basic ht.doc

7/21/2019 BASIC HT.doc

http://slidepdf.com/reader/full/basic-htdoc 1/72

Bazele electrotehnicii

- Curs pentru formare pe functie -

I. Mărimi electrice

1. Intensitatea curentului electric - [I]

-unitate de măsura: [A] - amper (microamper, miliamper, kiloamper)

-definiţie: densitatea (numărul) de sarcini electrice care străbat o secţiune a unui circuit electric.

. !ensiunea electrica - ["]

-unitate de măsura: [#] - volt (milivolt, kilovolt)

-definiţie: diferenţa de potenţial electric intre doua puncte ale unui circuit.

$. %ezistenta electrica - [%]

- unitatea de măsura: [&] - ohm (kilo-ohm, mega-ohm)

- definiţie: capacitatea unui consumator, material, circuit electric, conductor de a se opunetrecerii curentului electric

ρ = rezistivitatea electrica a materialului

l = lungimea conductorului,

= secţiunea conductorului.

%ezistoare

- sim'oluri

(in punct de )edere al rezistentei electrice* materialele se pot clasifica in:

- materiale 'une conducătoare de electricitate: metale, alia!e (aur, cupru,alama etc.).- materiale electroizolante: materiale plastice, h"rtie, lemn, aer etc.- materiale semiconductoare: isi modifica rezistenta electrica #n prezenta unuic"mp electric de polarizare, (siliciu).



- materiale termorezisti)e: #$i modifica rezistenta electrica sub influentatemperaturii, (sonde, traductoare de temperatura).- materiale fotorezisti)e: #$i modifica rezistenta electrica sub influenta luminii,(fotorezistenţe).

+e,ea lui M

(aca la capetele unui circuit care are rezistenta electrica % se aplica o tensiune "* prin acel circuit se )asta'ili un curent e,al cu raportul dintre tensiunea aplicata si rezistenta electrica circuitului:

Alimentarea consumatorilor

/. 0uterea electrica - [0]- unitatea de măsura: [] - %att (kilo%att, mega%att).

- definiţie: produsul intre tensiunea aplicata la bornele unui consumator si intensitatea curentului ce străbateacel consumator.In funcţie de forma tensiunii electrice aplicate consumatorului* puterea poate fi calculata după formule diferite.

!ensiune continua - )aloarea efecti)a a tensiunii nu se se

modifica in timp.Curentul ,enerat printr-un consumator este de

asemenea constant in timp 2daca rezistenta acestuia este

constanta3.

u2t3 4 constant0a 4 0r 4 " 5 I

&'



!ensiune alternati)a sinusoidala - tensiunea este o funcţie sinusoidala* cu alternante poziti)e si ne,ati)e pe

o perioada ! si cu o anumita frec)enta f.

u2t3 4 " sin 6t * [#]

i2t3 4 I sin 6t * [A]

0a 4 " I cos7* []

8istem de tensiuni alternati)e trifazate



0a 4 * " + I cos7

ntr-un sistem de tensiuni alternative, in cazul consumatorilor cu sarcini inductive (motoare,transformatoare, bobine, etc.) apar campuri magnetice, la nivelul sarcinilor, care produc curent reactiv (pealternanta negativa a tensiunii curentul este in!ectat in retea). aloarea acestui curent este recuperata pealternanta pozitiva deci nu se consuma energie suplimentara din retea, dar se incarca suplimentar reteaua detransport cu o componenta a curentului care poate duce la incalzirea suplimentara a liniilor.

/.1. 0utere acti)a: 0 4 " 9 I cos 7 [;]cos 7 - factorul de putere*

7 - un,hiul de decala< intre tensiune si curent.

/.. 0utere reacti)a: = 4 " 9 I sin 7 [)ar]

/.$. 0utere aparenta: 8 4 " 9 I* [#A]

>. ?rec)enta - f 4 numărul de perioade complete efectuate in unitatea de timp.- unitate de măsura - &/ hertz (kilohertz, megahertz, gigahertz)

0 hertz &/ = numărul de perioade efectuate intr-o secunda.

II. @chipamente de transformare a ener,iei electrice

1nergie electrica 2 - 3 1nergie electrica

1.%edresor: transforma energia de curent alternativ in energie de curent continuu.

4 redresoare monofazate,4 redresoare trifazate,4 convertizoare de sudura in curent continuu.



.In)ertor: transforma energia de curent continuu in energie de curent alternativ.

4 invertor monofazat,4 invertor trifazat,4 oscilatoare.

$. Con)ertizor: transforma numai anumiţi parametrii ai mărimilor electrice,

4 transformatoare electrice,4 convertizoare statice de frecventa,4 convertizoare de sudura in curent alternativ.

1nergie electrica - 5lta forma de energie

/. Masini electrice: transforma energia electrica in energie mecanica (lucru mecanic),

- motoare electrice:

de curent continuu,de curent alternativ- monofazate,- trifazate,- sincrone,- asincrone.

- 'o'ine* electroma,neţi.

>. +ămpi electrice: transforma energia electrica in energie luminoasa,- lămpi cu incandescenta,- lămpi fluorescente,- lămpi cu descărcare in vapori

- de sodiu,- de mercur.- lămpi cu inducţie.

. Aparate termoelectrice: transforma energia electrica in energie termica.

- radiatoare electrice,- cuptoare electrice.

Alta forma de ener,ie - ener,ie electrica

D. Eeneratoare electrice: transforma energia mecanica in energie electrica.

- generatoare 6iesel 7 electrice,

- turbine termo (hidro)- electrice,

- generatoare eoliene, etc.



III. Instalatii electrice pentru cladiri rezidentiale

III. % - retele de alimentare cu ener,ie electrica



's. 0entru pozarea traseelor de ca'luri se utilizeaza canale de ca'luri metalice sauFsi din plastic plus

accesoriile aferente.

%.1. - Ca'luri si conductoare de medie tensiune

5legere, dimensionareconform proiect

%.$. Accesorii de monta< pentru trasee de ca'luri

- 8isteme de <,hea'uri metalice A,atatoare de ta)an

- se

utilizeaza pentru

trasee

e5terioare*

instalatii

industriale*

- se dimensioneaza in functie de

numarul si diametrul ca'lurilor

Brida de plafon



Consola 8uru' cu ochi

-8isteme cu <,ea'uri 0#C

G,hea' ca'la< MA Accesorii

G,hea' 0#C - %apid />



0rotectia locuintelor si persoanelor

Monta<ul elementelor de protectie +e,atura la centura de impamantare

impotri)a descarcarilor atmosferice 2ful,ere3



- 8isteme de impamantare

8e utilizeaza pentru protectia cladirilor* instalatiilor

electrice s.a. impotri)a descarcarilor electrice atmosferice.



III. M - sisteme de masura

- sisteme de masura a parametrilor retelei de alimentare

2numai pentru ta'louri ,enerale sau ta'louri industriale3

Cheie )oltmetrica #oltmetru analo,ic !ransformator de curent

- sisteme de masura a ener,iei electrice 2ni)elul de consum al unei instalatii sau consumator3

Contor pasant 2nu se utilizeaza pentru operatii comerciale3

8e utilizeaza in ta'lourile ,enerale pe usa sau in interiorul ta'loului. 8e pot masura:

- tensiunile de faza sau de linie 2intre faze3*

- consumurile instantanee pe faze 2curenti3*

-puterea electrica instantanee*

- consumul de ener,ie electrica



III. (F0 - 8isteme de distri'utie si protectie

(F0. 1. !a'louri ,enerale si de distri'utie

!a'loul ,eneral

8e ale,e F dimensioneaza dupa:

- 0uterea instalata F curentul ma5im a'sor'it:

- 0ra,ma* aedra - ma5im 1> A*

- 0risma 0acH* 0risma E* 0risma E 0lus - ma5. A

- 0risma 0 - peste A



- Mod de instalare:

- monta< aparent*

- monta< incastrat 2in,ropat3*

- Erad de protectie - I0 - :

8radul de protectie a unui consumator e+prima calitatea invelisului (carcasei) cu care acesta este dotat, de aasigura urmatoarele protectii

- protectia impotriva patrunderii in interior a corpurilor solide,- protectia persoanelor impotriva accesului voit sau accidental la parti interioare aflate subtensiune,- protectia contra patrunderii prafului in interiorul carcasei,- protectia impotriva patrunderii lichidelor.

8radul de protectie este identificat printr-un cod alfanumeric inscris direct pe carcasa produsului sau in fisa

tehnica1+emplu I0 /$ C8

9rimul grup reprezinta codul de identificare (arata ca va urma indicatia privind gradul de protectie).

5l doilea grup este format din doua cifre si reprezinta gradul de protectie efectiv (conform tabelului).

9rima cifra reprezinta gradul de protectie impotriva corpurilor solide, a prafului si a accesului persoanelor ininterior. 5 doua cifra reprezinta gradul de protectie impotriva patrunderii apei (lichidelor) in interior.

