elaborarea strategiilor didactice, precum i n evaluarea i autoevaluarea performanelor elevilor.

Spre deosebire de nvarea tradiional, n care ntreg demersul didactic era

centrat pe profesor, n instruirea asistat de calculator elevul se afl n centrul

propriului proces de nvare. El va dobndi cunotine prin efortul individual, de

nvare, de investigare.I.1. CLASIFICAREA TESTELOR

Se urmrete nlocuirea probelor tradiionale creion-hrtie cu probe de

evaluare pe calculator, n care elevul pus fa n fa cu maina i va etala n mod

independent cunotinele. Deoarece implementarea calculatorului n coal este o

prioritate mondial, se poate afirma c n procesul de evaluare testele computerizate vor nlocui n scurt timp probele tradiionale de evaluare.

Elementele cheie ale evalurii asistate de calculator sunt bncile de itemi,care conin ntrebrile ce vor sta la baza ntocmirii testelor. Testele sunt att de bune pe ct ntrebrile care le genereaz sunt viabile. De aceea, este necesar ca aceste ntrebri s fie formulate clar, concis, s indice ct mai precis sarcina dorit. Bncile de itemi trebuie revzute regulat i reactualizate permanent.

Exist mai multe tipuri de itemi care se utilizeaz n testarea asistat de calculator.

Din punct de vedere al structurii ntrebrilor itemii pot fi:

- nchii ntrebarea este nsoit de un numr de rspunsuri, elevul alegnd

rspunsul din mai multe rspunsuri posibile. n aceast categorie pot fi inclui

itemii cu alegere dual: de tip corect/greit, adevrat/fals, da/nu, cu alegere

multipl i cei de tip pereche.

- deschii este formulat ntrebarea, elevului revenindu-I sarcina de a construi

rspunsul pentru a arta c a asimilat cunotinele. Este cazul desenelor

lacunare, a propoziiilor lacunare, sau a eseurilor.

n ceea ce privete locul de desfurare, evaluarea asistat de calculator se

poate realiza:

- n clas, fiind inclus n programului obinuit de instruire; n acest caz se

utilizeaz ndeosebi testele de progres - acestea sunt ideale pentru o predare

flexibil, n care se urmrete achiziia de cunotine pe parcursul desfurrii

activitii didactice.

- n laboratoare speciale n acest caz se poate include i evaluare rezultatelor

elevilor/studenilor inclui ntr-o form de nvmnt la distan, n care elevul i

testeaz periodic cunotinele.

Avantajul acestor teste rezult din faptul c ele sunt adaptate ritmului

individual de lucru elevilor i nivelului intelectual al elevilor. Datele obinute n

urma acestor teste sunt colectate i pot fi folosite n cadrul unor cercetri.

Tipuri de programe de evaluare asistat de calculator Evaluarea asistat de calculator, presupune existena unor programe

speciale. Prin intermediul programelor educaionale (program-ului educaional) elevul beneficiaz de un partener de dialog calculatorul, procesul de nvare devenind interactiv. Pe lng cunotinele teoretice cu ajutorul calculatorului pot fi testate practic i exersate anumite deprinderi. Crearea unui program educaional pentru evaluarea cunotinelor implic

cunoaterea unor limbaje de programare cum ar fi Pascal (Borland Delphi), C

(Borland C++ Builder), folosirea unor interfae HTML, XML, sau a unor medii de

dezvoltare Microprogram Visual C++. NET, Visual Basic etc. Indiferent de limbajul sau de mediul vizual se urmresc aceleai etape:

- vizualizarea testului;

- parcurgerea itemilor;

- selectarea rspunsului;

- ateptarea rspunsului corect;

- afiarea n funcie de punctajul obinut a unor cuvinte de laud sau dup

caz de atenionare.

- calcularea notei elevului

I.2. MODALITI DE TESTARE ONLINE

Evaluarea are drept scop determinarea (cuantificarea) msurii n care au fost atinse obiectivele programului de instruire i a eficienei metodelor de predare/nvare.