5l treilea grup este optional si este format din doua litere. 9rima litera reprezinta nivelul de protectie impotriva

accesului persoanelor iar a doua ofera informatii constructive suplimentare pentru produs.



- Componenta ta'loului ,eneral

-



------

--------

- 'loc de alimentare*

- elemente de conectare*

- dis<unctoare de protectie a ta'lourilor de distri'utie pe care le deser)este*

- ca'luri pe intrare si iesire*

- accesorii

- Blocuri de alimentare

Blocuri de cone5iuni

8ir de cleme



- protectia circuitelor deser)ite

0rotecţie la suprasarcina si scurtcircuit. (is<unctoare.

Aplicaţii: comanda si protecţia circuitelor de distribuţie terminala lasuprasarcina si scurtcircuit in domeniul casnic si comercial.

?unctii: - separarea consumatorului de retea, - protectie la scurtcircuit,

- protectie la suprasarcina

9arametrii de baza ai dis!unctoarelor

- Jumărul de poli: numărul de cai de curent care pot fi conectate pe un aparat.

- 09 - un pol prote!at,- 09 : ; - un pol prote!at si unul neprote!at,- <9 - doi poli prote!aţi.- *9 - trei poli prote!aţi,- 9 - patru poli prote!aţi



- Curent nominal [In] - curentul ma+im suportat in regim de lunga durata, la temperaturamediului de *> gr. ? in poziţia #nchis, [A]- !ensiunea nominala &@e - tensiunea ma+ima suportata in regim de lunga durata si care nu

produce deteriorări, in timp, ale aparatului. [#]

- Capacitate de rupere 2puterea de rupere3: produsul intre curentul ma+im suportat pe pozitia#nchis si tensiunea ma+ima suportata la bornele contactului deschis [A]* [HA].

- !ip de protecţie: electromagnetica,

Anduranţa:

4 mecanica: numărul garantat de cicluri conectat A deconectat efectuatemanual.

4 electrica: numărul garantat de cicluri conectat A deconectat efectuate prinintervenţia protecţiei electromagnetice.

- Curentul 2caracteristica3 de declanKare la suprasarcina:- curba B - *....C + n,

- curba ? - C....0>+n,- curba 6 - 0>....0+n.

- 8ecţiunea ma5ima de racordare: secţiunea ma+ima a conductorului care poate fi prins in bornele de intrare A ie$ire.

- Alte caracteristici:- tensiunea nominala de separare 2"i3 - tensiunea de efectuare a testelor de

rigiditate dielectrica (stabile$te distantele de străpungere si conturnare).- tensiunea nominala de tinere la impuls 2"imp3 - valoarea ma+ima a

tensiunii de impuls pe care o poate suporta dis!unctorul fara a se defecta,(valoarea si forma tensiunii de impuls fiind stabilita prin norme ale fabricantului).

@5emple de catalo,

(is<unctor tetrapolar JE 1>+

4 n0>...D>5,



4 ?apacitate de rupere C> k5.4 @n C>> ,

0rotecţie diferenţiala

Aplicaţii:- acelea$i ca si la dis!unctoare pentru protecţie la suprasarcina si

scurtcircuit.- in plus au rol de protecţie a persoanelor #mpotriva atingerii directe

sau indirecte a unui circuit sub tensiune si a instalaţiilor electrice #mpotriva

incendiilor.Caracteristici specifice:

- Jumărul de poli:

4 <9 - doi poli prote!aţi.4 9 - patru poli prote!aţi

- Curentul de declanKare la defect:

4 contact direct *> m5,

4 contact indirect *>> m5,4 incendiu *>> m5.

- Curentul de sarcina



n cazul in care dis!unctorul e+ista se poate oferta doar protectia diferentiala care se inseriaza cudis!unctorul.1ste nevoie de e+istenta spatiului de rezerva in tablou.

?urentul de sarcina al protectiei diferentiale trebuie sa fie mai mare decat curentul de declansare aldis!unctorului.

!a'louri de distri'utie terminale

- 8ta'ilirea locului de monta<*

- 8ta'ilirea tipului de monta<:aparent F incastrat

- Erad de protectie

?u grad ridicat de protectie

?u grad redus de protectie

- 8ta'ilirea numarului de module

- numarul de circuite,

- functii speciale,

- circuite de rezerva

8ta'ilirea numarului de circuite :

0. e stabileste pozitia tabloului electric,

<. se pozitioneaza pe planul casei locurile si numarul prizelor. Eezulta tipul si numarul

dozelor de aparat (prize) si al dozelor de cone+iuni.*. se stabileste numarul de circuite de priza (apro+imativ F prize A circuit). 9entru

fiecare circut se aloca un dis!unctor de 0F 5 in tablou.



. se pozitioneaza pe planul casei locul si numarul corpurilor de iluminat A lampilor sial intrerupatoarelor care le deservesc. Eezulta numarul de doze de aparat pentruintrerupatoare si, eventual numarul si locul dozelor de legaturi.

C. se stabileste numarul de circuite de iluminat necesare (ma+im 0> becuri pe circuit).9entru fiecare circuit de iluminat se prevede un dis!unctor de 0> 5.

F. pentru consumatorii individuali se prevad circuite separate (priza pentru masina despalat (recomandat dis!unctor cu protectie diferentiala), masini electrice de gatit,aparate de aer conditionat, etc.

6aca se aleg dis!unctoare 09 sau 09 : ;, un dis!unctor = 0 modul.

9entru dis!unctoare <9, un dis!unctor = < module.

?uncţii speciale

- relee,- #ntrerupătoare orare,

- tastatura pentru cod de acces,- detectoare si #ntrerupătoare in infrarosu,- termostate de ambianta etc.- televariatoare de turaţie,- sonerie si transformator pentru

sonerie

- teleruptor G permite apriderea Astingerea unui corp de iluminat din mai multe puncte prin comanda cu revenire.

- intrerupator crepuscular

9oate detecta prezenta miscarii si A sau a gradului de iluminare pe o anumita zona sida comanda de aprindere A stingere a unui consumator (corp de iluminat, sonerie,lampa de semnalizare).

+ămpi de semnalizare

Aplicaţii: semnalizarea locala sau la distanta a stării unuiaparat, echipament, element al unui circuit electric etc.

- lampa cu neon demontabila,- dulie tip 10>,-putere bec 0,< %.- tensiune bec <C> .



Contactoare 2aplicatii domestice3

- Aplicaţii: comanda la distanta a circuitelor (sarcinilor)electrice mono, tri si tetrafazate

-nom. intre 0F si 0>> 5.- tensiune de comanda a bobinei

4 < ac,4 <<> ac,4 f = C> /z.

- pot fi si cu comanda manuala (trei poziţii)- inchis,- deschis- automat.

- tipuri constructive (in funcţie de numărul si tipul contactelor comandate)

- 0;6, 0;:0;6, <;6, <;, *;6, ;6, ;,<;6:<;.

L Alte tipuri: Eelee de temporizare, aparate pentru protecţie la supratensiuni, teleruptoare, temporizatoare pentru iluminat (automate de scara), intrerapatoare crepusculare, detectoare de mi$care, programatoare oraremecanice sau digitale, voltmetre, ampermetre, contoare de energie activa etc.

Au5iliare si accesorii

-6 7 contact de semnalizare a stării dis!unctorului (de defect),-HI 7 contact au+iliar,-JK - bobina de declan$are (comanda la distanta),-J; - bobina de minima tensiune.

Aplicaţii: - semnalizarea la distanta a stării dis!unctorului,-oprire in caz de urgenta,- protecţie la scăderea tensiunii pe reţea



III. ! - transportul ener,iei electrice la consumatori

Alimentarea consumatorilor de la reţea

C1 - consumator (grup de consumatori) cu alimentare trifazata,

C - consumator (grup de consumatori) cu alimentare monofazata, cu legătura la păm"nt,

C$ - consumator (grup de consumatori) cu alimentare monofazata, fără legătura la păm"nt,

C/ - grup de consumatori trifazaţi si monofazaţi.

Alimentarea consumatorilor de la ta'loul de distri'utie

?0 G cablu (conductor) + &mm< = 0,C mm< pentru circuitele de iluminat

?< - cablu (conductor) * + &mm<

?* - cablu (conductor) < + &mm< = <,C mm< pentru circuitele de priza

? - cablu (conductor) C + &mm< = 0 mm< A 0> 5 consum de curent (apro+.)



Ca'luri si conductoare de <oasa tensiune

Ca'luri F conductoare cu armatura

Ca'luri F conductoare fara armatura

Criterii de ale,ere

- tensiunea maxima suportata,

- ca'luri de semnalizare .$ #*

- monofazat .> #*

- trifazat *>...*D #

- curentul maxim admis,

- curentul nominal al

consumatorului*

- mod de monta< 2in pamant* in

aer* in canal deschis etc.3*

- lun,imea traseului*

- caderea de tensiune

- tipul consumatorului (numarul de

conductoare),

- monofazat 2fara 0@3 5....

- monofazat 2cu 0@3 $ 5 ...- trifazat - $ 5 ...

- trifazat N J - / 5 ...

- trifazat N J N 0@ - > 5 ...



- tip montaj consumator:

- fi5 ca'lu fle5i'il*

- stationar ca'lu ri,id*

-mod de pozare traseu:

- cu armatura*

- fara armatura*

- uscat* umiditate ridicata.

- coeficienti tehnolo,ici:

- temperatura mediului*

- numar de conductoare pe canal*

- ,radul de )entilare a traseului de ca'luri*

@5emplu de aplicare a coeficientilor de corectie

Ca'luri si conductoare mo'ile

8im'oluri romanesti: MOO"-0P MOO"P MOOM

M 4 pentru alimentarea receptoarelor mo'ile

O 4 izolatie de 0#C

O 4 manta de 0#C " 4 pentru solicitari mecanice usoare* cordonul are forma rotunda

0 4 cordon de forma plata



Ca'luri fi5e 2ri,ide3

8im'oluri: COOP ACOOP COABOP ACOABO

C ca'lu cu conductoare de cupru

O izolatie din 0#C

O manta din 0#C

AC ca'lu cu conductoare din aluminiu AB armatura din 'enzi de otel

Conduc5toare fi5e 2ri,ide3

8im'ol romanesc: ?O

? - instalatii fi5e

O 0#C

8im'oluri europene:D#-"P D#-%P D#-

8emnificatii:

4 produs conform normelor armonizate

D4 tensiunea nominala intre faze* in H# 2 "F"4/>FD> #3

#4 izolatie de 0#C "4 conductor de cupru unifilar 2841.>-1mm3

%4 conductor de cupru multifilar clasa 2841.>-/mm3

4 conductor de cupru foarte fle5i'il clasa > 2841.>-/mm3

Ca'luri si conductoare fle5i'ile cu manta din cauciuc

8im'oluri indi,ene: MCC"P MCCM cordoane

MCCEP MCCEI2s3 ca'luri

6imensionarea cablurilor

?onductoarele si cablurile folosite pentru alimentarea consumatorilor se dimensioneaza in functie decurentul nominal al consumatorului (suma curentilor tuturor consumatorilor de pe ramura respectiva).

Iata de tabelul cu valorile curentilor de incarcare (dat de producatorul cablului) unde sunt dati curentiiacceptati pentru diverse sectiuni de conductoare, se aplica o serie de factori de corectie care tin cont demodul de monta! al conductoarelor (cablurilor).



alorile din tabel sunt date pentru monta! aparent, traseu separat pentru fiecare conductor sitemperatura mediului ambient de *> gr. ?.

Coeficienţi de corecţie:

- 'l - tine cont de modul de pozare,- ' 0 = >,L pentru cabluri montate in canale izolate,- ' 0 = >,MC pentru cabluri montate in canale neizolate sau pe plafon,

- ' 0 = 0 pentru cabluri montate aparent.- '< - tine cont de influenta altor cabluri aflate in imediata apropiere,- ' < = 0...>,L intre 0 conductor si cablu multif#lar cu 0< conductori.

- '* - tine cont de temperatura mediului ambiant,- '* = l la N = *>gr.?- ' * = >,CD la N = C> gr.?

- pentru conductor din aluminiu valoarea rezultata se inmulteste cu >,L.

@5emple din catalo,



?ulori standard (recomandate) pentru conductoare

- maro, rosu (culori calde) - conductorul de faza,- albastru, negru (culori reci) - conductorul de nul- galben-verde - conductorul de impamantare,- trei culori diferite (rosu : galben : negru) - pentru circuite trifazate

Nraseele de conductoare (cabluri), ingropate sauaparente, trebuie prote!ate cu tuburi 9?.

!raseu intre doua doze de aparat 2prize3.

!raseu intre o

doza de

cone5iuni si

una de

aparat

2intrerupator3.

!rasee de deri)atie



Nubul de protectie trebuie sa asigure introducerea A inlocuirea conductorului (conductoarelor) intre doua doze.e dimensioneaza in functie de numarul de conductoare si diametrul acestora.

Conectarea consumatorilor

Consumatori trifazati incone5iune Qtriun,hiR

Consumatori trifazati incone5iune QsteaR

6iferenta principala intre cele doua cone+iuni este ca prin cei trei consumatori (identici) se stabilesccurenti diferiti.



n cazul cone+iunii in triunghi, intre doua faze, se regaseste impedanta unei singure bobine, pe cand incazul cone+iunii in stea, intre doua faze e+ista doua bobine inseriate. 1vident, in cone+iunea triunghi, un motor va absorbi un curent mai mare pe cele trei faze, deci puterea si cuplul mecanic dezvoltat vor fi mai mari decatla cone+iunea in stea.

Consumatori in paralel

" 4 "1 4 "

I 4 I1 N I

Nensiunea fiind aceia$i, prin cei doi consumatori, curenţiidepind de rezistenta electrica a fiecăruia. (Oegea lui Hhm)

Consumatori in serie

" 4 "1 N "

I 4 I1 4 I

?urentul fiind acela$i, tensiunile la bornele celor doi consumatori sestabilesc in funcţie de rezistenta electrica a fiecăruia. (Oegea lui Hhm).



III. C - aparata< de fi5are F conectare F comanda a consumatorilor

Aparata< indi)idual

InteeaCari)a8uno

Aparata< modular

Mati5+i,ht+i,ht !ech+i)in,

Monta< incastrat



Monta< aparent

Aparata< semimodular

"JICA#A+@JA

(oze de aparat incastrata pentru zidarie

(oza de aparat incastrata pentru ri,ips



(oza 2cadru3 pentru monta< aparent

Aparata< ultraterminal



0rize



?urent ma+im suportat 0> 5 (< '), 0F 5 (* '),- Nipuri constructive

- priza bipolara-simpla A dubla,- cu protecţie mecanica (obturator),- fara protecţie mecanica,-<9,

-<9 : 91 (schuko)- priza Eadio A N- EAN F dB, M dB, 0< dB, 0C dB,-EAN-atelit

- priza telefon-EP-C simpla, -EP-C dubla.

- priza pentru comunicaţie de date- simpla,- simpla ecranată,- dubla.

Aparata< modular



#ariatoare de tensiune

- cu comanda manuala - cu telecomanda sau automat in,functie de iluminare

5sigura modificarea tensiunii de alimentare pentru consumatorimonofazaţi cu puteri sub C>> A0>>> .

9ot fi

- cu acţionare manuala (buton rotativ),- cu comanda la distanta (telecomanda),e instaleaza numai pe tipurile de becuri sau corpuri care nu au interdictie prin fisa tehnica, data de

producator.



III. CI+ - 8isteme de iluminat

+ampa. Corp de iluminat 2CI+3. 8istem de iluminat 28I+3.

Marimi fizice

?lu5ul luminos puterea sursei de iluminat perceputa de ochiul uman sub forma de senzatie luminoasa. emasoara in lumeni &lm sau ati luminosi &l.

Intensitatea luminoasa reprezinta raportul dintre flu+ul luminos si unghiul solid in care acesta este cuprins.e masoara in &cd candela.

@mitanta: este raportul dintre flu+ul luminos emis de o suprafata si marimea acelei suprafete. @nitatea demasura este &l+ = lu+.

Iluminarea raportul dintre flu+ul luminos incident pe o suprafata si marimea acelei suprafete. &l+

+ampa sursa de lumina G( becul), poate fi descris prin- 9utere electrica &,- Ilu+ luminos &lm- 1ficacitate luminoasa &lmA raportul dintre flu+ul luminos emis si puterea electrica a sursei

(at din energia electrica consumata este transformata in radiatie luminoasa in spectrul vizibil).- tensiune de alimentare,- principiul de functionare,- temperatura de culoare,- forma, culoare, dimensiuni.

- durata de viata,- consum, randament.- mod de monta!, tipul soclului, accesorii necesare.- indicele de redare a culorii Ea (procent ce e+prima gradul de asemanare intre aspectul

cromatic al unui obiect iluminat de sursa respectiva in raport cu iluminatul de o sursa etalon).

Corpul de iluminat este compus din una sau mai multe surse de lumina impreuna cu suportul de monta!.- 9utere electrica, intensitate luminoasa, numar de becuri.- Iorma, culoare, materiale utilizate, destinatie.- 9roducator,- ?aracteristici tehnice, performante, standarde de calitate,

- 6esign interior, e+terior.- 8rad de protectie (9),- modul de iluminare a suprafetelor (direct, indirect).- coeficientul de mentenanta e+prima gradul de scadere in timp a flu+ului luminos datorita

- imbatranirii lampii (evaporarea filamentului, deteriorarea stratului fluorescent)- imbatranirea difuzorului (dispozitivului optic) prin schimbarea calitatii suprafetelor derefle+ie, deteriorarii stratului acoperitor etc.- depunerea de praf pe sursa de lumina si difuzoare.