Metodele de testare on-line pot fi aplicate pentru toate cele trei forme de evaluare tradiionale: iniial, formativ (continu) i sumativ (cumulativ), ca modaliti de auto-evaluare sau de examinare.

n nvmntul tradiional, multe dintre examinri ncearc s provoace

creativitatea studenilor, prin intermediul eseurilor, studiilor de caz, discuiilor pe o tem dat, problemelor propuse spre soluionare. Proprii n special disciplinelor umaniste, aceste tipuri de examinri sunt oricum dificil de evaluat cu obiectivitate chiar i n manier tradiional, implementarea lor ntr-un sistem de evaluare automat fiind greu de atins. Comunicarea ntre profesor i studeni prin intermediul e-mail-ului, a forumurilor de discuii sau a videoconferinelor poate permite i organizarea acestui tip de examinare.

Modalitatea curent de susinere a unui examen on-line este prin intermediul testelor de tip chestionar. Acestea pot presupune rspunsuri de tip "da"/"nu" ("adevrat"/"fals") sau selectarea uneia sau mai multor variante corecte de rspuns din mai multe posibile (teste de tip "single choice" sau "multiple choice"). Rspunsurile greite pot fi penalizate sau nu, n funcie de specificul cursului sau depinznd de titularul disciplinei. Fr a pune accent pe creativitate, testele de tip chestionar permit o evaluare cu un nivel nalt de obiectivitate, fiind aplicabile oricrei discipline, ns presupunnd din partea profesorului un efort destul de mare n pregtirea ntrebrilor i variantelor de rspuns care s provoace studenii la o privire de ansamblu asupra materiei i la o atenie sporit pentru a decela rspunsurile greite ce par corecte.

Un astfel de test poate avea asignat un timp global (alocat tuturor ntrebrilor puse studentului) limitat sau un interval temporal limitat pentru fiecare ntrebare n parte (de exemplu, ntrebrile mai dificile pot avea timpi mai mari alocai).

Amintim cteva modaliti de evaluare automat a testelor de tip chestionar:

Cuantificarea numrului de rspunsuri corecte din numrul total de ntrebri;

Cutarea prilor greite dintr-un rspuns (penalizarea cu un punctaj negativ - a

fiecrei erori din cadrul rspunsului);

Cautarea prilor corecte dintr-un rspuns (punctarea fiecrui rspuns parial corect);

Combinat: punctarea prilor corecte din rspuns i depunctarea celor incorecte;

Statistic: acordarea unui punctaj pozitiv sau negativ la fiecare ntrebare, n funcie de proporia de rspunsuri corecte/greite.

Un sistem de evaluare on-line poate permite ca testul s fie susinut simultan de toi studenii sau fiecare student s-i activeze examenul dup ce i-a ndeplinit anumite teme prealabile obligatorii. Securizarea modulului de testare este foarte important pentru ca studenii s nu aib acces n afara perioadei de examinare dect la testele pregtitoare puse la dispoziie la fiecare disciplin.

Profesorii au posibilitatea s i creeze o baz de date cu ntrebri, din care s poat selecta pentru a construi diverse teste, fixate pentru o anumit dat i durat de examinare. Studenii vor putea accesa testele doar n intervalul orar alocat de profesor, obinnd rezultatul imediat dup finalizarea examenului. Accesul fiecrui utilizator se face autentificat, gestiunea tuturor conturilor fiind n sarcina administratorului sitului. Partea public a aplicaiei conine doar informaii legate de modul de utilizare a acesteia i formularul de autentificare a utilizatorilor.

Modulul Administrator. Administratorul aplicaiei are posibilitatea de a crea, terge i actualiza conturi de studeni i profesori, informaiile despre acestea fiind memorate n baza de date. Pentru studeni sunt memorate urmtoarele informaii: nume, prenume, semestrul, tip admitere (secia la care este nscris), utilizator (denumirea contului), parola (care poate fi doar introdus sau modificat, nu i vizualizat).

Pentru profesori se pot actualiza cmpurile: nume, prenume, funcie, utilizator, parola, materiile predate (materiile sunt intr-un listbox n care se pot selecta mai multe nregistrri).Modulul Profesor. Dup autentificare, un profesor are acces la urmtoarele

operaii: -- Modific ntrebri modificarea/tergerea ntrebrilor din baza de date, organizate pe discipline, ns doar pentru disciplinele predate de dnsul;

Adaug ntrebare introducerea de noi ntrebri n baza de date;

Creare test crearea unui test nou, utiliznd ntrebrile din baza de date;

Situaie studeni vizualizarea situaiei colare a studenilor examinai;

Schimbare parol modificarea parolei sale de acces;

Ajutor vizualizarea unor explicaii legate de modul de folosire a contului

Ieire ieirea din cont.

Modulul Student. Un student are acces la urmtoarele operaii:

Situaie note vizualizarea notelor la disciplinele la care a susinut teste;

Examinare susinearea unui examen fixat de unul dintre profesorii si;

Schimbare parol modificarea parolei de acces n cont;

Ajutor text explicativ despre modul de folosire a contului;

Ieire ieirea din cont

O data intrat n examen, studentul nu poate prsi pagina pn cnd nu rspunde la toate ntrebrile. n acest caz, poate finaliza examenul nainte de expirarea timpului, prin apsarea butonului Termin. I.3. AVANTAJELE I LIMITELE EVALURII ASISTATE DE CALCULATORI.3.1. AVANTAJELE EVALURII ASISTATE DE CALCULATOR

Obiectivitatea evalurii rezultatelor colare. Este binecunoscut faptul c

instrumentele tradiionale de evaluare nu elimin n totalitate factorul subiectiv n

evaluare. Apar astfel, probleme legate de obiectivitatea probelor aplicate, de

condiiile de desfurare a probelor, precum i de existena unor factori care

influeneaz notarea. Eliminarea factorului uman i introducerea calculatorului ca

instrument de evaluare va nltura erorile de apreciere a rezultatelor elevilor.

Evaluarea asistat de calculator nltur elevului senzaia c a fost defavorizat n

notare, de asemenea, n cazul aceluiai test exist posibilitatea comparrii reale a

rezultatelor obinute de elevii aflai n clase paralele, ce studiaz o materie anume

cu profesori diferii.

Feed-back rapid att pentru elev ct i pentru profesor. O astfel de verificare asigur corectarea imediat a rspunsurilor, permite compararea rapid a rspunsurilor indicate incorect cu varianta corect, pentru ca elevul s i dea

seama ce anume parte a materiei o stpnete mai puin i deci pe care va trebui

s insiste pe viitor pentru a-i mbuntii rezultatele. Stocarea rezultatelor elevilor

la diferite teste i interpretarea grafic a acestora permite profesorului o analiz

rapid i corect a rezultatelor sale. Aceste grafice adunate pentru o clas ofer

profesorului informaii referitoare la gradul de asimilare a cunotinelor de ctre

elevi, permindu-i alegerea strategiei didactice n funcie de aceste rezultate.

Ofer posibilitatea unei diagnoze. Pe baza rezultatelor urmrite se poate realiza o analiz cu caracter diagnostic. Rezultatele obinute de ctre elevi, centralizate ntr-o baz de date furnizeaz informaii referitoare la nivelul lor de cunotine la un moment dat.

Elevii i expun n mod independent cunotinele. Programul de evaluare trebuie conceput cu un numr mare de itemi. Alegerea la ntmplare a unui numr de itemi care formeaz testul i combinarea lor cu un algoritm ct mai nstrunic de selecie reduce posibilitatea elevului de a se inspira , de a se uita la colegii din jur. Odat selectate ntrebrile, putem s le afim ntr-o ordine aleatoare. Pentru diversificare putem amesteca i variantele de rspuns de la fiecare item. Astfel, este puin probabil ca doi utilizatori alturai s aib itemi al cror numr sau mod de rspuns s coincid.