Clasificare:- de interior

- pentru locuinte,- pentru ali de spectacole,- pentru hale industriale, depozite, supermarket-uri,- iluminat decorativ,- iluminat de accent,- in medii cu praf, umiditate,- in medii e+plozive.



- de e+terior - pentru iluminatul public (stradal),- proiectoare (iluminatul la distanta),

- pentru mi!loace de transport auto, naval, aerian.- iluminat special (domeniul foto, medical, etc.)

8isteme de iluminat:

@n ansamblu de corpuri de iluminat care trebuie sa asigure o atmosfera specifica si confortabiladin punctul de vedere al iluminatului, intr-o incinta sau ansamblu de locuitAmunca.

9ot fi- principale sau secundare dupa functiile si rolul pe care il au intr-un ansamblu de incinte,- normale sau de siguranta din punct de vedere al destinatiei,- direct, combinat sau indirect in functie de modul de distributie spatiala a flu+ului luminos.- uniform distribuit sau general localizat (zonat) in functie de distributia flu+ului luminos in plan.- cu surse punctuale sau liniare in functie de sursa de lumina utilizata.

Becuri cu incandescenta* normale

Oămpi incandescente cu balon sferic din sticlă trasparentă sau mată (#n interior),vidate sau umplute cu gaz, prevăzute cu soclu tip 1, B

Caracteristici:lămpi de dimensiune redusă $i formă elegantăfoarte uzuale pe conturul oglinzilor sau #n candelabre, suporturi de podea $i aplice de

perete9oziţie universală de funcţionare, cu e+cepţia c"torva tipuri de F>, care seutilizează e+clusiv #n poziţie verticală, cu soclul !os.

A)anta<e:

filamentul stralucitor $i vizibil produce mici puncte sclipitoare ce genereaza unefect luminos intens

"tilizare:@z casnic in camere de zi, sufragerii, dormitoare, holuri $i birourialoane de hotel, restaurante, dormitoare, holuri, săli de conferinţă $i foaiere?luburi $i spaţii socialeJagazine, boutiQue, magazine universale5lte spaţii similare

Becuri cu incandescenta* tip lumanare

Balon #n formă de lum"nare, vidat sau umplut cu gaz, din sticlă clară sau mată, prevăzut cusoclu tip 1 2 @1/3

Caracteristici:?rează o atmosferă cu strălucire redusă.9oziţie universală de funcţionare, cu e+cepţia c"torva tipuri de F>, care se utilizeazae+clusiv #n poziţie verticală, cu soclul !os.

A)anta<e:lămpi suple, care sporesc eleganţa candelabrelor clasice $i a aplicelor de perete, etc.folosite cu sau fără aba!ur, generează o atmosferă comfortabilă $i familiară.

"tilizare:@z casnic in camere de zi, sufragerii, dormitoare, holuri $i birourialoane de hotel, restaurante, dormitoare, holuri, săli de conferinţă $i foaiere?luburi $i spaţii socialeăli de festivităţiJagazine $i boutiQueBiserici



General Description

Base E14

Energy label F

ILCOS IBB/C-25-230-E14-35

Shape/model B-Shape

Technical - Electrical Data

a!ed "ol!s 230 #

a!ed $a!!age %n &a!!s 25 &

Technical - Light Technical Data

L'm%no's o'!p'! %n l'men 200 lm

Technical - Colors

Colo'r o( !he prod')! )lear

Technical - Geometries

*%ame!er %n mm 35 mm

+a, Leng!h %n mm 100 mm

Becuri cu incandescenta* speciale

Oămpi incandescente cu gaz, cu balon sferic (tip 8) $i soclu tip 1

Caracteristici:Balon acoperit #n interior cu un strat opalescent, care generează o lumină fină,difuză, fără efect de orbire9oziţie de funcţionare universală

A)anta<e:Oumină delicată de un alb subtil, fără efecte de orbirentensifică culorile #ncăperii $i deschide noi dimensiuni #n decorarea interioarelor?rează o atmosferă plăcută, rela+antă, cu un inalt grad de comfort vizual

"tilizare:@z casnic in camere de zi, sufragerii, birouri $i holuri/oluri de hotel, restaurante, dormitoare, foaiere?luburi, spaţii sociale $i locuri publiceJagazine $i boutiQue

5lte spaţii similare



General Description

Base E2.

Energy label

ILCOS I/&-100-230-E2.-120

Shape/model 120-Shape

Technical - Electrical Data

a!ed "ol!s 230 #

a!ed $a!!age %n &a!!s 100 &

Technical - Light Technical Data

L'm%no's o'!p'! %n l'men 0 lm

Technical - Colors

Colo'r o( !he prod')! &h%!e

Technical - Geometries

*%ame!er %n mm 120 mm

+a, Leng!h %n mm 1.5 mm

+ampi cu incandescenta cu reflector

(escriereOampi cu incandescenta, normale care au un ecran reflectorizant pe parteainterioara a globului de sticla, in spatelefilamentului. 1cranul este constituit din pulbere dealuminiu depusa electrostatic.

Caracteristici5spect metalic, placut al balonului.6iverse diametre si puteri.5sigura efect luminos stralucitor.

A)anta<e9oate fi utilizat in spatii mici, cu intensitatiluminoase moderate si efecte spectaculoase.

Aplicatii- locuinte,- magazine,

- vitrine,- restaurante si hoteluri,- e+pozitii,- baruri si cluburi de noapte

!u'uri fluorescenteCaracteristiciOampile fluorescente produc in !ur de L>R din luminaartificiala, in toata lumea. 6in punct de vedere economic,

pentru ma!oritatea aplicatiilor, constituie varianta optimaintrucat combina cel mai bine eficienta luminoasa ridicatacu consumul minim de energie. Oa un nivel de iluminareechivalent, o lampa fluorescenta consuma de cinci ori mai

putin decat una cu incandescenta.

6urata medie de viata este de 0< >>> de ore fatade 0>>> de ore la cele cu incandescenta.



6iametrul clasic al tubului <F mm. n prezent e+ista si variante cu diametre de 0F mm si L mm.Iorma constructiva poate fi liniara, circulara sau speciala (forme diferite pentru aplicatii ornamentale, firmeluminoase etc.)

Oampile fluorescente constuie, practic, singura varianta in cazul iluminarii unor suprafete mari tip birouri, magazine, fabrici, spitale, strazi etc. Nrecerea la noile forme circulare e+tinde insa din ce in ce multgama aplicatiilor.

Jaterialele care le compun pot fi reciclate in proportie de D>SM>R.

9entru aprindere se folosesc inductante (bobine, balasturi) electromagnetice sau electronice si startere.

Oumina este de culoare alba dar in functie de temperatura de culoare pot fi emise mai multe nuante dealb. 1+eplu pentru gama HE5J

- tip 6aTlight - temp. = F>>>U ' - tip ?ool hite - temp. = >>>U ' - tip orm %hite - temp. = *>>>U ' - tip O@JO@K - temp. = <L>>U '

5legerea uneia sau alteia dintre variante tine de gustul utilizatorului, modul individual de perceptie aluminii, caracteristicile si destinatia atmosferei care se doreste a fi creata. nfluenta geografica si culturala are,

de asemenea un rol importantV astfel se constata ca popoarele din nordul 1uropei prefera warm white (luminacalda) iar cele din sud cool white (lumina rece).

Modul de functionare

Oampile fluorescente sunt lampi cu descarcare in gaz. Nubul din sticla care este vidat si etans continevapori de mercur la presiune !oasa. 9e interior sticla tubului este acoperita cu un strat foarte subtire de fosforcare reactioneaza la radiatia ultravioleta si emite lumina. Oa capetele tubului sunt prevazute doua filamente

prin care trece curentul electric. Nransferul de sarcini electrice intre cele doua filamente prin tubul plin cuvapori de mercur duce la emisia de radiatii electromagnetice in spectrul ultraviolet si care sunt convertite inlumina alba (vizibla) de stratul de fosfor. ?uloarea luminii poate fi modificata si in functie de tipul de fosforutilizat.

8cheme de conectare

O, ; 5limentarea la reteaua electrica

B balastV are rolul de a produce un impuls de tensiune mare, la conectare pentru amorsarea circuitului desarcini electrice intre cele doua filamente dar si de stabilizare a descarcarii electrice.

!? : tu' fluorescent*

8 : starterP produce conectarea Adeconectarea curentului care trece prin cele doua filamente, facand astfel posibila aparitia impulsului de

amorsare.

Balasturi

6escrierea produsului

• am de balas!'r% )ompa)!e d%n )'pr'/(%er )' se!r% de )'ren! de

mare pre)%%e pen!r' ('n)6%onare op!%m lmp%%

Caracteristici şi avantaje:• Se '!%l%ea 7mpre'n )' lmp%le m%n%a!'rale 84-13&9 :% )ompa)!e

(l'ores)en!e 8L-S/L-C/L-; 5-13&9 )are ('n)6%onea la o !ens%'ne a re6ele% de230#/50 <

• Con(orme )' IEC 20/21

• +ar)a= ;$ 130>C

• Cone)!are rap%d :% ':oar? ele )' d'bl %nser6%e s'n! ade)"a!e pen!r' 'n (%r )'

m%e pl%n de 0@5-1@0 mmA@ l'ng%mea ben%% de apro, mm@ d%ame!r'l ma,%m al %ola6%e% 2@ mm



• ro%e)!a! ele)!r%) pen!r' per(orman6e op!%me ale lmp%% 7n )ond%6%% de !empera!'r op!%me

+ampi fluorescente compacte

Hfera o lumina e+celenta, sunt economice si au un aspect placut. Iunctioneaza la fel catuburile fluorescente dar pe un traseu sicanat, balastul si starterul fiind montate ininteriorul soclului.

6aca sunt prevazute cu soclu identic pot fi montate in locul becurilor cu incandescenta.

9roduc mult mai putina caldura decat cele cu incandescenta.

?onsuma de SC ori mai putina energie decat cele cu incandescenta.

9ot functiona in temperaturi de ambient intre 0> si L>U ?, mai mari decat becurile cu incandescenta.

5prinderea este cvasi-instantanee (t 2 0sec.)

6urata medie de viata intre D >>> si 0> >>> de ore de functionare.

+ampi cu halo,en

8pot:

Oampile cu halogen sunt practic lampi cu incandescenta in balonul carora seintroduce o cantitate de halogen sub presiune. e obtine astfel o crestere aintensitatii luminoase cu peste 0>>R.

6imensiunile sunt mult reduse fata de cele cu incandescenta normale si au odurata de viata de pana la ori mai mare.

Hfera suprafetlor luminate o stralucire deosebita si combinate cu un suport tipreflector produc un efect de iluminare incantator. Jultiplele posibilitati deorientare si fi+are dau posibilitatea de iluminare creativa, cu diverse !ocuri de lumin siumbre. unt ideale pentru birouri, vitrine, mobilier, holuri, dar si in spatii de locuit.

Lampă:Caps'l )' halogen de =oas !ens%'ne@ )' l'm%n alb )on!ras!an!

Caracteristici:



LO&-ESSE SE )' s!%)l #-Blo)D 8IEC 35.9?lmp% )' ga 825 bar9 )are se '!%l%ea 7n )orp'r% de %l'm%na! (r d%spersor@ 7n )on)ordan6 )' normele IEC 5(%lamen! a,%al pen!r' )en!rarea %n!ens a (as)%)'l'l'%d%spon%b%le %n "ar%an!e )' s!%)l )lar sa' ma!LO&-ESSE S;** )' s!%)l #-Blo)D?lamp de 5& )' (%lamen! !rans"ersal 8ar)'%!9S!%)l #-Blo)D )' )'ar6 pen!r' red')erea )ons%derab%l a (l','l'% de rad%a6%e %n 'l!ra"%ole!lamp de 24#@ )' (%lamen! a,%alF%lamen! a,%al )are la mon!a='l 7n )orp'r% de %l'm%na! )on(er o l'm%no%!a!e r%d%)a! :% 'n (as)%)'l 'n%(orm

;empera!'ra de )'loare? pGn la 3000H*'ra!a de ('n)6%onare? 3000 de ore

Utilizare:

pl%)a6%% de %l'm%na! de ser"%)%' :% de)ora!%" 7n lo)'%n6e@ maga%ne@ ho!el'r% :% res!a'ran!e

Avantaje:

;ehnolog%e de =oas pres%'ne )e perm%!e '!%l%area 7n )orp'r% de %l'm%na! (r d%spersor

Lampă:Lampa )' halogen l%n%ar al%men!a! la !ens%'nea re6ele%@)' (%lamen! 7n sp%ral d'bl@ o(er%nd o l'm%n de halogenalb

Caracteristici:Lamp )' so)l' la )ape!e@ de %nal! e(%)a)%!a!eBalon !'b'lar )lar d%n )'ar6F%lamen!'l 7n!r%! )on(er s%g'ran6 :% re%s!en6 ma,%m la :o)'r%@ d%n )are re'l! o d'ra! de ('n)6%onare %mb'n!6%!L'm%no%!a!e )ons!an! de-a l'ng'l %n!reg%% d'ra!e de ('n)6%onare;empera!'ra de )'loare? 200Hedare e,)elen! a )'lor%lor 8a 1009

Avantaje:C' 20J ma% m'l! l'm%n de)G! 7n )a'l lmp%lor l%n%are ob%:n'%!e*'ra!a de ('n)6%onare? 2000 de oreS%g'ran6 7n ('n)6%onare

Utilizare:!%l%are !%p%) 7n apl%)a6%% e,!er%oare pre)'m? pano'r% de a(%:a=@ par)r%@ %l'm%na! de s%g'ran6 :% la :an!%ere de )ons!r')6%%*easemen%@ '!%l%a!e 7n apl%)a6%% de %n!er%or 7n lo)'%n6e@ b%ro'r%@ maga%ne :% m'ee

Corpuri e iluminat:Se '!%l%ea 7n )orp'r% de %l'm%na! )' d%spersor

Lampă:

mp% )' "apor% de mer)'r de =oas pres%'ne@ )' )aps'l !'b'lar 7n d%ame!r' de 1 mm

Caracteristici:

?u >R mai subţiri dec"t lămpile WNO6X e+istente

1ficacitate ridicată, p"nă la 0> lmA

Ynveli$ fluorescent de #naltă eficienţă #n trei benzi, #n combinaţie cu o pre#nvelire $i sarcina lămpii

pecial destinate utilizarii #n combinaţie cu balasturi electronice, cu posibilitate de reglare a flu+ului luminos



;ivelul ma+im al flu+ului luminos se obţine la apro+imativ *CZ? #n poziţie liberă de funcţionare, #n condiţiileutilizării unui balast electronic de #naltă frecvenţă fără electrod adiţional de #ncălzire.

9ot fi amorsate de la -0CZ la :C>Z?

?apacul are placa inferioară de culoare verde pentru a indica posibilitatea de reciclare.

Avantaje:

erm%! m%n%a!'r%area s%s!emelor :% o l%ber!a!e ma,%m 7n des%gn-'l )orp'r%lor de %l'm%na!@ )' l'ng%m%le lmp%lor de(%n%!epen!r' o po!r%"%re ':oar 7n s%s!emele de !a"ane mod'lare

O(er )ele ma% r%d%)a!e n%"el'r% de e(%)%en6 :% de e)onom%e de energ%e pos%b%le la %l'm%narea d%re)!

%"el de l'm%nan6 "%r!'al )ons!an! )' o men6%nere e,)ep6%onal

Ind%)e b'n de redare a )'lor%lor a0

S!r%ere red's@ )h%ar :% la !empera!'r% s)'!e@ 7n )ompara6%e )' lmp%leK;LK*

@tilizare

Ideale 7n )orp'r% de %l'm%na! 7n)as!ra!e@ aparen!e sa' s'spenda!e@ '!%l%a!e 7n b%ro'r%@ maga%ne@ :)ol%@ %ns!%!'6%% p'bl%)e :% 7n%nd's!r%e@ or%'nde es!e ne)esar o %l'm%nare de )al%!a!e )' )ons'm red's de energ%e

Lampă cu vapori e mercur

Lmp% )' "apor% de mer)'r de 7nal! pres%'ne )ons!r'%!e )' 'n balon des!%)l 'mpl'! )' ga :% 'n !'b d%n )'ar6 de des)r)are a "apor%lor de

mer)'r

Caracteristici:E)h%pa! )' 'n so)l' s!andard )' (%le! sa' )' ba%one! :% 1 sa' 2 ele)!ro%a',%l%ar% )are as%g'r o apr%ndere rap%d :% s%g'rn"el%: %n!er%or spe)%al )are o(er o l'm%n alb pl)'!@ )'lor% de o )al%!a!edeoseb%! :% e(%)a)%!a!e l'm%noas )res)'!

Avantaje:

Creaa o a!mos(era )on(or!ab%la )' )hel!'%el% m%)%

Utilizare:

Mone re%den6%ale des!%na!e p%e!on%lor@ %l'm%na!'l s!a6%%lor de )ale (era! :% a onelor %nd's!r%ale

Lampă cu halogenuri metalice • Lmp% )' halogen'r% me!al%)e al)a!'%!e d%n!r-'n !'b de des)r)are d%n )'ar6 )are )on6%ne "apor% de

mer)'r la pres%'ne 7nal! :% 'n ames!e) de halogen'r% me!al%)e 7n!r-o )aps'l e,!er%oar de s!%)l d'r

Caracteristici:

• Balon !'b'lar e,!er%or d%n s!%)l !ransparen!