Metod rapid i eficient de evaluare. Se testeaz ntr-un timp scurt un volum mare de informaii. Scurtarea timpului de testare reduce oboseala, factor ce

influeneaz randamentul elevilor. Trebuie precizat elevilor timpul alocat pentru

rezolvarea testului, timpul scurs, sau timpul rmas la dispoziie pentru rezolvarea

testului, i o dat terminat, candidatul nu trebuie s mai poat bifa, selecta nici un

item.

Acest mod de evaluare permite adaptarea testelor la nivelul intelectual al elevilor.Dispar emoiile. Confruntarea direct, activ cu ecranul calculatorului exercit un efect psihologic pozitiv, de eliberare a celui testat de inhibiia ce apare n momentul expunerii orale a cunotinelor sale, tiind c este observat n

permanen, c oricnd poate fi ntrerupt, atenionat. I.3.2. LIMITELE EVALURII ASISTATE LA CALCULATOR

Necesitatea existenei bazei materiale, a unor calculatoare i laboratoare

performante. Utilizarea unor programe de evaluare presupune existena unor

calculatoare performante. Itemii ce implic folosirea unor grafice sunt greu de

prezentat pe calculatoarele existente n coli.

Exist pericolul fraudei. Pentru evitarea ncercrilor de pclire a programului ct i a supraveghetorului, programatorul trebuie sa fie ct mai eficient. Trebuie avut in vedere posibilitatea deschiderii i nchiderii aplicaiei, candidatul spernd obinerea unor alte ntrebri (o rezolvare ar fi s memorm timpul de nceput i de terminare a sesiunii). De asemenea exist posibilitatea folosirii unui material salvat nainte pe disc i consultarea lui n timpul testului, ca s nu mai vorbim de nenumratele faciliti care exist ntr-o reea.

CAPITOLUL II: CREAREA APLICAIEI N LIMBAJUL DE PROGRAMARE VISUAL BASIC

II.1. EVOLUIA LIMBAJULUI DE PROGRAMARE VISUAL BASIC

VB 1.0 a fost introdus in 1991. Abordarea conectarii limbajului de programare la o interfata grafica pentru utilizator a fost derivata dintr-un prototip dezvoltat de Alan Cooper numit Tripod. Microsoft a apelat la Cooper si asociatii sai pentru a dezvoltat Tripod intr-un shell programabil pentru Windows 3.0, sunt numele de cod Ruby (fara absolut nicio legatura cu Ruby programming language).

Tripod nu a inclus niciun limbaj de programare, si Ruby continea doar un procesor de comenzi rudimentar suficient pentru rolul lui de shell pentru Windows. Microsoft a decis sa utilizeze shell-ul simplu Program Manager pentru Windows 3.0 in locul lui Ruby, si a combinat Ruby cu limbajul Basic pentru a crea Visual Basic.

Ruby a pus la dispozitie partea "vizuala" a lui Visual Basic - designerul de forme si uneltele de editare - impreuna cu posibilitatea de a incarca dynamic link libraries continand controale aditionale (numite generic "gizmos"). Aceste gizmos extensibile ale lui Ruby au devenit mai tarziu interfata VBX.II.2 PREZENTAREA VISUAL BASIC

Visual Basic face parte din pachetul Visual Studio al companiei Microsoft si, ca de altfel si celelalte limbaje 'vizuale' ale Microsoft (mai putin Visual C++), este axat pe componenta de interfa a programului, programatorul putnd realiza cu uurin interfee standardizate de tip Windows (ferestre, butoane, liste etc.) fr a fi nevoie de scrierea de cod pentru acest lucru. Visual Basic deine o bibliotec de componente vizuale (liste, calendare, meniuri etc.) a cror componente (grafic si funcional) sunt deja implementate, avnd posibilitatea ca programatorul s introduc i s foloseasc componente proprii sau realizate de ali programatori.Visual Basic este un limbaj pur orientat pe obiecte (OO), avnd deja implementat o list de clase cu utilizare general. Pn la versiunea 6, VB putea utiliza i dezvolta componente COM/COM+ si ActivX dar si librrii clasice de funcii tip DLL. Odat cu apariia versiunii 7, adic odat cu apariia tehnologiei .NET, VB (acum VB .NET) poate utiliza i crea i componente .NET cu toate avantajele pe care acestea le aduc. VB este un limbaj de nivel nalt avnd implementate mai multe niveluri de abstractizare a dezvoltrii unei aplicaii dar i posibilitatea de compilare n formatul Windows EXE sau DLL de 16 si 32 bii.