•

E(%)a)%!a!e l'm%noas r%d%)a!• 'n)!'l de )'loare pe gra('l )orp'l'% negr' o(er o apar%6%e de )'loare na!'ral alb

Avantaje:



• +en6%nerea e,)elen! a l'm%no%!6%% :% d'ra!a l'ng de ('n)6%onare as%g'r n%"ele )ons!an! r%d%)a!e de l'm%no%!a!e )'

)os!'r% m%n%me de 7n!re6%nere• edarea b'n a )'lor%lor )rea o amb%an6 pl)'! de 'n 7nal! )om(or! "%'al

Utilizare:

• La %l'm%na!'l arenelor spor!%"e@ 7n pro%e)!oare '!%l%a!e la )ld%r% :% mon'men!e@ %l'm%na! per%me!ral@ de e, 7n por!'r% :%

:an!%ere de )ons!r')6%%

Corpuri e iluminat:

• Se re)omand '!%l%area 'n'% d%spersor ade)"a! ;'b'l de des)r)are poa!e e,ploda la s(Gr:%!'l d'ra!e% de "%a6

8ocluri

Corpuri de iluminat.Caracteristici.

8im'oluri

8im'oluri B%I+"S



Corpuri de iluminat

- 8im'oluri olarz - aal

http://www.asfour-eg.com/Pyramid%2054.htm

http://www.asfour-eg.com/Pyramid%2052.htm



Cristalele Swarovski - scurta istorie

Swarovski - diamantul Boemiei

Or fi diamantele cele mai bune prietene ale fetelor, dar nici cristalele nu-s de lepadat, mai ales cand au in spate o istorie

cel putin la fel de spectaculoasa si nume la fel de branduite precum ale marilor case de bijutieri. Nascute in inima

Boemiei, din pasiunea unui inventator, cristalele Swarovski stralucesc astazi in toate colturile lumii.

Doua milenii de lumina

Cristalele de Boemia isi gasesc radacinile cu trei secole inainte de Hristos, cand cuptoarele de fabricat sticla din Corint

se intinsesera pana in Europa Centrala. Era nevoie de mult lemn pentru functionarea acestor ateliere, iar zonele

impadurite din actuala zona dintre Cehia si Austria ofereau din plin combustibilul necesar.

Intre secolele VIII si X, in Boemia incepe productia de biuterii si margele de sticla, produse care cuceresc rapid marile

curti europene. Cu un secol inainte de mesterii venetieni si a lor celebra sticla de !urano, tot in Boemia incepe, prin

""#$, productia de sticla colorata, atat pentru vitralii, cat si pentru diverse obiecte de uz comun % vaze, pahare, platouri,candelabre si decoratiuni. E&plozia industriei incepe dupa "'#$, cand e&istau dea inregistrate peste ($ de ateliere de

fabricare a sticlei. )in ce in ce mai des, mestesugarii adauga sticlei decoratiuni din asa%numitele *cristale de pamant+ %

cuart. )upa "#$$ se impun produsele de sticlarie gravate sisau pictate. -n asemenea atelier, fondat in "#"#, continua

sa functioneze neschimbat si astazi, in partea nordica a Boemiei.

In aceeasi perioada, mestesugul este deprins in mai toate regatele, iar piata intra intr%o competitie acerba. Europa

straluceste dintr%un colt intr%altul. -n moment critic, ce urma sa schimbe fata acestei industrii, vine in "/, cand trupele

napoleoniene cuceresc Venetia, iar atelierele care produceau sticla de !urano se inchid in masa. 0rea putin sensibil la

aceste arte, 1apoleon merge pana la a desfiinta breasla sticlarilor venetieni, in "2$#. !aestrii se raspandesc prin

Europa, iar Boemia redevine inima sticlariei si cristalelor.

Nasterea unei legende

In "23(, cand se nastea )aniel 45arovs6i, Boemia era una dintre cele mai pline de bunastare regiuni ale imperiului

austro%ungar. In casa 45arovs6i, e&istenta gravita in urul cristalelor. 4eniorul era unul dintre cei mai pasio%natimestesugari din regiune, iar micul sau atelier era in permanenta plin de ucenici veniti sa invete arta de a taia cristalele.

)e indata de varsta i%a permis, )aniel s%a strecurat printre elevii tatalui sau. 1imic nu parea atunci sa anunte revolutia pe

care )aniel 45arovs6i o va provoca in lumea cristalelor si biuteriilor.

7a varsta de (" de ani, 45arovs6i s%a numarat printre vizitatorii notoriei *". Ele6trische Ausstellung+ % 0rima E&pozitie

Electrica din Viena. )aniel a fost absolut fascinat de tehnicile aduse in prim%plan de 4iemens si Edison si si%a dedicat

urmatorii noua ani din viata inventarii unei masini electrice de taiat cristale. )upa noua ani, in "2/(, patenta planurile

singurei masini din lume capabile sa taie cristalele absolut perfect, cu mai mare precizie si cu o viteza covarsitoare, chiar

in comparatie cu marii mesteri.

O companie de familie

Acesta a fost inceputul noii ere in lumea cristalelor. In "2/#, alaturi de cumnatul sau, 8ranz 9eis, si de un prieten,

Armand :osmann, )aniel a fondat compania 45arovs6i. 0ana in zilele noastre, afacerea a ramas una de familie. )upapatentarea inventiei, )aniel si asociatii lui pleaca din Boemia natala si se instaleaza tot in Austria, de aceasta data in

micutul oras tirolez 9attens. )e la aceasta regiune isi trage numele si primul produs comercializat in companie % tirolitul

%, un instrument abraziv pentru taiat si slefuit cristale, inventat tot de 45arovs6i.

0roductia tot mai mare de cristale face ca orice fantezie a modei sa devina posibila. In "/'", 45arovs6i lanseaza

trimmingurile % *impletituri+ din cristale perfect egale, reunite in cele mai spectaculoase dantele de sticla pe care le

vazuse piata pana in acea clipa. ;rimmingurile sunt imediat adoptate de toate marile case de moda si devin un simbol al

rafinamentului.

)ar spiritul de inventator al lui 45arovs6i nu se putea opri la moda. In "/' revolutioneaza sistemul de semnalizare

pentru drumuri si cai ferate, inventand noi si noi materiale reflectorizante <cunoscute azi sub numele de 45arefle&=.

Indragostit de lumina si de felul in care aceasta se comporta in medii transparente si translucide, 45arovs6i ii transmite

aceasta pasiune si fiului sau cel mare, 9ilhelm, pentru care fondeaza, in "/>2, compania 45arovs6i ?ptics, dupa ce

9ilhelm construise, in "/'#, primul prototip de binoclu.

Boem de Boemia

1umele lui 45arovs6i devenise dea, dupa al )oilea @azboi !ondial, o legenda in toata lumea lu&ului. Colaborarile cu

marii creatori ii aduc consacrarea definitiva. In "/##, lucrand cu Christian )ior, 45arovs6i prezinta prima serie de cristale

imbracate in pulberi metalice deosebit de fine, capabile sa reproduca orice nuanta a curcubeului % seria Aurora Borealis.

Compania intra in era consumatorista abia in "/3$, cand se infiinteaza prima echipa de vanzari. Cat de bun este



mar6etingul devine evident in "/3#, cand este lansata seria 4trass % initial denumind o serie de accesorii de cristal

pentru candelabrele de la ?pera !etropolitan si 0alatul Versailles. 1umele cade pe nedrept in derizoriu, mai ales in

zonele din Est, unde *stras+ a auns sa fie numele generic pentru orice gablonz stralucitor.

)upa "/3, compania 45arovs6i dezvolta un nou interes, in zona pietrelor artificiale, si este prima firma care reuseste

sa taie si sa slefuiasca zirconiul cubic, devenit azi cel mai important inlocuitor al diamantului.

Insa nimic nu a schimbat mai tare profilul companiei decat anul "/3, cand unul dintre maestrii slefuitori sculpteaza in

cristal un soarece. 0entru prima data, cristalul nu mai era doar un pandant al haute%couture%ului sau al candelabrelor, ci

devenea materie prima pentru diverse obiecte finisate. 7ebada de *cristal argintiu+ devine rapid simbolul firmei, iar

cadourile zoomorfice de cristal 45arovs6i intra in istorie ca fiind cele mai cautate daruri de lu&.

)in "/, de la prima linie de biuterii lansata pe piata, 45arovs6i nu a mai avut nici un moment in care sa nu urce.

Inovatii, varfuri de linie, puritate, stil si stralucire % totul a contribuit la raspandirea acestor biuterii pe intreaga planeta.

Azi, compania are nu mai putin de "(.>$$ de angaati, pe toate continentele, ocifra de afaceri fabuloasa si un parc%

muzeu propriu % 45arovs6 Crstal 9orlds din 9attens, un omagiu adus celui care a taiat prima oara un cristal perfect.

8ticla de Murano - scurta istorie

eneţia, cea mai mare putere maritim[ a secolelor 0 $i 0C, a !ucat un roldeterminant #n istoria sticlei. niţial, mae$trii sticlei din eneţia s-au inspirat din

produsele realizate #n 6amasc $i ?airo, $i pentru o lung[ perioad[ au importatmateriile prime necesare de pe coasta estic[ a Jediteranei. 6atorit[ atenţieideosebite pe care o acordau calit[ţii materiilor prime, produsele e+ecutate demae$trii veneţieni erau transparente $i de o claritate ce rivaliza cu cristalul.6atorit[ acestei asem[n[ri produsele realizate #n atelierele de sticl[rie au devenit

cunoscute sub denumirea de cristallo. 5u e+istat $i momente de criz[, respectivdispariţia Eepublicii an Jarco (0LML) c"nd, datorit[ haosului politic $i socialindustria sticl[riei a fost #n pericol de a se pr[bu$i. @n alt moment similar a fost#nregistrat #n prima !um[tate a secolului al 0M-lea, c"nd cererea pentru sticl[rieveneţian[ era cu mult #ntrecut[ de cea din Boemia. 5bia #n a doua !um[tate asecolului al 0M-lea interesul manifestat de c[tre anticari $i colecţionari a dus larena$terea acestei arte. Yn 0DFL primarul din Jurano, 5ntonio ?olleoni #mpreun[cu 5ntonio alviati au pus bazele unui important atelier de sticl[rie \alviati ]?o\. ;oua generaţie de arti$ti sticlari #ncepe a se inspira din modelele tradiţionalee+puse #n muzee. 9rimele produse au drept model piesele realizate #n secolele 0C, 0F $i 0L. Yn timpul ultimelordecenii ale secolului al 0M lea sticl[ria veneţian[ a abordat o varietate de stiluri #mprumut"nd elemente at"t din

perioada antic[ c"t $i din perioada Eena$terii $i cea a Barocului.

Yn timp ce sticlarii din Iranţa $i 5merica au dezvoltat un noustil-5rt ;ouveau produsele veneţiene r[m"n fideletradi^iei p"n[ c"nd un grup de arti$ti ?a_9esarorevoluţioneaz[ stilul tradiţional inspir"ndu-se#nartalordirect din natur[. 5stfel ia na$tere un nou stil #n artasticl[riei veneţiene.



CI+. ?urnizori %omstal

?a''ian

Castelminio di %esana* !re)iso* Italia

Iondata in 0MF0, produce corpuri de iluminat pentru locuinte. 9roduse cu linii si caracteristici de artaartizanala dar si modele noi moderne chiar cu design avantgardist.

Modelul Belu,a



8eria 8ospessa

Jateriale des utilizate- aluminiu elo+at, lacuit, colorat, sablat, polishat- suprafete metalice cromate- sticla transparenta, striata, satinata, colorata- cristale, cristale inserate cu plumb,

- sticla inserata cu particule din cristal

!re Ci +uce ?esato - talia

de Ma<o Jurano - enetia - talia



olarz aal

+inea +i,ht

?astelminio di Eesana, Nreviso talia

@E+



I#. Aparata< pentru aplicatiiindustriale. Automatizari

!a'louri metalice

%elee termice

Aplicaţii:

- asigura protecţia termica a motoarelor electrice la suprasarcina.- sensibilitate la lipsa faza.- ?urentul de declan$are este reglabil si poate fi adaptat la curentul desarcina al motorului.

Ith - curentul de declanKare a releului termic 2re,la'il3.



Ith 4 In - in acest caz protecţia motorului va fi asigurata la curentul nominal, indiferent de sarcinamotorului.

Ith 4 1.1 L IsP

In - curentul nominal al motorului*

Is - curentul de sarcina 2de funcţionare de lun,a durata a motorului3.

- in acest caz protecţia termica va acţiona la o valoare stabilita de utilizator, in funcţie de tipul sivaloarea sarcinii (a aplicaţiei).

%elee detemporizare

- cu temporizare la anclanKare

- cu temporizare la declansare



ina pentru monta! 6;

Aplicaţii: asigura fi+area (demontabila) a aparatelor incadrul tablourilor de distribuţie.

- prezentare bare de < m.

Contactoare de putere

unt aparate de comutaţie cu acţionare electromagnetica, monostabile."tilizare: comanda la distanta a aparatelor si circuitelor electrice de putere.unt recomandate

pentru sarcini electrice rezistive (iluminat cu lămpi cu incandescenta, resouri) si inductive(motoare electrice, iluminat cu lămpi fluorescente, etc.) cu număr mare de cicluri pornit A oprit.



8tartere electronice 2demaroare pro,resi)e3

A)anta<e:- limitarea curentului de pornire pentru motoarele

asincrone monofazate si trifazate,- evitarea $ocurilor electrice si mecanice in acţionari cu

motoare electrice,- reducerea mărimii aparatelor de comanda si protecţie a

motoarelor electrice,- reducerea pierderilor de putere pe liniile de transport a

energiei electrice,- mărirea duratei de viata a motoarelor si aparaturii de

comanda.

?uncţii:- controlul pornirii (soft start - free stop),- controlul pornirii si opririi (soft start - soft stop)

0arametrii re,la'ili:- cuplul iniţial de pornire,- panta de acceleraţie,- panta de deceleratie.

!ipuri 28chneider @lectric3:

-5N >0, soft start A soft stop.

#ariatoare de turaţie

controlul turaţiei motoarelor de curent continuu sicurent alternativ,

- nglobează toate avanta!ele starterelor electronice.- asigura toate protecţiile necesare pentru motor.- permit reglarea automata a turaţiei in buclainchisa (funcţie de un parametru din proces).

-ariatoare de turaţie pentru motoare decc.(redresoare comandate).



-ariatoare de turaţie pentru motoareasincrone. (convertizoare statice de frecventa).

Aplicaţii:- acţionari cu turaţie variabila pentru- pompe,- ventilatoare,- instalaţii de pompare,- instalaţii de #ncălzire,

- sisteme de alimentare cu apa cu menţinereaconstanta a presiunii,- instalaţii de transport cu benzi rulante, etc.!ipuri 28chneider @lectric3:

- EN LAD - variatoare de ce.5ONN5E <D, CD, CDI,FD - variatoare de ca.

88chema electrica de principiu

Conectori industriali



Caracteristici comune:

tensiune de utilizare C>... .FM> ac, ce.Irecventa tensiunii alternative C> A F> /z,Nensiunea de izolaţie FM> ,?urent nominal 0F, *<, F*, 0<C 5,8rad de protecţie 9 , 9 FL.Nemperatura ma+ima DC> gr. ?,Jateriale - polimeri ignifugaţi - carcasa,

-

alama nichelata - pini,- otel ino+ $uruburi.

?ise mo'ile

0rize mo'ile



0rize cu monta< aparent

0rize cu monta< incastrat* inclinate



(emaroare *8!@A - !%I"JEIT

(omeniul de aplicaţie: FC.. .*LC ', pentru toate puterile standard deconstrucţie a motoarelor electrice.

(is<unctoare ma,netotermice pentru protectia motoarelor

8chema de comanda si protectie a a unuimotor asincron trifazat

(c dis<unctor pentru circuite de comanda

(f dis<unctor pentru crcuitul de forta

C N c - contactor

%th releu termic

B* 0a* 0'* 0th elemente de comanda

sau Fsi de si,uranta

8chema de principiu a unei instalatii de hidrofor



8chema de comanda F automatizare a unei centrale termice



8chema de forta si comanda pentru un ,rup de pompare

8im'oluri utilizate in proiectare

- circuite si linii electrice



- aparata< ultraterminal



@5emplu de schema monofilara

Motoare electrice

6in punct de vedere al reţelei de alimentare, motoarele electrice se #mpart in- motoare de curent continuu,- motoare de curent alternativ.

Motoarele de curent continuu necesita o tehnologie de fabricaţie mai comple+a, sunt mai scumpe si audurata de viata mai mica in comparaţie cu cele de curent alternativ.

?onstructiv, motoarele de cc au doua bobina!e unul pe stator si unul pe rotor. 5limentarea bobina!uluirotoric se face printr-un sistem de perii colectoare din carbon grafitat si un colector circular din bare de cupruizolate. Yntruc"t e+ista o frecare permanenta, in timpul funcţionarii, intre perii (parte fi+a) si barele colectorului(parte mobila), se produce o uzura in timp a acestora, fiind necesara #nlocuirea periodica.

Jotorul de cc are o infasurare principala si una au+iliara (de e+citaţie).

n funcţie de modul de conectare a infasurarii de e+citaţie pot fi o #nt"lniteurmătoarele situaţii- cu e+citaţie independenta infasurarea de e+citaţie se alimentează separat,

fata de infasurarea principala,- cu e+citaţie in serie,- cu e+citaţie in paralel,- cu e+citaţie mi+ta.9entru a schimba sensul de rotaţie al motorului se inversează capetele uneia

din infasurari. 9entru a schimba viteza de rotaţie se modifica tensiunea dealimentare a unei infasurari sau a ambelor.