VB este un limbaj interpretat, adic orice cod scris in limbajul VB trebuie mai ntai tradus intr-un limbaj de nivel inferior i dup aceea executat (spre deosebire de limbajele native ex. C++). Acest lucru are avantaje (cum ar fi rularea fr compilare sau portabilitatea ntre platforme) dar i dezavantaje (cum ar fi necesitatea unei masini virtuale pentru interpretarea codului).

Unul dintre punctele forte ale limbajului VB este acela c se pot realiza ntr-un timp relativ scurt aplicaii complexe i se pot utiliza relativ simplu sisteme informatice dedicate (cum ar fi bazele de date - VB poate utiliza toate sistemele de gestiune a bazelor de date cunoscute, direct sau prin intermediul ODBC).

Utilizarea limbajului VB este una general, putnd fi folosit la crearea de programe simple, educaionale dar i la crearea de aplicaii complexe (ca de exemplu la jocuri - ex: Pharao). Teoretic oricine (mai mult sau mai puin experimentat) poate utiliza VB pentru ca este un limbaj de programare simplu (calitate de baz a limbajului Basic din care provine).II.3. ELABORAREA APLICAIEI N LIMBAJUL VISUAL BASIC

Aplicaia dat reprezint un exemplu de test pentru verificarea cunotinelor elevilor. Proiectul aplicaiei este alctuit din 3 forme.

CONCLUZIIMetodele de testare on-line exemplificate i prin intermediul aplicaiei

prezentate - i dovedesc eficacitatea n procesul de evaluare din mai multe perspective: studentul are posibilitate de a consulta orice bibliografie, testul cerndu-i o atenie deosebit pentru a aplica n cazul unor situaii concrete cunotinele asimilate, iar nota va fi aflat imediat la finalizarea examenului. Profesorul i poate organiza permanent o baz de date cu ntrebri, construirea unui test fiindu-i astfel foarte uoar, iar notarea automat de ctre calculator i economisete timpul alocat corectrii lucrrilor. Utilizarea calculatorul n procesul de evaluare creeaz condiii pentru o

evaluare obiectiv, ntruct se elimin o serie de factori care influeneaz notarea iar prin aplicarea unor probe standardizate se diminueaz erorile de msurare i

apreciere a rezultatelor obinute de elevi.

Evaluarea asistat de calculator reprezint o alternativ la evaluarea fcut de cadrul didactic, ea asigurnd condiii egale de testare pentru toi elevii-studenii-candidaii.

Introducerea evalurii asistate de calculator ofer de asemenea opiunea

cursurilor la distan, n care administrarea examenelor i a rezultatelor este foarte

rapid.

Testarea asistat nu urmrete reducerea performanelor elevilor, dimpotriv asigur o flexibilitate i o eficien a evalurii superioar probelor tradiionale.

Pe viitor, s-ar putea avea n vedere dezvoltarea unei aplicaii prin care s poat fi gestionat ntreaga situaie colar a studenilor unei faculti, la toate disciplinele fiind organizate teste on-line sau mcar existnd posibilitatea comunicrii dintre profesor i studeni n vederea transmiterii de teme, lucrri de seminar, eseuri etc. (prin intermediul e-mail-ului i a forumurilor de discuii), profesorul completnd notele acordate studenilor, pentru ca acetia s aib acces permanent la situaia curent a notelor.

BIBLIOGRAFIAPAGE 3