Jotoarele de curent continuu sunt utilizate foarte puţin in acţionarea pompelor, celecomercializate de firma Eomstal av"nd numai motoare de curent alternativ.



Motoare de curent alternati) asincroneJotoarele de curent alternativ au doar bobina! pe stator, infasurarea rotorica fiind alcătuita din bare de ?u

sau 5l, in scurtcircuit (in mare parte din aluminiu, prin turnare). Bobina!ul poate fi cu una sau mai multe perechide poli, acest lucru stabilind si turaţia motorului.

Nuraţia unui motor asincron se calculează cu relaţia

n 4 f Fp &rotAsecunde

- f este frecventa tensiunii de la reţea = C> /z,- p este numărul de perechi de poli ai bobina!ului.

1+primata in rotAmin (rpm) formula devine

n 4 9 f F p &rotAmin

Eezulta ca pentru f = C> /z, turaţia unui motor cu o pereche de poli este *>>> rpm, a unuia cu doua perechi de

poli este 0C>> rpm etc. (numita turaţia de sincronism amotorului).n realitate rotorul se rote$te cu o turaţie sub turaţia

de sincronism, decala!ul fiind strict necesar pentru adezvolta cuplul motor intre rotor si stator (e+. n = <DC>rpm, n = 0C> rpm).

6iferenţa dintre cele doua turaţii calculata cu relaţia

8 4 2ns n3 F ns se nume$te alunecare si este o caracteristica a motoarelor asincrone.

Jotoarele monofazate sunt alimentate de la una din faze (E, , sau N) si ;ul iar cele trifazate de la toatecele trei faze (făra ;ul).

- Motoare monofazate

Jotoarele asincrone monofazate au o infasurare statorica principala (9), care asigura cuplul motor necesar si o infasurareau+iliara (5), pentru pornire. nfasurarea principala este conectatadirect la tensiunea reţelei iar cea au+iliara prin intermediul unuicondensator in serie. ?onectarea se face prin legarea #mpreuna adoua din capetele infasurarilor (9< si 50 - vezi figura alăturata) siconectarea lor la nulul reţelei (sau la faza, nu are importanta).?elelalte doua capete se leagă la faza (respectiv nul), 90 direct iar 5<

prin intermediul condensatorului ?.Bobina au+iliara nu este activa dec"t in faza de pornire a

motorului, ea fiind parcursa doar de curentul de #ncărcare alcondensatorului ?, acesta fiind complet descărcat in momentulcuplării la tensiunea de reţea. mpulsul dat este suficient pentru acrea un decala! intre liniile de c"mp electromagnetic ale rotorului si statorului, decala! care, ulterior asigura forţaelectromotoare de rotaţie.

n cutia de borne a unei pompe putem avea următoarele configuraţii- patru borne de cone+iuni separate, reprezent"nd capetele celor doua infasurari, conectarea lor conform

schemei fiind e+ecutata in cutia de borne. n aceasta situaţie poate fi schimbat sensul de rotaţie al motorului prin

inversarea capetelor uneia din bobine, 9 sau 5.?ondensatorul se găse$te in interiorul cutiei de borne sau poate fi montat in e+terior. aloarea capacitaţiicondensatorului, in microfarazi (`I) este data de producător si este trecuta pe eticheta de identificare a motorului.Oa #nlocuire, se va folosi o valoare identica a capacitaţii, valori mai mici sau mai mari duc"nd, invariabil laarderea bobina!ului. 6e asemenea se va respecta tensiunea de lucru a condensatorului (minim <C> ac pentrumonofazat, uzual >> ac), valori mai mici duc"nd la străpungerea acestuia.



- trei borne de cone+iuni, notate ?, 9 si 5 reprezent"nd- ? (standard conductor de culoare neagra) - firul comun (9< : 50), legarea celor doua

facandu-se in interiorul bobina!ului.- 9 (albastru) - capătul bobinei principale,- 5 (ro$u sau maro) - capătul bobinei au+iliare.

?one+iunile se realizează astfel- reţeaua se leagă intre ? si 9,

- condensatorul se leagă intre 9 si 5.#erificarea unui motor monofazat:

9rincipalele defecte care pot sa apară, pe parte electrica sunt- #ntreruperea bobinei principale,- #ntreruperea bobinei au+iliare,- #ntreruperea sau scurtcircuitarea condensatorului,- străpungerea izolaţiei către partea metalica a motorului

(borna de impamantare).?u a!utorul unui multimetru electronic se pot face

verificările- se deconectează condensatorul de la cele doua borne si semăsoară rezistenta acestuia. @n condensator bun trebuie sa indicein primul moment o rezistenta foarte mica (de fapt porne$te dinzero) care creste foarte rapid a!ung"nd la valori de ordinul zecilor de Johmi in <S* secunde. nvers"nd

polaritatea firelor ohmmetrului se repeta indicaţia de mai sus. @n condensator care indica o rezistenta mai mica(de ordinul ohmilor) are izolaţia străpunsa si trebuie #nlocuit. ?u un aparat corespunzător se poate măsura sivaloarea capacitaţii si se compara cu valoarea indicata pe eticheta motorului.

- se măsoară rezistentele intre cele trei borne ale bobina!ului

% 0C* % CA si % 0A

6aca bobina!ul este corect trebuie sa e+iste următoarele relaţii

- % 0C % CA

- % 0A 4 % 0C N % CA

Yntodeauna bobina principala este alcătuita din sarma mai groasa, deci are rezistenta mai mica dec"t ceaau+iliara (este si metoda de identificare a celor doua bobine in cazul in care e+ista dubii in acest sensV spree+emplu c"nd se refac cone+iunile după rebobinarea unui motor).

n cazul pompelor cu mai multe viteze rezistenta bobina!ului principal diferă pe fiecare viteza. 9e vitezacea mai mare rezistenta bobina!ului are valoarea cea mai mica. Eezistenta normala a unei bobine diferă in funcţie de puterea motorului (la puteri mari rezistentele suntmici si invers), put"nd sa ia valori de la sute de ohmi (puteri sub C>> ) la sub 0 (puteri peste 0> ').

- se măsoară rezistenta de izolaţie intre cele trei borne si punctul de masa al carcasei. ?onformstandardelor, rezistenta acceptata trebuie sa fie mai mare de M&. Yntruc"t, in unele situaţii, străpungereaizolaţiei bobina!ului se manifesta numai in prezenta tensiunii de reţea, rezistenta de izolaţie se recomanda a fimăsurata cu un me,ohmmetru.



Motoare asincrone trifazate

Jotoarele trifazate sunt alimentate de la cele trei faze ale reţelei electrice. 9ot fi conectate in stea sauin triunghi. n cazul conectării in triunghi curentul absorbit pe cele trei faze este de trei ori mai mare dec"t lacone+iunea in stea. Ja!oritatea pompelor 65B de puteri mici G medii sunt conectate in stea si nu pot fi

utilizate in cone+iune triunghi. n cazul in care motorul este produs pentru funcţionarea in triunghi,cone+iunea stea se utilizează numai in faza de pornire, pentru a limita curentul absorbit in reţea.

6upa cum se vede in figurile de mai sus, la cone+iunea triunghi pe capetele unei infasurari se aplicatensiunea dintre doua faze (*D> ac) pe candin stea aceiasi tensiune se aplica pe doua infasurari inseriate. n stea curentul pe una din faze (curent de linie)este egal cu cel prin infasurarile motorului, in triunghi curentul de linie se imparte intre curentul printr-o

bobina si (ft) si prin celelalte doua, inseriate.6in calcule reiese un curent de linie, de trei ori mai mare intriunghidecat instea.9ornireastea G

triunghi se poaterealiza cu oschema, de

principiu, prezentata infigura demai !os.



@n motor care necesita pornire stea G triunghi are, prin urmare, o placa de borne cu sase conectori,reprezent"nd capetele celor trei bobine in configuraţia din figura alăturata.

- pentru funcţionare numai in stea se scurtcircuitează (cu doua bare de cupru speciale) conectorii K, si.

- pentru funcţionare numai in triunghi se scurtcircuitează K-@, - si -. n ambele cazuri alimentarease face pe conectorii @, si .

- pentru pornire stea G triunghi se utilizează schema de mai sus.

ntr-un sistem de tensiuni alternative, in cazulconsumatorilor cu sarcini inductive (motoare, transformatoare,

bobine, etc.) apar campuri magnetice, la nivelul sarcinilor, care produc curent reactiv (pe alternanta negativa a tensiunii curentuleste in!ectat in retea). aloarea acestui curent este recuperata pealternanta pozitiva deci nu se consuma energie suplimentara dinretea, dar se incarca suplimentar reteaua de transport cu ocomponenta a curentului care poate duce la incalzireasuplimentara a liniilor. 5pare astefel necesitatea de a lua inconsiderare cele trei tipuri de puteri, date mai !os, in vedereadimensionarii corecte a instalatiilor electrice.

basic ht.doc

Documents